26 noiembrie 2024
type here...
Acasă Blog Pagina 5501

S-a tras cortina peste cea de-a III-a editie a Cupei Selena la karting \ Victorie latina

de
Deșteptarea
-

Peste cea de-a III-a editie a Cupei Selena la karting s-a tras cortina. A fost o reusita, din toate punctele de vedere. Doar ploaia,

ce-a cazut in ultima zi de concurs, le-a dat ceva emotii pilotilor. In cele din urma, nu s-au inregistrat incidente, doar cateva abandonuri, mare parte dintre ele in ultima zi de concurs, atunci cand ploaia si-a facut simtitor prezenta. Ca si in alti ani, au participat sportivi din Romania, Italia, Ucraina, Grecia, Bulgaria, Republica Moldova. Disputele, la toate cele trei categorii, au fost extrem de interesante, concurentii alergand intr-un ritm bun la volanul karturilor. Doua dintre categorii, ICA si ICC, au fost adjudecate de pilotii italieni, care

si-au facut simtita prezenta numeroasa la acesta intrecere. A fost insa si editia in care steagul Romaniei a urcat pe cel mai inalt catarg. Autorul acestei performante: pilotul bacauan Doru Sechelariu de la Selena Motor Sport. Altfel spus, victoria le-a apartinut latinilor.

Clasa ICA J / Doru Sechelariu si-a aratat clasa

Cea mai asteptata cursa a Cupei Selena a fost cea de la categoria ICA J. Asta, pentru ca in lupta pentru suprematie se afla singurul pilot bacauan prezent la aceasta a III-a editie, Doru Sechelariu de la Selena Motor Sport. Daca in prima mansa Doru Sechelariu a venit pe pozitia secunda, dupa italianul Alessio Arasi, in runda a 2-a, pilotul bacauan s-a detasat net de restul concurentilor. Dupa un prim start gresit, a urmat un altul, care l-a gasit pe Doru Sechelariu doar pentru cativa metri pe pozitia secunda. In chiar primul viraj, pilotul bacauan i-a luat fata italianului Arasi si a trecut in frunte. A fost momentul care i-a adus pilotului de la Selena Motor Sport o victorie pe care o astepta. Prudent, dar in acelasi timp vivace, Doru Sechelariu a luat cursa pe cont propriu, impunandu-se in final de o maniera categorica in fata lui Dumitru Teslari si a Isabelei Muresan. De altfel, dintre toti cei care au luat startul in cea de-a doua mansa, dupa sase tururi au mai ramas pe pista doar trei concurenti, cei care in final au si urcat pe podium. Rand pe rand, Andrei Cebanu, Tomi Dragan si Alessio Arasi au iesit in decor. Stefano Lovtchaliev a fost descalificat de catre oficialii cursei, insa el a continuat sa alerge pe pista. De vina pentru aceste abandonuri a fost ploaia, care le-a pus probleme sportivilor.

Clasa ICA / O victorie made in Italy

La clasa ICA, s-a inregistrat cea mai categorica victorie, cea a italianului Antonio Piccioni. Pilotul de la TRT a dominat atat prima mansa, cat si pe cea de-a doua, dovedindu-si din plin calitatile de mare pilot, in ciuda pistei umede. O pista care le-a pus concurentilor serioase probleme in runda secunda, de vreme ce nu mai putin de cinci concurenti au iesit in decor dupa prima tura. Paul Badea, Mihnea Cristescu, Radu Grozea, Maria Citro Vita si Viktor Stefan au fost pacaliti de pista umeda, fiind nevoiti sa se uite de pe iarba la cursa. Lupta s-a dat asadar in patru. Daca Piccioni s-a dus ca din pusca inca din primele tururi, interesant a fost doar duelul pentru locurile doi si trei. Miki Rutilli, Bogdan Melinte si grecul Gontzos Konstantinos au fost fiecare pe pozitiile doi si trei, insa ierarhia nu s-a mai schimbat dupa turul al 10-lea care a fost aceeasi cu clasamentul final. Din pricina ploii, timpii au scazut considerabil in ultimele sase tururi, fara insa a modifica podiumul. A fost clasa dominata de pilotii italieni, care au urcat pe primele doua pozitii ale podiumului de premiere. A fost insa si cursa care a scos din intrecere cei mai multi piloti, cinci la numar, toti romani, inca din turul I.

Clasa ICC / S-a impus Marino Spinozzi

Marele pierdant: Catalin Tutuian, cel care a castigat de o maniera categorica prima mansa a clasei ICC. Desi a plecat din pole position, pilotul de la VIK Arad a pierdut startul, fiind nevoit sa parcurga primele doua tururi de pe pozitia a 3-a. El a revenit in &#8222coasta” lui Marino Spinozzi, ocupantul primei pozitii, abia dupa tura a 3-a. N-a rezistat insa mult. Surpriza placuta a acestei a 2-a manse a clasei ICC s-a numit Matei Mihaescu, un pilot care a condus cu mult calm si care nu i-a mai dat nici o sansa lui Catalin Tutuian la medalia de argint. De altfel, Matei Mihaescu s-a instalat in spatele italianului Spinozzi inca din turul al 5-lea si n-a mai cedat aceasta pozitie pana la finalul cursei. Si la aceasta clasa s-au inregistrat doua abandonuri, cea a italianului Andrea Benedetti si a lui Mihai Cretan. Preferand o cursa linistita, Ovidiu Glavan de la VIK Arad a terminat cursa la nu mai putin de patru tururi in spatele celor de pe podium, insa acest lucru nu l-a deranjat deloc. Nici Andrei Harnagea si nici italianul Agostino Marinucci n-au avut timp sa incheie toate cele 24 de tururi, ei atingand doar tura cu numarul 23.

A 5-a victorie pe 2005 pentru Doru Sechelariu

2005 pare sa fie anul lui Doru Sechelariu. Pilotul bacauan a adunat pana acum nu mai putin de cinci victorii. In doua randuri s-a impus in campionatul Ucrainei, a castigat o etapa de Campionat National si a triumfat in Campionatul Europei de Sud-Est, competitie gazduita de pista din Bacau. In fine, ultima victorie, a 5-a la numar, a fost obtinuta la Cupa Selena. Asadar, un sezon plin de succese pentru pilotul de la Selena Motor Sport.Scris de Cristi SAVA

Se cauta un vinovat pentru incidentul de vineri

    de
    Deșteptarea
    -

    Deblocarea soselei de utilajul care s-a rasturnat, vineri dimineata, la intrarea din partea sudica a Bacaului a durat mai mult decat au preconizat politistii de la Serviciul Politiei Rutiere. Si asta, pentru ca macaraua de mare tonaj venita de la Carom Onesti nu a putut ridica podul feroviar. „In situatia data s-a apelat la spijinul unui profesor universitar de la Facultatea de Drumuri si Poduri, din Iasi, ne-a declarat inspectorul principal Teo Iacovache, de la SPR Bacau. Acesta a venit cu o presa speciala cu carbon, o inventie proprie. Cu ajutorul ei s-a reusit ridicarea podului de fier cu aproximativ un metru. Operatiunea a fost de durata, pentru ca a trebuit sa se sparga si carosabilul. Vineri, la ora 21:00 s-au apucat de treaba si au terminat sambata dimineata, la ora 4:00”. Dupa ce utilajul a fost scos de sub pod, a urmat operatiunea de incarcare a lui pe autotren si transportul catre Roman. O patrula de politie a insotit convoiul pana la granita cu judetul Neamt, unde a fost preluat de politistii nemteni. Utilajul buclucas a parasit judetul Bacau abia sambata seara, la ora 20.00. Dosarul privind incidentul de vineri este insa departe de a se incheia. In urmatoarea perioada, se va face o ancheta pentru stabilirea cauzelor evenimentului rutier, dar si a celor buni de plata. Pagubele produse de utilajul rasturnat sunt imense. Primaria Bacau deja a declarat ca, pentru refacerea infrastructurii deteriorate, ar fi nevoie de 100 milioane de lei. Urmeaza ca si CRF -ul sa stabileasca prejudiciul cauzat. De retinut ca podul feroviar nu mai poate fi utilizat, pana cand nu se reface structura de rezistenta a acestuia. Tinand cont de imprejurarile accidentului, anchetatorii vor trebui sa afle cine va plati oalele sparte: soferul Janowiak Rafal si societatea Heawy din Cehia pe care o reprezenta, societatea de transport care ii insotea la destinatie sau persoanele care au intocmit autorizatiile de deplasare in Romania?! „Pentru ca prejudiciul este foarte mare, noi deocamdata am intocmit un dosar pe care l-am prezentat Parchetului de pe langa Judecatoria Bacau. Este primul pas in ancheta ce va urma ” a mai spus inspectorul principal Iacovache.
    Scris de L. Adochitei

    Preturi mai mari la apartamente in perioada verii \ „Italienii” investesc in terenuri si spatii comerciale

      de
      Deșteptarea
      -

      Dupa ce s-au intors in tara bacauanii plecati la munca in strainatate, preturile apartamentelor au crescut cu trei pana la zece la suta. Cei mai multi dintre ei sunt interesati atat de terenuri situate in apropierea municipiului cat si de spatiile comerciale. Inca de la sfarsitul lunii iulie, bacauanii plecati la munca in Italia au inceput sa se intoarca.

      Timp de aproximativ doua luni, in functie de cat se crede ca &#8222italienii” raman in tara, proprie-tarii de apartamente au marit preturile. &#8222Proprietarii de apartamente au ridicat putin preturile de vanzare ale apartamentelor, afirma Carmen Pop, angajata a unei agentii imobiliare din Bacau. Vara, apartamentele se vand mai bine. Spre deosebire de anii anteriori, anul acesta cresterea preturilor nu a fost atat de mare. Cei mai multi, insa, isi indreapta atentia spre terenuri sau chiar case deja construite&#8221. Preturile variaza de la o zona la alta, si chiar de la o strada la alta, iar stabilirea pretului unui apartament depinde de mai multi factori: zona in care este amplasat, etajul, imbunatatiri (daca este cazul) si suprafata. Cele mai scumpe apartamente sunt cele din zona centrala, respectiv strazile Razboieni si Nicolae Balcescu, unde apartamentele se vand in general cu preturi ce variaza intre 45.000 si 60.000 cele cu doua camere si 50.000 si 70.000 cele cu trei camere. Pe perioada verii acestea, sunt mai scumpe cu 2.000 pana la 5.000 de euro. Pretul unui apartament din zona Bistrita Lac variaza intre 40.000 si 50.000 de euro cu doua camere si 45.000 si 65.000 de euro cu trei camere. La concurenta cu zona Bistrita Lac este strada Energiei, unde preturile apartamentelor sunt aproximativ aceleasi. Si strada Marasesti este printre zonele in care apartamentele sunt destul de scumpe, pretul fiind ceva mai mic decat cel al apartamentelor de pe strada Energiei. Cele mai ieftine apartamente sunt cele situate pe strazile Milcov, Cornisa sau Miron Costin, unde preturile variaza intre 25.000 si 35.000 de euro, insa acestea sunt mai putin cautate pe perioada verii. In ceea ce priveste terenurile, acestea se vand in perioada verii cu preturi cuprinse intre 15 si 35 de euro metru patrat, in functie de zona. Spre exemplu, terenurile din zona Bogdan Voda se vand cu 15 – 20 de euro metrul patrat, cele de pe Calea Romanului cu 25 – 30 de euro metrul patrat, iar cele din Gheraiesti sau Serbanesti, cu peste 30 de euro metru patrat. Spatiile comerciale se pot de asemenea inchiria sau vinde. In functie de zona si vad, acestea au preturi cuprinse intre 6 si 600 de euro/mp/luna la inchiriere si 2.500 si 3.000 de euro/mp la cumparare.

      Scris de Alina RATA

      Drumuri europene prin sate romanesti \ Razesii nu-si fac vile

      de
      Deșteptarea
      -

      La Saucesti, oamenii sunt aproape de oras si, totusi, in unele privinte, se simt tare departe. Parintii, speriati de prea desele schimbari, tin cu dintii de traditii, osciland intre anu se cuvine” si aasa sunt timpurile”, in timp ce adolescentii, cu ochii fixati pe neoanele Occidentului, enumera si in vis: Italia, Spania, Turcia. Nu praful, nu saracia si nunta la bufet. Aici nu mai e nimic de facut, sustin ei, vexati, umflandu-si tatuajele albastre de pe bicepsi. Fiecare generatie are dreptul la propriile obsesii. Octogenarii, inca tari, vorbesc despre razboi si cote, facand comparatii, sexagenarii, despre pastile si acompensate”, maturii, despre naveta si gaz metan. Satele, desi vecine, au si ele varsta. aCentrul” comunei e viu si vitaminizat cu ambitii, in timp ce marginile, parasite, se topesc spre camp, in nisipuri. Satul romanesc infloreste, imi zicea un oficial. N-as spune. Cred mai degraba ca, in mic, satul imita orasul. Avem si aici, vorba cantecului, adi tati”: Razboi politic, neveste batute, fuga dupa retete compensate, mica mafie nascuta din aliante deloc intamplatoare, saraci manipulati si bogati respectati, vile, flori rosii, de plastic, la mansarda, case de pamant, care se garbovesc, asteptand, o data cu stapanii lor, moartea.

