Partidul Social Democrat (PSD) a anuntat ca va intra in „greva politica” ca reactie la protocolul semnat de partenerii Coalitiei (PNL, PD, UDMR si PC), prin care acestia au decis, in unanimitate, de data asta, sa-i schimbe din functie pe presedintii celor doua camere ale Parlamentului, Adrian Nastase si Nicolae Vacaroiu. Greva politica ar insemna neparticiparea la sedintele Senatului si Camerei Deputatilor si nu numai. Ea va fi pusa in aplicare si la nivelul organizatiilor din teritoriu prin refuzul de a participa la sedintele Consiliului Judetean (CJ) si a celor locale. La Bacau, decizia sefilor PSD e acceptata fara rezerve, deci consilierii vor intra in greva. „Este o hotarare foarte corecta, declara Dumitru Braneanu, secretar general al PSD Bacau. Daca lasam lucrurille asa, lumea va zice ca opozitia nici nu exista! A fost vointa electoratului ocuparea de catre PSD a acestor functii, nu sunt niste vorbe in vant. Nu poti sa schimbi pe cineva numai pentru ca asa vrei tu”. Judetul Bacau trece, insa, printr-o situatie foarte grea, dupa inundatiile din 12-16 iulie si 16-17 august, iar greva ar insemna un blocaj la nivelul deciziilor. Din 37 de consilieri care formeaza CJ Bacau, 13 sunt membri PSD. „Aparatul functional nu intra in greva, iar in sedintele CJ vor fi blocate doar acele hotarari in care e nevoie de votul a doua treimi, sustine Braneanu. Nici noua nu ne convine, dar trebuie sa actionam cand sunt incalcate regulile democratiei”. Dumitru Bontas, marcant lider al PSD Bacau, afirma ca e absolut nomal sa existe o forma de riposta: pentru a atrage „mediul international” in apararea democratiei si pentru a opri permanentul „impuls de restaurare” al Aliantei DA. „Presedintii nu vor putea fi schimbati din cauza ca exista un regulament al celor doua camere valabil o legislatura, afirma Dumitru Bontas. Daca vor continua in forta, atunci vom fi nevoiti sa facem ceva”. Dragos Benea, presedinte Consiliului Judetean (CJ) Bacau, a declarat ca, intr-adevar, nu e bine sa fie blocata administratia, avand in vedere situatia grea a judetului, dar ca, deocamdata, nu poate da o declaratie oficiala. „Sambata, la Constanta, va avea loc o sedinta a presedintilor consiliilor judetene conduse de PSD. Dupa aceasta intalnire va voi spune care este pozitia mea”. Scris de Silvia PATRASCANU

La Faraoani nu au mai fost inundatii de aproape 60 de ani. Oamenii erau convinsi ca norocul tine cu ei si nu vor pati ce au vazut la televizor ca s-a intamplat in alte zone ale judetului si ale tarii. In noaptea de miercuri spre joi, prapadul a lovit la Valea Mare.

Paraul care strabate satul s-a umflat, a rupt malurile si a iesit din matca, maturand in cale copaci si garduri. Apa a intrat in curti si in case. Oamenii au fugit pe geamuri, s-au refugiat la vecinii din casele de pe deal. „Ne-am culcat linistiti, povesteste Mihai Ciuaru. Tuna, dar nu ploua. Deodata am auzit un vuiet si ne-am trezit cu apa in casa. Uitati, avem beciul plin de mal si cinci camere la fel. Pe geam am iesit din casa, ca pe usi nu se mai putea”. Omul arata pe zidul casei urma lasata de ape si mal. Scot namolul cu lopetile si cu caruta. Li s-a promis o vidanja, dar nu mai au rabdare. Magda si Petru Antal s-au apucat sa curete casa de cum au trecut apele. N-au mai inchis ochii. Isi amintesc cu groaza vuietul din miez de noapte si zgomotul portilor deschise de furia apei. „Ne-a rupt caruta in doua in curte si mi-a inecat vreo 50 de pasari, povesteste si Magda Antal. Aici, in casa asta m-am nascut, am 57 de ani, dar asa ceva n-am trait. Spun batranii ca n-a mai fost asa nenorocire din „47”. Mai in deal, la familia Jitaru, gardul e distrus. Vecinii au venit sa-i ajute sa scoata mizeria din curte. Sunt scandalizati ca paraul s-a umflat acum doua luni, dar nimeni nu a facut nimic.
Curtea dispensarului a fost inundata, peste tot e numai mal si mizerie. In trei incaperi ale dispensarului a intrat malul. Doctorita s-a apucat deja de curatenie. Nu are insa pic de apa, caci fantana, cu tot cu hidrofor, e inundata. La fel si incaperea centralei termice. „Este mal de doi metri in centrala, spune dr. Anca Enculesei. Beciul si magaziile sunt pline, peste tot e numai mal. Nu stiu cum voi reusi sa curat totul. Cladirea aceasta are vreo 30 de ani, dar nu a trecut niciodata prin asa ceva”. Scaunele, canapelele din sala de asteptare, mochetele, birourile, toate stau in apa.
La Primaria Faraoani s-a estimat ca pagubele ar fi de 10 miliarde de lei, jumatate in domeniul privat, jumatate la domeniul public. Un pod a fost distrus, iar altul afectat, iar sapte podete au disparut. 3,5 kilometri de drum au fost afectati grav. Locuintele inundate se ridica la 12, iar gospodariile la 25. Au fost inundate 20 de hectare de culturi si 10 fantani. Cinci locuinte sunt izolate. Cat despre posibilitatea de a preveni nenorocirea, primarul comunei, Adrian Solomon, ne-a declarat: „Paraiele nu sunt in sarcina noastra. Ce-am putea face noi cu banii pe care ii avem, cand nu ajung nici sa aduc lemne la scoli? Acolo sunt lucrari de miliarde. Chiar daca faceam ceva, lucram degeaba. Bine ca macar n-am cheltuit”.
Scris de Doina MINCU

