APM Bacău reia demersul de combatere a buruienii ambrozia în contextul răspândirii alarmante a acestei plante invazive la nivel județean și național. Sesizările făcute de cetățeni care suferă de alergii la această plantă au fost confirmate de medicii alergologi, care au observat o creștere semnificativă a numărului de pacienți cu simptome de alergie la ambrozie.

Campania anuală, desfășurată la nivel național, are ca scop principal combaterea plantei Ambrosia Artemisiifolia, cunoscută sub denumirea populară de „iarba pârloagelor”, și prevenirea răspândirii polenului până la finalul lunii octombrie. De asemenea, se urmărește reducerea rezervei de semințe pentru anii următori. Ambrozia este una dintre cele mai invazive plante existente în România, având capacitatea de a se adapta la diverse condiții pedoclimatice. Aceasta crește în mod spontan pe terenuri părăsite, în special de-a lungul căilor ferate, drumurilor, lacurilor, în apropierea pădurilor, pe terenuri neîngrijite și lipsite de vegetație, în parcuri și grădini abandonate, pe șantierele de construcții și chiar în culturile agricole, cauzând pagube semnificative.

Potrivit prevederilor legale, responsabilitatea identificării terenurilor infestate cu ambrozia revine autorităților administrației publice locale, prin consilierii agricoli angajați sau persoanele desemnate de primari. Aceștia au obligația de a verifica anual terenurile din localitățile pe care le administrează și de a identifica proprietarii sau deținătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și bazinelor piscicole, precum și beneficiarii lucrărilor de construcții unde s-au depistat focare de infestare.

Pentru prevenirea, combaterea și distrugerea buruienii ambrozia, se recomandă utilizarea unor metode precum cosirea repetată manuală sau mecanică, distrugerea cu unelte agricole, smulgerea în cazul unor suprafețe izolate, efectuarea de arături adânci și discuiri pe terenurile agricole, precum și erbicidarea, în funcție de situație.

Autoritățile locale vor transmite somații în prealabil către proprietarii sau deținătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și bazinelor piscicole, precum și beneficiarii lucrărilor de construcții, pe ale căror suprafețe s-au identificat focare de infestare. Aceste somații vor aduce la cunoștința acestora obligațiile legale și sancțiunile care vor fi aplicate în cazul nerespectării acestora.

Verificarea respectării obligațiilor de combatere a ambroziei și aplicarea sancțiunilor se va face de către o Comisie mixtă constituită prin ordin al Prefectului, conform prevederilor legale. Autoritățile administrației publice locale vor informa în timp util această comisie cu privire la situația proprietarilor care nu au luat măsurile necesare de combatere a buruienii.

Conform legislației în vigoare, controalele privind combaterea ambroziei se vor efectua de două ori pe an, în perioada 1-15 iulie și respectiv 16-31 iulie. Aceste controale vor viza atât perimetrul administrativ al localităților, cât și proprietarii, deținătorii și administratorii de terenuri, drumuri publice, căi ferate, cursuri de apă, lacuri, sisteme de irigații și bazine piscicole, precum și beneficiarii lucrărilor de construcții care nu au respectat somațiile primite și nu au luat măsurile de combatere a ambroziei.

„În vremuri apăsătoare, în care parcă uităm tot mai mult de propriul nostru trecut, eroii neamului sunt farul călăuzitor a cărui lumină este reperul care ne aminteşte că prezentul în care trăim este produsul unui trecut de secole, în care fiecare generație a pus cărămidă peste cărămidă construind România în care trăim noi astăzi: o țară care este, întâi de toate, expresia sacrificiilor înaintaşilor noştri şi a unei deveniri istorice milenare”, a declarat prefectul Luacian Bogdănel cu ocazia ceremoniilor de Ziua Eroilor.

