In editia trecuta a rubricii, incercam o introspectie in activitatea recent infiintatului Serviciu Public Judetean pentru Promovarea Turismului si Coordonarea Activitatii SALVAMONT Bacau, aflat sub coordonarea directorului Romil Botezatu.
Enumeram progresele facute si dorinta de implicare.
Nouazeci la suta din activitatea echipei Salvamont, condusa de alpinstul Gheorghe Cosa, se desfasoara in zona statiunii Slanic-Moldova. Muntii Nemira si proaspat omologata pârtie de schi cu telescaun se doresc a fi un pol de atractie pentru turisti, un proiect menit a revigora statiunea. Din pacate, in ultimele doua decenii, tot am fost amagiti cu proiecte cu rezultat gen: ,,pe afara-i vopsit gardul… inauntru-i leopardul”, care a facut el ce-a facut si a ,,ingropat” finantarea.
O analiza la rece, privind perspectivele pe care le are statiunea, in contextul in care investitiile privind un alt proiect pilot, demarat in urma cu doi ani, stagneaza, nu o sa aflam niciodata de la un politician. Se dorea atunci ca Slanic-Moldova sa devina primul oras verde din România, independent energetic. Prin acordul de cooperare incheiat intre statiune si localitatea Reuth din Germania, era luata in calcul constructia unei Centrale geotermice, a unor instalatii de biogaz si de energie eoliana.
Localitatea germana produce, intradevar, si astazi, de opt ori mai multa ,,energie verde decât poate consuma. Un prim pas s-a facut. Iluminatul cu panouri solare a izvoarelor din statiune. Urmeaza ceilalti. Statiunea arata mult mai bine decât in urma cu zece ani. Parcul este superb, insa, strazile adiacente suspina dupa un strat de asfalt. Sa nu uitam ca zona are un potential ridicat in ceea ce priveste piscicultura, dar mai ales vânatoarea. Fauna este bogata in trofee de vulpi, mistreti si ursi. Cocosul de munte traieste si el aici, pe un areal destul de intins, la poalele Nemirei.
,,Raiul” exista. De ce sa-l punem la colt?!
Idei de promovare
Am fost curios sa aflu cum vede slaniceanul Romulus-Valentin-Dan Busnea viitorul statiunii, tinând cont ca este poate ce-a mai documentata persoana privind istoria acestor locuri.
Stam de vorba asezati la umbra, pe o banca din curtea Scolii nr 1. In fata, putin spre stânga, in spatele Complexului Cerdac, se deschide perspectiva telescaunului si a pârtiei de ski, care se intinde de-a lungul unui kilometru si jumatate, prin padure, pe panta de nord a versantului. Discutam despre ideile de promovare a zonei. Imi place ca pune suflet in ceea ce spune, si se simte ca ii pasa de cele ce se intâmpla aici.
,,Trebuie facute schimbari. Avem o structura care nu este valorificata, dar si un agrement care nu exista. Pentru sezonul de vara, nu avem o piscina in aer liber, o zona de picnic, nu mai zic de campare. Avem doar o sala de sport. Izvoarele minerale incep sa se degradeze. La unele lipsesc placutele care sa indice compozitia apelor.
Ar trebui refacuta si analiza chimica a acestora, pentru o informare cât mai corecta privind compozitia lor. Din pacate, mofetele sunt in stadiu de conservare. In sensul unei colaborari directe cu serviciul public, am avea posibilitatea sa editam un buletin informativ, care sa arate mai mult decât ca un pliant, macar in perioadele de sezon.
Acesta sa contina informatii reale, actuale, despre oportunitatile din statiune, harti detaliate ale traseelor turistice si, de ce nu, oferte ale proprietarilor de hoteluri si pensiuni din zona. Nu s-a mai organizat demult un forum pe tema turismului balnear, un schimb de experienta. Sunt si acestea modalitati prin care sa ne facem cunoscuti.
Cladirea Cazinoului fiind in litigiu, nu avem o sala unde sa organizam o prezentare, o expozitie, un concert. Aici, va trebui gasita o forma de colaborare cu noul proprietar. Ideal ar fi daca ar reveni la destinatia initiala, asa cum a fost proiectata la sfârsitul secolului nouasprezece. Trebuie stimulat turismul cultural si cel ecumenic.
