Deși nerecomandată datorită conținutului de carbohidrați, care „dăunează sănătății”, pâinea albă mai ales a fost pusă pe lista neagră a obiceiurilor alimentare. S-a întâmplat mai pe la mijlocul secolului trecut, pentru că până atunci în popor chiar se recomanda oricui să caute să mănânce, dacă se poate, o pâine mai albă. Adică să trăiască mai bine.
Pâinea – se mai spune – „este cunoaștere și înțelepciune, este trai și supraviețuire, este a fi și a nu fi”. Și în rugăciunea creștinului, „Tatăl nostru”, a patra cerere către Domnul, dintre cele șapte, este exact aceasta: „Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi”. Pentru că pâinea și apa sunt la baza traiului zilnic.
Pâinea a fost „inventată cu 12.500 de ani în urmă, când oamenii din mezolitic, natufienii, recoltau grânele pentru pâine. Măcinau orz, de exemplu, și îl făceau pâine. Istoria acestui aliment este și lungă, dar și sinuoasă, cu destule faze de evoluție și de involuție.
Astăzi, mulți dintre noi se uită cam chiorâș la pâine, pentru că ar îngrășa, pentru că ar duce la alte afecțiuni. Noi, românii, însă, am rămas printre cei mai mari mâncători de pâine. Cu vreo 40 de ani în urmă, când am ajuns în Germania, mi-am amintit sfatul tatălui meu, care lucrase, pentru o firmă din țara noastră, în Republica Federală Germania. „Să fii atent acolo, că la masă vei avea mai puțină pâine” – m-a povățuit el. Cel puțin în cazul meu, în cele zece zile cât am stat pe acolo nu a fost chiar așa. Toată lumea mănâncă pâine, dar, e drept, mai cu măsură.
Scriu aici despre pâine pentru că astăzi, 16 octombrie, în toată lumea sunt marcate „Ziua Mondială a Pâinii” și „Ziua Internațională a Alimentației”. Dar, iar se vorbește și de spectrul foametei care ne pândește, iar unii au încurcat, cu războaie oribile, chiar drumul cerealelor către cei care au nevoie de ele. Iar populația lumii a trecut de opt miliarde de persoane, deșertificările au ajuns la circa 9,5 milioane de hectare, 873.500 de persoane sunt subnutrite, iar pe zi mor de foame circa 22-23.000 de oameni.
Natufienii au trăit chiar în zona de astăzi a Israelului și Palestinei, dar cine să mai sărbătorească acum, acolo, pâinea!
Dă-ne, Doamne, pâinea noastră cea de o ființă!