Apasati de nenorociri, primarii de pe Valea Muntelui i-au atacat la baioneta pe sefii de la judet. Dupa ce li s-a reprosat de catre prefect ca fac declaratii in presa, primarii localitatilor afectate de inundatii au rabufnit. In vizorul lor au intrat pe rand Directia Apelor Siret, Directia de Drumuri Nationale, societatile care au lucrat scump si prost la refacerea digurilor si a drumurilor, o serie de opreatori nationali si nu in ultimul rand guvernele Tariceanu si Nastase.

Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta (CJSU) s-a intalnit ieri cu primarii din comunele afectate de inundatii. Au fost prezenti prefectul, presedintele CJ, vicepresedintii, sefii de directii. Gabriel Berca, prefect, l-a desemnat pe Dumitru Nada, CJSU, sa gestioneze materialele de constructie destinate refacerii caselor. Urgenta era stabilirea locatiilor in care vor fi depozitate materialele de constructii, deoarece licitatia la Bursa Romana a avut loc ieri. aMomentul plangerii pe umar a trecut, a afirmat prefectul, mustruluindu-i pe primarii care au dat declaratii prezei. Am nevoie de o implicare foarte serioasa din partea dumneavoastra. Va fi foarte dificil.” Au fost alese pentru depozitarea materialelor Bacaul si localitati cu numar mare de case distruse: Gura Vaii, unde vor ajunge 70 de TIR-uri cu ciment, apoi, Asau, Comanesti si Agas. Iritat de reclamatiile primarilor, Gabriel Berca le-a intors reprosurile: aAm cerut 4-5 familii care nu-si pot construi case – batrani, bolnavi -, case pe care sa le facem integral, cu banii de la Expanet. N-am primit nici un nume, nici o propunere!”. aAveti si bani pentru teren?”, a intrebat Toma Spoiala, primarul din Agas, direct vizat de prefect. Gabriel Berca a admis ca, la munte, aterenul e o mare problema”, iar Dragos Benea a atras atentia ca trebuie sa fie situat in zone neinundabile.

Firmele trimise de Directia Apelor Siret au lucrat scump si prost

Toate discutiile s-au concentrat in jurul a doua mari probleme: lipsa de terenuri si inutilitatea repararii drumurilor si podurilor inainte de a fi intarite malurile. Toti au sarit cu critici aspre la adresa Directiei Apelor aSiret” (DAS): ca daca facea lucrari dupa inundatiile de anul trecut, acum n-ar mai fi fost distruse 88 de case, ca n-a trimis utilaje in zona, ca aalege politic” firme care cer 1,4 milioane/ora pe utilaj, in loc de 600.000 lei etc. aE adevarat ca a lucrat si scump si prost, iar pentru asta SGA va raspunde”, a declarat Tudorita Lungu, director DAS. Ea le-a reprosat primarilor ca n-au cerut diguri si in anii trecuti, pe vremea PSD. A venit randul Romtelecom, Electrica, acuzata ca la Stefan cel Mare sunt 8 stalpi cazuti, si Regiei Drumuri Nationale, sectia Bacau. Ultima are doar doua excavatoare si a fost criticata de primarii din Agas, Ardeoani, Asau si de prefect.

