La nivelul județului Bacău în ultimii doi ani numărul pensionarilor a scăzut semnificativ, respectiv cu aproape 3.000 persoane. Astfel, dacă în decembrie 2019 în evidența Casei Județene de Pensii Bacău erau 149.480 pensionari, acum mai sunt 146.688. Dintre aceștia 139.459 sunt pensionari de stat, față de 140.157 câți au fost în decembrie 2019. Restul de 7.229 sunt pensionari agricultori, cu 2.094 mai puțini decât au fost la finele anului 2019. În același timp pensia medie de stat a crescut cu 227 lei, respectiv de la 1.347 lei la 1.574 lei. Dar chiar și așa, este mai mică decât cea de la nivelul țării, care, în momentul de față, se ridică la 1.608 lei, potrivit statisticii afișată pe site-ul ei de către Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Comparativ cu pensiile speciale (de serviciu), însă, cele de stat sunt infinit mai mici. Aceeași statistică a CNPP arată că pensia medie a procurorilor și judecătorilor pensionari (4.444 persoane, în întreaga țară) este de nu mai puțin de 20.118 lei. Din această sumă 3.692 lei reprezintă partea cuvenită ca urmare a contributivității titularilor de drept, deci se plătește din bugetul de asigurări sociale de stat, al pensiilor. Diferența de 18.841 lei se acoperă din bugetul de stat. Pe locul II se situează personalul aeronautic navigant din aviația civilă (1.406 persoane), cu o pensie medie de 11.314 lei, din care 4.376 este suma aferentă contribuției. Urmează pensionarii (577) care au lucrat la Curtea de Conturi, a căror pensie medie este de 8.371 lei, din care 4.631 lei reprezintă contributivitatea.
Ne întoarcem la Legea 127/2019
Subiectul pensiilor speciale este de ani buni la ordinea zilei, dar fiecare partid care s-a aflat la putere s-a eschivat să ia o decizie în sensul introducerii și în cazul lor a principiului contributivității, exclusiv. Dar, dacă politicienii își aruncă unul altuia acest subiect ca pe un cartof fierbinte, este, totuși, de remarcat că acum discută din ce în ce mai mult despre recalcularea pensiilor din sistemul public pe acest principiu, astfel încât să fie excluse toate inechitățile existente în prezent. Referindu-se la acest lucru, Marius Budăi, ministrul Muncii, a declarat recent că vor fi respectate prevederile Legii 127/2019, pe care vechea guvernare o dăduse la coș, și că acest act normativ urmează să mai fie modernizat acolo unde se impune. Conform acestei legi, cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea numărului total de puncte realizat de către asigurat cu valoarea punctului de referință. Acesta va reprezenta raportul dintre valoarea punctului de pensie și nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzute de legislația anterioară, respectiv 25. Legea 127/2019 ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 septembrie 2021 și atunci valoarea punctului de referință ar fi trebuit să fie de 75 lei. Potrivit aceleiași legi, începând cu anul 2022, valoarea punctului de referință ar trebui să se majoreze cu rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50 la sută din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut. Pentru că vechea guvernare nu a aplicat etapele de majorare prevăzute de Legea 127/2019, actualul guvern va indexa pensiile la 1 ianuarie 2022 cu 10 la sută. Revenind la calculul pensiei, aceeași lege prevede că numărul total de puncte realizat de fiecare asigurat se obține prin însumarea punctajelor anuale ale acestuia. Punctajul anual se determină prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate într-un an calendaristic. Punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului brut lunar realizat sau cel asigurat la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul respectiv. Guvernanții dau asigurări că pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, la calculul venitului total realizat, pentru care s-a datorat contribuția de asigurări sociale (la pensia publică), vor fi luate în considerare și acordul global, orele suplimentare, primele, al 13-lea salariu și alte adaosuri. Tot în Legea 127/2019 se menționează că pensiile stabilite anterior intrării în vigoare a acesteia se recalculează prin înmulțirea numărului total de puncte realizat de fiecare pensionar cu valoarea punctului de referință. Dacă după recalculare va rezulta un cuantum mai mic al pensiei decât cel aflat în plată sau cuvenit, se păstrează cel avantajos. Dar în vederea recalculării, toate dosarele de pensie trebuie evaluate, acțiune care este în plină desfășurare și va fi încheiată abia pe la sfârșitul anului viitor. Până atunci, pensiile vor fi stabilite tot conform Legii 263/2010.