Avem manastiri, biserici, cimitire vechi. Pot fi puse in valoare, daca sunt integrate intr-un circuit. La nivel de Consiliu Judetean, stiu ca exista un proiect pentru construirea unui parc de distractii in statiune si a unei pârtii de sanius. Insa, pâna la accesarea fondurilor, mai avem de asteptat. Prin deschiderea pârtiei putem organiza si noi un festival al Slanicului, gen Serbarile zapezii, pe lânga cel anual de folclor.”
Vorbeste repede. Il opresc ca sa pot nota tot ce a spus. Se vede ca le are pe toate cumva, orânduite in minte si nu cautate ad-hoc. Semn ca problema il framânta si atitudinea nu este de circumstanta. Il rog sa continue.
,,Exista acest trenulet care plimba turistii prin statiune, o idee foarte buna a domnului Ioan Munteanu. Dar, avem si localnici care, pastrând traditia, pot pune la dispozitia turistilor, in spiritul ecologic, calesti sau sanii trase de cai, pentru promenada. Idei sunt. Acest serviciu public va trebui sprijinit, pentru ca se intinde pe tot judetul. Nu trebuie uitat Moinestiul, Târgu Ocna si celelalte localitati care au ceva de prezentat.”
Dan Busnea nu este un visator. Economist de profesie, in domeniul turismului, jurnalist, autor a numeroase articole ce descriu viata locuitorilor si frumusetile acestei zone, crede cu tarie ca ,,omul sfinteste locul”.
,,Ma bucur ca micii intreprinzatori, care au avut curajul sa investeasca fara niciun fel de garantie, in urma cu zece ani, in Slanic-Moldova, au devenit intre timp buni manageri, ridicând calitatea serviciilor prestate aici.” Mosteneste spiritul parintilor care l-au invatat sa-si respecte si sa-si pretuiasca semenii. De aici poate si interesul de a studia impactul pe care l-a avut Casa Regala in promovarea statiunilor balneoclimaterice. Din 2009, publică şi pe blogul Alteţei Sale Regale Principele Radu al României, la rubrica ,,Atitudini”, materiale de larg interes, care atrag atentia. De aici incepe o colaborare ce se doreste a avea ca rezultat, tiparirea volumului aflat in lucru: „Un principe pentru România”.
Dan Busnea scoate de sub amprenta tiparului, in urma cu un an, editia a doua, revazuta si adaugita, a volumului monografic ,,Povestea unui colt de rai Slanic-Moldova”. In cele patru sute cincizeci de pagini, unele bogat ilustrate, gasim atât date documentare, cât si povesti despre personalitatile care au trecut si au poposit pe aceste meleaguri.
Poate nu atât de popularizat cât ar fi trebuit, tiparit intr-o editie limitata, volumul reprezinta, pentru turistul venit la odihna sau la cura, un adevarat ghid de vacanta. Merita citit.
Popas la Belvedere
In editia trecuta, când enumeram cele trei trasee in curs de finalizare pentru omologare, scriam despre necesitatea amenajarii unui parapet de protectie, pe traseul marcat cu punct rosu, Slanic-Moldova – Stânca Cerbului – Punct Belvedere.
Punctul rosu inseamna ca turistul trebuie sa se intoarca pe acelasi traseu pe care a venit. Baietii s-au miscat repede. Pe lânga montarea balustradelor, au amenajat si un loc de popas, cu masa si banci. Tot in colaborare cu jandarmii montan, la sfârsitul lunii, salvamontistii vor sprijini realizarea unui proiect initiat la nivel de tara, privind Aria Carpatilor. O reactualizare si o punere in valoare a traseelor montane din România.
Ideea apartine Oganizatiei Nationale Cercetasii României. In paralel cu celelalte activitati specifice, va continua marcarea altor trei trasee, cu pornire din statiune, pentru a fi omologate. Spre Salatruc, Saua Nemirei si Muntele Cleja. SI, pentru ca data de intâi august a fost aleasa Ziua Nationala a Salvamontului Românesc, le urez salvamontistilor nostri La multi ani! si sa aiba parte de cât mai putine evenimente.
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
