Vineri, 5 mai, începe Festivalul Bacău Fest Monodrame, eveniment de tradiție al Teatrului Municipal „Bacovia” Bacău, ajuns la ediția a XXIX-a.

Deschiderea oficială are loc la ora 17.00 și imediat este programat și primul spectacol în concurs.

Spectatorii sunt așteptați să se bucure, alături de invitați – directori de teatre, critici de teatru, presa de specialitate, de numeroase spectacole de teatru, atât în concurs, cât și invitate.

Anul acesta, vor fi pe scena teatrului băcăuan:

Florin Piersic Jr., Marius Bodochi, în spectacolul „Tzuki și Tati” de la Teatrul Dramaturgilor Români (5 mai, ora 19.00)

Teatrul Toma Caragiu Ploiești, cu spectacolul „Ciao, Bella” (7 mai, ora 19.00)

Marcel Iureș și Ruxandra Maniu, în spectacolul „Moș Nichifor”, Teatrul Act (8 mai, ora 19.00)

Pavel Bartoș, în spectacolul „One Man aproape Show” (9 mai, ora 19.00)

În încheierea festivalului, Teatrul Municipal „Bacovia” va prezenta spectacolul „Uzina Artiștilor”, cea mai recentă premieră a stagiunii.

Totodată, vom oferi spectacolul „Limite” al Centrului Replika, cadrelor didactice băcăuane.
Intrarea la spectacolele din concurs, nu mai puțin de 11, este liberă, în baza unei rezervări prealabile făcute pe site-ul teatrului, la secțiunea Bilete Online.

Ne bucurăm că spectacolele invitate sunt sold-out, ceea ce înseamnă că vom avea săli pline în fiecare seară.

Pe lângă reprezentații, programul include trei spectacole lectură ale textelor finaliste ale Concursului de Dramaturgie Monodramă (în zilele de 6 și 7 mai, cu intrare liberă) și două conferințe: „Metode și mecanisme de construcție a rolului” și „Rolul teatrelor în dezvoltarea culturală a comunităților locale”, tot gratuite.

Toate evenimentele din acest an vor avea loc în sălile teatrului.

Programul este publicat pe site-ul teatrului și pe toate rețelele de socializare.

Juriul acestei ediții de concurs este format din criticul de teatru Maria Zărnescu, regizorul Sânziana Stoican și actorul George Ivașcu, decanul Facultății de Teatru din cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, București.
Câștigătorul va primi Trofeul Bacău Fest Monodrame 2023 și premiul în valoare de 3.000 de euro.

Juriul Concursului de Dramaturgie – Monodramă este alcătuit din Monica Andronescu, critic de teatru, redactor şef al revistei Artitudini, Claudiu Groza, critic de teatru şi Andrei Huțuleac, actor și regizor.

Premiul pentru Concursul de Dramaturgie – Monodramă „Valentin Nicolau” este în valoare de 1.500 de euro.

Ediţia pe luna aprilie a Revistei ATENEU este deja pe reţelele de difuzare a presei din Bacău şi din ţară. E mai, e vremea florilor deschise spre soare, e vremea poeziei de dragoste, de Iubire.

De aceea vă propun să începem lectura revistei de cultură Ateneu, nr. 644, cu poeziile a două poete sensibile, cunoscute cititorilor, versuri care izvorăsc din trăiri diferite, care au lăsat urme în creraţiile Tincuţei Horonceanu Bernevic şi ale Paulei Bârsan.

Nu este doar un exerciţiu al gândirii, este/devine trăire inimă – suflet – experienţe. Pe aceeaşi pagină, contrafondul este semnat de Elena Ciobanu: „Libertatea de a ieşi din platitudine”, un eseu de esenţă anglo-saxonă. Şi dacă tot suntem la capitolul noutăţi, vă recomand un fragment din viitorul roman NĂLUCA, al scriitoarei Caliopia Tocală. Despre două expoziţii, puse sub acelaşi generic COLAJE, scrie Violeta Savu, prezentă la Galeriile NOUĂ şi KARO, evenimente cap de afiş, într-un oraş căruia nu-i lipsesc curajul şi deschiderea spre meditaţie.

Reintrăm în lectura ordonată şi recomandată de conducerea redacţiei: Adrian Jicu – Un ţipăt surd şi o tăcere asurzitoare; Constantin Gherasim – Fum, lumini şi oameni de Înviere”; Ioan Dănilă – Româna psihopedagogiei; Marius Manta – Biblioteca de prezenţe “armonice”; Cornel-Simion Galben – Muzica şi plânsul bacovian; Carmen Mihalache – Puterile teatrului; Tamara Constatinescu – Cincizeci de ani de când am fost în Paradis; Constantin Călin – Al. Zub: “Mă tem că nu voi mai regăsi calmul lecturii şi al reflecţiei”; Dan Petruşcă – Câteva cuvinte despre poezie; Ionel Savitescu – Moartea lui Hitler; Gheorghe Iorga – Infernul nu este definitiv.