„Poate că, în acest prezent învolburat, evenimentele se succed cu repeziciune, dar memoria sacrificiului lor trebuie să dăinuie și să rămână veşnică. Cum? Prin chiar modul în care îi cinstim și-i comemorăm astăzi, în zi de mare sărbătoare creștină: Înălțarea Domnului.

Dar devotamentul lor, atașamentul față de valorile cardinale, nu trebuie să rămână doar în amintirea noastră, atunci când îi evocăm pe eroi – ele trebuie să reprezinte modele de conduită transpuse în viețile noastre: le regăsim, bunăoară, în exemplul pompierului care se aruncă în flăcări pentru a-și salva semenii, al militarului care pleacă în misiune călăuzit de sentimentul datoriei ce trebuie împlinite fără jumătăți de măsură, al aviatorului care se ridică în zbor pentru a menține liber cerul patriei, al polițistului sau jandarmului care veghează la siguranța și ordinea din comunitățile noastre.

De Ziua lor, conștientizăm – cu modestie – că este foarte dificil, ba chiar imposibil, să ne ridicăm la înălțimea exemplului de dăruire de sine oferit de eroi. Dar putem măcar încerca! Putem fi mai buni, mai empatici, mai atenți la nevoile și încercările semenilor, putem servi cauzelor sociale, întinzând o nesperată mână de ajutor oricând împrejurarea o cere – într-un cuvânt: putem fi aproape unii de alții, împreună la greu!

Acesta este, de fapt, lecția prețioasă pe care eroii neamului, deși nu mai sunt fizic printre noi, ne-o oferă zi de zi și pentru care – pe bună dreptate – îi considerăm adevărate modele de viață. Dumnezeu să-i odihnească în lumina Sa eternă!”, a mai spus Lucian Bogdănel, prefectul județului Bacău.

Ziua Eroilor Patriei, sărbătorită în acest an pe 25 mai, de Ziua Înălțării Domnului în Calendarul creștin ortodox, a fost marcată în tot județul Bacău print ceremonialuri militare și religioase la Monumentele Eroilor.

La ceremonialul de la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea din Bacău (Cimitirul Central) manifestările au avut loc în prezența prefectului Lucian Bogdănel, a reprezentanților Garnizoanei Bacău și ai unităților militare din municipiu, ai primăriilor, ai Filialei Cultul Eroilor Bacău și a unor parlamentari. Muzica Militară a garnizoanei Bacău a intonat Imnul Național al României, după care preoți ortodocși și romano-catolici au oficiat serviciile religioase.

La manifestare a fost prezentă și o grupă de elevi ai Colegiului Tehnic de Comunicații N. V. Karpen, reprezentând Asociația Tradiții Militare „Regimentul 3 Artilerie 1877” condusă de col. (rtr) Stelian Cojocaru, invitați de Primărie și de Garnizoana Bacău. Elevii erau costumați în uniforme militare specifice Primului Război Mondial și au fost însoțiți de profesorul Tiberiu Plăcintă.

Cinstirea memoriei Eroilor Patriei a fost evocată de prefectul Lucian Bogdănel și de Dănuț Voicu, președintele Filialei Bacău a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”.
La finalul ceremonialelor au fost depuse coroane de flori la Monumentul Eroilor Patriei.
O manifestare de amploare a avut loc și în Cimitirul Eroilor din Strada Constanței din Bacău, cu participarea elevilor și profesorilor de la șapte școli din municipiu și a Asociației Tradiții Militare Românești. Elevii au susținut un scurt program artistic și la fiecare cruce de erou au aprins câte o candelă, au pus panglici tricolore și câte o floare și au rostit rugăciuni.

1 de 5

La Târgu Ocna, Subfiliala Cultul Eroilor și autoritățile locale au organizat manifestări la Monumentul Eroilor de pe Muntele Măgura, la Monumentul Independenței de la Biserica Buna Vestire (Răducanu), la Biserica Sf. Nicolae și la Monumentul Vânătorilor de Munte de la Schitul Sf. Cuvios Eftimie cel Mare. Manifestările au fost precedate, în zilele anterioare, de efectuarea unor lucrări de întreținere la mai multe cruci și monumente ale eroilor de pe Dealul Cireșoaia.