Raportul catre Guvern diminueaza dimensiunile dezastrului

Discutia s-a incins si s-a transformat in schimb de reprosuri, din care si fosta si actuala guvernare au iesit sifonate. Dragos Benea i-a rugat pe primari sa nu politizeze discutia, iar Gabriel Berca a atras atentia ca dezastrul din 2005 e mult mai mare: aSunt 3700 de case distruse la nivel national si avem in continuare inundatii. Atat poate face Guvernul in acest moment”. Distantele de reparat sunt mai mari decat in fisa ministerlui, podurile, mai multe. Primarii pareau a fi si iritati si coplesiti. Banii sunt putini, iar inundatiile nu s-au terminat. aEu stiu ca aveti nevoie de mai mult, a declarat Dragos Benea, presedintele CJ. Sunt 400 de miliarde lei si 30 de obiective deschise. Daca astia sunt ultimii bani, e foarte grav”. El a propus ca CJ si Prefectura sa actioneze unitar si mai agresiv in relatia cu Guvernul si sa-si coreleze lucrarile cu DAS, la care Gabriel Berca a adaugat: aViitura nu are culoare politica”.Scris de Silvia PATRASCANU

Limitarea traficului pe podul de la Serbanesti pentru anumite autovehicule, creaza mari dureri de cap conducatorilor auto, care vin dinspre Roman, Vaslui sau dinspre Letea Veche. Din cauza ca Primaria a instalat un panou de avertizare prea aproape de intersectie, iar vizualizarea lui este nula din cauza unor copaci, soferii ajung la capatul podului si blocheaza circulatia incercand sa se intoarca din drum. Singura solutie este primul drum la dreapta, drum construit din fonduri proprii ale unor cetateni. Din pacate, si politistii care mai dau prin zona se posteaza in locuri de unde decizia lor este egala cu zero. Tot ceea ce se intampla in acea zona este de domeniul comediei proaste.

Nu este zi lasata de la Dumnezeu ca, la capatul podului dinspre Cartierul Serbanesti, cum vrei sa ajungi in oras, sa nu se iste cate o busculada. Dupa cum se cunoaste, s-a luat masura ca accesul pe pod sa fie limitat, din pricina unor fisuri la structura de rezistenta a podului. Pentru a se preveni aglomerarea si supraincarcarea lui, s-a decis ca accesul autovehiculelor cu tonajul mai mare de 3,5 tone si cu o inaltime de peste 2,70 metri, sa nu mai fie permis, iar pentru a se evita existenta unui numar mai mare de autovehicule pe o banda de mers, s-a cerut conducatorilor auto sa pastreze o distanta de cel putin 20 de metri fata de autovehiculul din fata. Toate bune si frumoase, numai ca, sistemul de avertizare a conducatorilor auto, folosit de cei care au montat bariera de la capatul podului dinspre Serbanesti, reprezentantii Primariei, se afla in suferinta. Daca circuli dinspre Calea Romanului si incerci sa ajungi in centrul orasului, esti „avertizat” de un panou situat undeva, inainte de curba ce duce spre pod, ca nu este permis accesul autovehiculelor cu o inaltime mai mare de 2,70 metri. Insa, fiind amplasat la cativa metri inaintea semaforului si intr-un loc discret, mascat oarecum de crengi, conducatorii auto sunt mai mult atenti la culoarea semaforului decat la indicator, desi, din punctul de vedere al legislatiei rutiere, ar fi fost obligati s-o faca. Sa admitem ca au ignorat panoul si se indreapta catre pod, distanta fiind de vreo trei sute de metri. Ei bine, in loc sa dea cu ochii de vreun politist de la circulatie, macar sa-l atentioneze ca nu poate trece, conducatorul auto ajunge in fata podului si realizeaza situatia. Din acest moment incepe aventura. Incearca sa faca cale intoarsa, insa are masini si din spate si din fata. Se claxoneaza strident, se fac diferite trimiteri… Cu chiu cu vai, cate un sofer mai intelegator introduce maneta in marsarier. Dar autovehiculul cu „gabarit depasit” tot nu poate intoarce. Atunci patrunde pe o strada laterala din dreapta soselei, se duce pana la capatul ei, ambaland la maxim motorul, nervos nevoie mare, deranjand locuitorii din zona, intoarce si asteapta sa se indure cineva sa-i faca loc sa patrunda iar in carosabil si sa incerce prin Letea Veche sa ajunga in oras. Pe Calea Tecuciului, avertizarea este sublima dar lipseste cu desavarsire. Nimeni nu te opreste sa virezi la stanga, spre centrul municipiului, chiar daca masina depaseste 2,70 inaltime. O dovada a fost si faptul ca ieri, in jurul orei 13, 45, doua autovehicule cu gabarit depasit, unul al armatei, A 16194, si un TIR de Bihor, BH 7669, au ajuns pana in buza podului, au virat la dreapta, au intors si au revenit in sosea, pentru a se indrepta catre strada Tecuciului. Surpriza, un agent de circulatie se afla in zona, dar intr-una unde nu mai poti actiona, in dreptul statiei de autobuz. Nici nu i-a oprit pe conducatorii auto, macar sa-i avertizeze. Alte autovehicule trec pe sub bariera la „musteata”. Seful Biroului de Politie Rutiera, comisar Vasile Cristudor, spune ca panourile au fost montate de Primarie. „Montarea panourilor intra in atributiilor compartimentului de specialitate din Primarie, care are si specialisti in circulatie. Vom lua legatura cu ei sa amplaseze in alt loc indicatorul. In ceea ce ne priveste, avem zilnic un agent de circulatie in zona. Vom tine cont de opinia ziarului si vom incerca sa-i fixam un loc unde sa poata actiona eficient. Cei care au gresit si au nesocotit indicatorul de avertizare, au fost sanctionati. Nu-i mai putin adevarat ca unii conducatori auto ignora pur si simplu acest indicator, ca de altfel si celelalte amplasate pe Calea Romanului si care ii avertizeaza ca trebuie sa circule pe Calea Tecuciului”, ne-a declarat seful politiei rutiere din municipiul Bacau. Este comod sa-tI dai cu parerea din birou, in loc sa te deplasezi in teren sa vezi ce se intampla cu masinile, cu indicatoarele si cu linistea locuitorilor.
Scris de Dan MINDIRIGIU

