Pe vremea lui Ceausescu, la o consfatuire a membrilor de partid, activistul trimi de Bacau intr-o comuna a fost intrebat cum se face de produsele din comertul socialist se strica tot mai repede si nu mai sunt trainice, ca inainte.
Activistul avea raspunsul la el si a explicat ca producatorii români care livrau marfa in statele capitaliste au fost contactati de beneficiari si li s-a spus ca, daca vor sa mai aiba contracte cu ei, sa faca lucrurile mai putin durabile, pentru ca ei au nevoie sa vânda cizmele de cauciuc, de exemplu, nu sa le tina pe raft doar pentru ca perechea cumparata nu se mai strica.
Nu stiu cât de reala este povestea activistului (intâmplarea este, totusi reala), insa pare sa existe un sâmbure de adevar. Daca va uitati prin casa, o sa vedeti ca nu prea gasiti un produs mai vechi de zece ani. O cizma nu se mai poate purta mai mult de un sezon pentru ca se rupe, o haina groasa tine maxim doi ani, un televizor nu mai sta in casa 20 de ani, ca altadata.
Dar sa luam un exemplu mai concret: Yahoo a schimbat profund mesageria electronica, generând protestele utilizatorilor; a schimbat interfata si la Flickr, serviciul de hosting pentru imagini, a facut si alte modificari care au nemultumit consumatorii. Cu toate acestea, desi produsul livrat a fost mai prost – dupa reactia utilizatorilor – incasarile companiei au crescut.
