De la 1 ianuarie, pentru tot ambalajul introdus pe piață și nereciclat, România achită o taxă către UE, de 0,8 euro pentru fiecare kilogram. Până acum, trebuia adoptat mult-trâmbițatul sistem garanție-returnare (SGR ). Reprezentanţii magazinelor cer amânarea termenului de adoptare a acestui mecanism.
Solicitarea comercianților apare după ce ministerul de resort a desemnat un ONG care să se ocupe de administrarea sistemului de reciclare. Și asta în contextul în care magazinele au început deja să facă investiţii semnificative (în spaţii de depozitare, personal şi utilaje etc). Deja, acest lucru se poate lesne observa la marii retaileri, unde au apărut, de ceva timp, automate de reciclare, dar și utilaje de compostare a deșeurilor din plastic și nu numai. De altfel, chiar și prăvăliile de la ţară ar fi trebuit să amenajeze spaţii pentru automate ori clopote de colectare, zone unde s-a dovedit că există printre cele mai mari cantități de deșeuri care ajung direct în natură.
O piață de 600 de milioane de euro
Comercianții și-ar fi dorit o putere de decizie mai mare în ONG-ul care va administra sistemul de reciclare pe garanţie. Potrivit reprezentanților magazinelor, ONG-ul va administra, timp de zece ani, o piață de 600 de milioane de euro. În schimb, comercianților (aproximativ 5.000 de magazine) li s-a cerut ca, într-un singur an, să facă investiții, în infrastructura de colectare-reciclare, de zeci de mii până la zeci de milioane de euro (în cazul marilor rețele). În caz contrar, magazinele riscă amenzi uriașe, până la retragerea autorizației de funcționare.
„ONG-ul care va administra sistemul garanție depozit va organiza colectarea ambalajelor – cel mai probabil printr-o flotă de mașini achiziționată din surse proprii – și transportarea acestora la 5 centre de numărare, pe care urmează să le construiască regional, pe întreg teritoriul României, cost estimat la câteva milioane de euro fiecare, ambalaje pe care apoi le va putea vinde industriei reciclatoare liber, pe baza propriei evaluări”, se arată într-o scrisoare deschisă semnată de retaileri.
Comercianții cer un studiu de impact, la mijloc fiind vorba de „una dintre cele mai mari investiții din România, într-o perioadă profund afectată de pandemie, în care fiecare operator economic luptă pentru a rămâne operațional, pentru consolidarea siguranței sanitare, evitarea concedierilor masive sau scăderilor de salarii și, nu în ultimul rând, pentru a menține prețurile la un nivel cât mai scăzut”.
96% dintre români sunt pentru introducerea mecanismului de garanție-returnare
Inițiatorii proiectului privind sistemul garanție-returnare (SGR) susțin că 96% dintre români sunt în favoarea introducerii acestui mecanism, în vreme ce 81% consideră potrivită stabilirea valorii garanției la 50 de bani per ambalaj. „Sistemul garanție – returnare funcționează în peste 10 state europene și dă rezultate foarte bune. Dar, comercianții știu asta deja, majoritatea fiind prezenți și în acele state, unde implementează mecanismul. În niciuna dintre aceste țări, nu a fost afectată activitatea comercianților”. Replici au fost venit și din partea unui grup de ONG-uri. „România riscă să fie, în continuare, sufocată de deșeurile marilor companii poluatoare! La 1 ianuarie 2021, ar trebui să avem publicat în Monitorul Oficial HG-ul prin care România intră în rând cu cele mai performante state membre UE la reciclare”, este mesajul transmis de Zero Waste Romania, o rețea de organizații ecologiste.
Guvernul ar fi trebuit să adopte, până la 1 ianuarie 2021, normativul prin care se implementa sistemul de reciclare a sticlelor, peturilor şi dozelor de aluminiu în schimbul unei garanţii de 50 de bani. Clienții ar fi urmat să primească înapoi contravaloarea garanției, la returnarea ambalajului, în orice alt magazin. Fie cash, fie sub formă de voucher sau puncte valorice. Ambalajele returnate trebuie să fie curate.
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