Deocamdată, sistem de calcul foarte complicat
În momentul de față, potrivit Legii 263/2010, în vigoare, calculul pensiei este mult mai complicat și stufos, deloc accesibil muritorului de rând. Mai întâi se ia în considerare toată perioada lucrată (contributivă) și pentru fiecare an de contribuție de asigurări sociale se calculează un punctaj. Cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat de fiecare asigurat cu valoarea punctului de pensie, care mai tot timpul a fost mică, doar în 2018 crescând mai mult. Punctajul mediu anual se calculează prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului cu numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare (vechimea integrală, 35 ani, bărbații, 31,8 luni, acum, femeile). Punctajul anual se determină prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv. Punctajul lunar se calculează prin raportarea câștigului salarial brut/solda brută sau, după caz, a sumei asigurate la câștigul salarial mediu brut pe țară, din luna respectivă. Persoanele care au lucrat în grupa I sau în condiții speciale beneficiază de majorarea punctajelor lunare, din perioadele respective, cu 50 la sută. Cele care au muncit în grupa a II-a sau în condiții deosebite primesc o majorare de 25 la sută. Toate aceste calcule complicate sunt realizate printr-o aplicație informatică.
Înainte, mai simplu și mai avantajos pentru pensionar
Acum 21 de ani, calculul pensiei era simplu. Potrivit Legii 3/1977, care a supraviețuit și după Revoluția din decembrie 1989, timp de peste 10 ani (până la 1 aprilie 2001), deci cel mai longeviv act normativ din domeniu, baza de calcul, la stabilirea pensiei, a fost media retribuțiilor (salariilor) tarifare lunare din 5 ani lucrați consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate. Deci solicitantul avea posibilitatea să-și aleagă anii cu salariile cele mai mari. Pensia integrală pentru munca depusă (minimum 30 ani bărbații, 25 ani femeile) și limită de vârstă (62 ani, respectiv 57 ani) se determina ca procente din salariul tarifar de încadrare din perioada aleasă, procente diferențiate pe tranșe de retribuție și grupe de muncă. În cele ce urmează, prezentăm câteva exemple. Astfel, până în 1989, pentru grupa I (condiții deosebit de grele, speciale, după legislația actuală), la un salariu de 1.201-1.600 lei, pensia a fost de 1.020 lei. Cei care au avut un salariu de 2.001-2.500 lei au primit o pensie de 1.500 lei, iar cei care au beneficiat de o retribuție de peste 4.000 lei au avut o pensie de 2.400 lei. Procentul pornea de la 85 la sută din retribuție și scădea până la 58 la sută, pe măsură ce salariul era mai mare. Pentru grupa a II-a procentul a fost de 56-80, cel mai mare fiind aplicat salariului cel mai mic. Cei care au lucrat în condiții normale de muncă (grupa a III-a) cel puțin 30 ani, bărbații, respectiv minimum 25 ani, femeile, au avut o pensie de 54-75 la sută din salariul tarifar. Dacă o persoană, cu vechimea integrală în grupa a III-a a avut salariul cel mai mic, respectiv de până în 1.200 lei, i s-a aplicat cel mai mare procent, adică de 75 la sută din retribuție. Pentru următoarea tranșă de retribuție, adică de 1.201-1.600 lei, procentul a fost de 70 la sută, pensia fiind de 900 lei. La un salariu de peste 4.000 lei în grupa a III-a, pensia a fost de 2.240 lei, deci reprezenta 54 la sută din retribuție. Pentru grupele I și a II-a de muncă, vechimea în acestea trebuia să fie de minimum 20 ani, respectiv 25 ani, ca să se acorde pensia integrală. Persoanele care aveau o vechime mai mică, au beneficiat de un spor proporțional cu timpul efectiv lucrat.
Elena Țintaru
