Autoritatile onestene, in frunte cu primarul Emil Lemnaru, au ajuns sa planga de mila RAFO dupa ce, pe parcursul anului trecut, au ingropat in taxe si impozite nejustificate greu-incercata rafinarie. La prima sedinta a CL Onesti, desfasurata pe 16 ianuarie, alesii au semnat un Memoriu, adresat Guvernului, prin care fac apel la implicarea Executivului in sustinerea rafinariei onestene. In urma cu doar cateva luni, la initiativa primarului Lemnaru, acelasi CL aproba supraimpozitarea terenului pe care-si desfasoara activitatea RAFO, sub pretextul atragerii de fonduri la bugetul local. Mai mult, in urma unei operatiuni de rezonare a municipiului de pe Trotus, edilii onesteni au introdus intreaga platforma in zona A de impozitare (zona cu cele mai mari impozite si taxe). Asta, in timp ce vila edilului sef – situata intr-un luxos cartier rezidential – se afla in zona C de impozitare (!).
Alaturi de consilierii locali, edilul onestean a ajuns sa planga de mila RAFO Onesti, dupa ce pe parcursul anului trecut Lemnaru & co. s-au rafuit la cutite cu rafinaria. La prima sedinta a CL Onesti din 2012, desfasurata pe 16 ianuarie, alesii au semnat un Memorandum – adresat premierului Emil Boc – prin care solicita, imperativ, implicarea Guvernului in deblocarea situatiei in care se afla greu-incercata rafinarie onesteana. Potrivit Memorandumului, citit in plenul CL chiar de primarul Emil Lemnaru, proiectul de retehnologizare a RAFO ar fi crucial pentru soarta industriei din municipiul de pe Trotus.
"Repunerea in functiune a RAFO SA asigura revitalizarea activitatii productive a unitatilor economice existente pe platforma petrochimica Onesti – Borzesti si cresterea capacitaatii de productie in viitor la Carom SA, Chimcomplex SA si UTON SA precum si a societatilor de constructii montaj din zona. Platforma industriala Borzesti afecteaza existenta a peste 150 000 de oameni, locuitori ai vailor Trotusului, Tazlaului, Oituzului si Casinului”, se precizeaza in Memorandumul remis Guvernului de municipalitatea onesteana.
"Nu suntem avocatii proprietatilor private"
Memorandumul promovat de primarul Lemnaru si CL Onesti pare cel putin dubios, in conditiile in care pe parcursul anului trecut municipalitatea onesteana a facut tot ce i-a stat in putinta pentru a ingloda in taxe si impozite marile societati care-si desfasoara activitatea pe platforma industriala (inclusiv RAFO).
In luna septembrie 2011, edilii onesteni au promovat un proiect vizand includerea – temporara – in zona A de impozitare a proprietatilor apartinand companiilor Carom, Chimcomplex si RAFO. Hotararea, ilegala din capul locului, a fost contestata in instanta de contencios administrativ de Prefectura. Actiunea Prefecturii a antrenat suspendarea HCL nr. 63/2011, aprobata de CL Onesti in sedinta din 9 septembrie.
Ramasa in aer la capitolul "impozitare platforma industriala", municipalitatea onesteana a promovat un nou proiect de hotarare vizand impozitarea proprietatilor. Sub pretextul finalizarii unei operatiuni de rezonare a Onestiului, primarul Emil Lemnaru a initiat un proiect vizand includerea intregii platforme industriale in zona A de impozitare. Daca prin HCL nr. 63/2011 aveau de suferit doar 3 societati, acum toti agentii economici de pe platforma sunt obligati sa suporte impozite aferente zonei A.
In sedinta CL Onesti din 30 noiembrie 2011, edilul onestean – astazi "aparatorul" intereselor rafinariei – declara ca Primaria nu se poate erija in avocatul proprietatilor private.
