Peste 1.300 de militari de mai multe naţionalităţi înhumaţi în necropola de război de la Valea Uzului

Ministerul Apărării Naţionale precizează într-un răspuns transmis la o solicitare AGERPRES că la finalul celei de-a doua conflagraţii mondiale, în necropola de război de la Valea Uzului erau înhumaţi peste 1.300 de militari de mai multe naţionalităţi – români, unguri, germani, ruşi, austrieci, italieni şi sârbi – şi că Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor nu a emis, începând din 2004, vreun aviz pentru intervenţiile efectuate în Cimitirul Eroilor de la Valea Uzului.

În răspunsul transmis de MApN se precizează că, la sfârşitul Primului Război Mondial, cultul eroilor a devenit o datorie morală a statului român, o responsabilitate pe care România şi-a asumat-o şi prin semnarea Tratatelor de la Versailles (secţiunea a II-a, articolele 225 şi 226) şi St. Germaine en Laye, care prevedeau, printre altele, obligativitatea întreţinerii mormintelor ostaşilor îngropaţi pe teritoriile statelor foste beligerante – inclusiv mormintele prizonierilor şi internaţilor civili morţi în captivitate -, precum şi a operelor comemorative de război dedicate acestora.

Potrivit sursei citate, „urmare a unei ample activităţi de centralizare, efectuată de Societatea „Mormintelor Eroilor Căzuţi în Război”, în perioada 1926-1927, a luat fiinţă şi Cimitirul eroilor de la Valea Uzului, aici fiind reînhumaţi circa 900 de morţi de război, de mai multe naţionalităţi, alături de cei aproximativ 350 de militari austro-ungari înhumaţi, iniţial, în anul 1917.

În document se mai precizează că, la finalul celei de-a doua conflagraţii mondiale, în necropola de război de la Valea Uzului erau înhumaţi peste 1.300 de militari (români, unguri, germani, ruşi, austrieci, italieni şi sârbi) căzuţi în Primul şi al Doilea Război Mondial.

Sursa citată mai arată că în anii 1984-1985 şi 1988-1989, s-au desfăşurat inventarieri ale monumentelor şi mormintelor româneşti şi străine, la nivel naţional, iar potrivit fişelor de evidenţă întocmite în act context, în localitatea Valea Uzului, comuna Sânmartin, judeţul Harghita figura un cimitir în care erau înhumaţi eroi de mai multe naţionalităţi (români, unguri, germani, ruşi, italieni, sârbi).

MApN face trimitere şi la convenţiile internaţionale cu privire la protecţia victimelor de război ratificate şi asumate de statul român, potrivit cărora „rămăşiţele persoanelor care au decedat din cauze având legătură cu o ocupaţie sau în timpul unei detenţii, ca rezultat al unei ocupaţii sau al ostilităţilor (…), vor trebui să fie respectate, iar mormintele tuturor acestor persoane trebuie să fie respectate, întreţinute şi marcate”.

Conform MApN, în România, regimul juridic al mormintelor şi operelor comemorative de război româneşti şi străine este reglementat prin prevederile Legii nr. 379/2003 şi în 2004 a fost înfiinţat Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, organul de specialitate al administraţiei publice centrale, aflat în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, „care gestionează, la nivel naţional, domeniul mormintelor şi operelor comemorative de război”.

În răspunsul Ministerului Apărării Naţionale se mai subliniază că modificarea suprafeţelor pe care sunt amplasate, strămutarea, reamenajarea mormintelor de război străine sau orice intervenţie asupra operelor comemorative de război străine aflate pe teritoriul României se face cu avizul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor şi cu respectarea legislaţiei în domeniul autorizării construcţiilor.

În context, Ministerul Apărării Naţionale menţionează faptul că, „de la înfiinţarea sa, în anul 2004, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor nu a emis vreun aviz pentru intervenţiile efectuate în Cimitirul Eroilor de la Valea Uzului”.

Cimitirul de la Valea Uzului se află în centrul unei dispute între autorităţile din comuna Sânmartin, judeţul Harghita şi liderii UDMR, pe de o parte şi autorităţile din Dărmăneşti, judeţul Bacău, pe de altă parte.

Acest cimitir al eroilor este cel mai mare din judeţul Harghita care adăposteşte rămăşiţele pământeşti a peste 1.100 de militari decedaţi în Primul şi al Doilea Război Mondial, din mai multe ţări.

În ultimii ani, Consiliul Local Sânmartin a împrejmuit incinta şi a amplasat câteva sute de cruci în memoria soldaţilor ungari căzuţi în luptele care au avut loc în zonă.

Autorităţile locale din oraşul Dărmăneşti, judeţul Bacău, au decis, recent, să ridice în incintă mai multe cruci în memoria soldaţilor români căzuţi în Primul şi al Doilea Război Mondial şi un monument pentru eroii care şi-au dat viaţa acolo, indiferent de naţionalitate, dar autorităţile din Sânmartin şi liderii UDMR susţin că demersul este ilegal, întrucât cimitirul se află în domeniul public al comunei harghitene iar crucile ar fi amplasate pe locul unor potenţiale morminte nedescoperite ale soldaţilor maghiari.

Pe de altă parte, autorităţile din Dărmăneşti susţin că au autorizaţiile necesare pentru ridicarea crucilor şi că cimitirul se află pe teritoriul acestei localităţi. De asemenea, liderii UDMR spun că în cimitirul respectiv nu se află îngropaţi soldaţi români, în vreme ce autorităţile din Dărmăneşti susţin că acolo îşi dorm somnul de veci şi soldaţi români, alături de militari de alte naţionalităţi.

În zonă au avut loc, în ultima lună, mai multe incidente: crucile amplasate în memoria eroilor români şi monumentul din incintă au fost acoperite cu saci negri de plastic, iar mai mulţi activişti români au susţinut că au fost agresaţi de extremişti maghiari.

În urma acestor incidente, patru bărbaţi, printre care se numără şi viceprimarul din Sânmartin, au fost duşi, în data de 23 mai, la audieri la IPJ Harghita, într-un dosar instrumentat de poliţiştii din Bacău. În aceeaşi zi, Consiliul Local Sânmartin a votat o hotărâre prin care se interzice accesul în cimitir pentru 30 zile, iar o săptămână mai târziu, primarul din Sânmartin, Gergely Andras, şi preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, au închis uşa cimitirului cu un lanţ şi trei lacăte.

Hotărârea de interzicere a accesului în cimitir a fost atacată în instanţă de Instituţia Prefectului judeţului Harghita, pentru că ar încălca mai multe legi, inclusiv Constituţia România, motiv pentru care preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a anunţat în cursul zilei de luni, 3 iunie, că cimitirul va putea fi vizitat duminica, între orele 16,00 şi 17,00, pe baza programărilor prealabile.

Mai multe persoane fizice şi organizaţii, printre care se numără Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM), au anunţat că vor sărbători, în data de 6 iunie, Ziua Eroilor la Cimitirul de la Valea Uzului, la demers alăturându-se şi senatorul Partidului Mişcarea Populară Covasna, Gheorghe Baciu.

De asemenea, Consiliul Judeţean Covasna a anunţat că va organiza o „şedinţă de lucru” în Valea Uzului tot în data de 6 iunie, în cadrul căreia va fi adoptată o rezoluţie prin care se va cere soluţionarea situaţiei Cimitirului Eroilor din localitate. AGERPRES (AS-autor: Gina Ştefan, editor: Antonia Niţă, editor online: Irina Giurgiu)