      Crasma e cel mai important acentru” de viata sociala din sat. aAici, la bar, ne intalnim si vorbim de una, de alta, sustin oamenii. De Basescu, despre vecini, cum a murit unul, ca altul s-a pus martor sau si-a gasit serviciu”. La Primarie, se duc numai cand au nevoie de o hartie sau de o lamurire. aE adevarat ca s-au marit impozitele?” sau aVa mai fi subventie la agricultura?”. aIn general, avem reclamatii cu pamantul, dar s-au mai rarit si astea, au ramas cei care umbla cu minciuni, sustine Petrea Dabija, viceprimar. Si-au dat acceptul pentru amplasament si acum, dupa ce a crescut pretul pamantului, vor in alta parte”. Taranii din Saucesti nu au venituri mari: vand graul, se duc la piata cu branza si oua, iar unii au slujba in Bacau. aBogatia se vede in alta parte, ia duceti-va la Bogdan Voda, sa vedeti viloaiele”, spune mos Covaci, cu acreala in voce. In 2005, la Saucesti s-au construit 30 de case, din care 18 sunt vile ridicate de straini. E aproape de oras si terenul se cere, motiv pentru care pretul a sarit, intr-un an, de la 4 la 10 euro. Impozitele sunt mici, 360 lei/mp teren si 3.745 lei/mp pentru imobile din caramida, dar aduc bani la bugetul local. 90 la suta dintre case sunt, totusi, din paianta, dar asta se va schimba, ne lamureste Remus Bulgaru, inginerul de la Urbanism: aConsiliul local a decis sa nu mai eliberam autorizatii pentru case din chirpici si paianta. In Bogdan Voda, pe DN 2, care e si drum european, trebuie sa aiba parter si mansarda”.

      aDe ce iese fum din sobe?”

      Intre partide, armonie deplina! Dupa ce se incheie campania electorala asuntem ca fratii”, sustine Petrea Dabija, viceprimar si membru al PSD. aPolitica s-a terminat in momentul in care au iesit primarul si consilierii. In sedinte, nu tinem cont de doctrina, de ambitii, ci de interesul oamenilor”. Doctorita Zica Sava, care-i taranista, sustine insa altceva: aAm candidat in 2000, am candidat anul trecut si voi candida si in 2008. De asta am probleme cu ei. Le-am spus ca urmaresc toate lucrarile, sa vad cum se cheltuiesc banii si daca se face treaba de calitate”. Acum pricep de ce Primaria Saucesti si-a cumparat aparat de fotografiat de 4 milioane de lei. aFacem poze inainte de renovarea obiectivelor si dupa, asa ne-au cerut de la AJOFM”, sustine ing.Bulgaru. Dr.Sava n-are nevoie de aparat. Ma ia de mana si ma duce in sala de tratamente: aUitati-va, de abia au reparat si s-au crapat peretii. Daca tot consumi niste bani, de ce sa nu faci treaba buna?” Ar vrea sa faca focul, chiar daca sunt 40 de grade si aerul fierbe. aAs putea sa va arat. Daca au facut lucrari de calitate, de ce iese fum din sobe?”

      Daca lasi pamantul parloaga, castigi patru milioane

      aVeniturile sunt mici, iar preturile mari, declara Constantin Iancu, agent fiscal. 80 la suta dintre ei sunt pensionari de CAP si au cel mult 1,1 milioane lei/luna. Aratul ii costa 2,5 milioane/ha, discuitul si insamantatul, alte milioane. Faceti un calcul: un hectar de grau ii costa 14 milioane lei, scot 4.000 de kilograme si vand cu 2700 lei/kilogram la FNC. Ies in pierdere cu 4 milioane”. Demonstratia lui Iancu care se sfarseste cu o intrebare: aCu ce-si mai ia, omul, un sapun, o camasa, un litru de ulei?” Dupa ce si-au facut calcule, unii au lasat pamantul neprasit. Salvarea vine de la oras, ai zice. aNu-i asa, spune agentul fiscal. Castigi 3,1 milioane, salariul minim, dai 1,5 milioane pe naveta, plus mancarea, o haina, un suc”. Sa porti un copil la liceu, in oras, te costa peste 20 de milioane. Viceprimarul le plange de mila functionarilor si lui insusi. aSi angajatii nostri au salarii de rusine, spune Dabija. Cu 4 milioane pe luna, stai ca la Tribunal in fata taranului, ca trebuie sa-l asculti, sa-l intelegi, sa-i explici, chiar daca face scandal”.

      aS-au invatat sa arate cu degetul spre oras!”

      Cea mai arzatoare problema e locul de munca, spun satenii. Exista cateva fabrici – una de incaltaminte, doua de pungi, o brutarie si o tamplarie – si doua ferme. Comertul inseamna crasme: aIntai a aparut barul, apoi patronul si-a deschis si magazin. Sunt peste 30, din metru in metru”, sustine viceprimarul Dabija. La prasit, remuneratia e de 250.000 lei/zi, plus mancare, bautura, tigari. Si taranii cu dosar la Legea 416 castiga bani. aToate scolile sunt facute cu ei, declara Dabija. La noi, cine munceste primeste bani, cine nu, nu! Certificat medical nu acceptam decat de la specialist”. Cu alte cuvinte, cine e sarac trebuie sa fie harnic! Dar daca e si sarac, si bolnav? Treaba ta! A doua aaspiratie” a cetatenilor e gazul metan. aPai da, s-au invatat sa arate cu degetul spre oras, spune viceprimarul. Iluminat, gaz, salarii, fac comparatie, vor sa fie totul ca in Bacau”. Lipsa gazului metan si a retelei de apa si canalizare fac insa diferenta. aNu trece nici o magistrala pe aici, explica inginerul Bulgaru. Conducta din Calea Romanului e de joasa presiune, iar de la sonde nu ai siguranta ca vor mai fi gaze cinci ani”. Intrarea in azona metropolitana” nu-i incanta pe tarani: se tem ca vor creste impozitele, acum s-a intamplat in Serbanesti”, iar banii nu vor ajunge aici, ci se vor opri in oras.

      Compasiunea si politica merg in aceeasi directie!

      aSotia mea ia medicamente zi si noapte, dar sunt scumpe, spune Mihai Covaci, 70 de ani. Compensate, de unde, nu gasesti decat pe 1″. Noul mod de prescriere a retetelor nu-i ingrijoreaza pe pacienti. Farmacia si cabinetul medical sunt usa in usa, deci nelamuririle se rezolva pe loc. Medicamentele sunt, insa, un subiect dureros. aEu n-am luat niciodata reteta compensata de aici, se rasteste o tanara mamica, suparata pe boala copilului, pe autoritati si pe ziaristi. Ma duc la oras si le caut!”. Problema s-a rezolvat, sustine Maria Dinu, asistent farmacist. aPrimaria ne-a inchiriat spatiul si am incheiat contract cu CAS, iar acum dam retete compensate, bineinteles in limita plafonului”. Necazul e altul, sustine dr. Zica Sava, iar vina e tot a autoritatilor: oamenii din Serbesti si Siretu sunt batrani, distanta e mare si nu pot veni la dispensar. aA fost o camera in sediul fostei Primarii Siretu, dar s-a daramat. Eu ma duc din respect pentru pacienti. Merg pe drum si ma duc acolo unde stiu ca exista bolnavi, iar oamenii ma striga sa vin si la ei. O femeie de 80 de ani nu are putere sa vina la dispensar nici cu autobuzul”.

      La crasma, cu nevasta si copilul

      La orele amiezei, doar la crasma e un pic viata. In barul din Serbesti, dotat cu canapele din piele, tinerii isi fac planuri de plecare: Italia, Germania, Spania. Ionut a lucrat in constructii, la Roma, iar Adrian Talica, 21 de ani, intr-o fabrica din Turcia. Concluzia e una: acu sapa” nu-ti faci casa si masina. La bufetul din Siretu, alti clienti, familisti, alta tema. In umbra zidului, doi barbati cu fata inrosita de soare vorbesc despre recolta. aProst an!”, spun ei, nici mai veseli, nici mai tristi ca altadata. Sustin ca s-au invatat. Unul e singur, celalalt, nu. Calul, nevasta si copilul – atoata averea” – sunt cu el. Oamenii si-au lasat treburile si se racoresc. aDe azi dimineata am carat trei carute de lut, ca-mi fac un grajd, explica Remus Ungureanu, 48 de ani. Beau si eu o bere, n-am voie?” Face carausie, ocazional, dar nu castiga cine stie ce. Varul lui, Gheorghita Filip, nu e de acord cu tanguitul: aMunceste, ba, la munca, nu la crasma! Ce te tot plangi?” E zugrav si, cica, nu-i poate suferi pe lenesi. Se incinge disputa, asa de-o distractie. Oricum, ala Siretu poti sa muncesti, tot sarac ramai!” Tolerata doar la dezbateri, nevasta tace si, din cand in cand, alunga mustele de pe obrazul copilului. aDaca o iei de aici si pana in Peletuci, doar batranii au ramas”, afirma Remus. Cei destepti si cei harnici pleaca. Rad toti, gandindu-se la concluzii. aNu e o asociatie care sa ia pamantul in arenda, l-as da, dar n-am unde!” Doua hectare cu ce sa le lucrez, cu o iapa?” Sa intre un fermier aici si sa aduca tehnologie, asta ne trebuie!” aMuncim rudimentar”, zice si amicul lui, oftand si cascand, in acelasi timp. Doar Dumitru Popa, 81 de ani, nu accepta blazarea: aSerbesti e sat de razesi din vremea lui Stefan cel Mare, nu se poate sa nu avem asociatie! Din cate am auzit, la capitolul sunt niste facilitati, daca ne unim mai multi”. Primarul, zice el, e om bun, dar ar trebui sa vina si pe la Serbesti. Mosul spera ca daca vor trage toti ala aceeasi caruta”, si taranii si amai marii”, vom intra in UE, ca sa apuce si el subventiile si fermele de melci.
      Scris de Silvia PATRASCANU

      Karting, Cupa Selena, editia a III-a \ Dispute aprige si spectaculoase

      de
      Deșteptarea
      -

      Ziua de ieri a fost una plina la circuitul Selena Motor Sport. Antrenamentele s-au tinut aproape fara oprire, pilotii profitand si de vremea numai buna pentru sofat &#8211 nici prea cald, nici frig. Concurentii au luat contact unii cu altii, si-au facut o mica idee despre ce poate fiecare si si-au sporit ambitiile. O prezenta constanta pe pista a fost cea a pilotilor de la Tony Kart, cei cinci italieni preluand stafeta unul de la celalalt. Prezenta unanim simpatizata, Maria Citro Vita, campioana nationala de la ICA-J in 2004, parea mult mai putin vioaie decat anii trecuti. La fel de cunoscut &#8211 Stefan Ion, campionul en-titre de la ICA (acum retras din curse), era langa prietenul sau Doru Sechelariu si staff-ul tehnic al acestuia, condus de Vladimir Bortov.

      In parcarea complexului Selena Motor Sport se oprisera multe mini-caravane auto. Ultima sosita dintre acestea, cea a delegatiei din Ucraina, are in &#8222dotare” o ziarista de la o revista auto din Kiev, pe langa cei doi piloti inscrisi in concurs (nu unul, cum anuntasera ucrainienii initial).

      Nu se stia ceva sigur despre pilotul grec care se inscrisese primul in concurs. Organizatorii aflasera ca elenul, Konstantinos Gontzos, avusese ceva probleme la vama, dar apoi i s-a pierdut urma. Oricum, prezenta internationala pe circuitul bacauan &#8211 respectiv cei cinci italieni, cei doi ucrainieni si un bulgar &#8211 asigura in continuare o proportie de 25 la suta straini si 75 la suta romani. In medie, ar putea fi cate 12 piloti la fiecare dintre cele trei clase, ICA-J, ICA si ICC.

      Inscrierile continuau si ieri, iar organizatorii de la Selena erau foarte multumiti ca numarul pilotilor din Romania care vor participa la Cupa a depasit asteptarile.

      In rest, putem spune ca totul este normal: circuitul se prezinta impecabil, curat si lustruit, iar tribunele si cele doua restaurante sunt gata sa-si primeasca spectatorii si consumatorii, oricat de pretentiosi ar fi acestia.

      Scris de Peter KELMANN

      Directorii si demnitarii Bacaului au plecat mai devreme in week-end/Marea evadare de la serviciu

        de
        Deșteptarea
        -

        Va mai amintiti gluma aceea, despre comerciantul care spune despre o marfa ca &#8222este, dar s-a terminat”? Ei, aceeasi perplexitate au

        avut-o ieri reporterii DESTEPTARII, in incercarea de a da de urmele directorimii si demnitarilor Bacaului. Am ales pentru documentare ziua de vineri. In aceasta zi, ca si lunea, functionarii spun ca nici iarba nu creste. Adica doar n-o sa se omoare cu munca. Doamne fereste! In raidul nostru de ieri, am constatat ca persoanele platite cu bani publici dispar sa-si faca week-endul mult mai devreme decat le permite legea. Foarte putini sefi de institutii erau la post inca de la prima ora a diminetii. Exceptii care confirma regula nepasarii in institutiile publice.

        Sefii de la Palat sunt iesiti &#8222momentan”, toata ziua

        Ora 8.15 minute. Relaxare totala in Prefectura. E clar! &#8222Stapanul” nu-i acasa. Si chiar asa stau lucrurile! O stie pana si gardianul de la intrare. &#8222Inca

        n-a venit dom&#8217 prefect !” spune el plin de sine catorva tarani care stau, sfiosi, cu palariile in mana. Acestia ar mai vrea sa intrebe ceva. Dar vad mutra acra a agentului de paza si

        dau din maini a lehamite. Si functionarii se pare ca au informatii precise despre sef. Prin usile deschise ale birourilor de la parter se vad figurile somnoroase ale salariatilor si cafelele aburinde din fata lor. &#8222A ajuns prefectul la serviciu sau nu? Are o condica de semnat sau vine la birou cand are chef?” Intrebarile acestea aveau sa se lamureasca in curand. &#8222Domnul prefect Berca nu vine pana saptamana viitoare”, replica politicoasa

        secretara. Aha! Deci asa se explica plictiseala si dorul de week-end care se simte peste tot.

