Petru Istoc, edilul comunei Cleja: „Fara vocatie nu faci nimic ca primar”

Absolvent de Drept, cu un master in Managementul Institutiilor din Administratia Publica, fost consilier judetean si consilier local, Petru Istoc, actualul primar al comunei Cleja, candidat din partea PNL, revine in comuna, din mediul privat, dupa 30 de ani. Obiectivele propuse cetatenilor pentru urmatorii ani cuprind lucrari de infrastructura, modernizarea institutiilor de invatamânt si transparentizarea deciziei in administratia publica.

– Veniti din mediul privat, ati fost administratorul unei firme de succes, cu o arie de activitate in toata Moldova. Sunteti un om realizat, de ce ati ales sa fiti primar?
– Cariera mea profesionala si politica este mai lunga, am plecat de la ucenic intr-o uzina, iar dupa Revolutie mi-am indreptat atentia spre mediul privat, intr-un domeniu in care aveam experienta. Am infiintat o firma de instalatii electrice, in care ma specializasem, iar ulterior aceasta a devenit una din cele mai performante firme din Bacau. Am terminat Dreptul, dupa care am finalizat studiile de Masterat in Managementul Institutiilor din Administratia Publica, cu specializarea ,,Gestiunea Resurselor in Administratia Publica”. Am dovedit si in alte domenii, am fost consilier judetean, in perioada 2004-2008, consilier local, am pregatirea si experienta necesare, pentru a performa si in administratia locala. Mi-am dorit foarte mult sa revin in satul meu, m-am intors special, deoarece am simtit ca lucrurile nu merg in directia dorita in Cleja si cetatenii doreau schimbarea.

– Pare simplu, suntem inca la nivel de teorie, reporterul ar dori sa afle argumentele, proiectele propuse cetatenilor pentru urmatorii ani.
– Sunt zeci de argumente. Cât de curând vreau sa realizez un iluminat stradal modern si economic; voi depune un proiect pe P.N.D.R. (Program National de Dezvoltare Rurala), care sa cuprinda asfaltarea a cinci km de drum comunal, cu o valoare de circa un milion de euro; pe programul POR (Program Operational Rural) ne dorim sa reabilitam scolile si gradinitele din comuna. Pe Programul Operational Sectorial de Mediu facem parte din Master Planul ,,Extinderea si Reabilitarea Infrastructurii de Apa si Apa Uzata” cu 25 km de canalizare, cu statie de epurare si 6 km de retea de distributie apa cu statie de pompare, valoarea acestui proiect fiind de peste cinci milioane de euro, cu finalizare pâna in 2020. Dorinta mea este ca fiecare casa sa poata beneficia de utilitatile necesare unui trai decent. De asemenea, au fost si sunt mari probleme cu siguranta oamenilor, a gospodariilor lor. De câte ori vine apa mare pe pârâul care strabate satul, distruge tot in calea lui. S-au facut unele lucrari, insa este nevoie urgenta de regularizarea totala a pârâului. Am luat deja legatura cu Apele Române, pârâul fiind in administrarea lor. Nefiind programe de finantare pentru decolmatare, voi fi obligat sa fac acesta lucrare cu fonduri din bugetul local. Avem nevoie de infrastructura, vreau sa duc apa si sa asfaltez toate drumurile secundare, sa introduc canalizare. Ne gândim impreuna sa aducem gaze in comuna. Oamenii cu care am vorbit isi doresc aceste facilitati, deoarece, spun ei, platesc aceleasi impozite ca toti ceilalti, insa in anii trecuti dorintele lor nu au fost luate in seama.

– Sigur, oamenii vor asfalt, apa, gaze, canalizare, este normal, insa din urma vin tinerii, copiii, pentru ei ce v-ati propus?
– Aveti dreptate, trebuie sa ne ocupam foarte serios de educatie, de invatamânt, de petrecere a timpului liber. Vrem sa realizam cât mai curând un parteneriat intre familie, scoala, biserica si Primarie, pus pe baze solide, deoarece acesti copii, aflati acum in banci, vor fi viitorul nostru, al comunei. Sunt, o stie toata lumea, probleme cu abandonul scolar, frecventa la cursuri, la unii cu nivelul de pregatire. Important este sa ne pese, la toti, dupa aceea vin si rezultatele. Sunt sigur ca vom gasi resursele sa construim gradinite cu program prelungit, dar si sa extindem programul „Scoala dupa scoala”.

