„Parcul Catedralei” a devenit „Parcul Unirii – 1 Decembrie 1918”

Propunerea a fost făcută de consilierul Gabriel Stan, care a susținut oportunitatea acestei modificări în contextul Anului Centenar. „Acum 100 de ani, peste 100.000 de oameni din toate colțurile României se îndreptau către Alba Iulia, pentru a asista la desăvârşirea celui mai puternic act din istoria României.

Cu entuziasm şi inimi însuflețite de dragoste de tară, românii au venit să dea mână cu mână într-o tară unită. Pentru istoria noastră națională, Marea Unire de la Alba Iulia din 1918 reprezintă evenimentul cel mai important şi semnifică împlinirea idealului românesc de a trăi liber într-un singur stat national unitar”, se arată în expunerea de motive semnată de consilierul PSD.

Parcul Catedralei a fost amenajat în vremea administrației Stavarache și și-a luat denumirea aceasta pentru că în partea sa vestică se află Biserica Înălțarea Domnului, care prin dimensiunile sale a determinat lumea sa o considere „catedrală”, deși, etimologic, „catedrală” vine de la „catedra” episcopului iar aceasta se află la Roman.

În Parcul Unirii va fi amplasat și un monument dedicat unirii de la 1918 și a celor care sunt considerați a fi arhitecții acestui act istoric: regele Ferdinand și regina Maria. Monumentul „România Biruitoare” va fi ridicat pe locul pe care, acum, se află scena circulară din lemn, din zona vestică a parcului și unde a fost montată o cruce din lemn.

Aici ar urma să se desfășoare ceremoniile militare dedicate Zilei Armatei, zilelor veteranilor de război și a altor evenimente naționale.

Și Parcul Libertății a devenit Parcul Cancicov

După 1990, Parcul Libertății din Bacău, situat între Colegiul Pedagogic și Aleea Parcului, a fost rebotezat după numele fostului fruntaș liberal Mircea Cancicov. A circulat, atunci, legenda cum ca terenul pentru acest parc ar fi fost donat de Cancicov și, din acest motiv, merită să i se dea acest nume. Ulterior s-au găsit documente care atestau faptul că terenul pentru înființarea acestui parc provine din fosta „țarină” a orașului, loturi agricole aflate în exploatarea cetățenilor din Bacău, contribuția lui Mircea Cancicov fiind aceea că a pus o vorbă bună pentru ca o pepinieră să livreze câteva mii de puieți de arbori care au fost sădiți aici.