        Dar ce se intampla la Consiliul Judetean? Domnul presedinte sau cei doi vicepresedinti sunt sau nu punctuali la serviciu, in ultima zi de lucru a saptamanii? Deschid usa de la secretariat cu mare curiozitate. Secretara ridica o spranceana a mirare, cand solicit o intrevedere cu Dragos Benea. &#8222Nu este. Mai asteptati putin. Trebuie sa apara”. &#8222Cand oare?, intreb in sinea mea. La noua? La zece?” Cer cu doamna vicepresedinta, Angela Bogea. &#8222Aveti intalnire fixata cu dumneaei?”, ma intreaba fara menajamente secretara. &#8222Nu!” raspund scurt. &#8222Si doamna Bogea mai intarzie. Un pic! Ajunge in cel mult jumatate de ora”. Celalalt vicepresedinte al Consiliului Judetean nu are secretara. Bat politicos la usa pe care scrie cu litere de o schioapa &#8222Victor Mitocariu”. Nu se aude nici un raspuns. Incerc sa intru. Ha, ha! Usa incuiata. E boierie mare la Consiliul Judetean. Sefii isi incep vinerea cu o binemeritata pauza. Ziua a fost scurtata din ambele sensuri: dimineata si dupa-amiaza. Dar oare in momentul de fata este de gasit un sef in Prefectura Bacau? Da! In cele din urma, am gasit pe cineva constiincios. Subprefectul Constantin Avram. La ora 8.25, prins pana peste urechi in treburi. Secretara dumnealui m-a rugat sa astept cateva minute, pana se elibereaza un pic. I-am multumit frumos, am motivat ca mai am de rezolvat o problema in zona, dar ca revin imediat. La ora 13.00 curiozitatea imi da iarasi ghes. &#8222Domnul presedinte Benea este iesit momentan, se aude, de la celalalt capat al firului telefonic, vocea mieroasa a secretarei . Nici doamna Bogea nu este momentan in birou. Sigur ca revin, dar nu stiu cand. A, a!Domnul Mitocariu este intr-o sedinta, in sala mica”. Ultima informatie o verific usor. Nici o intrunire la Consiliul Judetean. Inchid telefonul rapid. Nu de alta, dar eu, bietul contribuabil, nu vreau sa tulbur week-endul prelungit al autoritatilor judetene.

        Stavarache a lasat Primaria pe mana gardienilor

        Cand bacauanul are o problema care tine de urbea in care isi duce traiul zilnic, primul gand ii zboara la Primarie si la edilii care in mod firesc ar trebui sa ii rezolve neajunsul. Cam la fel am incercat sa procedam si noi, vineri dimineata. Zi &#8222scurta”, cum au poreclit-o bugetarii. Aveam sa descopar mai tarziu ca, asa cum bine a zis un cunoscut demnitar literat de pe la noi, ce e de stat… sta. Bunaoara, la fix ora 8.26, pe cand paseam pe scarile Primariei Bacau, vreo 7-8 angajati ai institutiei organizasera un soi de stransura, claca, sezatoare, furcarie, habara sau, daca vreti, o reuniune matinala. Nici o reactie fata de cei care veneau in Primarie, inclusiv fata de subsemnatul. Probabil, erau cunoscutii casei. Mai putin eu. Un gardian isi taia cu meticulozitate unghiile de la maini, altii erau prinsi intr-o discutie despre nu stiu de incident domestic…

        L-am intrebat, totusi, pe unul dintre vajnicii gardieni cum as putea sa discut cu primarul Romeo Stavarache. Dupa ce m-a intrebat daca am vreo programare sau asa ceva, mi-a raspuns sec ca primarele nu este in cladire. Am insistat sa intreb unde ar putea fi. &#8222Nu a venit inca la serviciu, a fost raspunsul. Incercati sa luati legatura cu purtatorul de cuvant, Ionut Tomescu&#8221. Stiam dinainte ca Tomescu era in concediu. &#8222O fi la Primaria 2!&#8221, suna o alta voce ce arata ca vrea sa incheie dialogul. &#8222Nici domnul vice Onica?, am intrebat din nou. A urmat un telefon la secretariat, pentru a verifica daca domnul Onica este disponibil pentru presa. A urmat raspunsul lesne de ghicit: &#8222Reveniti dupa ora zece”. Sa fi avut vreo legatura aceasta trimitere (mai mult sau mai putin eleganta) la plimbare cu faptul ca reprezentam ziarul Desteptarea? As vrea sa cred ca nu. Am mai avut o tentativa de a sta de vorba cu primarul Stavarache si dupa ora pranzului, fara nici o sansa, insa.

        Vid de putere la Asigurarile de Sanatate

        Tot ieri, in jurul orei 8.30 la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate era o liniste totala. Pe holul lung de la intrare nu era nimeni, probabil era prea dimineata si lumea inca nu se dezmortise. Intram fara nici o problema, pentru ca paznicul nu era la usa, si mergem la &#8222Relatii cu publicul&#8221 unde intrebam de dr. Maria Tioc, directoarea CNAS. Suntem trimisi la un etaj mai sus sa intrebam acolo, pentru ca nu se stia nimic de aceasta. Iesim si, cand sa urcam, dam peste paznic, care ne intoarce din drum. Ii spunem ca vrem sa stam de vorba cu dr. Maria Tioc, dar primim un raspuns confuz. &#8222Nu cred ca este doamna directoare, din cate stiam eu a plecat Bucuresti. Totusi, mergeti si vorbiti cu dr. Florina Buzdugan, care este purtator de cuvant&#8221, a afirmat portarul. Intram din nou in compartimentul &#8222Relatii cu publicul&#8221 unde ni se spune sa asteptam sa coboare dr. Buzdugan. Stam zece minute, un sfert de ora, dupa aproape 20 de minute apare purtatoarea de cuvant pe care o intrebam de sefa CNAS. &#8222Astazi (ieri n.r.) nu o puteti gasi pentru ca este plecata la Bucuresti, afirma aceasta. De fapt, este plecata la Bucuresti de ieri si nu stiu exact cand se intoarce. Trebuia sa rezolve niste probleme de serviciu, nu pot sa va spun exact despre ce este vorba. Probabil ca luni va putea fi gasita&#8221.

        Mihai Banu, dus la sedinte-fantoma

        Desi in fiecare institutie sunt o multitudine de probleme de rezolvat, se pare ca directorii care ar trebui sa se ocupe de acestea isi modifica programul dupa bunul plac. Am facut o vizita si la Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, unde, de asemenea, directorul nu a putut fi gasit. Asta se intampla in jurul orei 8.15. Am intrat in institutie, am mers la secretariat, iar de acolo ni s-a zis ca: &#8222Domnul director, Mihai Banu, nu este momentan. Mai exact a plecat la o sedinta care are loc la Prefectura. Sedinta incepe la ora 9&#8221. Curiozitatea ma impinge sa intreb daca a fost dimineata la serviciu. &#8222Nu a fost, imi raspunde secretara. A plecat direct la Prefectura, pentru ca nu a avut timp sa mai vina pe la serviciu. Cautati-l mai tarziu, poate o sa il gasiti&#8221. Am incercat si mai tarziu, dar in zadar. De fiecare data am primit acelasi raspuns: &#8222Nu a ajuns, incercati mai tarziu&#8221. Potrivit afirmatiilor facute de secretara Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, Mihai Banu ar fi fost prin directie pret de cateva clipe, pentru ca a avut o sedinta scurta, dupa care a plecat. Unde? Prin Bacau, se pare, pentru ca secretara a completat ca: &#8222…daca vreti neaparat sa vorbiti cu el, sunati-l pe mobil, pentru ca este pe aici prin imprejurimi si nu cred ca il derajati. Din ce stiu eu, nu este plecat din municipiu. Daca nu este ceva urgent, reveniti luni dimineata cu un telefon&#8221.

        Scris de Alina RATA/A. BERUICA – Scoala de presa/Lili ADOCHITEI/Florentin RADU

        Prea mare pentru un pod atat de mic? \ Marimea conteaza

          de
          Deșteptarea
          -

          Ieri, circulatia rutiera in partea de sud a orasului a fost blocata aproape toata ziua, iar podul feroviar din zona a devenit inutilizabil, din cauza incarcaturii unui autotren. Conducatorul autovehiculului, polonezul Janowiak Rafal, sustine ca el nu are nici o vina, deoarece utilajul pe care-l transporta se incadra in limitele de inaltime ale podului. Specialistii fac cercetari pentru a afla ce a cauzat grozavia.

          Un incident mai putin obisnuit a condus atat la blocajul circulatiei feroviare catre zona industriala a municipiului Bacau, cat si la perturbarea traficului rutier in partea de sud a orasului. Motivul &#8211 un utilaj de mare tonaj, care la intrarea in Bacau, practic, a ridicat de pe piloane podul feroviar (de la intersectia strazilor Condorilor cu Republicii) si a distrus covorul asfaltic. Nimeni nu stie inca unde s-a strecurat greseala de calcul. „Inaltimea podului este de 4.30 metri, ne-a declarat inspectorul principal Dorin Roman, de la Biroul Politiei Rutiere Bacau.

          &#8222Am crezut ca a fost o explozie la CET”

          De cealalta parte, autotrenul cu numarul de inmatriculare CNA 96 AE, la volanul caruia

          se afla cetateanul polonez Janowiak Rafal, are acte in regula si toate autorizatiile necesare. Gabaritul transportului a fost stabilit la 4,25 metri. In mod teoretic, autovehiculul trebuia sa intre in oras fara probleme&#8221. Din pacate, nu a fost asa. In momentul in care polonezul a incercat sa treaca pe sub podul feroviar, utilajul pe care-l transporta s-a izbit violent in armatura podului, a alunecat de pe platforma autotrenului si s-a intepenit in pozitie oblica. „Nu am vazut cand s-a izbit masina de pod, dar am auzit bubuitura, povesteste bacauanul Alecu Lascarache. A fost asurzitoare. Si eu m-am speriat de moarte, dar va spun ca un vecin de-al meu a cazut din picioare. Pana sa ajung aici, am crezut ca a fost vreo explozie la CET&#8221.

          Accident inexplicabil

          Polonezul Janowiak Rafael trebuia sa ajunga cu utilajul la Roman. Nu era singur. In spatele autovehiculului condus de el se afla un alt autotren care transporta un utilaj asemanator, destinatia fiind aceeasi. Colegul lui Janowiak nu a apucat sa mai treaca pe sub pod. A vazut grozavia si a franat imediat. „Nu stiu cine se face responsabil de ceea ce s-a intamplat, ne-a declarat unul din insotitorii transportului, Florin Teodorescu. Masinile noastre nu au depasit gabaritul. Avem toate autorizatiile in regula. Nu-mi dau seama din ce cauza s-a produs incidentul&#8221. Cert este ca in cateva minute de la rasturnarea utilajului, circulatia rutiera in zona a cunoscut un blocaj fara precedent. Daca in municipiul Bacau se mai putea circula pe un fir, ca sa ajunga pe DN2 conducatorii auto erau nevoiti sa dea dovada de o rabdare teribila. „Se va face o ancheta pentru stabilirea cauzelor incidentului. Chiar daca, teoretic, podul are 4.30 metri, inaltimea lui este de fapt de 4.70 metri. Banuim ca soferul a pus o frana la trecerea pe sub pod si masina a balansat pe verticala. Insa, acum principala noastra prioritate este sa gasim o cale de deblocare a traficului rutier. Operatiunea de indepartare a utilajului este de durata, motiv pentru care trebuie sa gasim o alta solutie de fluidizare a circulatiei. Cred ca si la ora 22.00 vom fi pe aici”, a precizat comisarul

          sef Sabin Spataru, seful Serviciului Politiei Rutiere Bacau”. Politistii spun ca pentru a indeparta bucata uriasa de metal de pe sosea trebuie ca podul feroviar sa fie ridicat cu o macara de mare tonaj. „Singura unitate care are in dotare asa ceva este Carom Onesti, spune inspectorul principal Teo Iacovache, de la Serviciul Politiei Rutiere. Mai repede de opt ore, traficul nu va fi deblocat, in nici un caz&#8221. Vinerea, circulatia rutiera este mai intensa ca de obicei. Conducatorii auto nevoiti sa tranziteze sau sa iasa din oras spre sudul judetului au fost obligati sa aleaga niste rute ocolitoare, incomode si, de asemenea, foarte aglomerate.

          Scris de Lili ADOCHITEI

          Incepe campionatul! / Mai bine decat anul trecut / FC National-FCM Bacau (astazi, ora 20.00, in direct

          de
          Deșteptarea
          -

          In sfarsit, incepe! Incepe in Cotroceni, acolo unde s-a terminat sezonul trecut. Si s-a terminat prost pentru FCM Bacau, care a fost nevoita sa se recunoasca invinsa in fata Nationalului, printr-un gol inscris cu cateva minute inainte de final de Rada. Acum Rada nu mai este in Cotroceni, cum nu mai e de fapt aproape jumatate din echipa cu care Nationalul a incheiat editia precedenta pe locul patru. Bacauanii se vor reintalni in schimb cu Florin Prunea, achizitionat de bancari pe ultima suta de metri. &#8222Nu stiu daca Prunea va fi titular, dar m-as bucura sa aiba de treaba. Adica sa fie vreo zece suturi pe spatiul portii din care Prunea sa scoata numai opt”. Cuvintele lui Cristi Popovici sunt cat se poate de elocvente. Surprinzator, discursul antrenorului bacauan este unul ofensiv. Incurajat de cele 13 goluri marcate de formatia sa in jocurile de verificare, Popovici vrea ca FCM Bacau sa se faca remarcata si in atac, dupa ce in campionatul trecut s-a ilustrat doar prin apararea-beton. &#8222Obiectivul personal este sa jucam mai bine decat anul trecut. Si sa inscriem mai multe goluri”, a declarat tehnicianul &#8222galben-albastrilor”, facand referire, evident, si la un rezultat mai bun contra Nationalului. Asta nu-l impiedica pe Popovici sa-si asigure spatele. Adica sa aiba grija, inainte de toate, de aparare. Tinand cont ca FC National va juca, mai mult ca sigur, cu doua varfuri de atac, Popovici il va cobori pe Bojescu in calitate de libero intre cei doi fundasi centrali, Geaman si David. Surpriza ar putea veni prin titularizarea lui Matei, alaturi de Gheorghiu, in spatele unicului varf impins, Marian Tanasa. E o surpriza doar in parte deoarece evolutiile bune din amicalele verii il recomanda pe Matei pentru un post de titular. In ceea ce-l priveste pe Tanasa, acesta nu poate uita ca a inscris primul gol al echipei sale in campionatul trecut. Un gol de trei puncte, contra Otelului Galati, intr-un meci care a dat aripsi bacauanilor. &#8222Imi doresc mult sa marchez si de data aceasta in prima etapa. La drept vorbind, mi-ar placea sa inscriu macar o data la trei etape. Oricum, important este sa incepem cu dreptul”, a concluzionat Tase. Ultimul cuvant a apartinut capitanului echipei, Stefan Apostol: &#8222Nu e placut sa ne arate mereu lumea cu degetul ca nu reusim sa castigam in deplasare. Anul trecut eu consider ca am avut ghinion in deplasari ca Bistrita sau Alba Iulia. Poate spargem gheata acum”. Ar fi cel mai potrivit moment.Scris de Dan SION

          Demnitarii bacauani sunt departe de problemele electoratului / Sinistrati in Parlament

            de
            Deșteptarea
            -

            I-am votat in speranta ca vor face ceva pentru judet. La cinci zile de la aprobarea primelor fonduri pentru reconstructia caselor din zonele sinistrate, majoritatea reprezentantilor nostri in Parlament, si-au dat masura ignorantei si nepasarii lor fata de cei care i-au cocotat in scaunele caldute de demnitari. Ieri, habar nu aveau de decizia luata de ministrul Lucrarilor Publice, conform careia sinistratii din Bacau vor fi nevoiti sa-si ridice case cu materiale de constructii in valoare de 136 milioane de lei. Dar daca unii nici nu stiau despre ce este vorba, altii au fost de-a dreptul iritati de faptul ca i-am deranjat din concediu.

