Onoarea si demnitatea nu ar trebui sa fie legate de functie. Si, totusi, sunt, inclusiv in instanta, unde oamenii ar trebui sa fie judecati dupa lege, si nu dupa costumul scump. Suntem egali in fata legii, in teorie. In practica, Dumnezeu cu mila…
Zilele trecute, am asistat la un adevarat macel in sala de judecata, unde un judecator (revoltat, pe buna dreptate de SF-urile unei inculpate) s-a transformat in procuror. Ba mai rau, intr-un veritabil inchizitor.
A tipat, a jignit, a sters pe jos cu femeia. Pentru ca a vazut ca se poate, chiar in prezenta avocatei care ar fi trebuit sa intervina.
Când judecatorul are oricum puterea in mâini, condamnarea, de ce trebuie sa abuzeze de ea?!
Cu ce drept ii umileste pe inculpati? Si in sedinta publica!
In aceeasi zi, alta sala de sedinte, la Judecatorie, alt inculpat. Un fost procuror, de 80 si ceva de ani, cu rude pe la Spitalul Judetean, acuzat ca a accidentat mortal o femeie pe trecerea de pietoni. Un dosar interesant, in care fostul magistrat vrea cu orice pret sa o scoata vinovata pe victima decedata si aduce trei martori care ajung si ei sa fie cercetati pentru declaratii mincinoase.
Judecatorul, de la sine putere, declara sedinta secreta pe tot cursul judecatii. Nu a motivat decizia, ci doar a mentionat un articol de lege general, vag, ce vorbeste despre interesele de stat, ale minorilor sau ale justitiei, demnitatea si viata intima a persoanei.
Dosarul cu pricina nu se incadreaza in aceste exceptii. Daca insa cineva se incapatâneaza sa gaseasca un temei pentru a secretiza judecarea dosarului fostului procuror, atunci toate dosarele ar trebui judecate cu usile inchise, altfel vorbim de discriminare. Pentru ca, revin, demnitatea, onoarea si viata privata, ocrotite de lege, nu au legatura cu functia. De prezumtia de nevinovatie trebuie sa se bucure toti.
Si doctorita care lua mita si pe care judecatorul nu a intrebat-o daca este de acord sa fie pozata de ziaristi, si politistii a caror cariera s-a dus naibii, si preotul care vrea sa mai slujeasca macar intr-o parohie de la tara, si primarul care s-a lins pe bot de un alt mandat, judecati toti in sedinte publice.
De acest cuvânt pretios – demnitate – nu si-a amintit nici judecatorul care a permis ca doua fete cu dizabilitati, victime ale unor proxeneti, sa fie bataia de joc a celor din sala, inclusiv a proxenetilor. Nu a declarat sedinta secreta, macar pe parcursul audierii lor! Si acolo chiar era obligat. Si de lege, si de bunul simt.
