Petru Cimpoesu a refuzat sa participe la o dezbatere moderata de Eugen Simion, la Salonul de Carte de la Paris

Bacaul, la Salonul de Carte de la Paris, 22-25 martie 2013

Vineri se deschide oficial cea de-a 33-a editie a Salonului de Carte de la Paris, la care România este pentru prima data invitata de onoare. Acest eveniment international, ce reuneste in capitala Frantei, in perioada 22-25 martie, scriitori, editori, bibliotecari si librari din 45 de tari, se va desfasura sub sloganul „Lettres roumaines à l’honneur“. Organizatori ai editiei din 2013 sunt Centre National du Livre Paris, Institutul Francez si Institutul Cultural Român. Programul autorilor invitati la Salon include mese rotunde, ateliere, recitaluri, sesiuni de autografe.

Prozatorul bacauan Petru Cimpoesu, aflat pe lista oficiala a invitatilor la Salonul de Carte de la Paris, a cerut sa fie scos din programul unei dezbateri ce va avea loc vineri, 22 martie, la Pavilionul României. Intrunirea la care scriitorul din Bacau refuza sa participe este o masa rotunda cu tema “Cum se reflecta criza societatii in literatura româna contemporana?”, organizata de Institutul Cultural Român si moderata de criticul si istoricul literar Eugen Simion. Petru Cimpoesu isi motiveaza decizia spunând, in primul rând, ca tema aleasa de organizatori pentru dezbatere este “aiuristica”. “M-a sunat Horia Gârbea (vicepresedintele ICR Bucuresti, n.n.) sa ma intrebe daca voi veni la Salon. I-am spus ca voi fi prezent dar ca nu voi lua parte la aceasta dezbatere. De ce? Nu vreau. Nu-mi place compania. La acea masa rotunda participa printre altii Bogdan Teodorescu, un ideolog, analist politic, pe care eu nu-l consider scriitor, nu stiu ce cauta acolo, si care in urma cu trei-patru luni suferea ingrozitor pe la Realitatea TV si pe la Antena 3, impreuna cu Rares Bogdan si cu altii, din cauza ca Mircea Cartarescu cheltuieste banii pensionarilor cu turismul cultural in strainatate, cu traduceri inutile s.a.m.d. Si acum se duce el acolo, la Paris, pe banii acelorasi pensionari sarmani, nu?, ca sa ne vorbeasca despre literatura româna. Dar cine este el sa ne vorbeasca despre literatura româna? Despre ce sa vorbesc eu cu Bogdan Teodorescu? Eu nu am ce vorbi cu Bogdan Teodorescu despre literatura. Nu pot sa cer sa fie dat el afara. Ma retrag eu”, a declarat prozatorul din Bacau. Petru Cimpoesu a confirmat insa participarea la dezbaterea “Rire de tout”, organizata de Centre National du Livre Paris, sâmbata, 23 martie, de la ora 18.00.

„Simion liftnicul“, tradus si in limba franceza

Prezenta scriitorului Petru Cimpoesu la Salonul de Carte de la Paris de anul acesta se datoreaza si traducerii in limba franceza al celui mai de succes roman al sau, “Simion liftnicul”. Dupa ce a fost publicata pe rând in Cehia, Italia, Spania, Croatia si Bulgaria, cartea va aparea la Editura Gingko, din Paris, sub numele “Saint Siméon l’Ascenseurite”, in traducerea lui Dominique Ilea, românca stabilita in Franta. Spre nemultumirea autorului, insa, versiunea in limba franceza a romanului nu a aparut de sub tipar pâna la acest moment, desi editorii promiteau publicarea cartii pâna la Salon. “Eu as fi vrut sa fac o lansare sau o prezentare a cartii acolo. In momentul in care am aflat ca nu se va face asa ceva am zis ca n-are rost sa mai merg. Ce sa fac acolo? Asta a fost de la inceput retinerea mea”, a declarat Petru Cimpoesu. Totusi, scriitorul este programat de organizatori la o sesiune de autografe, care va avea loc in cadrul Salonului, vineri, 22 martie, de la ora 13.00.

„Ma duc cu gândul sa ajung cu bine acasa“

Desi recunoaste oportunitatea de promovare a culturii române pe care o ofera tarii noastre prezenta ca invitat de onoare la Salonul de Carte de la Paris, scriitorul Petru Cimpoesu crede ca, personal, participarea la acest eveniment nu-i va folosi la nimic. “Ma duc cu gândul sa ajung cu bine acasa, n-am niciun obiectiv. Ma duc pentru ca niste oameni au insistat foarte mult sa merg. Si pentru a nu face pe interesantul, pentru ca, vezi bine, eu nu vreau sa ma duc. E un exercitiu de modestie, de penitenta. Nu ma intereseaza, n-am niciun interes particular aici. Nu e prima oara când merg la un salon de carte si stiu cum e. Am fost la Frankfurt, am fost la Viena, am fost la Leipzig, la Ierusalim, la Torino, la Madrid. Nu se intâmpla nimic de fapt”, a spus Petru Cimpoesu. In opinia sa, pentru ca literatura româna sa patrunda realmente pe piata de carte internationala este nevoie de campanii de promovare puternice, pe care nici editurile si nici scriitorii nu si le permit. “Singurii autori care se vând bine sunt autorii americani, in toata lumea. Ca regula asta este situatia. Concurenta pe piata cartii este ingrozitor de mare. Si afara sunt campanii de promovare puternice, ca doar americanii de asta sunt cum sunt tradusi. Au campanii de promovare si de imagine, facute in principal de edituri si de agentii literare. In România nu avem agenti literari, in afara de Simona Kessler, care lucreaza in principal cu autori straini. Iar editurile noastre n-au putere sa se promoveze nici pe ele”, a declarat prozatorul din Bacau. Deplasarea sa la Paris si cazarea in capitala Frantei sunt acoperite financiar de Centre National du Livre, institutie organizatoare care le va acorda autorilor români invitati si diurna pe perioada prezentei lor la Salon.

„Ce mi-a oferit mie Bacaul?“

Dintre scriitorii români a caror biografie este legata de judetul Bacau se mai afla pe lista invitatilor la Salonul de Carte de la Paris din acest an, in afara de Petru Cimpoesu, Eugen Uricaru (nascut in orasul Buhusi), Gabriela Adamesteanu (nascuta in orasul Târgu Ocna), selectatti de Centre National du Livre, si Solomon Marcus si Magda Cârneci, invitati de Institutul Cultural Român. Chiar daca locuieste in judetul Bacau de multi ani si aici si-a scris cartile, prozatorul Petru Cimpoesu nu se regaseste in sintagma “scriitor bacauan” si spune ca prezenta sa la Salonul de Carte de la Paris este aceea a unui scriitor român, nu a unui scriitor bacauan. “Ce mi-a oferit mie Bacaul?”, isi sintetiteaza scriitorul punctul de vedere cu privire la acest subiect.
Laura Huiban