            Dureros, dar adevarat. Gravele probleme care i-au coplesit pe sute de locuitori de pe Valea Muntelui si celelalte zone calamitate, ii lasa indiferenti pe majoritatea parlamentarilor bacauani. Dupa ce luni, 1 august, prefectul de Bacau Gabriel Berca si vicepresedintele CJ Angela Bogea, au avut o intalnire la Bucuresti cu ministrul Lucrarilor Publice(unde s-a aprobat suma de 136 de milioane de lei care va fi data pentru fiecare gospodarie distrusa de inundatii-in materiale de constructii: tabla, ciment, usi , ferestre, var si lemn), parlamentarii de Bacau, habar nu au de decizia luata. „Nu stiu&#8221, „nu cunosc&#8221, „nu am primit nimic oficial in aceasta privinta&#8221 sau „Ma lasati?! Sunt in concediu!&#8221 Acestea au fost cele mai des intalnite raspunsuri. Problema i-a depasit atat pe membrii partidului de opozitie, PSD, cat si pe cei ai aliantei PNL-PD aflate la guvernare. Cat despre independenti…

            Concediul unui deputat, mai important decat sinistratii

            Situatie de-a dreptul stupefianta. Problemele sinistratilor au devenit insignifiante pe langa odihna unui ditamai parlamentarul de Bacau. Replica deputatului independent Olguta Cocrea ne-a lasat pur si simplu fara cuvinte: „Sunt in concediu. Chiar nu vreti sa ma lasati sa am parte de un concediu linistit. Sunt intr-o statiune balneo-climaterica de tratament. Dupa ce ma intorc va voi da mai multe informatii.&#8221 In principiu, bacauanii au desemnat-o pe fosta lidera de sindicat sa le apere interesele in Parlament, mai ales in situatii limita asa cum este cea in care se afla acum miile de bacauani afectati de inundatii. Se pare, insa, ca un concediu de demnitar nu poate fi intrerupt nici macar pentru a afla cum sunt ajutati de altii, proprii votanti.

            Pentru PSD sinistratii sunt departe

            Desi au trecut cateva zile de la aprobarea sumei care va fi alocata de Guvern pentru reconstructia caselor distruse de inundatii, hotararea nu a avut ecoul la care ne-am fi asteptat, in randurile alesilor bacauani. „In acest moment nu stiu sa va spun valoarea acestei sume. Stiu doar ca suma alocata anul trecut a fost de 300 de milioane de lei. Pana nu stim suma exacta nu putem initia o interpelare parlamentara. Interpelarea are un accent critic si nu trebuie sa politizam aceasta problema.&#8221, ne-a declarat Catalin Mardare, senator PSD de Bacau. Un raspuns similar ne-a fost oferit si de deputatul aceleiasi formatiuni politice, Gabriel Vlase. „Nu stiu suma exacta. Era la nivel de intentie sa se scoata niste bani de undeva, nu stiu de unde. Stiu doar ca au fost alocati 200 de miliarde de lei pentru reabilitarea infrastructurii si ca anul trecut s-au acordat 250 de milioane pentru fiecare sinistrat care si-a pierdut casa. Oricum, la Bucuresti nu ai cu cine sa discuti subiectele astea.&#8221, a afirmat Vlase.

            In miezul problemei la televizor, in realitate pe dinafara

            Situatia nu este cu nimic diferita nici in tabara aflata la guvernare. Desi au aparut in permanenta pe ecranele televizoarelor agitandu-se pe langa prim-ministrul Tariceanu cand acesta facea vizite pe stadion la Comanesti, parlamentarii puterii sunt depasiti de situatie. „Toata suma aprobata pana in acest moment consta in cei 200 de miliarde de lei pentru infrastructura si cate 8 milioane de lei pentru fiecare familie care si-a pierdut casa. In acest moment sedinta de Guvern este in desfasurare dar nu cred ca este inclus si acest punct pe ordinea de zi&#8221, ne-a declarat deputatul liberal Valeriu Gheorghe. Desi cunoaste cu aproximatie valoarea materialelor de constructie care le da Guvernul, deputalul democrat Liviu Miroseanu are sperante mari. „Suma aproximativa este de 130 de milioane de lei pentru fiecare casa. Acesta este doar un avans. Valoarea finala va fi undeva intre 500 si 600 de milioane de lei. La fel ca si in Banat, se spera si obtinerea unor fonduri neguvernamentale. Nu stiu la cat se vor ridica acestea.&#8221, a afirmat deputatul Liviu Miroseanu.

            Culmea ignorantei

            Ignoranta parlamentarilor de Bacau in ceea ce priveste reconstructia caselor sinistratilor are si un varf – deputatul PNL Ionel Palar, demnitarul care, dupa cum singur declara, se ocupa direct de aceasta problema. „Nu stiu cifra exacta. Eu sunt unul din cei care se ocupa in mod direct de acest proiect. Stiu insa ca se va face o evaluare a caselor tip care urmeaza a fi construite. In cuantumul sumei rezultate se vor acorda materiale de constructii.&#8221, ne-a declarat Ionel Palar deputat din partea Partidului National Liberal. Nici colegul sau de alianta nu stie ca proiectele caselor exista si a mai fost folosit si anul trecut. „Din cate stiu, s-au dat 137 de milioane de lei pentru fiecare gospodarie. Nu putem face, deocamdata, o comparatie cu sumele alocate in vestul tarii. Acolo au fost mai multe tipuri de case: cu una, doua si trei camere. Oricum, sumele au fost mai mari. Eu sper ca cei 137 de milioane reprezinta doar inceputul. Vom mai discuta si vom vedea cat de mult poate fi majorata suma. Nu stiu sa se fi facut vreun proiect de casa pentru Moldova, dar speram ca la inceputul lunii august, dupa ce va fi definitivata problema amplasamentelor dar si cea a finantarii, vor putea demara si constructiile.&#8221

            Parlamentari anonimi

            Pentru ca am dorit sa aflam cat de aproape sau cat de departe sunt alesii bacauanilor fata de problemele propriilor alegatorii am incercat sa-i contactam pe toti cei 15 demnitari, insa inafara celor noua care ne-au raspuns la telefon, ceilalti sase s-au dovedit de negasit. E totusi vremea concediilor.Scris de Alexandra SIMION

            „Stranierii” bacauani se considera nedreptatiti de o lege aberanta

              de
              Deșteptarea
              -

              Bacauanii ale caror pasapoarte au fost retinute in vama traiesc adevarate drame. Concediile visate luni sau poate chiar ani s-au transpformat in veritabile cosmaruri. Stranierii spun ca legal sau ilegal tot vor parasi tara.

              Maria Luncanu (38 de ani) a plecat in Italia in luna ianuarie a acestui an. &#8222Sotul meu munceste acolo din 1995, explica femeia. Din 2000 are acte legale de sedere. Intai l-a luat pe fiul nostru in strainatate. Anul acesta am hotarat sa reintregim familia. Toti cei dragi erau peste hotare. Eu la ce sa mai raman in Bacau?” Chiar daca nu avea sa-si gaseasca imediat un serviciu, Maria avea unde sa stea. Sotul ei nu pierduse timpul aiurea in strainatate. In cei zece ani si-a intemeiat o adevarata gospodarie in Italia. Ca o rasplata pentru harnicia si destoinicia lui, patronii la care trudea bacauanul ii promisese ca o va ajuta si pe Maria sa intre in legalitate. &#8222In opt luni, nu au reusit sa se tina de cuvant, spune Maria Luncanu. S-au inasprit si la ei legile. Acum la inceputul lunii august eu si sotul meu ne-am hotarat sa ne intoarcem in Bacau. Sotul meu in concediu, iar eu ca sa imi pun pe pasaport o viza recenta, ca asa imi cereau italienii”. La Vama insa, familia Luncanu a avut o surpriza de proportii. Vamesii au retinut pasaportul Mariei pe motiv ca a depasit termenul legal de sedere. Femeia a plans, s-a milogit, a amenintat. Zadarnic. Vamesii au fost neinduplecati. &#8222Nu mai stiu ce sa fac, spune disperata femeia. Am zis ca venim acasa, in concediu si cand colo, a dat necazul peste noi. Cum sa plece familia mea in Italia fara mine?! Spuneti-mi! Pot sa lase copilul fara mama? Mi se pare o cruzime!” Sotul si fiul ei sunt la fel de necajiti. Din vacanta frumoasa pe care o asteptase atat de mult s-a ales praful. &#8222Daca vom ajunge intr-un fel sau altul in strainatate, nici nu mai vreau sa aud de Romania, spune suparat Iulian Luncanu. Renunt si la cetatenie. Este inadmisibil ceea ce se intampla”.

              O adevarata drama traieste si o alta familie bacauana. Dupa trei ani petrecuti in strainatate, unicul copil al sotilor Rotaru, Catalin Ionut, de 21 de ani, nu a reusit sa-si faca acte legale de sedere. Chiar in prima luna cand a ajuns langa parinti, cineva i-a furat actele de identitate. A muncit la negru. Patronii nu l-au intrebat niciodata de pasaport sau buletin. Pentru ei conta doar sa fie bun de munca. &#8222Nu stiam de legea data in Romania. Am plecat din Torino duminica, la ora zece. Luni, la ora 5.00 era la granita. Am zis ca venim . Si cand colo fiul meu a ramas fara foaia consulara”, se plange Elena Rotaru. Parintii spun ca baiatul venise in Bacau doar cu dorinta de a-si face un nou buletin si pasaport. Actul de identitate nu va fi o problema imposibil de rezolvat. In ce priveste obtinerea unui nou pasaport, Catalin va trebui sa aiba rabdare cel putin un an de zile. &#8222Nu are nici un viitor in tara, spune mama tanarului, Elena Rotaru. Daca avea ce sa faca aici, nu emigra. Copilul meu este terminat acum, psihic. Daca nu se reintoarce cu noi in Italia se va intampla ceva rau cu el”. Femeia spune ca va urma toate caile legale si mai putin legale pentru a-si lua copilul in strainatate. &#8222Pe plan local, prin intermediul instantei, cumva trebuie sa depasesc acest prag. Nici nu ma gandesc sa plec in Italia fara baiatul meu”, declara hotarata Elena Rotaru. Pe plan local insa nu se poate trece peste lege. &#8222Cei care considera ca li s-a facut o nedreptate prin retinerea pasaportului in vama trebuie sa faca o contestatie la Directia Generala a Pasapoartelor, spune comisarul sef Ioan Matei, seful Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea si Evidenta Pasapoartelor Simple Bacau. Alta solutie nu exista”. Noua lege privind regimul pasapoartelor in Romania a facut deja inconjurul lumii. Bacauanii care nu au acte legale de sedere in strainatate si-au luat gandul de a mai veni acasa. Cei mai multi se vor multumi sa vorbeasca la telefon cu persoanele dragi si sa stranga in suflet un dor cat lumea de mare. De copii, de iubite, de parinti. Scris de Lili ADOCHITEI

              Minorii prefera bauturile tari pentru a-si stinge setea / Una mica pentru aia mici

                de
                Deșteptarea
                -

                Temperaturile ridicate cat si vacanta ii determina pe liceeni sa petreaca tot mai mult timp la terase. Desi cei mai multi dintre ei sunt minori, acestia nu se sfiesc sa consume bauturi alcoolice. Ca sa nu se lase mai prejos, micile domnisoare beau cot la cot cu baietii. Pentru angajatii teraselor, vanzarea este mai presus decat legea. Pentru medici, excesul de alcool inseama coma sau sevraje grave.

                Inca dinainte sa se finalizeze anul scolar, mai exact de cand a dat caldura, adolescentii au invadat terasele si barurile. Chiar daca legea interzice vanzarea bauturilor alcoolice persoanelor cu varste sub 18 ani, personalul teraselor nu tine cont de acest lucru, atat timp cat „este vanzare si mai iese si un bacsis”. In timpul zilei mai gasesti cate o masa libera la terase, insa dupa ora 18 acestea sunt pline, iar aglomeratia dureaza de cele mai multe ori pana spre dimineata. Protagonisti sunt in aceasta perioada adolescentii. „Sunt in vacanta si ma plictisesc, afirma un licean de doar 16 ani. Decat sa stau in casa mai bine ies cu prietenii la o bere. La ce calduri au fost zilele trecute…ne stingem si noi setea si mai stam de vorba&#8221. Colegul lui „de bere&#8221, care este tot minor, nu se poate abtine si afirma ca „noi bem o bere doua, dar sunt liceeni care merg la terase si beau doar tarie. De rockeri ce sa mai spun, ei consuma doar vodca&#8221. De aceea, nu de putine ori, din exces de zel, consumul exagerat de alcool a facut si victime.