Motocești: reînhumarea eroului Turturică

În aceeași zi, în satul Motocești, din comuna Gura Văii, au fost reînhumate osemintele eroului sublocotenent Gheorghe Turturică, originar din această localitate, dar care a murit eroic în comuna Ilieni, din județul Covasna, în Al Doilea Război Mondial. Sublocotenentul s-a aruncat în aer împreună cu tancul german care îi măcelărea camarazii.

La ceremonialul de reînhumare au venit reprezentanții autorităților județene și locale, protopopul de Onești dr. Ioan Bârgăoanu și preoții de sub protia sa, precum și reprezentanții Filialei Județene Cultul Eroilor.

„Nu i-a fost frică să ia o grenadă în mâna, să urce pe Panzerul nemțesc ce îi decima camarazii, să deschidă turela și să se arunce în aer cu tot cu tancul inamic” – a spus primarul Silviu Tinei. Osemintele arată cât se poate de clar sacrificiul suprem pe care consăteanul nostru l-a îndurat”, spune primarul comunei Gură Văii, Silviu Tinei.

Rămășițele eroului au fost descoperite împreună cu câteva dotări din echipamentul militar chiar pe câmpul de luptă din Covasna.

De la acest ultim eveniment vom reveni cu amănunte.

Petru Done

Astăzi, între orele 12:00 – 23:00, vor fi perioade cu instabilitate atmosferica accentuata, ce se va manifesta prin frecvente descarcari electrice si averse torentiale, grindina, iar în intervale scurte de timp sau prin acumulare cantitatile de apa vor fi de 20-25 l/mp si izolat de peste 30-40 l/mp. Intensificari ale vantului, cu rafale in general de 50-70 km/h, pe timpul averselor va va lua aspect de vijelie.

În acest context, Inspectoratul pentru Situații de Urgență “Mr. COSNTANTIN ENE” al Județului Bacău recomandă populației, respectarea următoarelor măsuri:

Curățați șanțurile și rigolele de scurgere pentru facilitarea evacuării normale a apei provenite din precipitații.

În cazul creșterii debitelor pe anumite cursuri de apă, nu încercați să le traversați prin apă și nu vă apropiați de malurile acestora.

Evitați adăpostirea sau trecerea prin apropierea copacilor, stâlpilor, panourilor publicitare, construcţiilor cu elemente de arhitectură ce pot fi uşor dislocate, precum şi a imobilelor aflate în construcţie.

Sistați activităţile desfăşurate în teren deschis sau la înălţime.

Închideți toate ferestrele locuinţei şi altor categorii de construcţii.

Evitați atingerea stâlpilor sau firelor căzute la pământ.

Împlinirea a 105 ani de la întemeierea Republicii Democrate Armenia va fi marcată pe 27 mai la sediul Sucursalei Bacău a Uniunii Armenilor din România (UAR) prin proiectul „Prima Republică Armenia 1918-2023”.

La sediul sucursalei vor avea loc lansarea volumului de versuri „Dimineți desculțe” (Editura «George Coșbuc», Bistrița, 2023) al poetei Selena Cristina și vernisarea unei expoziții personale de pictură a aceleiași autoare, prin prezentarea powerpoint-ului „Prima Republică Armenia 1919/1920”, prin recitalul de poezie susținut de actorul Valentin Braniște și printr-un program muzical susținut de SElena Cristina, Angela Șipoș și Daniela Berza.

Despre cartea poetei SElena Cristina vor vorbi Dumitru Brăneanu – președintele Sucursalei Bacău a Uniunii Scriitorilor din România (USR) și Laura C. Munteanu, directoarea Editurii „George Coșbuc”, Bistrița. Iar expoziția de pictură va fi prezentată de criticul de artă Iulian-Petru Bucur.

