Deși Legile Educației sunt încă tulburi și fără ținte precise, există câteva propuneri care pot ajuta atât elevii, cât și mediul economic. La solicitarea societăților comerciale ce se confruntă cu o lipsă enormă de personal calificat, se ia în discuție reînființarea studiilor universitare de scurtă durată sau, după cum erau cunoscute mai demult, școlile de subingineri
Durata acestei forme de studii universitare ar fi de doi ani, față de trei, cât era înainte. Prin proiectul de lege plecat de la Ministerul Educației și ajuns în dezbaterea Parlamentului dorește introducerea ciclului de studii universitare de scurtă durată, ca formă distinctă de organizare a învățământului superior, ce va contribui la diversificarea calificărilor de nivel ISCED 5.
Bacalaureat și practică multă
Astfel, se încearcă acoperirea deficitului de specialiști, mai ales în domeniile tehnice. În cadrul studiilor de scurtă durată va fi obligatorie efectuarea unor stagii de practică în firme și companii partenere, care vor colabora inclusiv în stabilirea materiilor studiate.
Pentru asta, instituțiile de universitățile vor asigura cel puțin jumătate din locurile de practică necesare, dintre care cel puţin 75% în afara instituțiilor de învățământ superior, în cadrul parteneriatelor semnate cu agenții economici care vor angaja absolveții.
Studiile de scurtă durată la forma de învăţământ cu frecvenţă vor putea fi organizate, întocmai ca studiile de licență, cu finanţare de la bugetul de stat sau cu taxă. Pentru a se putea înscrie la studii universitare de scurtă durată, absolvenţii de liceu vor trebui să aibă diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă.
Universitatea e pregătită! Alții?
Mereu atentă la transformările economice și sociale din societate, Universitatea ”Vasile Alecsandri” s-a adaptat permanent pentru a oferi șanse reale în cariera profesională absolvenților săi. Actualizarea specializărilor și a materiei predate a ținut pasul cu cerințele noilor domenii prin calificarea cadrelor didactice, dar și prin schimbul de informații cu firmele interesate să-și găsească specialiști calificați încă de pe băncile școlii.
AEROSTAR și BARLETA sunt doar doi dintre partenerii consacrați, care au încredere că de aici își pot recruta viitorii specialiști. În ciuda demotivării multor absolvenți de liceu în a urma cursurile învățământului superior, universitatea băcăuană a venit permanent cu oferte la zi. Chiar și în bătălia inegală cu școlile postliceale (care primeau cursanți fără Bacalaureat), Universitatea ”Vasile Alecsandri” a menținut standardul de calitate și la învățământul universitar terțiar, o variantă mai utilă de pregătire pentru angajarea avantajoasă. Din păcate, prea puțini au ales această șansă.
Acum, cu introducerea variantei ”subingineri în doi ani”, președintele Senatului Universității ”Vasile Alecandri”, Valentin Nedeff, crede că mulți absolvenți de liceu vor opta pentru o formă de învățământ ce le va oferi șansa unei cariere de succes. Numai că există câteva condiții. Prima ar fi integrarea învățământului tehnic/profesional într-un ciclu coerent, care să pornească din primul an de liceu și să se finalizeze concret în calificări reale. de aici vine a doua condiție, și anume crearea de consorții educaționale din care să facă parte liceele, universitatea și firmele puternice.
În acest fel – și printr-o finanțare reală din partea Statului – , se va rezolva atât criza forței de muncă din Bacău, dar vor fi împlinite și așteptările tinerilor ce sunt acum lipsiți de perspective reale la ei acasă. Universitatea din Bacău poate instrui 10.000 de studenți, dar acum școlarizează doar 6.000, laboratoarele sale 3D oferă cele mai atractive și moderne posibilități de învățare, cadrele didactice sunt la curent cu cele mai noi aplicații practice ale tehnicii, iar în curând un câmin de 3 stele occidentale va fi la dispoziția studenților.
”Sigur, sunt șanse foarte mari ca viitorii subingineri pregătiți în ciclul de doi ani să fie absorbiți rapid pe piața muncii, mai ales cei specializați în Tehnologia informației, adică IT, și Tehnic, mai ales mecanică. Dar pentru asta e nevoie de o coroborare cu realitățile economico-sociale, dar și de noi legi ale salarizării și ne înnoire a nomenclatorului de meserii. Nu se mai poate cu regulile de acum 10-20 de ani să fii bun în 2023, pentru că sunt noi domenii care cer cunoștințe și abilități pentru viitorii specialiști. Dincolo de faptul că e greu să comunici cu tinerii elevi sau studenți deoarece ei au un alt limbaj venit dintr-o percepție diferită a lumii, există la cei tineri și alte standarde de muncă, de nivel al retribuției, de condiții oferite de angajator. Noi am reușit să ne acoperim partea de educație modernă și utilă, de cazare și masă, mai rămâne ca Statul să se ocupe de legislație și finanțare, iar mediul de afaceri să îi integreze în realitățile economice contemporane.”
Președintele Senatului Universității ”Vasile Alecandri”, prof.univ.dr.ing. Valentin Nedeff
Universitatea Bacău, decenii de școală tehnică adevărată
În 1961 s-a înfiinţat Institutul Pedagogic Bacău, cu secţiile: Ştiinţe Umaniste, Matematică, Ştiinţe Naturale, iar în li s-au adăugat în 1964 Facultatea de Istorie-Geografie şi Facultatea de Educaţie Fizică. Din 1976, apare Facultatea de Inginerie, an când Institutul Pedagogic devine Institutul de Învăţământ Superior din Bacău, și se înfiinţează prima specializare cu profil tehnic, Tehnologia construcţiilor de maşini (TCM). În anul 1984, Institutul de Învăţământ Superior este transformat în Institutul de Subingineri din Bacău, subordonat Institutului Politehnic din Iaşi, iar un an mai târziu, se transferă de la Institutul Politehnic din Iaşi specializarea Tehnologie chimică anorganică (TCA). În anul 1986, se transfer, tot de la Institutul Politehnic din Iaşi, specializarea Reţele electrice (RE). În anul 1990, Institutul de Subingineri din Bacău devine Universitatea din Bacău, în conformitate cu Ordinul nr. 7751/1990 al ministrului Învăţământului, care cuprindea două facultăţi: Facultatea de Inginerie şi, respectiv, Facultatea de Litere şi Ştiinţe. În perioada 1990-2004, Facultatea de Inginerie şi-a dezvoltat aria domeniilor şi specializărilor la forma lungă (5 ani, ingineri diplomaţi) şi scurtă (3 ani, ingineri) de învăţământ universitar, ajungând până la 11 specializări la forma lungă şi 4 specializări la forma scurtă.
