Utilizarea senzorilor electronici nu mai este de mult o noutate. Utilizarea lor in supravegherea proceselor tehnologice de fierbere, prajire, in dirijarea proceselor de aromatizare, aprecierea maturitatii vinului, a branzeturilor sau a preparatelor din carne sunt doar cateva exemple din industria alimentara. Usile se deschid fara sa le atingem, jaluzelele se ridica fara sa le atingem, alarma se porneste automat. De mai bine de un deceniu a aparut anasul electronic” pentru evaluarea calitatii produselor cu caracteristici organoleptice sau a mediului. aNOSE”, primul nas electronic, era incantat de mirosul unui trandafir. Nasul electronic contine mai multi senzori care emit un semnal electronic de intensitate si amplitudine specifice din mediul analizat. Semnalul este apoi trimis unui acreier” care restituie ceea ce se numeste asemnatura” sau aamprenta mirosului”. De la nasul cu pricina vine raspunsul: miroase a trandafir sau nu. S-au inventat deja nasuri cu senzori pentru poluantii atmosferei, pentru umiditate si fum, pentru arome alimentare si pentru controlul migrarii mirosului prin ambalaj, pentru detectarea prospetimii alimentelor. Cele mai multe nasuri au fost comandate pentru a aprecia calitatea cafelei si a parfumurilor. Cercetatorii britanici au gasit o noua aplicatie in medicina veterinara: depistarea maladiilor analizand respiratia vacilor. Compania Danone a testat eficacitatea nasurilor electronice pe filmele de ambalaj. In Irlanda, un nas artificial ar fi capabil sa aprecieze gradul de prospetime al pestelui. O firma din Suedia a anuntat ca a creat un nas artificial cu o acuitate olfactiva asemanatoare cu a cainilor (care este de o mie de ori mai mare decat a omului). Totusi nasurile electronice nu cunosc in prezent intrebuintari extinse din cauza costurilor (cca 100.000 euro), a sensibilitatii si a lipsei de fiabilitate. Ca si nasul omului, nasurile electronice sunt asensibile” la stres, la obisnuinta si la araceala” (adica la temperaturi scazute). Tehnicile viitorului au de rezolvat problema caracteristicilor senzoriale in toata complexitatea lor. In prezent aceste tehnici nu reusesc sa ia in considerare influenta corelatiilor dintre sensibilitatea mai multor organe de simt, respectiv sinergismul dintre miros, gust si diferentele de concentratie. Va mai trece un timp pana cand degustatorii profesionisti de vinuri vor fi inlocuiti de robotii cu nasuri electronice. Dansul vinului in pahar pentru a emana substantele raspunzatoare de aroma si buchet care-i ofera deplinatatea parfumului, proba adevarului, cand vinul scalda cerul gurii si papilele gustative responsabile cu toate cele cinci gusturi nu pot fi inlocuite, pentru simplul motiv ca vinul trebuie mereu sa-si depene intreaga poveste. Altfel vinul nu e vin… Este doar un simplu produs din gama bauturilor alcoolice. Revenind la subiect, nasul electronic nu va inlocui niciodata la cumparaturi nasul consumatorului, mai ales ca primul contact al consumatorului cu produsele alimentare este de natura senzoriala.
Insomniferul de marti
„Pana acum o jumatate de veac, fenomenele naturii ne mirau, iar stiintele ne dez-mirau. De la o vreme, fenomenele ne mira mai putin, dar solutiile stiintei ne mira din ce in ce mai mult.” (Lucian Blaga)Scris de Prof. univ. dr. Viorica Paraschivescu
