Numărul farmaciilor, în ultimii ani, pare că a crescut precum apar „ciupercile după ploaie”, vorbă vehiculată (și) de numeroși băcăuani pe rețelele de socializare dar nu numai.
Observația vine, în primul rând și pe bună dreptate, ca urmare a faptului că, periodic, în cartierele orașului, acolo unde deja există de ani buni o farmacie, chiar perete în perete, hop!, mai apare una, ba, apar chiar două-trei.
Un exemplu doar ar fi cel din zona intersecției străzilor Energiei cu Mioriței din municipiul Bacău, unde, pe lângă o farmacie existentă de mulți ani, au apărut, în ultimii doi, încă două, una perete în perete cu cea dintâi, cealaltă vizavi. Nu mai vorbim de centrul orașului unde, farmaciile chiar par a fi „crescut ca ciupercile după ploaie”.
Ceea ce mai puțin constată cetățenii este, însă, dispariția constantă a unor astfel de puncte farmaceutice din zone în care ele, la fel, funcționau de ani buni. În această dispariție stă, de fapt și realitatea. Că farmaciile apar, în ultimii ani, precum ciupercile după ploaie este, se pare, un mit. Unul despre care ne-au explicat reprezentanții Colegiului Farmaciștilor din Bacău.
„În municipiul Bacău, paradoxal, avem același număr de farmacii cu cel din anul 2009, de când s-a dat Legea 266 (Legea Farmaciei, n.r.)”, a declarat farm. pr. Luana Grigoraș, președintele Colegiului Farmaciștilor Bacău.
Potrivit prevederilor legislative anterioare, spune reprezentantul farmaciștilor băcăuani, între două farmacii trebuia să existe o distanță minimă de 500 m, măsură care, prin Legea 266, a fost modificată.
Astfel, conform art. 12, Legea 266, „înființarea unei farmacii comunitare în mediul urban se face în funcție de numărul de locuitori, dovedit prin adeverință eliberată de autoritatea administrației publice locale”, respectiv, în orașele reședință de județ, o farmacie la 3.500 de locuitori, iar în celelalte orașe, o farmacie la 4.000 de locuitori. Și tot potrivit legii, „prin excepție (…) se poate înființa câte o farmacie comunitară în gări, aerogări și centre comerciale de mare suprafață, definite conform legii, în care se desfășoară activități de comercializare cu amănuntul de produse și de alimentație publică, situate într-un singur imobil, care utilizează o infrastructură comună și utilități adecvate potrivit O. G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Dovada încadrării spațiului în această prevedere se eliberează de autoritatea administrației publice locale în a cărei rază teritorială se află”.
Efectele legii, explică președintele Colegiului Farmaciștilor băcăuani, nu puteau întârzia să apară: dispariția unor farmacii, apariția altora, dar și concurența neloială.
„Practic, farmaciile mici, independente, așa-zise de cartier, s-au vândut marilor lanțuri de farmacii care, inițial, au fost de fapt depozite de distribuție. Astfel au apărut numai farmacii de lanț. Efectul a fost concentrarea farmaciilor numai pe marile vaduri de trecere sau comerciale.
Din această cauză ele sunt concentrate câte cinci sau șapte pe o stradă, ca fiecare să vină pe un vad gata format, nu să mai stea să se chinuie, cum am făcut noi la început, acum 25 de ani, când aproape că stăteam în fața farmaciei să chemăm omul la noi”, a spus Luana Grigoraș.
În acest context, putem vorbi despre o concurență neloială, vine imediat întrebarea, iar răspunsul este prompt:
„Totul, sincer, este o concurență neloială. Însuși faptul că s-a dat voie depozitelor să-și deschidă farmacii. În condițiile astea, cum puteam noi, farmaciile independente, să mai luăm medicamente de la depozite când ele, puteau, pur și simplu, să nu ne mai dea, având propriile farmacii. Dacă ar fi rămas farmacia în proprietatea farmacistului, niciodată nu s-ar fi ajuns aici”, a mai declarat președintele Colegiului Farmaciștilor din Bacău.
Potrivit acesteia, în municipiul Bacău, numărul farmaciilor a rămas aproximativ același ca în 2009, respectiv în jur de 80.