                Minori la dezalcoolizare si psihiatrie

                Medicii din cadrul Spitalului Judetean de Pediatrie s-au confruntat in aceasta perioade cu multiple come alcoolice. „Sunt copii de 14-15 ani, lasati nesupravegheati care, in teribilismul varstei lor, beau tot felul de bauturi spirtoase in cantitati mari si apoi pierd controlul, ne-a declarat dr. Dumitru Anton, medic pediatru. Din fericire, cazurile au putut fi salvate prin tratament intensiv si supravegere medicala&#8221. Si la Psihiatrie, comele alcoolice ale minorilor dau batai de cap medicilor specialisti. In urma cu cateva zile a ajuns in sectie un tanar de numai 16 ani, diagnosticat cu sevraj grav, coma profunda, stare de halucinatii si crize convulsive, toate combinate cu insuficiente multiple ale organelor renale si hepatice. Dr. Camelia Hriban, medic psihiatru, ne-a precizat ca baiatul a necesitat si terapie intensiva monitorizata pana s-a reusit stabilizarea functiilor sale vitale. Intoxicatiile alcoolice si psihozele pe fond de alcool, mai ales la varste fragede, pot duce chiar la deces.

                Barmanii si ospatarii se spala pe maini

                Barmanii sau ospatarii nu se tem de ce spune legea. „Noi nu ii putem controla, nu avem dreptul sa le cerem buletinul, spune Marius Varga, ospatar. Sunt multi adolescenti care nu par copii, sunt dezvoltati si par mai in varsta decat sunt, deci le vindem si bauturi alcoolice. Noi nu facem educatie cu ei, daca nu sunt constienti la ce riscuri se expun, este problema lor. In general vara, cam 40 la suta din clienti sunt liceeni&#8221. Nici fetele nu se lasa mai prejos, pentru unele dintre ele fiind o obisnuinta sa bea. „Sa fumezi si sa bei inseamna sa fii cool!&#8221 afirma cu mandrie una din minorele care isi petrece o mare parte a timpului liber prin baruri si discoteci. In unele localuri se organizeaza zile de nastere unde sunt prezenti si parintii. Din pacate acestia nu iau nici o masura cu privire la odraslele lor, care consuma bauturi alcoolice sub nasul lor.Scris de Alina RATA / Roxana NEAGU

                La Caminul de Batrani din Bacau / Asistatii sunt hidratati cu apa de la robinet

                  de
                  Deșteptarea
                  -

                  Canicula din ultima perioada i-a tintuit la pat pe majoritatea batranilor de la Centru de Ingrijire si Asistenta. Imbracati sumar, batranii suporta cu greu caldura. Respira sacadat, au ochii scosi din orbite si buzele uscate, dandu-ti impresia ca, in orice clipa, se duc pe lumea cealalta. Le este foarte cald, iar varsta si afectiunile de care sufera nu fac altceva decat sa ii chinuie si mai mult. Abia reusesc sa scoata un cuvant si, cu greu, reusim sa stam de vorba cu ei. Insa, problema cea mai grava o reprezinta faptul ca toti cei 202 de asistati din centru sunt hidratati cu apa de la robinet. S-a intamplat si pe perioada inundatiilor, cand toata mass-media informa pe prima pagina ca apa de la robinet nu este potabila. Batranii au baut apa murdara, neagra.

                  Pentru inceput, urcam la etajul patru, unde 51 de batrani, toti bolnavi cronic, se lupta cu vremea caniculara. Sunt asistatii cu cele mai grave probleme de sanatate. Bolnavi de inima, diabet sau cu pareze, stau fiecare in camera lor, asteptand sa li se aduca apa de catre infirmiere, pentru a se mai racori putin si a-si potoli setea. „Eu si sotia mea nu am iesit de foarte mult timp din camera. Este cumplit acum pentru ca aceasta caldura ne poate ucide&#8221, ne-a declarat Nicolae Moise, un pensionar in varsta de 79 ani. Nu termina bine de vorbit ca se si ridica din pat pentru a-si inveli sotia cu un pled. „Ne scuzati, este foarte cald, iar sotia mea doarme mai dezbracata. Trebuie sa facem fata caldurii pentru ca nu avem incotro. Avem noroc ca baiatul nostru mai vine din cand in cand si ne mai aduce cate un bidon cu apa minerala. In rest, bem apa de la robinetul de la baie. Cand a fost neagra apa de la robinet o lasam sa curga mai mult si apoi beam. Trebuia sa bem pentru ca ne era sete. Apa plata este buna, dar scumpa&#8221, povesteste, respirand din greu, batranul. Sotii Moise par sa se fi resemnat in fata situatiei. Chiar daca femeia a facut diaree, ei nu se plang si nu reproseaza nimanui. Directia de Sanatate Publica (DSP) a avertizat toata populatia, in special pe perioada inundatiilor, ca apa de la robinet nu este potabila. „Era o apa cu pamant, iar cei care au baut risca sa faca piatra la rinichi. Dar nu cred ca exista oameni care sa fi baut apa aceea neagra&#8221, sustine dr.Marin Bustuc, director adjunct la DSP. Intram intr-o alta camera, cu nr.13. Trei femei stau molesite in pat si gem din cauza caldurii. Ne fac semn cu mana in sens de bun venit. „Vai, tare este cald. Va multumim ca ne vizitati, ca poate ne ajutati cu ceva. Nu stim cum o sa mai suportam aceasta caldura. Suntem si bolnave. Avem noroc si de faptul ca infirmierele ne mai aduc cate o cana cu apa, ca noi abia ne deplasam&#8221, a tinut sa precizeze, Ecaterina Gavrila, in varsta de 87 ani. Colegele ei de suferinta, Tatiana Barcaru si Valeria Stanga, in varsta de 91, respectiv 70 de ani, o aproba din cap, insa fara sa scoata nici un cuvant. Directorul Victor Salomia trateaza situatia destul de detasat, ridicand mai mult din umeri. „Cand au fost inundatiile, noi am primit o donatie de 450 litri apa plata. Nu a ajuns la 202 asistati decat vreme de cateva zile. Iar sa le las cate un bidon in fiecare camera nici nu s-a pus problema. De unde? Este cald, dar ventilatoare in camere nu pot sa le pun pentru le agravez starea de sanatate, sa ii mut in alt loc nici atat&#8221, explica Salomia. Mai mult, el spune ca bugetul pe anul in curs este de doar 12 miliarde de lei, mult prea mic fata de nevoile centrului. „Sapte miliarde de lei se duc pe salariile personalului, iar cu restul trebuie sa ne descurcam pentru plata utilitatilor si alimentelor. Nu sunt bani pentru apa plata. Ce, doar la mancare se foloseste apa de la robinet&#8221, vine, din nou, replica lui Salomia. De la Primarie, directorul Constantin Giosanu nu stia nimic despre necazul batranilor de la centru. Ne-a rugat sa-i lasam ceva ragaz pentru a se informa. Contactat din nou, el a promis ca va rezolva in cel mai scurt timp problema. „Noi am dat apa plata la sinistrati si nu prea ne-am gandit la Caminul de Batrani. Asta este&#8221, a explicat Giosanu.Scris de Carmen SERBAN

                  Solista canto la 21 de ani/Pe urmele lui Montserat Caballet

                  de
                  Deșteptarea
                  -

                  Dupa ce a castigat nenumarate concursuri nationale la canto, Gabriela Istoc, de 21 de ani, din Bacau, va merge pentru doua saptamani la perfectionare in Viena. Tanara studenta viseaza sa ajunga la fel de renumita precum Montserat Caballet. Gabi regreta faptul ca bacauanii nu stiu sa aprecieze muzica buna.

                  Ochi albastri, fata de un oval perfect, parul blond si sprancene arcuite. Gabriela Istoc este ca un lujer. Delicata, fragila, gata sa se franga la cea mai mica fluturare de vant. Daca nu ar fi sclipirile de otel in ochii de culoarea cerului, nici nu ai banui ce forta ascunde tanara. „Nu-i usor sa faci canto clasic, incearca sa explice Gabi. Trebuie multa munca si sacrificii. Unele placeri nevinovate pentru mine nu exista. De exemplu, nu pot sa mananc inghetata. Trebuie sa ma feresc de fum, sa fiu atenta la orice imi poate altera vocea. Cel mai greu e ca nu am prieteni&#8221. Pana in clasa a sasea, Gabi visa sa devina interpreta de muzica usoara. Familia ei nu a avut nimic impotriva. Ba mai mult, a incurajat-o cat a putut. „Nu credeam ca viata poate sa ia o asemenea intorsatura, recunoaste tanara. E drum lung de la muzica usoara la canto clasic. Profesoara mea de muzica, Iuliana Celmare, m-a remarcat si de fapt… mi-a si deschis ochii. In anul urmator m-am transferat la Liceul George Apostu. Pana in clasa a IX a am studiat flautul, dupa care m-am inscris la Sectia Canto&#8221.

                  Eleva a obtinut premii peste premii

                  Gabriela Istoc a dovedit de la bun inceput ca este un diamant, care slefuit, devine nepretuit. Desi profesorii erau multumiti de evolutia elevei lor, Gabi simtea in suflet ghimpele indoielii. Numai o confirmare oficiala a valorii ei i-ar fi spulberat nelinistile. „In clasa a XI a pot spune ca am obtinut ceea ce am vrut, povesteste tanara. La concursul „Paul Constantinescu&#8221 am luat atat premiul I la canto, cat si premiul criticii muzicale. Acest rezultat a insemnat foarte mult pentru mine&#8221. Desi avea un palmares invidiat, Gabi Istoc a simtit la un moment dat dorinta de a renunta la cariera sa de solista canto. Chiar dupa marele concurs care i-a confirmat valoarea, bacauanca a avut o deceptie, peste care cu greu a trecut. „A mai participat la un concurs, dar nu a obtinut nici un loc pe podium. M-am suparat tare mult pe faptul ca se fac tot felul de aranjamente, chiar si in muzica si i-am interzis sa mai cante. Numai ca, din fericire, supararea mi-a trecut repede si Gabi si-a continuat studiile&#8221, spune tatal tinerei, Petru Istoc.

                  &#8222Bacauanii nu stiu ce inseamna muzica adevarata”

                  Gabi a terminat liceul si s-a inscris la Conservatorul Bucuresti. A intrat printre primii candidati. „Acum sunt studenta in anul III, la clasa profesoarei Silvia Voinea&#8221, spune cu mandrie bacauanca. Insa mai mandra este ca a obtinut o bursa de doua saptamani la Viena. „Abia astept sa ajung acolo. Am pregatit cateva piese, insa mai mult ma intereseaza schimbul de experienta. Voi avea ce sa invat in strainatate, intr-un loc unde muzica este la ea acasa&#8221, declara Gabi. „Este inca o confirmare a valorii Gabrielei, spune Gheorghe Gozar, profesor la Liceul de Arta George Apostu. Silvia Voinea a stiut ce face, atunci cand a nominalizat-o pentru bursa. In canto, profesorul stie ce poate elevul, iar acesta simte intotdeauna dascalul. Noi ne mandrim ca &laquobursiera&raquo este bacauanca si, mai ales, ca a fost eleva noastra&#8221. Gabriela Istoc nu regreta nici macar o secunda ca a optat pentru o cariera canto. Este constienta ca in tara nu are sanse prea multe. De aceea, vrea sa fie foarte buna in tot ceea ce face. Vrea sa aiba siguranta ca, atunci cand va avea masteratul in buzunar, sa fie floare la ureche sa obtina contracte in strainatate. Singura parere de rau a Gabrielei este ca bacauanii nu stiu ce inseamna muzica adevarata si nu apreciaza talentele.Scris de Lili ADOCHITEI

                  Intreruperea sarcinii, crima cea de toate zilele/Avorturi empirice in secolul XXI

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    In judetul Bacau, inca se mai moare in urma avorturilor empirice. Inconstienta mamelor si lipsa de educatie pun tot mai multe vieti in pericol. Statisticile sunt ingrijoratoare. Oficial, numarul deceselor prin avort in ultimii ani a ajuns la 10. Nu se stie insa cate femei au mai murit acasa din acesta cauza. Pilula contraceptiva este o necunoscuta pentru multe dintre ele.

                    O ultima statistica realizata de medicii din Maternitatea Bacau arata ca din anul 2000 peste 10 femei au murit dupa ce si-au provocat empiric un avort. Femeile iau decizia de a renunta la sarcina impinse de saracie, de planuri familiale sau de ambitii personale. &#8222Statisticile ne ingrijoreaza, ne-a declarat dr. Vladimir Corneleac, medic in obstetrica ginecologie. Daca in alte judete decesele la tinerele mame sunt cauzate de hemoragii interne sau de alte complicatii ale sarcinii, la noi inca se mai moare in urma avortului empiric. De exemplu in 2003, din patru decese, trei au fost in urma avortului provocat la domiciliu, in 2004 s-au inregistrat doua decese, ambele din avort empiric, iar anul acesta la fel. Eforturile noastre de a le ajuta sunt inutile pentru ca ajung la spital in ultima faza, cu infectie gereralizata si hemoragii puternice”.