"Nu suntem avocatii proprietatilor private (…) Nu se negociaza taxele. Diferenta de impozitare de la A la B este o masina autohtona. Amenintarile ca din aceasta cauza se va micsora personalul nu sunt fondate", a afirmat Emil Lemnaru in sedinta amintita (n.r. – vezi articolul: "Abuzuri cu repetitie la Onesti: Primaria are alergie la proprietatea privata").
Istoricul unui razboi surd
Conflictul derulat intre Primarie si societatile de pe platforma industriala, concretizat in stabilirea abuziva a impozitului pe proprietati, isi are originea intr-un litigiu "provocat" de firma Energy Bio Chemicals din Bucuresti (proprietarul Carom Onesti). Aceasta din urma a contestat in instanta HCL nr. 35 din 31 mai 2004, prin care conducatorii de la acea data ai marilor societati de pe platforma conveneau ca terenurile si cladirile avute in proprietate sa fie trecute in zona B de impozitare. Astfel, societatile de pe platforma au ajuns sa plateasca impozite mai mari, ideea fiind ca bugetul local sa fie sustinut prin taxele si impozitele prelevate de la acestea. Pe fondul crizei economice, patronii Carom au ajuns la concluzia ca mentinerea proprietatilor in zona B de impozitare nu mai este justificata, in toate orasele mari din tara platformele industriale fiind inscrise in zona C sau D de impozitare (zone cu impozite foarte mici). La 1 septembrie 2011, Curtea de Apel Bucuresti a admis actiunea Energy Bio Chemicals, dispunand anularea HCL nr. 35/2004.
Au urmat HCL nr. 63/2011, suspendata de Prefectura Bacau, respectiv hotararea adoptata de CL pe 30 noiembrie, sub pretextul rezonarii municipiului Onesti (HCL nr. 87/2011).
Impozite nelegale, subminarea economiei
Iesirile primarului onestean impotriva agentilor economici de pe platforma industriala nu sunt singulare. Pe 30 septembrie 2011, in cadrul unei sedinte furtunoase a CL, Lemnaru a decretat ca cele 3 mari societati de pe platforma industriala platesc impozite foarte mici in raport de "averile" pe care le stapanesc. In plina criza, initiativa sefului municipalitatii onestene s-a dovedit un atac la integritatea economica a companiilor de pe platforma.
"Va spun asa, ca o idee: RAFO trebuie sa plateasca pe un an de zile 312.000 de euro la 258 de hectare de teren, Carom are de platit 277.000 de euro pentru 228 hectare, Chimicul are 90 de hectare si trebuie sa plateasca 106.000 euro. Deci sunt sume mici raportat la cata avere este acolo. Ei platesc o taxa pe avere”, aprecia Lemnaru in sedinta CL Onesti din 30 septembrie 2011 (n.r. – vezi articolul: "Primarul Lemnaru ingroapa in taxe companiile de pe platforma Onesti").
“Poate i-au «ajutat» cand le-au marit taxele”
Reprezentantii Guvernului in teritoriu sustin ca municipalitatea onesteana promoveaza un joc duplicitar in privinta rafinariei. Potrivit prefectului Constantin Scripat, statul roman trateaza deja, in alti termeni, societatea RAFO, spre deosebire de Primaria Onesti care a supra-impozitat intreaga platforma industriala.
“Pentru mine, ca reprezentant al Guvernului in teritoriu, situatia cu supra-impozitarile de la Onesti e un exemplu de cum nu trebuie sa actioneze o administratie locala daca vrea sa atraga investitori. Dupa ce au marit exagerat acele impozite, autoritatile locale din Onesti, in frunte cu primarul, scriu memorii catre Guvern. Poate i-au «ajutat» pe cei de la RAFO cand au marit acele impozite si nu si-au dat seama. Ne plangem ca n-avem investitori in tara si pe cei pe care-i avem ii sufocam cu taxe si impozite, in plina criza. Astazi avem de-a face cu un alt fel de RAFO, un RAFO care nu mai are datorii catre stat sau terti, un RAFO care vrea sa produca. Statul vede cu alti ochi aceasta rafinarie”, a afirmat Scripat.