„Acest proiect – spune președintele Sucursalei Bacău a UAR, Vasile Agop – a fost creat prin dialogul între Sucursala Bacău a USR, Complexul Muzeal «Iulian Antonescu» și cotidianul Deșteptarea. Profilul Bacăului poate fi definit ca o multitudine de culturi de tip etnic și religios, care coexistă de secole”.

Manifestările vor începe la ora 14,00, iar moderatorul lor va fi Valentina Stan.

Republica Democrată Armeană a fost primul stat modern armean, constituit la 28 mai 1918. Republica a fost înființată pe teritoriul Armeniei Orientale (gubernia Erevanului si regiunea Kars) din Imperiul Rus în urma Revoluției din 1917 și a dezmembrării Republicii Federative Caucaziene. Regatul României a recunoscut independența Republicii Armenia la 10 august 1920 și a stabilit relații diplomatice cu aceasta pe data de 21 septembrie 1920.

Gheorghe Donici, Emil Rebreanu și Mihail Văgăunescu sunt legați etern de Bacău prin eroism și sacrificiu. Dar moștenirea lor este și mai importantă, prin ecoul pe care viața lor și acum îl trimite spre noi. Cu fruntea plecată în fața monumentelor ce-i cinstesc, cu mintea deschisă spre sensurile înalte ce ni le-au transmis și cu inima bucuroasă să primească sensurile spirituale ale moștenirii lor – așa îi redescoperim în fiecare an de Ziua Eroilor.

Gheorghe Donici, boierul care a luptat voluntar în două războaie

 Născut în 1848 în Bacău, nepot al cărturarului revoluționar Costache Negri, tânărul Donici își desăvârșește educația la liceul parizian Louis de Grand, încă de la vârsta de 11 ani. Se întoarce în țară în 1870 și duce o liniștită viață de moșier în Valea Seacă (azi comuna Ștefan cel Mare) cu preocupări intelectuale. La izbucnirea Războiului de Independență, boierul moldovean se înscrie ca voluntar în Escadronul Bacău din Regimentul 8 Călărași Roman. La 16 iulie 1877, are onoarea de a trece primul Dunărea, împreună cu unitatea sa. Participă la bătăliile de cucerire a Opanezului, Rahovei și Vidinului, pentru vitejia sa primind Virtutea Militară, dar și două decorații rusești. La sfârșitul războiului se întoarce acasă, dar se înscrie în miliția națională și-i ajută cu bani, lemne, grâu și porumb pe țăranii săraci care luptaseră pentru Independență. Respectul și încrederea moldovenilor l-au impus și ca politician. Este, pe rând, subprefect, deputat, senator și președinte al Consiliului Județean Bacău. Părea că viața lui Gheorghe Donici curge senin spre o senectute liniștită, însă a venit anul 1916 și România a intrat din nou în război. Iar boierul de 68 de ani nu a stat deoparte și s-a înrolat din nou. Scrie minunat Nicolae Iorga: „Fără să-i fi cerut nimenea, fără să se fi gândit a i-o cere, Donici se prezintă liniştit şi decis la un regiment de cavalerie, solicitând favoarea şi onoarea de a fi primit în vechiul lui rang de Sergent.”

Șarja de la Robănești – Eroismul suprem

Şarja de la Robăneşti din noiembrie 1916 a rămas în istoria militară a României datorită spiritului de jertfă demonstrat de cavaleriştii români şi a pierderilor foarte mari pe care le-au suferit în această încleştare. Dintre cei 110 luptători ai escadronului, doar 18 au supravieţuit focului nimicitor al tunurilor și mitralierelor germane pe care le atacaseră călare și cu sabia în mână. Printre  cei căzuţi atunci, un chip stăruieşte în amintire: acela al sergentului  voluntar Gheorghe Donici, veteran al războiului de Independenţă din 1877-1878, care şi-a jertfit viaţa pentru ţară la 68 de ani. Pe monumentul sculptat în piatră, situat în colţul de sud-vest al Pădurii Pârşani, un dar al rudelor eroului, trimis din Moldova în 1936 pentru a fi ridicat chiar pe locul unde bătrânul erou a căzut secerat de focul mitralierelor vrăşmaşe, stă scris:

„Robăneşti, 1936. La 10/23 noiembrie 1916

căzut-a aci boierul moldovean Gheorghe Donici

 năvălind vitejeşte asupra tunurilor duşmane.”