                    Unde s-a putut, cazurile au fost salvate, unde nu…

                    Ana Maria B., in varsta de 20 de ani, din Silistea-Neamt a ajuns in stare grava la spitalul din Buhusi. Pacienta era insarcinata in luna a sasea si prezenta &#8222 amenintare de avort provocat”. In regim de urgenta, medicii buhuseni i-au acordat ingrijirile medicale necesare, insa starea generala a bolnavei s-a agravat. De la Buhusi, ea a ajuns la Maternitatea din Bacau. Copilul murise deja, iar mama a fost supusa unei interventii chirurgicale. Pacienta era casatorita, mai avea un copil si a incercat sa-si provoace avortul folosind un furtun si spirt. Dupa doua saptamani, tot de la spitalul din Buhusi a fost adusa de urgenta la Maternitatea Bacau si Corina V. in stare de soc hemoragic. Tanara, de numai 20 de ani, mama a doi copii, prezenta o sarcina de 23 de saptamani. La mijloc a fost tot o provocare de avort. Dupa pierderea sarcinii, pacienta a facut complicatii, dar a scapat cu viata. In schimb, alte vieti nu au putut fi salvate. Liliana I., de 35 ani, din Onesti a ales sa renunte la sarcina prin sondaj uterin cu o substanta toxica. A fost internata la sectia de terapie intensiva, iar dupa reechilibrarea functiilor organismului, a fost supusa si unei interventii chirurgicale. Dupa patru zile, a murit. Cauza decesului a fost socul toxicoseptic care a dus si la insuficienta organica multipla. Un al doilea caz asemanator s-a inregistrat la numai doua luni diferenta. &#8222Aici a fost vorba de sinucideri curate. S-a evitat controlul pentru ca nu se dorea sarcina si s-a apelat la metodele empirice”, a fost parerea dr. Neculai Ciuhodaru, medicul care s-a ocupat de caz in acea vreme.

                    Sarcinile nedorite fac viata un calvar

                    In general, persoanele care apeleaza la astfel de metode sau vin la Maternitate solicitand intreruperile de sarcina sunt tinerele de 16-20 de ani, necasatorite, care fac parte din familii dezbinate, au probleme sociale si un grad scazut de intelectualitate. Sunt insa si femei de 45-46 de ani care &#8222au fost pacalite de menopauza”, dupa cum spun medicii. Frica de parinti, in cazul primei categorii de &#8222paciente” sau rusinea fata de vecini, de &#8222gura lumii”, in cazul femeilor mai in varsta, le fac sa recurga la diferite mijloace care sa &#8222stearga greseala”. Se incearca si consilierea lor, li se dau sfaturi, dar acestea nu sunt receptionate.

                    Pilula contraceptiva este preferata &#8222intelectualelor”

                    La Cabinetul de Planificare Familiala al Spitalului Judetean sunt in evidenta peste 2.000 de femei care primesc pilule contraceptive gratuite. Cele mai multe dintre ele sunt din mediul urban, cu un nivel ridicat de cultura. La tara insa, medicii specialisti au recunoscut ca, desi sunt gratuite, metodele contraceptive nu sunt agreate. Statisticile arata ca mai comod este avortul, mai ales pentru femeile din mediul rural.Indiferent de motivatie, cert este ca, pentru multe dintre ele, intreruperea de sarcina a ajuns o interventie medicala banala, intr-o scurta invoire de la serviciu sau intre doua curse. Din nefericire, nu pentru toate este si o salvare.

                    Scris de Roxana NEAGU

                    Marian Tanasa spera sa repete reusita din prima etapa a campionatului trecut/Vrea sa inceapa cu gol

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    31 iulie 2004. FCM Bacau-Otelul Galati, in prima etapa a campionatului. E minutul 67. Trofin primeste un balon pe partea dreapta, centreaza in careu, de unde Marian Tanasa reia cu capul in plasa, inscriind golul victoriei. &#8222Nu am sa uit niciodata acel prim gol inscris de mine in Divizia A”, marturiseste, la distanta de un an, atacantul bacauan. Cu cateva zile inainte de a implini varsta de 20 de ani, Tase vrea sa isi faca singur un cadou: un gol in poarta Nationalului. Eventual, un gol de trei puncte, la fel cum s-a intamplat si anul trecut in debutul campionatului.

                    – Tase, in sezonul trecut ai marcat trei goluri. Cate iti propui sa inscrii anul acesta?

                    – Nu mi-am fixat un numar exact. Ca orice atacant, vreau sa inscriu mereu. Pot spune insa ca vreau sa depasesc cota de anul trecut. Ca sa dau totusi o cifra, m-as bucura sa marchez o data la trei etape.

                    – Asta inseamna ca, daca joci in toate meciurile, vei inscrie zece goluri.

                    – Eu mi-as dori sa fie chiar mai multe decat atat. Oricum, vreau sa incep cu dreptul. Adica sa inscriu inca din prima etapa. Asa cum am facut-o si in prima runda a stagiunii precedente, contra Otelului.

                    – Atunci, golul tau a valorat trei puncte.

                    – Ar fi extraordinar daca s-ar repeta istoria si acum. Ne asteapta insa un meci destul de greu pe terenul Nationalului. Ei s-au intarit, alcatuiesc o echipa puternica, iar noi trebuie sa jucam foarte bine pentru a obtine un rezultat pozitiv. De fapt, e foarte important sa scoatem ceva din deplasarea aceasta pentru a incepe bine sezonul. Ne-ar ajuta si din punct de vedere moral, mai ales ca urmeaza apoi sa primim vizita Timisoarei.

                    – In poarta Nationalului va fi Prunea.

                    – Si ce daca? Asta nu ma sperie. Daca noi ne facem jocul, parca mai conteaza cui ii dai gol? Am tot respectul pentru Prunea, dar sper sa-l inving.

                    – Va simtiti mai increzatori decat in sezonul trecut?

                    – Cu siguranta. A mai trecut un an peste echipa aceasta, ceea ce inseamna un plus de experienta pentru mine, pentru David, Matei si altii. Alaturi de jucatorii mai vechi precum Bogdan, Trofin, Fane Apostol sau Croitoru sper sa facem o figura frumoasa. Chiar daca unii nu prea ne dau sanse. Poate ca e mai bine asa. Si vara trecuta toti ne vedeau ca si cazuti si pana la urma am scos-o la capat.

                    – Care e punctul forte al FCM Bacau?

                    – Unitatea de grup. Nu avem jucatori de foarte mare valoare care sa iasa in evidenta, asa ca trebuie sa punem serios osul la treaba. Munca si alergatura: asta e solutia.

                    – Iar punctul vostru slab?

                    – Nu stiu ce sa zic. Sper sa nu avem puncte slabe. Sau daca avem, sa nu iasa prea mult

                    in evidenta.Scris de Dan SION

                    Bombe biologice in ghenele orasului/Ingropati in gunoaie

                      de
                      Deșteptarea
                      -

                      Zeci de tone de gunoaie zac la ghenele din Bacau, de cateva zile bune. Privelistea de cosmar din fata blocurilor i-a revoltat pe majoritatea bacauanilor, intrucat aceste gunoaie reprezinta un adevarat focar de infectie. Multi bacauani se plang de faptul ca au ajuns in situatia de a nu-si mai putea aerisi apartamentele, din cauza mirosurilor insuportabile degajate de aceste gunoaie. Mai grav este ca, dupa cum sustin medicii specialisti, reziduurile menajere neridicate la timp pe timp de vara pot declansa, in orice clipa, o epidemie. Desi oamenii sustin ca pe lucratorii SOMA nu i-au mai vazut pe teren de ceva timp, conducerea societatii neaga totul. Mai mult, sefii de la SOMA dau vina pe inundatii si bacauanii intorsi in vacanta din strainatate, care s-au apucat de constructii. Primaria subscrie la mentiunea conducerii SOMA si promite sa rezolve problema gunoaielor in cel mai scurt timp posibil.

                      Alecu Russo, invadata de resturi menajere

                      Zona Alecu Russo este un adevarat &#8222paradis” al gunoaielor. Nu te poti apropia de nici una dintre ghene, pentru ca risti sa mori asfixiat. Mirosurile ingrozitoare si insuportabile iti taie rasuflarea intr-o clipita, inainte de a apuca sa duci, instantaneu, mana la nas si gura. Dam sa ne oprim in dreptul ghenei de gunoi din spatele blocului nr.33. Stupoare si soc! Zeci de muste, tantari si tot felul de gandaci colorati zboara si misuna in voie

                      printre reziduurile menajere. Vietatile sunt ca la ele acasa si par sa se simta extrem de bine, ramanand indiferente la reactia oamenilor din zona. &#8222Nu pot sa deschid si eu un geam la camera mea. Imi intra mirosul asta nenorocit in casa, plus tot felul de ganganii, care cine stie ce boli pot sa imi dea. Aceasta situatie este in cartier de cateva zile bune. S-a mai intamplat asta, nu este pentru prima data. Parca suntem ai nimanui…!”, ne spune, revoltata, Alexandra Brandu.

                      Printre gunoaie, zarim un omulet imbracat in verde, descult si murdar din cap pana in picioare. Cauta de zor printre gunoaie, bucuros ca are de unde sa aleaga fie ceva de mancare, fie ceva de imbracat sau incaltat. &#8222Aici mereu gasesc gunoaie fel si fel. Mai incolo, inspre centru, gunoiul este ridicat mai des si nu prea am ce sa gasesc. Miroase foarte urat, dar nu am ce face. Tantarii si mustele

                      nu-mi dau pace, sunt piscat tot, insa incerc sa fac fata”, ne spune omuletul, care nu a vrut in ruptul capului sa ne divulge numele.

                      La nici o suta de metri departare, in fata blocului nr.140, zac alte tomberoane supraincarcate cu gunoi. O masa imensa de gunoaie este privelistea care-si apare in fata ochilor. Nu te poti apropia pentru ca mirosurile iti taie respiratia, dandu-ti senzatia de voma si greata. Un pensionar din zona, Gheorghe Iordache, se chinuie sa gaseasca un loc unde sa-si arunce punga cu gunoi. Nu reuseste si, dezamagit si resemnat, lasa punga la intamplare dupa care pleaca bombanind. Se uita la noi nervos si ne face semn ca s-a saturat sa se tot planga in stanga si-n dreapta de problema gunoiului neridicat la timp. &#8222Este bataie de joc, domnule! Degeaba platim taxa pe salubritate. Stiu doar sa ne ia banii, nu sa ne faca si curat”, comenteaza, in timp ce se indeparteaza de noi, Iordache.

                      &#8222Parfum” pe Slanicului

                      Urcam in masina si mergem la intamplare. Nu avem o tinta precisa. Si asta pentru ca, la redactie, am primit nenumarate sesizari telefonice, din aproape toate colturile orasului. Ajungem pe strada Slanicului, nr.3. Coboram din masina si, luand urma mirosului irespirabil care a invadat cartierul, gasim si ghenele de gunoi. Dam peste un baietel agitat nevoie mare, care cauta cu inversunare printre resturile aruncate la tomberon de locatarii din cartier. Evrika! A gasit o minge sparta si este extrem de mandru. O tine victorios in mana, pe mormanul de gunoaie, prilej tocmai bun pentru a imortaliza momentul. &#8222Stau aici, in zona si mi-am zis ca e pacat sa las toate gunoaiele astea aici, fara sa le verific. Si uite ca am avut dreptate, am gasit o minge cu care am sa joc fotbal. Dar n-am sa le spun prietenilor mei, ca sa nu rada de mine”, a precizat Florin P., un pusti in varsta de 13 ani. In spatele nostru, doi batrani nu stiu cum sa intre in discutie cu noi. Ion Chiperatu, pensionar si locatar in zona, este de-a dreptul indignat de serviciile SOMA. &#8222De cand ma stiu, nu am vazut asa ceva. Parca traim in lumea a treia. Platim tot felul de taxe, insa nu stiu de ce. Nu s-a schimbat nimic in bine. Am fereastra spre aceste gunoaie si imi este sila sa mai deschid geamul. Imi intoxic apartamentul cu mirosul de afara. Gunoaiele au ajuns in strada, insa autoritatile nu fac nimic. Suntem un cartier respectat, numai cu lume buna, insa mizeria domneste aici. Ce, trebuie sa tragem noi de mana autoritatile?”, se intreaba Chiperatu. De aceeasi parere sunt si trecatorii din zona, care, din reflex, se opresc stupefiati si privesc cu groaza tonele de gunoaie care au ocupat un trotuar intreg. &#8222Doamne, ce se intampla aici? Vai cate muste si cati tantari sunt! Ce groaznic miroase! Hai sa plecam mai repede de aici”, isi vorbeau doi tineri care, intamplator, au dat piept cu gunoaiele de pe strada Slanicului.

                      &#8222Banca Nationala” sta pe un munte de gunoaie

                      Pe Banca Nationala, nr.31, aceeasi situatie deplorabila si strigatoare la cer. Un munte de gunoi zace langa tomberoanele pline. Ridicam privirea si observam ca nici un geam nu este deschis. Oamenii au renuntat la obiceiul sanatos de a-si aerisi apartamentele, de teama sa nu se trezeasca cu casa invadata de tantari si muste. Damfuri de toate felurile te scot din minti la apropierea de tomberoane. &#8222In ultimul timp, nu i-am mai vazut pe lucratorii SOMA pe teren. Nici pe cei de la Spatii Verzi. Nu stiu ce se intampla, dar este de-a dreptul alarmant. Riscam sa ne imbolnavim pe banii nostri. Este o adevarata delasare din partea autoritatilor. Este inadmisibil ca, in mileniul trei, sa traim doar cu dorinta de a avea un cartier curat. Eu si sotia platim aproape un milion de lei pe an si pentru ce? Pentru nimic”, comenteaza Vasile Hoidici, unul dintre locatarii din zona. Satui de mirosurile dezgustatoare inhalate, am renuntat la raidul prin oras, cu un gust amar: traim intr-o lume mizera atat la propriu, cat si la figurat. (Si asta, in conditiile in care fiecare bacauan plateste lunar suma de 40.000 de lei pentru servicii de salubritate).