– Care ar fi atu-ul principal al unui primar?
– Am sa va spun. Intr-o comuna nu esti numai primar, esti avocat, mediator, consultant, „judecator”, omul vine la primarie cu tot ceea ce-l doare, iar tu trebuie sa-l asculti, sa-i oferi o solutie, o indrumare. Si, foarte important, sa-ti respecti cuvântul dat. Asa vad eu rolul unui primar, iti trebuie vocatie, a fi primar nu este un job, o meserie, fara vocatie nu faci nimic. Daca ai vocatie nu te plictisesti, nu obosesti niciodata. M-ati intrebat câte mandate ar trebui sa aiba un primar. Eu nu cred ca trebuie limitat, acest lucru il fac cetatenii prin vot, iar daca vii in primarie pentru câstig, pentru bani, mai bine iti cauti altceva de lucru. Chiar nu ma gândesc la salariul pe care il voi primi. Eu sunt realizat material, copiii mei la fel, vreau sa fiu alaturi de satenii mei, in ultima etapa a vietii, asta mi-am dorit de mult timp. Când imi propun ceva, nu ma las pâna nu realizez, sunt un perfectionist, poate fi un avantaj, dar poate fi si un dezavantaj.

– Am vazut in multe comune, inclusiv la vecinii dumneavoastra, o preocupare pentru revigorarea activitatii culturale, de valorificare a traditiilor populare. Ce v-ati propus in aceasta directie in anii urmatori?
– S-a infiintat, in urma cu doi ani, o echipa de fotbal care a performat de-a lungul timpului si, incepând de anul acesta, comuna va avea si o echipa de juniori. Când am fost consilier local, am propus infiintarea unei formatii de dansuri populare, cu elevi, cu tineri. Acum a ajuns la o oarecare maturitate, participa la concursuri, la spectacole, au obtinut si premii. De asemenea, mai multi tineri cu vocatie si talent au fost sprijiniti sa participe la cursuri de pregatire si formare ca solisti vocali, iar rezultatele se vad pe scena, la concursuri. Vreau sa dezvolt aceasta activitate si in continuare. Dupa cum stiti, fiica mea este soprana, Gabriela Istoc, o cunoasteti, o cunoaste o lume intreaga. Acum este acasa, creste un copil, insa la anul va cânta, cu London Philharmonic Orchestra, la Festivalul „George Enescu”. Este alaturi de mine in toate proiectele culturale, oferindu-mi sprijinul necesar. In urmatorele sedinte de consiliu local, voi propune infiintarea Zilelor comunei Cleja, cu scopul evident de a oferi cetatenilor un prilej de sarbatoare, de valorificare a potentialului cultural al localitatii, de reintâlnire cu fii satului, la care vom invita, atât la organizare, cât si la desfasurare toate institutiile din comuna, dar si formatii artistice din comunele invecinate.

– Domnule primar, ce v-ati propus pentru urmatorii ani presupune bani, multi bani. Bugetul comunei nu cred ca poate sustine aceste lucrari. Cum vedeti rezolvarea?
– Pe lânga proiectele prezentate, care vor fi finantate cu bani europeni, cu bani de Guvern si din alte surse, pentru care ne vom bate in anii urmatori, multe lucrari vor fi executate de beneficiarii Legii 416, cele de intretinere si infrumusetare a comunei, lucrari finantate de la bugetul local, si sunt convins ca toti locuitorii, când vor vedea rezultatele, ne vor sprijini, pentru ca localitatile noastre sa devina mai frumoase, mai atractive pentru musafiri, dar si pentru eventualii investitori.

Istoric

Comuna se afla în zona centrala a judetului, pe terasele si pe colinele de pe malul drept al Siretului, în bazinul râului Cleja, afluentul celui dintâi. Este traversata de soseaua nationala DN2, care leaga Bacaul de Focsani. Are trei sate: Cleja, Somusca si Valea Mica.

Populatia comunei Cleja este de 6.761 de locuitori, în scadere fata de recensamântul anterior din 2002, când se înregistrasera 6.864 de locuitori. Majoritatea sunt români (92,09%). Principalele minoritati sunt cele de ceangai (2,19%) si maghiari (2,16%).

Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (93,95%), cu o minoritate de ortodocsi (1,77%).

Doua obiective din comuna Cleja sunt incluse în lista monumentelor istorice de interes local. Unul este un sit arheologic aflat în punctul „Lanul Curtii”, la est de satul Cleja, sit unde s-au gasit urmele unei asezari din Epoca Bronzului. Celalalt monument este Scoala din satul Cleja, ridicata în 1912, fiind clasificata ca monument de arhitectura.