Luni dimineața, Andrei Baciu, fostul președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), și-a anunțat demisia din funcție și s-a prezentat la sediul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) pentru a fi audiat în legătură cu dosarul privind achiziția de vaccinuri împotriva COVID-19. Acest dosar vizează și foști demnitari, printre care fostul premier Florin Cîțu și foștii miniștri ai Sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă.
Decizia lui Baciu de a demisiona a fost explicată la intrarea în sediul DNA: „E o demisie de onoare, cred că e un gest normal și corect.” Motivul demisiei sale și al altor demnitari este legat de ancheta privind modul în care, în perioada ianuarie – mai 2021, Guvernul României ar fi contractat un număr semnificativ mai mare de doze de vaccin decât era necesar.
Conform informațiilor furnizate de DNA, în iunie 2020, Comisia Europeană a lansat o strategie privind achiziția de vaccinuri împotriva COVID-19, având ca scop o abordare centralizată pentru negocieri și achiziții anticipate. Vaccinurile urmau să fie distribuite statelor membre în funcție de populație, iar decizia privind vaccinarea prioritară a revenit statelor membre. Totuși, anchetatorii susțin că, în perioada menționată, persoane din Guvernul României au contractat un număr semnificativ mai mare de doze de vaccin fără analize sau documente care să ateste necesitatea achiziției.
Procurorii DNA afirmă că, deși dozele de vaccin contractate inițial erau suficiente pentru vaccinarea a peste 23 de milioane de persoane, trei persoane, două dintre ele beneficiind de ajutorul celei de-a treia, au tranzacționat și ordonat achiziția a încă 52.805.690 doze de vaccin. Această achiziție suplimentară, în valoare de peste un miliard de euro, este considerată un prejudiciu adus bugetului statului.
Ancheta DNA urmărește să clarifice modul în care s-au făcut aceste contractări și să determine eventualele încălcări ale dispozițiilor legale în procesul de achiziție de vaccinuri împotriva COVID-19. În lumina acestor investigații, demisiile din funcții înalte par să reflecte o responsabilitate asumată de către cei implicați, iar consecințele rezultatelor anchetei ar putea avea un impact semnificativ asupra scenei politice și a sistemului de sănătate din România.