                      SOMA da vina pe inundatii

                      Realitatea din oras pare sa nu-i afecteze prea mult pe sefii SOMA. Contactat telefonic, Narcis Doru, responsabil cu managementul calitatii la SOMA, incepe sa ne explice cum stau lucrurile: &#8222Fiecare om spune ce vrea”. Apoi continua dand vina pe consecintele inundatiilor si pe bacauanii care au revenit in vacanta din strainatate si s-au apucat sa-si construiasca o casa sau sa-si modernizeze vreun apartament. &#8222Gunoiul este ridicat cel putin o data pe zi, in fiecare zona a orasului. Am zone unde acesta se colecteaza chiar de trei – patru ori pe zi. Insa, tomberoanele se umplu foarte repede pentru ca oamenii din cartierele afectate de inundatii inca nu au terminat curatenia la subsolurile blocurilor. In plus, au venit multi din Italia care darama jumatate dintr-un apartament, iar molozul il duc la ghena de gunoi. In loc sa respecte legea si sa faca un contract cu o firma de specialitate. Noi lucram acum in baza contractului mai vechi cu Primaria. Cel nou se va incheia in perioada imediat urmatoare, pentru ca SOMA a castigat licitatia”, a tinut sa precizeze Doru. El a tinut sa nege zvonul potrivit caruia SOMA ar mai fi incheiat un contract prin Brasov si de aceea in Bacau a lasat-o mai moale. &#8222In oras, noi lucram cu acelasi efectiv de oameni – salariatii nostri sunt amarati si nu-si permit sa plece in concediu la munte sau la mare – si acelasi numar de masini. Ne facem treaba asa cum trebuie. Numai ca este un mare flux de gunoaie in aceasta perioada”, a incheiat Narcis Doru.

                      Tonele de gunoi sunt potentiale focare de infectie

                      Medicii specialisti de la Directia de Sanatate Publica declara ca problema gunoaielor necolectate in timp util, mai ales in plin sezon estival, este extrem de grava si trebuie sa alarmeze pe toata lumea. &#8222Toate reziduurile menajere care nu se ridica conform normelor igienico-sanitare in vigoare reprezinta adevarat focar de infectie. Pe timp de vara, obligatoriu, gunoiul trebuie colectat cel putin o data pe zi. Si asta pentru ca exista pericolul sa se dezvolte razatoare, tot felul de insecte sau sa ne invadeze tantarii, situatie cu care, in mare parte, ne confruntam. Este inadmisibil sa nu fie colectate gunoaiele din ghene cel putin o data pe zi. Firma de salubritate trebuie sa si dezinfecteze locul cu solutii clorigene”, ne-a declarat dr.Marin Bustuc, director general adjunct la DSP.

                      Primaria tine cu SOMA

                      Ionut Tomescu, purtatorul de cuvant al Primariei, comenteaza situatia alarmanta creata in oras, catalogand acest sezon drept unul al constructiilor. &#8222Exista un grafic cu SOMA de colectare a gunoaielor de care inspectorii nostri de pe teren au grija sa fie respectat. Multumesc pentru informatii si promitem ca vom remedia in ce mai scurt timp problema. Acum este plin sezon de constructii, numerosi cetateni aruncand resturile de materiale la tomberoane. Ei incalca legea, pentru ca ar trebui sa incheie un contract cu o firma de colectare a gunoiului. In aceasta luna, foarte multi bacauani vin acasa din strainatate, deci vor incepe lucrul la multe constructii. Astfel, ne asteptam la o avalansa de gunoi”, ne-a declarat Tomescu.

                      Stavarache este servit de doua ori pe zi

                      Strada Mihai Eminescu, pe care locuieste actual edil al orasului, Romeo Stavarache, este curata bec. Doua tomberoane de culoare galbena, situate strategic, undeva in fundul unei stradute, nu au pic de gunoi. Nici macar o bucata de hartie mototolita. Se vede de la distanta ca, aici, lucratorii SOMA, si-au facut treaba. Explicatia poate fi simpla: strada Mihai Eminescu se pare ca a devenit o zona rezidentiala si prioritara pentru SOMA, de cand primarul orasului se numara printre locatarii de aici.

                      Scris de Carmen SERBAN

                      Fondul clasei, baza curatenie in scoli/Primaria iese greu din moleseala verii

                        de
                        Deșteptarea
                        -

                        Mai sunt doar 40 de zile pana la primul clinchet al clopotelului de inceput de an. Primaria a stabilit o suma pentru reparatiile din scoli, dar nu a scos din cont nici un leu nou. Primarul s-a ocupat de inundatiile de pe Valea Muntelui si de noi bumbisori la propria imagine, iar aparatul propriu a facut inventare. Licitatiile nu au fost organizate, lucrarile prinse in deviz asteapta finantare. Baza sta sI in acest an in fondul clasei sI in buzunarul sponsorilor. Ocupat si gripat in ultimile zile, primarul Stavarache a uitat de scolile bacauane.

                        In numarul din iulie al publicatiei lunare &#8222Mesagerul”, Primaria municipiului Bacau anunta, pe prima pagina, ca &#8222va executa in lunile august si septembrie lucrari de reparatii si intretinere la toate unitatile de invatamant din oras&#8222.Toate par bune si frumoase, dar … un singur lucru – esential – a fost uitat: desi am intrat in luna august, n-au fost organizate pana acum nici macar licitatiile pentru desemnarea firmei (sau firmelor) care urmeaza sa execute lucrarile. Ionut Tomescu, purtatorul de cuvant al Primariei, ne-a comunicat doar suma totala care a fost alocata (circa 25 de miliarde de lei), faptul ca echipele Primariei au fost in cursul lunii iulie in toate unitatile scolare din municipiul Bacau, pentru a evalua la fata locului, impreuna cu directorii scolilor respective, volumul si valoarea lucrarilor de stricta necesitate, si o prima concluzie, potrivit careia &#8222va fi un volum foarte mare de lucru, fiind necesare nu numai lucrari de igienizare, ci si refacerea instalatiilor electrice, termice si sanitare, inlocuire tamplarie, reparatii acoperisuri si chiar unele lucrari de consolidare”. Vor putea fi facute toate aceste lucrari pana pe 12 septembrie a.c., prima zi a noului an scolar? Greu de crezut, daca avem in vedere faptul ca intarzierea in organizarea licitatiilor a redus timpul efectiv de lucru la numai patru saptamani, iar frontul de lucru si volumul lucrarilor sunt covarsitoare.

                        Aproape jumatate din lucrarile interioare au fost efectuate

                        La Scoala &#8222Alexandru cel Bun”, mai bine de jumatate din salile de clasa fusesera deja igienizate, iar la celelalte, lucrarile de igienizare erau avansate. Directorul adjunct, profesorul Valerian Slevoaca, ne-a informat ca &#8222invatatorii si dirigintii au luat, impreuna cu parintii, initiativa de a igieniza cu forte proprii fiecare sala de clasa, urmand ca fondurile care ne vor fi alocate de primarie sa fie utilizate pentru lucrarile mai ample, de reparatii si consolidari”. &#8222Am aflat ca vineri va fi organizata licitatia, de catre Primarie, dupa care vom cunoaste firma care va executa lucrarile la scoala noastra”, ne-a spus Valerian Slevoaca. Informatie confirmata de profesorul Vasile Cautis, directorul Colegiului National &#8222Vasile Alecsandri” si al Centrului bugetar de care apartin Scoala &#8222Alexandru cel Bun”, Scoala &#8222Spiru Haret”, Gradinita nr.28 si Gradinita &#8222Florita”. &#8222Intr-adevar, vineri dimineata va fi organizata la noi licitatia, la care si-au anuntat participarea noua societati de constructii, care si-au luat deja plicul cu oferte”. Dar si aici, la &#8222Vasile Alecsandri”, cadrele didactice, parintii si personalul unitatii scolare au luat-o cu mult inaintea lucratorilor pe care-i vor trimite societatile castigatoare ale licitatiei organizate de Primarie. &#8222Trei sferturi din volumul lucrarilor interioare au fost deja efectuate, ne-a spus directorul Vasile Cautis. Firma care va veni la noi va avea de inlocuit partial sau total parchetul in unele sali de clasa din internat, de executat lucrari de tamplarie, de inlocuit unele geamuri, de igienizat 2000 mp sali de clasa, de faiantat 100 mp in toalete, de pus gresie, de inlocuit unele conducte si de reparat instalatii termice si calorifere. Eu sper sa incheiem toate lucrarile pana pe 10 septembrie”.

                        &#8222Domnita Maria” n-a mai asteptat &#8222zana cea buna”

                        Nici Scoala &#8222Domnita Maria” n-a mai asteptat &#8222Zana cea buna”, adica Primaria, sa vina si sa-i schimbe vestmantul de Cenusareasa. Imediat dupa Testele nationale, invatatorii si profesorii diriginti au inceput lucrul, impreuna cu parintii, cu cele cinci femei de servici si cu cei doi munictori ai scolii, si aici fiind deja executate mai bine de jumatate din volumul total al lucrarilor de igienizare. Profesoara Tamara Diaconu, care era ieri &#8222sef de santier”, ne-a informat ca toate lucrarile de interior vor fi executate cu forte proprii pana cel mai tarziu la 1 septembrie. In ce priveste lucrarile exterioare, la fatada scolii, la inlocuirea tamplariei deteriorate si la unele reparatii absolut necesare, se asteapta venirea firmei nominalizate de Primarie. Cand? Nimeni din scoala nu stie. Ne temem ca nu stie, inca, nici Primaria municipiului Bacau: &#8222Probabil, imediat dupa 15 august”. Probabil … Raidul nostru va continua. Probabil, si dupa … 15 septembrie.Scris de Stefan OLTEANU/Oana TANASA,Scoala de presa &#8222Desteptarea”

                        FCM Bacau intra azi in cantonament pentru meciul cu National, din prima etapa de campionat/Gata de s

                        de
                        Deșteptarea
                        -

                        „Galben-albastrii&#8221 sunt pregatiti. Gata de start. Ii asteapta un campionat de tranzitie. Din mai multe puncte de vedere. Inainte de toate, este ultimul campionat de Divizia A cu 16 echipe. Cu doar doua formatii care vor lua drumul ligii secunde la finalul intrecerii. Apoi, FCM Bacau are nevoie de acest sezon pentru a-si roda un lot care imbina elanul tinerilor si exprienta „veteranilor&#8221. Prin urmare, editia 2005-2006 trebuie sa joace rolul unui liant, fara ca acest lucru sa compromita celelalte obiective ale bacauanilor: o clasare lipsita de griji si un parcurs cat mai lung in Cupa Romaniei. Ca in preajma oricarui inceput de sezon, busolele sunt reprezentate de meciurile de pregatire si de componenta lotului. In raport cu ceea ce a fost in anul competitional precedent, aceste puncte de reper arata incotro se afla si, mai ales, incotro se indreapta FCM Bacau.

                        Ce functioneaza. In primis, FCM Bacau a capatat un plus de maturitate. Sa nu uitam ca in primul unsprezece se afla jucatori de baza care in urma cu un an nu spuneau nimic. Gheorghiu ratacise pe la FCM ll si Petrolul Moinesti, David venea dupa o dubla fractura de tibie si peroneu care-l tinuse pe tusa aproape doi ani, iar Marian Tanasa era Domnul Nimeni. Acelasi discurs este valabil si pentru achizitiile din iarna: Manea, Doltea si Geaman. Tinand cont ca in intersezon, Bacaul s-a despartit de numai doi jucatori, Cursaru si Narcis Raducan (acesta din urma fiind umbra fotbalistului care facuse legea in tur), este clar ca sistemul organic nu a fost afectat. Maturitatea echipei se vede si in relatiile de joc. Bacaul pare o formatie mult mai inchegata, cu jucatori mai increzatori si mai responsabili. De asemeni, si forta ofensiva a formatiei antrenate de Cristi Popovici a crescut. Excluzand infrangerea de la Pascani, FCM Bacau a punctat in toate celelalte jocuri de verificare. „Galben-albastrii&#8221 au inscris 13 goluri, prezentand o medie de 2, 16 goluri pe meci, cu mult peste ce reusisera in campionat. E adevarat, din cele 13 goluri, noua s-au inscris in doar doua jocuri, in celelalte patru revenindu-se la media mizera de un gol per partida. Cu toate acestea, asa cum remarca si Popovici, bacauanii au dominat in permanenta, evoluand mai mereu in terenul adversarilor. Si chiar daca adversarii sunt de Divizia B, important este cum iti faci tu temele. Poate ca ar fi prea mult sa spunem ca schemele ofensive s-au diversificat, insa esential este ca se ajunge mult mai usor la poarta. Si ca pe lista marcatorilor si-au trecut numele nu mai putin de noua fotbalisti. Ceea ce reprezinta deja un castig.

                        Ce nu functioneaza. Incepem cu ratarile. Daca din cinci ocazii clare fructifici una singura (in conditiile in care puncteaza si adversarul) e ca si cum ai merge la Roma si nu l-ai vedea pe Papa. Daca luam in considerare ca cele mai multe situatii de gol au fost ratate in pozitie de unu contra unu, ajungem la concluzia ca principala carenta a atacantilor bacauani o reprezinta lipsa de concentrare. O alta bila neagra o primeste defensiva. Alta data la fel de sigura ca Banca Angliei, apararea FCM-ului a parut vulnerabila in pregatiri, primind gol in cinci din cele sapte partide de verificare. De asemeni, FCM Bacau nu reuseste sa scape de o meteahna mai veche: pasul inapoi. Cu FC Brasov, bacauanii s-au vazut egalati dupa ce au condus cu 2-0, acelasi lucru intamplandu-se si in returul amicalului cu Ceahlaul. In fine, sunt mai bine de doi ani de cand „galben-albastrii&#8221 nu stiu ce inseamna o victorie pe teren strain. Din pacate, ei nu au reusit sa sparga gheata nici in aceasta vara, cu toate ca au evoluat in deplasare si contra unor formatii de B si de C. Probabil ca este mai mult o problema de ordin psihologic.

