Mă scuzaţi, dar nu am găsit altă rimă şi am vrut să atenuez într-o oarecare măsură gravitatea temei. Ideea subiectului a fost generată de Decizia Nr. 27/2019 a Înaltei Curţi de Casaţie și Justiţie – Completul pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept, care a avut spre analiză Art. 719, pct. (1) din Noul Cod proc. Civ., după care: „Până la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părţii interesate şi numai pentru motive temeinice, instanţa competentă poate suspenda executarea. Suspendarea se poate solicita odată cu contestaţia la executare sau prin cerere separată.” Chestiunea ce se cerea a fi dezlegată de această înaltă instanţă era: cum se interpretează şi/sau se aplică prevederile art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă în ceea ce priveşte momentul până la care se dispune suspendarea executării silite, respectiv care este înţelesul sintagmei „până la soluţionarea contestaţiei la executare” din acest text de lege? În speţă, pentru cititorul neavizat, situaţia s-ar prezenta astfel; a început o executare silită împotriva debitorului, iar acesta din urmă a contestat executarea, a formulat şi a obţinut în instanţă o hotărâre de suspendare a executării. Problema „întrebătoare” e până unde se întind efectele suspendării. Până la soluţionarea pe fond a contestaţiei la executare, ori până când hotărârea dată la fondul (contestaţiei la executare) a rămas definitivă? Respectiv dacă, urmare a respingerii contestaţiei, debitorul a formulat apel, în această ultimă ipoteză, efectele suspendării se întind până la soluţionarea apelului?
Urmare a solicitării formulate de ICCJ, instanţele din ţară au comunicat practica proprie şi instanţelor arondate. Soluţiiile sunt dintre cele mai diverse, de la Timişoara la Constanţa, de la Zalău la Olteniţa, Buftea şi Cluj, unele, cele mai multe contradictorii în cadrul aceleiaşi instanţe. Astfel există practica după care, pentru fiecare etapă procesuală a contestaţiei la executare, fond şi apel, trebuie să existe cereri separate de suspendare a executării. Unele instanţe apreciază că măsura suspendării silite subzistă până la soluţionarea în primă instanţă a contestaţiei, având în vedere că încheierea prin care se soluţionează contestaţia la executare este executorie, potrivit art. 651 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Altele apreciază că suspendarea executării silite subzistă până la soluţionarea definitivă a contestaţiei la executare. Tribunalul pentru minori şi familie Braşov apreciază că sintagma în discuţie se interpretează în sensul că suspendarea se dispune „până la rămânerea definitivă a hotărârii pe fond a contestaţiei la executare”, iar nu până la soluţionarea în primă instanţă a acestei contestaţii. Curtea de Apel Braşov a comunicat opinia potrivit căreia suspendarea executării silite dispuse de prima instanţă, în temeiul art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă, îşi produce efectele până la soluţionarea contestaţiei la executare prin hotărârea pronunţată de instanţa de fond, nu până la rămânerea definitivă a acesteia.
Tribunalul Neamţ a comunicat ICCJ opiniile judecătorilor Secţiei a II-a civile de contencios administrativ şi fiscal, practica Judecătoriei Roman şi a Judecătoriei Bicaz, potrivit cărora suspendarea executării silite se dispune până la soluţionarea contestaţiei la executare.
Magistraţii Judecătoriei Roman apreciază că suspendarea executării silite se dispune până la soluţionarea definitivă a contestaţiei la executare. Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Bacău, Judecătoria Bacău şi Judecătoria Moineşti au opinat că momentul până la care se dispune suspendarea executării silite este dat de soluţionarea în primă instanţă a contestaţiei la executare. Tribunalul Bacău – Secţia I civilă, Judecătoria Oneşti şi Judecătoria Buhuşi au apreciat că sintagma „până la soluţionarea contestaţiei la executare” se referă la soluţionarea definitivă a contestaţiei. Ne permitem să apreciem că acestă ultimă soluţie interpretează corect norma întrucât textul art.720 cod proc civ. „Efectele soluţionării contestaţiei” precizează: „(4) Hotărârea de admitere sau de respingere a contestaţiei, rămasă definitivă, va fi comunicată, din oficiu şi de îndată, şi executorului judecătoresc. (5) Dacă contestaţia este admisă, executorul judecătoresc este obligat să se conformeze măsurilor luate sau dispuse de instanţă.”
Textul de procedură art. 651 pct. 4 potrivit căruia „instanţa de executare se pronunţă prin încheiere executorie, care poate fi atacată numai cu apel” nu poate fi considerat un argument suficient pentru a aprecia că suspendarea executării silite îşi pierde eficienţa, după respingerea la fond a contestaţiei întrucât art. 720, cod proc civ. la pct. 5 obligă executorul „să se conformeze măsurilor luate sau dispuse de instanţă” chiar dacă hotărârea e de admitere sau de respingere a contestaţiei. Condiţia punerii în executare, prevăzută la pct. 4, e aceea ca hotărârea să fi rămas definitivă. Pe cale de consecinţă, până la îndeplinirea acestei condiţii operează suspendarea.
P.S. Înalta Curte a respins ca inadmisibilă sesizarea, „întrucât, nu se pune problema lămuririi unei chestiuni de drept cu caracter de noutate care să facă obiect al sesizării, ci se semnalează necesitatea asigurării unei interpretări şi aplicări unitare a legii de către toate instanţele judecătoreşti, scop care se poate atinge numai prin formularea unui recurs în interesul legii.”
Jr. Adrian M. Ionescu