Emil Rebreanu – din Istorie, în literatură și film

Chiar dacă nu ar fi fost extraordinar pusă în pagini literare de fratele său, povestea lui Emil Rebreanu își merită un loc în inimile, dar și în mintea românilor. Sublocotenentul român de 23 de ani a fost încorporat forțat de austro-ungari în 1914 și trimis să lupte într-un război căruia nu-i vedea sensul. După ce cunoaște atrocitățile luptelor de fronturile din Italia și Rusia, Rebreanu este transferat la Ghimeș, pe granița falsă dintre Transilvania și Moldova. Educația de patriot român primită în familie și idealurile umaniste asumate în anii de formare îl determină să refuze lupta împotriva fraților de același sânge. Astfel, în noapte de 10 spre 11 mai 1916 încearcă să treacă linia frontului spre România, însă este prins de austro-ungari. Acuzat de spionaj și dezertare, este judecat sumar și executat prin spânzurare, deși ceruse să fie împușcat și îngropat în pământ românesc. Abia după aproape cinci ani, în prezența fratelui său, Liviu Rebreanu, dorința i se împlinește. Din 1991, în fiecare an, la Palanca au loc manifestări comemorative sub auspiciile Asociației Culturale Emil Rebreanu. Mormântul și monumentul eroului sunt permanent îngrijite și mulți dintre cei ce trec prin zonă își pleacă fruntea în acest loc.

„În ziua de 2 octombrie 1921, mii de țărani din amândouă părțile Carpaților au venit cu preoții și muzicile în frunte, exhumând cu adâncă cucernicie rămășițele lui pământești, pentru a le pune în locul pe care l-a dorit, ca pe moaștele sfinte ale unui mucenic care s-a jertfit de bună voie pentru drepturile și biruințele neamului său.”

articol dintr-o gazetă a vremii

 „Aici odihnește Apostol Bologa – Emil Rebreanu, eroul romanului Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu.”

Epitaf pe piatra funerară de la Ghimeș – Palanca

Romanul Pădurea spânzuraților a obținut „Marele premiu al romanului” acordat în 1924 de Societatea Scriitorilor Români și a fost tradus în peste douăzeci de limbi străine. Iar prin realizarea cinematografică ”Pădurea spânzuraților”, filmul românesc se face cunoscut în lume. În anul 1965, la Festivalul Internațional al Filmului de la Cannes, Franța, regizorul Liviu Ciulei a primit, ca recunoaștere a reușitei, Premiul pentru regie.

MIHAIL VĂGĂUNESCU – EROUL ȘI OMUL CETĂȚII

”Era înzestrat cu numeroase calități, noblețe de caracter, inteligență, talent, energie și cinste fără de prihană.”

Apreciere din epocă

 Educat, cu o bună stare materială, respectat și apreciat de comunitate, cu împliniri umane și profesionale – așa era, în 1916, Mihai Văgăunescu. Avocatul băcăuan lasă totul în urmă și devine locotenentul Regimentului 27 Infanterie Bacău. Rănit grav în bătăliile crâncene, revine în urbea natală și se pune în slujba oamenilor, care-l apreciază, alegându-l în mai multe funcții publice.

