Povești și povestiri

A creat o oarecare emoție vestea că marele opozant rus, Alex Navalnîi a fost băgat la bulău de dictatorul cel rău, Putin. Marile democrații occidentale au cerut punerea în libertate a opozantului, deși acesta a fost condamnat de o instanță pentru încălcarea condițiilor eliberării condiționate. Înainte de a analiza sentința, să spunem că aceleași mari democrații occidentale care condamnă încarcerarea lui Navalnîi nu au spus nimic de încarcerarea lui Julien Assange, care este ținut în închisoare în Anglia în așteptarea extrădării în SUA pentru a fi judecat deoarece a publicat documente contondente la adresa administrației americane.

Revenind la Navalnîi, puțină lume știe de ce a fost condamnat la închisoare. Mulți vor mustaci: Ei, las’ că știm noi, pentru că s-a opus lui Putin! Ei, bine, nu. Navalnîi și fratele sau au făcut o „suveică” cu o firma de lux franceză. Au convins-o să încheie un contract cu firma deținută de Navalnîi pentru transportul produselor; banii erau încasați de firmă, dar transportul îl făcea Poșta Rusă, companie de stat, unde fratele opozantului avea o funcție de conducere. Nici măcar nu era prima afacere, în 2009, bloggerul Navalnîi, devenit consilierul guvernatorului Regiunii Kirov, a intrat în niște combinații cu fabrica Kirovles. Mai precis, dintr-o dată au apărut niște intermediari care cumpărau ieftin de la fabrică și vindeau scump pe piață. Diferența ajungea la firmele lui Navalnîi. Scandalul a ajuns public după ce corespondența dintre acesta și guvernator a fost făcută publică de un grup de hackeri. Chiar și așa, anchetatorii regionali au închis dosarul, care a fost redeschis de structurile de anchetă centrale.

În ceea ce privește celebrul film care prezența „palatul” lui Putin, treburile sunt și mai complicate. Filmul a fost montat de o companie specializată din Germania, la comanda unei firme din SUA. Asta a scris presa din Germania, ca să nu avem discuții. Pe lângă această problemă, mai sunt câteva inadvertențe: reporterii ruși care au vizitat palatul au descoperit că acesta este încă în construcție, abia tencuit, dar în film ni se arată interioare de lux, inclusiv o bibliotecă plină cu cărți rare care s-a descoperit că se află, de fapt, în Cehia. Poarta palatului din film (în realitate nu există poartă) are stema Muntenegrului care, într-adevăr, seamănă cu cea a Rusiei, doar că are un leu în loc de Sf. Gheorghe pe pieptul vulturului bicefal. De ce a fost nevoie de o așa punere în scenă? Putem doar să speculăm. Dar, înainte de a lacrima pe umerii opozanților închiși nevinovați în Rusia, poate aruncăm o privire și la „democratica” Ucraină, țară pe care o sprijinim inclusiv militar, unde președintele tocmai a suspendat pe bază de decret trei posturi TV care-l criticau și unde serviciile au deschis zeci de dosare contra unor bloggeri. Motivul este simplu: critica președintelui este considerată a fi un act terorist.