O carte cum este „Teatru școlar”, scrisă de Cecilia Moldovan (poetă, eseistă, dramaturg, traducătoare), presupune o viziune modernă, cu potențial transformator, pentru că arta teatrală a avut dintotdeauna și un însemnat rol educativ. Arta și educația conviețuiesc armonios, de aceea activitățile pentru copii și adolescenți, care se finalizează cu un spectacol, se bucură de mare succes în rândul acestora, mobilizându-le exemplar energiile creative. O știu din proprie experiență, pentru că, în timpul liceului, am făcut parte dintr-o echipă de teatru, apoi am urmat și cursurile Școlii Populare de Artă, iar recitatoare pasionată și de cursă lungă am fost încă de la grădiniță.
Teatrul are multe virtuți formatoare, trezind în cei tineri, în elevi, capacitatea de implicarea socială, empatia, simțul comunitar, toleranța, altruismul, sentimentul de solidaritate.
Desigur, teatrul este, în primul rând, magie, și de acest adevăr este convinsă și autoarea volumului, ea semnând un cuvânt înainte în care vorbește despre bucuria pe care o produce teatrul jucat pe scenă, despre funcția de catharsis a acestuia. În cariera ei de profesoară de engleză la o școală de top din Bacău, Cecilia Moldovan i-a ghidat, cu pricepere, cu dedicație și în chip inspirat, pe mulți elevi în descoperirea de activități ludice cu scop moral-educativ, acestea contribuind la configurarea personalității lor. Pentru că teatrul jucat în școală le-a prins bine în viață elevilor, ei dezvoltându-și prin jocul în echipă multe calități. Ținta imediată a acestui gen de activități artistice este dezvoltarea exprimării, precizează autoarea, ea numind și alte importante beneficii ale practicii scenice (grija pentru folosirea corectă a limbii, familiarizarea cu limbajul paraverbal și nonverbal pentru evidențierea unor atitudini, a unor sentimente). Și adaugă: „De cealaltă parte a beneficiilor, lucrul în echipă exersează trăsături morale precum sociabilitatea, generozitatea și empatia, atenția concentrată, responsabilitatea …”
Volumul, care este bilingv, român/englez, cuprinde piesele: „Suflete uscate”, „Fata de la țară”, „Matematiciana” și „Aniomii au aterizat”, câteva poezii și miniaturi dramatice în versuri, cât și un util preambul despre dramatizări, ca un prim pas spre scrierea dramatică, după cum spune Cecilia Moldovan, aducându-și în sprijin convingătoare argumente și exemple din istoria literară. Piesele sunt bine scrise, au subiecte din viața elevilor, sunt potrivite vârstei, preocupărilor acestora, având, de fiecare dată, o învățătură folositoare, de natură morală.
Cunoscând bine cât de dezvoltat este sistemul de teatru național educativ din alte societăți, cum ar fi UK, țările nordice, SUA, Cecilia Moldovan propune, prin volumul său „Teatru școlar”, și o incitantă temă de meditație referitoare la reforma și modernizarea învățământului de la noi, a curriculei. Cu siguranță, elevii români ar câștiga mult la capitolul ușurinței și expresivității în comunicare, în relaționarea în societate, în dezvoltarea individuală armonioasă, dacă ar fi obișnuiți, în școală, cu practicile scenice.
