Viata la “standarde minime”
Handicapul este o cruce greu de dus. Persoana cu deficiente neuromotorii trebuie sa supravietuiasca intr-o lume gandita, construita pentru cetatenii sanatosi, suta la suta valizi. Sigur ca exista locuri, in lumea asta, in care si persoanele cu handicap se pot deplasa, pot munci, au acces la divertisment si la baze sportive adaptate. Nu e cazul judetului, regiunii sau tarii in care traim. La noi, viata e grea si pentru cei care au o deficienta, si pentru familiile lor. Teama, neputinta, lipsa de informatie, de sprijin si de mijloace a parintilor i-au adus pe unii dintre copii intr-un centru de asistenta. Au crescut si au fost mutati intr-o unitate pentru adulti. Adesea, a fost singura calatorie pe care au facut-o vreodata. E o perspectiva sumbra, sa traiesti toata viata intr-un centru, dar si pentru asta e nevoie de bani. Responsabilitatea pentru intretinerea minorilor si adultilor institutionalizati revine primariei din localitatea de domiciliu, Consiliului Judetean (CJ) si Guvernului. Primariile din judetul Bacau au datorii uriase fata de CJ, unele datand din ianuarie 2010, ceea ce inseamna ca nu si-au mai platit contributia din 2009. Exista doua categorii de datornici: prima cuprinde consiliile locale (CL) care nu au incheiat contract cu CJ si nu pot fi trase la raspundere juridic, ci doar moral, si CL care au incheiat contracte de finantare, dar nu le-au onorat. Din prima categorie face parte Primaria Bacau, datoria acesteia la mijlocul lui 2011 fiind de 1.170.804 lei noi, adica aproape 12 miliarde de lei vechi dintr-un foc.
Bacaul si Onestiul nici n-au semnat
CJ Bacau mai are de incasat, insa, vreo cateva zeci de miliarde de la autoritatile locale. Astfel, CL Onesti are de achitat 136.516 lei pe 2010, suma reprezentand contributia la functionarea centrului rezidential, si 83.130 lei, pentru centrul de zi destinat copiilor cu handicap. Pe primele 6 luni din 2011, costurile se ridica la 330.691 lei, dar Primaria Onesti nu a mai semnat contractul cu CJ, deci nu poate fi silita sa dea acesti bani. Un singur municipiu, Moinestiul, si trei orase – Sl. Moldova, Tg. Ocna si Darmanesti, si-au asumat obligatia de a participa la aceste cheltuieli. Cea mai mare datorie apare in dreptul CL Moinesti, 641.706 lei, iar cea mai mica la Sl. Moldova, dar asta nu pentru ca suma achitata de ultima ar fi mai mare. Dimpotriva, CL Sl. Moldova nu a dat niciun leu, dar are mai putin asistati in centre. CL Moinesti a virat CJ Bacau 100.000 de lei, dar mai are de dat inca de sase ori pe atat. “Nu am platit pentru ca am avut alte prioritati, arata Viorel Ilie, edilul municipiului Moinesti. Cu siguranta, vom mai face plati pana la sfarsitul anului, dar nu stiu daca vom reusi sa ne platim datoria integral. Daca nu vom reusi, vom achita diferenta la inceputul anului 2012.”
Restante care curg din 2008
Din 85 de comune, cate sunt in judet, sapte au refuzat sa-si asume raspunderea pentru intretinerea persoanelor cu dizabilitati: Buhoci, Damienesti, Parincea, Horgesti, Gaiceana, Blagesti, Beresti-Bistrita. Campioane la restante sunt Blagesti, cu 171.688 lei, si Parincea, cu 84.884 lei. Dintre administratiile care au parafat obligatia de a acoperi intre 25 si 50 la suta din cheltuieli, cea mai mare datorie o are CL Prajesti: 116.709 lei. “Daca nu am avut, de unde sa platim? intreaba edilul Eugen Antica. Din 2009, nu am mai primit bani de la CJ Bacau. Avem datorii la furnizori care curg din 2008. Sunt niste promisiuni ca vor veni bani de la Guvern si atunci ne vom plati toate datoriile.” Nici Primaria Garleni nu are bani pentru handicapatii pe care statul i-a luat in grija sa. “Vom plati cand vom avea, declara edilul Valentin Flenchea. Nici de salarii nu stiu daca vom avea, in septembrie. Nu am avut, nu am dat!” Totusi, unele primarii reusesc sa-si plateasca partea, ba chiar au virat mai mult decat trebuia, si nu neaparat pentru ca pastoresc comune bogate, de munte, ca Dofteana, Asau sau M. Casin, ci pentru ca au trecut aceste cheltuieli pe lista de prioritati a administratiei. E cazul primariilor din Huruiesti, Iz. Berheciului, Lipova, Vultureni, Motoseni, Pancesti. De exemplu, CL Lipova a virat CJ Bacau cu 8916 lei in plus, iar Gaiceana cu 3056 lei mai mult.
“Un bolovan” de zeci de miliarde
Suma totala pe care CJ Bacau ar trebui sa o incaseze de la administratiile locale pentru cetatenii pe care ii ocroteste in centrele si serviciile Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) este de 2.401.421 lei, datorati de CL care au contract, plus 2.470.028, bani care ar putea fi incasati de la primariile care au refuzat sa semneze contractul pe 2011, dar care au asistati in centrele din judet. Pana cand persoanele cu handicap vor fi o prioritate pentru administratiile locale, CJ va trebui sa asigure functionarea centrelor de recuperare. Nu se stie cat vor mai merge lucrurile asa. Anul trecut, consilierii au criticat foarte aspru DGASPC, cerand sa-si justifice cheltuielile. Alesii au afirmat ca directia “inghite 45 la suta din bugetul judetului” si ca este “o povara”, “un bolovan” pentru CJ. S-ar putea ca in viitor sa nu mai voteze “bolovanul” si bugetul pe 2012 sa fie mult diminuat. Intrebarea este de ce consilierii nu-si canalizeaza energiile si in directia consiliilor locale cu datorii. Discutiile furioase din sedintele CJ fac bine imaginii alesilor, dar nu rezolva problema. “Ar fi foarte bine daca toate consiliile locale si-ar achita contributia, declara sec Sorin Barladeanu, director adjunct al DGASPC Bacau. Noi suntem obligati sa ne incadram in bugetul care ne este alocat de CJ si sa respectam standardele de cost. In cele mai multe cazuri, este vorba despre limita minima a acestor standarde.” Evident, standarde de cost la limita inferioara inseamna standarde de viata de acelasi nivel pentru persoanele cu dizabilitati.
Silvia Patrascanu
