«Selco» este un supraviețuitor al războiului civil bosniac. Timp de un an a trăit într-un oraș asediat. Numele său este destul de cunoscut pe forumurile de supraviețuire deoarece povestea sa a devenit rapid virală și a fost, în multe rânduri, solicitat să ofere sfaturi pe acest subiect. El povestește că în orașul său nu mai există armată sau forță de poliție organizată, erau doar grupuri de apărători; de fapt oricine care avea o armă, lupta pentru propria casă și pentru propria familie. Unii dintre locuitori erau mai bine pregătiți, dar majoritatea familiilor aveau mâncare pentru câteva zile, unii aveau pistol, puțini aveau AK-47 când totul a început. După o lună sau două, bandele au început să acționeze, spitalul arăta ca o măcelărie, poliția a dispărut, 80 la sută din personalul spitalului a plecat acasă.
„Am avut noroc, familia mea era mare pe vremea aceea (15 membri într-o casă mare, 5-6 pistoale, 3 kalașnikoave) așa că am trăit și am supraviețuit, cei mai mulți dintre noi. Am făcut schimb de lucruri, piața neagră a funcționat. Câteva exemple: pentru o conservă de vită puteai avea o femeie pentru câteva ore. Se tranzacționau lumânări, brichete, antibiotice ,combustibili, baterii, muniție pentru arme și bineînțeles mâncare, ne luptăm ca animalele pentru asta. Într-o astfel de situație, multe lucruri se schimbă, majoritatea oamenilor s-au transformat în monștri, a fost urât. Puterea era în cifre, dacă erai singur în casă, erai jefuit și ucis, oricât de bine înarmat ai fi fost”, povestește el.
Mai interesante decât sfaturile sale de supraviețuire este grila folosită de el pentru a descrie modul în care situația dintr-o țară se deteriorează până ajunge în punctul SHTF – when shit hits the fan – un acronim care descrie o situație de criză care necesită aplicarea unor procedee speciale de supraviețuire.
Așadar, etapele prin care o țară ajunge de la pace la SHTF sunt descrise astfel:
– Lucrurile care diferențiază oamenii devin din ce în ce mai problematice (probleme de rasă, religie, opinii politice).
– Polarizarea devine, evident, mai puternică.
– Oamenii vor să vină în țara ta, dar nu vor să fie asimilați sau să contribuie la binele mai mare. Ei doresc să-și păstreze modul de viață, care este adesea în contradicție cu modul în care funcționează societatea.
– Rezolvarea politică a acestor probleme eșuează adesea, pentru că, în esență, acele probleme sunt greu de rezolvat într-un mod democratic.
– Libertățile tale se „micșorează” ca urmare a acestui fapt.
– Apar tot mai puternice solicitări pentru „soluții radicale” de rezolvarea a problemelor.
– Mass-media face absolut o treabă murdară și este greu de aflat care este adevărul.
– Dintr-o dată, oameni și evenimente din istorie sunt „aduși înapoi”, astfel încât oamenii să poată judeca și să se certe, să rescrie istoria, să construiască mituri uneori.
Nu vreau să vă panichez, dar multe din punctele grilei au fost deja bifate în cazul nostru.