La ediţia 2023 a manifestării, ţinută la Biblioteca Judeţeană „Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui, s-a vorbit, printre altele, despre uriaşul noroc al băcăuanilor de a avea de ceva vreme o localitate atinsă de pasul eminescian: Lipova. După cum se ştie, poetul a fost revizor şcolar în anii 1875-1876 pentru judeţele Iaşi şi Vaslui, iar comuna numită a trecut, printr-o împărţire administrativă întâmplată în zilele noastre, la judeţul Bacău. Cred că de vreo trei ori am propus ca Ziua culturii băcăuane să fie 29 aprilie, pentru că în acea zi a anului 1876 poetul-revizor i-a vizitat pe şcolarii din Lipova, scriind în procesul-verbal şi că „gramatica trebuie învăţată nu pe de rost, ci prin dese exerciţii orale şi în scris”.

Două contacte băcăuane s-au petrecut. Primul, direct, a însemnat participarea unui grup instrumental din Ansamblul „Privighetorile Zeletinului” al comunei Podu Turcului (înfiinţat în ianuarie 1975), condus de priceputul dirijor Nicolae Popa, iar al doilea, indirect, este dedus din prezenţa monografistului Constantin Chirica, din Măcăreşti, comuna Prisăcani, judeţul Iaşi, care a ţinut să-i aducă omagiul său profesorului Dumitru V. Marin, cel ce i-a îndrumat paşii către cuvântul scris. În patria lui Constantin Tănase, arta cunoaşte oricând performanţa: ne-au fermecat cu recitările unor poeme lungi („Doina” şi „Dacii liberi”) Dan Ailincăi şi Gheorghe Leteanu, care ar trebui invitaţi de profesorii de română în şcolile lor.

Organizatorul manifestării a fost scriitorul şi jurnalistul Dumitru V. Marin (născut în satul Giurgioana, comuna Podu Turcului, la 28 apr. 1941).

Foto: Aurel Stanciu

Sunt cuvintele P.S.S. Petru Gherghel, rostite în Aula „Anton Durcovici” a Catedralei Romano-Catolice „Sfânta Fecioară Maria, Regină” din Iași sâmbătă, 29 aprilie, în cadrul unui eveniment marcând împlinirea a zece ani de la încheierea primei traduceri în limba română a Bibliei în Biserica Romano-Catolică din România. După Biblia de la Bucureşti (1688) şi, în Biserica Greco-Catolică, Biblia de la Blaj (1795), avem din 2013 Biblia de la Iaşi, în Biserica de rit latin, Romano-Catolică. Preoţii Alois Bulai şi Eduard Patraşcu, traducătorii, continuând osârdia regretatului pr. Anton Budău, au înfăptuit această traducere pentru prima oară după textele originale, în limbile ebraică şi greacă.

Am răspuns amabilei invitaţii a P.S.S. Iosif Păuleț, episcop de Iaşi, şi am reactualizat cele publicate în Revista „Ateneu” (numărul din nov.-dec. 2013), la rubrica „Pentru limba noastră”, sub titlul „Cultura şi spiritualitatea românească, într-un eveniment de excepţie: Biblia de la Iaşi”. Lucrarea (tipărită în Bacău), adresată „şi romano-catolicilor de pe văile Siretului, Trotuşului şi Bistriţei, depune mărturie despre continuitatea, vechimea şi vitalitatea idiomului românesc vorbit şi, de acum, şi citit cu smerenia datorată Cuvântului divin” (p. 2). Despre impactul complex (teologic, lingvistic, cultural etc.) al versiunii 2013 au vorbit specialişti din partea celorlalte confesiuni creștine din țara noastră, dar şi din Polonia, Italia ş.a., moderator fiind pr. dr. Ștefan Lupu, rectorul Seminarului Mare din Iași.

Pentru băcăuani, data de 29 aprilie este de importanţă majoră: în această zi, a anului 1876, Mihai Eminescu a inspectat Şcoala Primară din Lipova, iar în anul 1923 a fost republicată o judecată a poetului, în acord cu tematica religioasă: „Omul are în el numai şir, fiinţa altor oameni viitori şi trecuţi. Dumnezeu are deodată neamurile ce-or veni şi ce-au trecut; omul cuprinde un loc în vreme, Dumnezeu e vremea însăşi, cu tot ce se întâmplă în ea”.

În semn de preţuire a travaliului celor doi traducători, Societatea Cultural-Ştiinţifică „Vasile Alecsandri” Bacău le-a acordat Medalia „Bicentenar George Sion”, iar în final, o tânără din public mi-a mărturisit cu bucurie că în clasa I a memorat şi a cântat cu învăţătoarea poezia „Limba românească”, inclusă în Abecedarul anilor 2000. Cu aceeaşi bucurie i-am comunicat că manualul respectiv (de la Editura All) a fost realizat de doi băcăuani.

Foto: Aurel Stanciu