25 decembrie 2024

Paradoxul economiei bacauane: exportam materii prime si importam produse finite

Potrivit Ministerului Economiei, valoarea totală a comertului international al României, în primele sase luni ale anului, a fost de 49.975,5 milioane de euro, în crestere cu 1,2% fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Astfel, exportul de peste 23 de miliarde de euro a înregistrat o crestere de aproape sase procente. Exportatorii din Bucuresti si din judetele Arges, Timis, Arad si Brasov au asigurat aproape jumatate din totalul exporturilor.



Judetul Bacau ocupa doar locul 26 in aceasta clasificare facuta de ministerul de resort, cu cele peste 190,5 milioane de euro – valoarea totala a marfurilor exportate de producatorii bacauani.

Aceeasi sursa indica faptul ca, in comparatie cu aceasi perioada a anului trecut, se constata o crestere cu aproape 16 milioane de euro (peste 9 la suta) a valorii marfurilor exportate de industriasii bacauani. Fata de 2010, cresterile sunt de aproape 25 la suta. La nivel national, aproape ca nu contam, exporturile bacauane având o pondere de doar 0,8 la suta in totalul exporturilor României.

In balanta comerciala a judetului, importurile au fost, in perioada analizata, de peste 206 milioane de euro, in scadere cu 4 la suta fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Exporturile duduie…

Produsele din Bacau cele mai solicitate la export au fost materialele textile si articolele obtinute din aceste materiale.

In total, s-au exportat astfel de bunuri in valoare de 54.581.700 de euro, reprezentând 28,64 la suta din totalul exporturilor.

Pe locul urmator in preferintele strainilor se afla lemnul, carbunele de lemn si articolele realizate din acest material, inclusiv cele din pluta si fibre vegetale sau din nuiele, valoarea acestor produse fiind de peste 39 milioane de euro (20,48 la suta).

S-au mai exportat vehicule, aeronave, vase si echipamente auxiliare de transport de 19 milioane de euro (10 la suta), produse ale industriei chimice si ale industriilor conexe 14,4 milioane euro (7,56 la suta).

Alte produse trimise la export au fost si incaltamintea, materialele plastice si articolele din material plastic, cauciucul si articole din cauciuc, metalele comune si articole din metale comune, pasta de lemn sau din alte materiale fibroase celulozice, hârtie sau carton recuperabile (maculatura), piei brute, piei tabacite, blanuri si produse din acestea, produse minerale, produse ale regnului vegetal.

De retinut faptul ca situatiile ministerului economiei nu cuprind si exporturile facute in aceasta toamna, dupa incheierea recoltarilor.

Exportul si importul Bacaului s-au desfasurat, cu precadere, cu statele europene, in special Germania, Italia, Franta, Ungaria, Marea Britanie, Bulgaria, Olanda si Polonia. S-a importat mai ales tot din Germania, Ungaria, Franta, Polonia, Austria, Rusia, Olanda, China si Turcia.

…economia stagneaza

Industriasii bacauani cred ca situatia in crestere a exporturilor României s-ar datora mai ales industriei auto, dar care nu poate reprezenta un indiciu serios de revenire a economiei in domeniul industrial. Mai mult, pe regiunea Nord-Est, in care se situeaza si Bacaul, numarul locurilor de munca a scazut.

“Prin urmare, industria din zona noastra este in stagnare, daca nu chiar in usoara scadere. Am exportat mai mult produse slab prelucrate, tocmai pentru ca piata europeana asta cere. Si asta pentru ca, in perioada asta de criza, majoritatea acestor state din UE si-au luat din timp masuri ca produsele cu un grad mai mare de prelucrare sa se obtina la ei, cu forta de munca de acolo, aducând plus valoare. De exemplu, in Olanda, se subventioneaza micii producatori de mobila, pentru a-si pune in valoare investitiile facute si sa nu fie nevoiti sa importe din alte state“
Marinel Mironeasa, presedinte Uniunea Generala a Indistriasilor din România – UGIR-1903 Bacau

Mironeasa arata acuzator spre politica incorecta si incoerenta din ultimii 23 de ani a statului român. El subliniaza mai ales faptul ca statul nu a luat masuri la timp, in ciuda semnalelor repetate ale industriasilor români de a fi sprijiniti prin stimularea consumatorilor români sa aleaga produsele autohtone.

“De fiecare data ni se spunea ca s-ar depasi cadrul legislativ european legat de libera concurenta si asa mai departe. Daca, teoretic, in urmatorii sase ani, românii vor consuma cu precadere produsele fabricate in România, vom depasi, la acest capitol rezervat schimburilor comerciale, multe state din vestul Europei”, a punctat Mironeasa.

De altfel, insasi ministra Lucia Varga a sugerat adoptarea modelului german prin care, de exemplu, se pune mai presus exploatarea produselor din lemn si nu a bustenilor si cherestelei, exportând mobila in detrimentul exporturilor de busteni si cherestea. “Vor fi avantajate firmele care produc plus valoare”, a subliniat Lucia Varga.



spot_img
Ce condiții trebuie să îndeplinească articolul
- Advertisement -
spot_img