Sunt stimulate frizeriile, televiziunile si turismul
S-a spus de atatea ori ca administratiile rurale si fermierii nu sunt in stare sa acceseze fondurile puse la dispozitie de UE incat afirmatia este considerata un adevar. In realitate, nu are UE atatia bani cati sunt necesari pentru toate proiectele depuse de primarii si de agricultori. Judetul Bacau nu e fruntas, dar nici nu sta rau din perspectiva sumelor atrase, fiind pe la mijlocul clasamentului, spun specialistii. In realitate, nu a facut nimeni un studiu pe toate tipurile de masuri si de programe. Si chiar daca ar fi facut, un astfel de clasament nu spune nimic despre calitatea proiectelor deoarece, in ultimul mandat, toate au fost realizate de consultanti, nu de angajati ai primariilor sau de fermieri. “Au primit finantare cei care au avut sprijin politic”, afirma un primar nemultumit ca a fost surclasat de un edil din judetul Suceava, desi “mi se comunicase ca am prins finantare”. Trebuie stiut ca fondurile destinate mediului rural sunt limitate si ca se acorda finantare in ordinea punctajului. Prin urmare, toti primarii aleg acele obiective care aduc un numar mare de puncte. Din pacate, pe Masura 322, destinata proiectelor integrate cu valoare fixa (2,5 milioane euro), au intervenit modificari intre sesiuni: era prioritara reabilitarea drumurilor, apoi au devenit prioritare retelele de apa si canalizare. Unii au aflat imediat si au modificat proiectul, altii, abia la centrul regional din Iasi, cand nu mai puteau face nimic. Problema e ca edilii cheltuiesc intre 40.000 si 100.000 de lei pentru documentatie, bani care se pierd daca proiectul nu e finantat.
Pe locul I se afla “dezvoltarea rurala”
Valoarea totala contractata pe Masura 322 de proiectele bacauane este 167.510.640 lei (aproape 41 de milioane de euro), din care au fost platiti in avans 39,9 milioane de lei. Este cea mai mare suma atrasa in judet prin Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR). Bani multi au mai fost atrasi din FEADR pe Masura 123, destinata modernizarii firmelor de procesare sau distributie a produselor agricle, (6,4 milioane de euro) si pe Masura 312 – infiintarea de microintreprinderi (5 milioane de euro). Pentru sprijinirea fermelor de semisubzistenta (Masura 141), am primit 6 milioane de euro. La fel de important ca suma totala pe care au reusit sa o atraga autoritatile si fermierii din judetul Bacau din 2008 pana in septembrie 2011 este daca, de la o sesiune la alta, s-au facut progrese. Astfel, pe Masura 322, s-a ajuns de la 3 la 55 de proiecte. In penultima sesiune, comunele din judet au obtinut 7,1 milioane de euro, iar la ultima, 24,5 milioane de euro, ceea ce arata ca primarii au invatat ceva intre timp. Pe Masura 112 – instalarea tinerilor fermieri, de la 1 proiect s-a ajuns la 19, iar pe 312, de la 4 la 30 de proiecte. Exista, insa, si domenii in care numarul dosarelor a scazut: pe Masura 121 – Modernizarea exploatatiilor agricole, de la 18 proiecte, in 2008, s-a ajuns la 7, in octombrie 2010. Cele mai multe dosare depuse de bacauani pe programe care vizeaza agricultura si mediul rural, de la intrarea in UE, sunt Masura 112 (121 de cereri de finantare), dar e vorba doar de 5.090.979 lei. “Se tot spune ca nu se absorb fonduri europene din cauza functionarilor, a birocratiei sau a nepriceperii celor care scriu proiectele. Nu este adevarat. Principala problema in accesarea programelor e lipsa banilor. Majoritatea presupun cofintarea investitiilor cu 50 la suta, iar bancile nu acorda credite”, arata Codrina Pascaru, director OJPDRP Bacau.
Fermierii pot garanta cu utilajele
Pentru zona rurala, exista doua tipuri de masuri: masuri de ajutor (pentru ferme de semisubzistenta si tinerii fermieri) si masuri de stimulare a investitiilor, care necesita cofinantare. Doar pentru institutiile publice, sprijinul e de 100 la suta. In proiectele care vizeaza achizitia de utilaje, instalatii, constructia unor cladiri, UE acorda de la 50 la suta din suma necesara, restul fiind contributia fermierului. Pentru agroturism, in schimb, si pentru activitatile nonagricole (frizerie, reparatii radio-TV, televiziune prin cablu, constructii, cabinet sanitar-veterinar etc.), se aloca 70 la suta din suma necesara afacerii. “E criza si bancile nu acorda credite, in general, iar celor aflati la prima afacere, chiar deloc, arata Codrina Pascaru. Ei sunt scosi din calcul din start.” Sefa OJPDRP Bacau sustine ca proiectele nu intarzie din cauza functionarilor: “La noi, dosarele sunt procesate imediat. Niciodata nu am depasit termenele prevazute de proceduri. Primarii au dreptate cand spun ca se schimba prioritatile intre sesiuni, dar nu au dreptate cand afirma ca selectia se face pe criterii subiective. Dosarul pleaca de la noi conform, iar la Iasi e alta etapa de verificare a eligibilitatii. Acolo se face selectia. Noi facem si preverificarea documentatiei, de aceea sunt foarte putine neconforme cand le verificam. Si nu e meritul depunatorilor, ci al nostru, ca-i consiliem desi nu avem aceasta obligatie.” Pana acum, doar 4 proiecte au fost propuse spre reziliere din cauza lipsei cofinantarii. Sunt cereri care privesc deschiderea de pensiuni sau de linii de procesare. Majoritatea celor care si-ar dori sa infiinteze un atelier de lactate, sucuri etc., dar pot acoperi 50 la suta, nici nu depun proiecte. Vin, intreaba, renunta. Exista si vesti bune pentru investitori: pentru ca e criza, “ANPDRP a decis ca solicitantul sa poata gaja cu utilajele sau alte bunuri pe care urmeaza sa le achizitioneze si sa poata primi un avans de 50 la suta din valoarea ajutorului solicitat”, arata Codrina Pascaru. Asta inseamna ca suma pe care va trebui sa o imprumute de la banca va fi mai mica, ceea ce e deosebit de important: una e sa soliciti 100.000 de euro, alta sa ceri doar 50.000.
Silvia Patrascanu