RAFO sustine ca economia Onestiului este distrusa de un „regim autoritar”
Oficialii rafinariei onestene nu au stat cu mana in san. Pe 20 ianuarie 2012, acestia au remis Prefecturii Bacau un Memoriu prin care au denuntat abuzurile administrative orchestrate de regimul Lemnaru. Potrivit Memoriului, rafinaria ar fi victima supra-impozitarii terenurilor de catre Primaria Onesti, sub pretextul regandirii indicatorilor de zonare fiscala.
"HCL nr. 87/2011 reprezinta, de fapt, dovada vie a regimului autoritar si totalitar instituit in ultima perioada de timp de catre autoritatile publice locale. Atitudinea revansarda a domniilor lor izvoraste din faptul ca (…) ne-am «permis», alaturi de alte doua societati comerciale de pe Platforma industriala onesteana, sa contestam legalitatea HCL nr. 35/31.05.2004, ce privea zonificarea intravilanului municipiului Onesti (…) Cu titlu de exemplu, aratam ca incadrarea terenului proprietatea SC RAFO SA (peste 2,5 milioane de metri patrati) la zona B a condus la triplarea anuala a valorii impozitului pe teren, numai pe ultimii doi ani subscrisa inregistrand un prejudiciu anual de peste 750.000 lei", se arata in Memoriul remis Prefecturii de RAFO Onesti. Documentul precizeaza, de asemenea, ca sub pretextul rezonarii intravilanului Onestiului, municipalitatea condusa de Emil Lemnaru a instituit un tratament fiscal discriminatoriu.
"Totodata, adoptarea HCL nr. 87/2011 impune un tratament discriminatoriu pentru societatile ale caror terenuri sunt situate pe Platforma industriala a municipiului fata de zonele rezidentiale care cuprind atat proprietati ale persoanelor fizice, cat si ale persoanelor juridice si care se afla fizic intre centrul localitatii si Platforma industriala si care au fost incadrate in zone fiscale inferioare ca valoare a impozitului", mai precizeaza Memoriul citat.
Gelu Panfil, singurul ales care s-a batut pentru companiile de pe platforma
Marile companii de pe platforma onesteana au avut un singur sustinator in lupta cu abuzurile administrative orchestrate, in 2011, de administratia Lemnaru: consilierul local Gelu Panfil. Acesta a incercat sa promoveze in CL un proiect de hotarare vizand includerea terenurilor apartinand RAFO, Chimcomplex si Carom in zona C de impozitare. Proiectul n-a ajuns niciodata in dezbaterea CL. In noiembrie 2011, Gelu Panfil declara pentru cotidianul Desteptarea ca supra-impozitarea societatilor de pe platforma industriala este iresponsabila si va conduce la falimentul industriei onestene.
"Nu au constientizat efectele acestei supraimpozitari si nici nu duc o politica responsabila in vremuri de criza. Aceasta marire de impozite a lovit in societatile cele mai importante de pe platforma", afirma – la acel moment – consilierul. Tot atunci, alesul local a dezvaluit ca marile societati de pe platforma industriala au cerut municipalitatii, in repetate randuri, acordarea de facilitati, dar s-au izbit de indiferenta edililor.
"Societatile au mai facut cereri de acordare facilitati, de reducere a impozitelor, dar cererile n-au ajuns niciodata pe ordinea de zi, desi facusera adrese catre CL", opina Panfil.
Viloiul primarului, in zona C de impozitare
Daca pentru platforma industriala impozitele sunt la cele mai inalte cote posibile, nu acelasi lucru se poate afirma despre luxosul cartier de vile in care edilul Onestiului isi are locuinta. Situat pe strada Scutarului, cartierul se afla in zona C de impozitare, desi locuitorii acestuia sunt – fara deosebire – oamenii cu dare de mana din orasul de pe Trotus. Vila lui Lemnaru nu face nota discordanta cu peisajul, fiind unul din imobilele cele mai impunatoare.
Lucian Bogdanel
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
