În 1924, Andrew „Sandy” Irvine și George Mallory au încercat să cucerească Everestul, cel mai înalt vârf din lume, dar au dispărut în condiții necunoscute, fără a lăsa o confirmare certă a succesului lor. În mod oficial, Edmund Hillary și Tenzing Norgay sunt considerați primii care au atins vârful Everestului în 1953, însă descoperirile recente ridică întrebări importante: este posibil ca Mallory și Irvine să fi fost, de fapt, primii care au urcat acest munte colosal? Este timpul să reconsiderăm ceea ce știm despre istoria Everestului?
Descoperirea rămășițelor lui Irvine pe versantul nordic al Everestului, în zona ghețarului central Rongbuk, a reaprins speculațiile cu privire la ceea ce s-a întâmplat în 1924. Deși cauza exactă a morții rămâne necunoscută, această descoperire, inclusiv un pantof cu un fragment de picior și o șosetă cu inițialele lui Irvine, a stârnit un interes major în rândul alpinismului și istoriei explorărilor montane. În 1999, rămășițele lui George Mallory au fost și ele descoperite, dar fără dovada că aceștia ar fi ajuns pe vârf înainte de a-și pierde viața.
Pentru mai bine de un secol, povestea lui Mallory și Irvine a fost un simbol al curajului și tragediei umane. Deși Hillary și Norgay sunt recunoscuți pe scară largă ca primii oameni care au atins vârful Everestului, în contextul unei expediții bine documentate, este posibil ca Mallory și Irvine să fi atins acest succes înaintea lor, însă fără să fi supraviețuit coborârii.
Întrebarea esențială este dacă Irvine și Mallory au reușit să atingă vârful înainte de moartea lor. Dacă răspunsul este afirmativ, atunci istoria trebuie să fie revizuită. În lipsa unei dovezi concrete, cum ar fi aparatul foto Kodak despre care se crede că Mallory l-ar fi purtat, multe rămân învăluite în mister. Experții sugerează că acest aparat, dacă ar fi găsit și filmul său ar putea fi restaurat, ar putea dovedi că Mallory și Irvine au ajuns pe vârf.
Hillary și Norgay au urcat Everestul într-o epocă în care tehnologia și resursele expediționare erau mult mai avansate. Realizarea lor rămâne una colosală și recunoscută la nivel global, iar povestea lor este bine documentată. Totuși, dacă Mallory și Irvine au ajuns înaintea lor pe vârf, chiar dacă nu s-au întors să împărtășească povestea, ar trebui să fie reconsiderați ca pionieri ai cuceririi Everestului.
Istoria este un construct uman, bazat pe documente, mărturii și dovezi palpabile. În absența unei dovezi definitive, Hillary și Norgay rămân oficial primii cuceritori ai Everestului, dar descoperirea rămășițelor lui Irvine ne arată cât de fragilă poate fi linia care separă mitul de realitate. Dacă în viitor vor apărea dovezi care să ateste faptul că Irvine și Mallory au ajuns pe vârf, acest lucru nu va diminua realizările lui Hillary și Norgay, ci va adăuga o nouă nuanță istoriei explorărilor umane.
