Toamna blânda coloreaza tarabele din pietele agricole din Bacau, taranii si comerciantii, deopotriva, etalând o bogatie de legume si fructe. Preturile, ca de obicei: dupa buzunar. In Piata Sud, de exemplu, dar si in cea centrala sau in micile piete de cartier, inca si acum, gasesti din abundenta zarzavaturi, gospodarii de la Stolniceni – Iasi fiind, de regula, cei care alimenteaza tarabele cu astfel de produse.
Legatura de patrunjel verde, ca si cea de marar sau telina, se vinde cu 1 leu bucata, la fel si cimbrul parfumat de te-mbata cu mireasma lui mereu proaspata. Pentru pensionari, pret redus, de 0,5 lei legatura. Am gasit chiar si ridichi „de luna” ratacite pe tarabe, la 1 leu legatura cu 6 bucati mici. „Albitura” pentru ciorbita sau tocanita, etalata la kilogram – 3 lei ori in legaturi combinate – morcov, pastârnac si patrunjel radacina – cu 1,8 leu. Intr-un colt, hreanul artagos se da luat doar cu 1 leu legatura.
Stapânii tarabei sunt spanacul, salata verde, chiar si frunzele de sfecla rosie, ceapa verde, toate numai bune de o salata, care se vând fiecare cu 1 leu legatura. Mai departe, aroganta coana varza sta infoiata, afisând cu dispret un pret de 1,2 – 1,5 kilogramul, cartofii, ingramaditi ca-n rata spre Corbasca, – 1,5 lei kilogramul. Mai sfioase, gogonelele dodoloate numai bune de murat se ascund timid in spatele cartonasului cu pret pe care sta scris stângace – 2 lei kilogramul, in vreme ce suratele deja conservate, la borcan, bolborosesc un pret de 6 lei kilogramul. La un loc, ca-ntr-o familie, ceapa uscata – 2,5 lei kilogramul, prazul – 3 lei kilogramul si usturoiul uscat – 10 lei kilogramul, fosneau din foi, aratând de parca abia trecusera pe la frizer de le-au tuns mustatile.
Sfecla rosie striga imbujorata la musterii, indemnându-i sa o ia acasa, in schimbul a 3 lei kilogramul, iar fasolea uscata, la 9-10 lei kilogramul, sare pe taraba cu gândul unei bai fierbinti in cucta gospodinei care-si pregateste prânzul de vineri. Gogosarii (neobisnuit de mici, pentru data asta) la 3 lei kilogramul, la fel si ardeii grasi; cam palizi si fara chef, parând ca abia asteapta sa inchida pravalia si sa-l trimita pe stapân molcom spre casa, cu halta pe la birtul din coltul blocului, unde „rade” o cinzeaca sau doua de oaresce.
Pedepsiti, parca, in pungi din plastic, malaiul de porumb si tarâta de grâu, mormaie un pret pe kilogram de 2,5 lei fiecare, in schimb faina de grâu, pomada gospodinelor de peste tot, accepta si un schimb de 1,5 lei kilogram.
Trecem in zona fructelor si gasim inca struguri din zona Panciu (buni, nu flescaiti) la 3 lei kilogramul, tamâioasa dulce si parfumata care incearca sa-si schimbe proprietarul la 7 lei kilogramul sau Hamburg la 5-6 lei kilogramul. Perele pergamute, cu pretul lor prohibit de 6 lei kilogramul, iti arunca priviri strapezite, lasând parca sa se inteleaga ca ar mai sta la desavârsit vreo câteva zile, merele cu 1,5 – 2 – 2,5 – 3 lei kilogramul (in functie de soi, calibru si…comerciant), si, la final, prunele, cu 3,5 lei kilogramul, cam obosite, cu pudra brumarie aproape stearsa, tot asteptând s-ajunga in borcanele pofticiosilor de magiun sau in alambicurile gospdarilor.