                        Sistemul tactic. In cele sapte jocuri-test, Cristi Popovici a alternat sistemele tactice. Explicatia e destul de simpla, tehnicianul bacauan pliindu-se in general in functie de asezarea formatiei adverse. Din toate sistemele incercate, cel mai potrivit pentru FCM Bacau este acest 3-4-2-1 care a garantat un joc sclipitor si o victorie categorica impotriva Politehnicii Iasi. Prin aceasta asezare se acopera mai bine terenul. Se asigura spatele gratie prezentei libero-ului, se da un plus de cantitate liniei mediane gratie celor doi mijlocasi centrali si se deschide la maximum unghiul in faza de atac prin intermediul celor doi jucatori care flancheaza varful de atac.

                        Revelatia echipei. Anul trecut, aceasta rubrica a fost rezervata lui Ionut Matei. Nu a fost de bun augur, iar profetia s-a dovedit eronata. Matei si-a deschis aripile de-abia in aceasta vara si ar trebui sa nu uite ca este serios in debit si ca acum e momentul revansei. Un pariu merita facut in numele lui Dobos, jucator cu multe calitati, insa adevarata revelatie o poate reprezenta Potorac. Modest, serios, cu o capacitate optima de efort si cu o tehnica valabila, „Poto&#8221 reprezinta oricand o solutie demna de luat in calcul. In fine, nu trebuie uitat Razvan Neagu care, in ciuda celor 18 ani, a fost golgeterul Bacaului in intersezon.

                        Inceputul de campionat. Dificil in primele doua etape, accesibil in urmatoarele doua. Debutul e fierbinte (deplasare la National), devenind de-a dreptul incandescent in etapa a doua, cand bacauanii vor primi vizita Politehnicii Timisoara. Daca reusesc sa nu piarda in aceste prime doua etape, elevii lui Popovici vor porni cu un avantaj moral. Etapa a treia nu e de speriat (meci pe terenul Otelului), iar runda a patra-ultima inainte de intreruperea campionatului-e blanda, FCM-ul urmand sa primeasca vizita nou-promovatei Pandurii Targu-Jiu.Scris de Dan SION

                        Somerii inca mai asteapta banii de la marii contribuabili/Agentii economici, datori statului

                        de
                        Deșteptarea
                        -

                        Agentii economici din judet nu par sa se sinchiseasca prea mult de presiunile pe care le fac asupra rau-platnicilor, de la inceputul anului, inspectorii fiscali. Cu alte cuvinte, contribuabilii continua sa inregistreze restante considerabile la bugetul consolidat al statului. O recenta situatie privind obligatiile contribuabililor la bugetul de stat intocmita si data publicitatii de finantistii bacauani releva faptul ca mii de agenti economici din judet datoreaza statului peste 264 milioane de lei noi ( 2.640 miliarde de lei vechi).

                        Raportarile finantistilor indica obligatii neonorate fata de bugetul de stat (de altfel, cel mai important ca valoare) de 147 milioane de lei, reprezentand 56 la suta din totalul datoriilor agentilor economici la buget consolidat al statului (format din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, cel al somajului si bugetul sanatatii n.r.). Cert este faptul ca 21 mari contribuabili au de achitat bugetului de stat 42 milioane de lei RON, in vreme ce datoriile micilor contribuabili fata de acest fond se ridica la peste 105 milioane de lei RON. Asadar, pe bugete, restantele sunt mai mari la bugetul de stat, urmate de obligatiile fata de bugetul asigurarilor sociale de stat (1.066 agenti economici figureaza cu 84 milioane de lei noi RON), fata de bugetul asanatatiia (970 restantieri au un total de peste 25 milioane de lei RON) si fata de bugetul de somaj (864 debitori au restante de 8 milioane de lei noi).

                        Marii contribuabili ar
                        trebui sa vina cu agrosula

                        Daca ar fi sa luam de bune raportarile Fiscului, fata de situatia existenta la sfarsitul anului 2004, cand obligatiile restante la bugetul general consolidat erau de 1.188,t2 milioane de lei noi (11.882 miliarde lei vechi), incasarile pot fi considerate de-a dreptul spectaculoase. Numai ca, in calculele facute de finantisti anul trecut, erau luate in considerare si datoriile enorme pe care le inregistrau cele doua firme de pe platforma petrochimica Borzesti, respectiv Carom si Rafo. Despre rafinarie este inutil sa mai insistam, iar in privinta Carom se stie ca, potrivit prevederilor din Legea nr.161/2003, datele privind datoriile bugetare sunt exceptate de la publicarea pe site, antrucat uzina de cauciuc se afla sub procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, reglementata de Legea nr.64/1995. Prin urmare, aceste date nu apar in informatiile publice ale finantistilor. Comparativ cu obligatiile publicate la finele primului trimestru, restantele la bugetul general consolidat ale contribuabililor mari, mijlocii si mici au inregistrat, la data de 30 iunie 2005, o scadere cu 18 milioane lei RON. Retinem insa faptul ca scaderi ale acestor resatante sunt doar la bugetul de stat (unde au scazut cu 15 milioane lei RON) si la cel al asigurarilor sociale de stat (unde scaderea este de 5 milioane lei RON). Interesant este ca obligatiile la bugetul asigurarilor de somaj au ramas neschimbate, adica tot 8 milioane de lei RON (din care 4 milioane de lei RON reprezinta contributia angajatorului, iar 4 milioane, penalitatile de intarziere). In schimb, obligatiile la bugetul asigurarilor de sanatate au crescut cu 2 milioane lei RON. Ceea ce nu ar trebui sa le confere o pozitie confortabila nici contribuabililor, care risca sa le fie inchise afacerile, si nici finantistilor, care au de indeplinit un plan la incasari.

                        Unde sunt banii pentru asanatate”

                        Trebuie retinut faptul ca datoriile fata de bugetul de stat sunt reprezentate in principal de TVA (47 milioane de lei noi, in mare parte datorate de marii contribuabili), impozit pe profit (in valoare totala de 23 milioane de lei noi), impozit pe veniturile din salarii (cu un total de peste 6 milioane de lei) si alte impozite cu un total de aproape 9 milioane de lei noi. La aceste sume mai sunt adaugate si dobanzile si penalitatile de intarziere in valoare totala de peste 61 milioane de lei. La bugetul asigurarilor sociale de stat, contribuabilii restantieri au de platit aproape 84 milioane de lei noi, din care 36 milioane sunt contributile angajatorului, cinci milioane de lei noi reprezinta contributia angajatului si 2 milioane lei sunt contributia pentru pensia suplimentara. Au fost calculate si dobanzi de 41 milioane de lei. Nici despre bugetul de somaj nu se poate spune ca lucrurile sunt roz. Angajatorii au de dat aproape 4 milioane de lei noi, in vreme ce penalitatile se ridica la 4 milioane de lei. Cat priveste asanatatea”, aceasta are de primit de la angajatori peste 25 de milioane, vreo 11 milioane de la salariati, plus penalitatile de 9 milioane de lei noi.

                        Nimic nou pe frontul fiscal

                        Cam aceleasi firme despre care s-a tot scris in paginile Desteptarea ca sunt intr-un real impas figureaza in tabelul cu datornici in tocmit de Finante luna aceasta. Amintim in acest sens Petromec (cu aproximativ 1,9 milioane de lei RON), Elbac, impreuna cu firmele care s-au desprins din fostul CPL, (cu peste 3 milioane de lei noi), Foserco din Onesti, firmele care au rezultat dupa divizarea fostei Robinete Industriale, Perom etc.Scris de Florentin RADU

                        Blocurile, pericol public iminent/Atentie! Cad bucati de tencuiala din zid!

                          de
                          Deșteptarea
                          -

                          De o adevarata aventura care-ti urca instantaneu nivelul de adrenalina la maxim poti avea parte daca treci pe strada Bucegi. Blocurile din zona arata ca de dupa razboi, in ciuda faptului ca, unele dintre ele, au fost date in folosinta imediat dupa Revolutie. De cateva luni, locatarii de aici traiesc cu spaima in suflet din cauza pericolului iminent care-i paste: bucati imense de placi de pe zidurile blocurilor ar putea sa cada fie peste ei, fie peste masinile lor parcate in apropiere sau, mult mai rau, peste copiii lor care se joaca pe afara. Presedintele Asociatiei de locatari nr.46 locuieste in acelasi bloc, insa pare sa nu-l mai intereseze aceasta problema. Este decis sa-si dea demisia, &#8222pentru ca am altele pe cap, iar Primaria oricum nu are fonduri pentru refacerea fatadei blocului”.

                          De la blocul nr.115C etaje intregi au ramas fara tencuiala. Este vorba despre etaje superioare, cinci, sase, sapte, placile desprinse de la aceste nivele putand ucide in cateva secunde un copil la impactul cu solul. Ca blocul in cauza reprezinta a adevarata amenintare pentru locatarii si trecatorii din zona se poate vedea de la sute de metri distanta, in timp ce te deplasezi cu masina pe podul de la Narcisa. Pe la mijlocul podului este imposibil sa nu-si cada privirea spre blocul cu pricina, care arata de parca ar fi fost coscovit intentionat, zi de zi, cu multa perseverenta. Este un bloc cu fatada distrusa si cu greu poti crede ca a fost dat in folosinta abia dupa Revolutie. La prima vedere ai senzatia ca te afli in fata unui imobil monument de pe vremea razboiului, tinut spre conservare. &#8222Cam din primavara a inceput sa cada tencuiala. Eu si copiii mei ne ferim sa stam prea mult prin fata sau spatele blocului, de teama sa nu ne trezim cu bucati de tencuiala in cap. Copiii mei stiu lectia si se joaca la zeci de metri departare de bloc”, incepe sa ne povesteasca of-ul una dintre locatarele imobilului. In jurul nostru s-au adunat mai multi locatari din zona, fiecare incercand sa argumenteze panica creata din cauza bucatilor de zid desprinse de pe fatada blocului. &#8222In unele parti, s-a umflat foarte mult tencuiala si asteptam cu totii, din clipa in clipa, sa cada. Mergeam mai mult cu capul pe sus, ca sa nu ne trezim cu ceva in cap. Cand am vazut ca nu mai cade odata, impreuna cu toti locatarii, am decis sa o ajutam noi, ca sa reducem stresul. Astfel, am fost o echipa intreaga la aceasta operatiune. Unii aruncau tencuiala, iar altii stateau in fata blocului ca sa nu lase pe nimeni prin preajma. Nu de alta, dar nu aveam nevoie de victime. Asta ar mai fi lipsit. Insa, sunt si portiuni foarte mari unde tencuiala a cazut singura, in doar cateva zile”, a precizat, Maricica Ciubotaru, sefa de bloc. Spaima ca ar putea deveni victimele tencuielii de pe bloc se poate citi pe fetele oamenilor cu care am stat de vorba. Daca nu cunosti problema lor, ii pot cataloga drept timizi. Nu sunt defel. Au necazuri cu fatada blocului, care pare a fi fost facuta mai mult de mantuiala. &#8222Noi stam la etajul sase. Inca mai avem bucati de tencuiala umflata la nivelul geamului de la bucatarie. Va trebui sa trecem noi la fapte, daca in urmatoarele zile acesta nu va cadea. Avem copii si ne este frica pentru viata lor. Micutii stiu ca nu au voie sa se joace in fata blocului si se duc la celelalte blocuri. Imobilul este nou, comparativ cu altele, dar arata rau, de parca ar fi fost dat in folosinta de mai bine de 20 de ani”, ne-au declarat, vizibil indignati, sotii Agneza si Anton Maties. Presedintele Asociatiei de Proprietari nr.46, Stefan Ababei, locuieste in acelasi bloc. Sustine afirmatiile colocatarilor, insa s-a saturat de aceste probleme si este decis sa-si dea demisia din functie luna aceasta. &#8222Am depus o cerere la Primarie pentru refacerea structurii, insa mi s-a explicat foarte clar ca nu sunt fonduri. Daca mai continua zugravitul fatadelor blocurilor totul era in regula. Eram pe lista de asteptare, dar am fost ghinionisti. Nici tencuiala nu a fost refacuta, nici blocul nu a fost zugravit. Din cate stiu, abia la anul poate se vor gasi fonduri pentru astfel de blocuri. Am altele pe cap si nu mai vreau sa stiu de nimic. Avem un zid la care nimeni nu are acces si, recunosc, mi-e frica de momentul cand va cadea tencuiala acestuia. Este periculos pentru oricare dintre noi care trece pe acolo”, ne-a declarat presedintele Ababei. Din pacate, cometariile autoritatilor locale lipsesc. Si asta pentru ca, in ciuda insistentelor noastre repetate, Ionut Tomescu, purtatorul de cuvant al Primariei, nu a fost de gasit. &#8222Eu nu l-am vazut astazi la ochi. Poate ca este pe teren si nu are acoperire. Nu stiu nimic de el, iar eu nu pot sa va ajut in nici un fel”, ne-a spus, telefonic, Mihaita Postolache, inspector de specialitate de Primarie. Facem cativa pasi si ajungem pe Narciselor, la blocul 7B. Aici, aceiasi problema. &#8222De anul trecut a inceput calvarul pentru noi. Au cazut bucati din zid chiar pe masinile oamenilor. Zgomotul produs a speriat tot cartierul. A fost un adevarat infern”, comenteaza una dintre locatare. Mult mai prudenti pentru viata lor si cea a trecatorilor par sa fie cei de pe strada Nicoilae Balcescu, nr.12., undeva in apropiere de Piata Centrala. La intrarea in fiecare scara, au fost lipite afise pe geamul ferestrelor cu anuntul: &#8222Atentie! Cad bucati de tencuiala din zid”. Curiosi, trecatorii citesc si, imediat, din reflex, isi feresc capul ridicand privirea spre blocul cu pricina. &#8222Asa-i la noi! Ce ne mai mira!”, defineste, pe scurt, unul dintre trecatori.Scris de Carmen SERBAN

                          1...5.5005.5015.5025.503Pagina 5.501 din 5.503

                          		 ziare & stiri
                          © Deșteptarea - unicul ziar tipărit din Bacău, neîntrerupt, de 35 de ani.