O poveste cu care am crescut cu toții, având un personaj principal foarte îndrăgit și popular, pe năstrușnicul Pinocchio, este reprezentată acum pe scena teatrului băcăuan, la Secția de Animație, într-o nouă formulă, gândită de Gabriel Apostol. Actor mânuitor și regizor de la Teatrul Țăndărică din București, Gabriel Apostol este pasionat de commedia dell’arte, un fenomen care a marcat istoria teatrului universal, astfel că, în adaptarea cunoscutei povești a lui Carlo Collodi el îi aduce în scenă pe Arlechino și Colombina (tineri, jucăuși, simpatici, în interpretarea actorilor Andi Andriucă și Marlene Duduman), care-și dispută rolul de povestitor. Pentru ca, în cele din urmă să cadă la pace (fiindcă așa stă bine unor ființe raționale, asta e de reținut!), convenind să depene împreună nemaipomenita întâmplare cu o păpușă de lemn care devine un băiețel adevărat. Scenariul nu se îndepărtează prea mult de textul original, cele câteva noutăți, modernizări, nefiind forțate. Elevii au, de pildă, numele diminutivate ale actorilor care interpretează personajele, unele replici sunt actualizate, dar totul este făcut cu măsură. Am apreciat echilibrul montării, în sensul în care nu există nicio exagerare a folosirii noilor tehnologii, de care se face abuz astăzi în multe producții teatrale, în acest „Pinocchio”, conceput de regizorul Gabriel Apostol, fiind privilegiate formele de expresie tradiționale ale teatrului de animație. Spectaculoase întru totul sunt păpușile de mari dimensiuni, Mangiafuoco și Balena, animate de mai mulți păpușari: Giuseppe Torboli, Mihai Chihaia, Tiberiu Gabor Bitere. De altfel, întreaga trupă a Secției de Animație a Teatrului „Bacovia”, pe care m-a bucurat s-o revăd, se achită în mod admirabil de multiplele sarcini scenice care-i revin. Foarte buni, expresivi în rolurile lor sunt Laurențiu Budău în Gepetto (Profesorul și Dihorul) și Andreea Sandu, insuflându-i energie și farmec lui Pinocchio. Mânuitori abili și interpreți talentați sunt Alina Neagu în Grillo (și ajutor mânuire Pinocchio), Marlene Duduman în Vulpea și Colombina, Ilinca Istrate în Zâna și Eleva, Tiberiu Gabor Bitere în Motanul, Corbul Balena și Fitil, Mihai Chihaia ( Țăranul, Elevul, Balena) și elevul Vlad Constandache în Pinocchio copil își particularizează în mod adecvat.
Ca orice spectacol pentru cei mici, și montarea băcăuană are o dimensiune educativă, din peripețiile, încercările prin care trece Pinocchio desprinzându-se multe și folositoare învățăminte. Pățaniile personajului i-au grăbit transformarea în bine, pentru că el începe să înțeleagă rostul lucrurilor, ajutat și de ființe miraculoase (că așa-i în povești), de frumoasa Zână, dar și de propria conștiință, întruchipată de greierașul Grillo. Într-un plan secund, dar transparent, descifrăm și o profesiune de credință, o declarație de dragoste pentru minunata, magica artă a animației.
Scenografia Clarei Oltea Dărângă este inventivă, adecvată poveștii, păpușile sunt frumoase și expresive- sculptura, Edi și Liliana Lașoc, iar muzica lui Cari Baczo Tibor este plăcută, veselă, antrenantă. Ca să fie o reușită deplină, spectacolul ar fi trebuit să fie mai strâns, pentru că are câteva lungimi și căderi de ritm. În totul, este o montare frumoasă și bine venită, pentru că spune în mod curat o poveste, mizând în principal pe mijloacele tradiționale ale teatrului de animație.