 Jertfă la porțile Carpaților

Locotenentul Mihai Văgăunescu, impetuos ca întreaga sa companie în contraatacul de pe muntele Chipcheș din 7 octombrie 1016, a trecut prin focul omorâtor al inamicului și, sfărâmându-i cu baioneta rezistențele, a pus stăpânire pe munte, capturând două tunuri, o mitralieră, un bogat material de război și numeroși prizonieri. Prin această faptă de arme a înlesnit în mod hotărâtor apărarea defileului Bicazului. Locotenentul în rezervă Văgăunescu este rănit foarte grav într-una dintre bătălii, fiind declarat mutilat de război. A purtat toată viața cu demnitate urmele schijelor dușmane, fără să ceară niciodată o favoare pentru sine. A militat pentru ca soldații răniți să primească ajutor din partea Statului și a condus organizații caritabile pentru a-i sprijini

Fără odihnă, pentru binele băcăuanilor

Războiul se termină, dar maiorul în rezervă Mihail Văgăunescu, cavaler al Ordinului Mihai Viteazul, mai are ceva de oferit. Se pune în slujba băcăuanilor printr-o implicare impecabilă în politică. Este, pe rând, consilier municipal și primar al Bacăului, prefect și deputat, în toate aceste demnități dovedind loialitate pentru interesul public și cinste de nimeni tăgăduită. Activitatea sa de edil, de reprezentant al Guvernului sau de ales în Parlament a fost una plină de realizări. Parcul Gherăiești, Stadionul Principele Mihai, hala centrală a Bacăului, piața din fața Bisericii Sfântul Nicolae, pavarea a numeroase străzi și amenajarea a două cimitire ale eroilor sunt doar câteva dintre realizările sale.

 Nu și-a uitat niciodată camarazii căzuți în luptă 

Cimitirul Eroilor Poligonul de tragere a fost creat și refăcut la inițiativa lui Mihail Văgăunescu, care era președintele Societății Mutilaților de Război din România. Aici se află 219 gropi comune, în care se află osemintele a 5.513 ostași români și 4.000 ostași ruși. De asemenea, sunt și 31 de morminte ale eroilor români de confesiune ebraică. Cimitirul Lazaret, amenajat de primarul Văgăunescu, se află pe locul unde, în 1916, a fost construit un spital pentru bolnavii de tifos. Aici au fost înhumați peste 2.500 de eroi, în 50 de gropi comune. Lăsat în părăsire, cimitirul a fost refăcut după 1989, la inițiativa Asociației Cultul Eroilor Bacău.

Sergiu Sechelariu a transmis un mesaj de solidaritate și respect față de cadrele didactice, subliniind importanța educației în societate.

„Personal port respectul cuvenit dascălilor care ne-au învățat și pregătit de viață generații întregi. O societate fără educație nu poate exista”, a declarat Sergiu Sechelariu.

În declarația sa, el a exprimat îngrijorarea față de situația precară a învățământului, subliniind că profesorii sunt adesea ignorați și lăsați pe ultimul loc. Bugetul alocat educației a fost mereu ajustat, iar condițiile în școli sunt precare, salariile mici și investițiile derizorii.

„Învățământul este o prioritate națională”, a afirmat Sergiu Sechelariu, subliniind importanța ca administrația locală să se implice mai mult în actul educațional prin alocarea de resurse financiare corespunzătoare, îmbunătățirea infrastructurii școlare și asigurarea siguranței elevilor.

Sergiu Sechelariu a ținut să mulțumească profesorilor săi, recunoscând contribuția lor la succesul său actual. El a subliniat că dascălii l-au învățat și l-au călăuzit pe drumul cel bun și își amintește cu plăcere de anii de școală alături de ei.

Sergiu Sechelariu a criticat faptul că mulți dintre cei care ocupă funcții publice au uitat de importanța educației și de rolul esențial al profesorilor în dezvoltarea societății.

„Acum de ce au uitat de dascălii noștri?”, a întrebat retoric Sergiu Sechelariu.

El a încheiat prin a-și exprima susținerea totală față de revendicările personalului din învățământ și a asigurat că nu îi va uita niciodată pe profesorii săi.