Cand primarul Bacaului pare a nu-si mai gasi de treaba prin municipiu, cu toate ca are o gramada de sinistrati pe cap, case daramate si multi bacauani dorm sub cerul liber, pentru a nu mai aduce in calcul starea deplorabila a drumurilor si a scolilor, isi da cu stangul in dreptul (pe stadion). Atunci cand FCM obtine o victorie, Romeo Stavarache mai trimite cateva adrese de amenintare, ba ca nu mai plateste utilitatile, dupa care instituie echipe control care musai trebuie sa verifice si iar sa verifice ceea ce au verificat periodic institutiile abilitate si nu au gasit nimic ilegal. Prin declaratiile publice, prin comunicate de presa, primarul Bacaului induce in opinia publica ideea ca activitatea clubului de fotbal nu este in regula.
Totul a inceput exact acum un an, la inceputul lui august, dupa o splendida victorie a FCM impotriva echipei din Galati. Trei probleme avea Stavarache in 2004, trei probleme are si in august 2005, dupa o alta victorie de rasunet a echipei bacauane, in dauna Timisoarei.
Una ar fi ca, in opinia dumnealui, FCM foloseste bani publici, iar contribuabilii ar trebui sa stie cum sunt acestia folositi. O a doua problema care nu-i da pace se refera la conditiile contractului incheiat in 1999 intre FCM si Primarie. Si, ultima, ar fi modul in care a administrat clubul spatiile comerciale publice oferite de Primarie.
Oficialii FCM au raspuns punctual la toate aceste nedumeriri inca din august 2004. Luat insa cu trecerea dintr-un partid in altul, cu schimbarile din PNL dar si cu lupta interminabila dintre vechea si actuala conducere a PNL, Stavarache a uitat. Si o ia de la capat.

FCM nu a folosit bani publici

Presedintele clubului, Gheorghe Chivorchian, a declarat, cu actele pe masa, ca aFCM nu a beneficiat niciodata de bani publici, nici sub forma de donatii si nici subventii. Singurele cheltuieli sunt cele cu Centrul de Copii si Juniori si apoi cheltuielile cu stadionul. Atat. Referitor la Contractul incheiat intre Primarie si FCM, lucrurile sunt clare”, spune Chivorchian. aDeoarece stadionul este al Primariei, prin contract se prevede clar ca utilitatile sunt suportate de Primarie (energie electrica, apa, caldura etc). „Acest contract”, afirma presedintele de onoare al clubului, Dumitru Sechelariu, aa fost atacat in numeroase randuri, insa el a rezistat chiar si in fata Curtii Supreme. Deci, este valabil”. Nedumeririi primarului Stavarache cu privire la administrarea de catre FCM Bacau a unor spatii comerciale si a unor terenuri, presedintele clubului bacauan ii raspunde intr-un interviu acordat reporterilor nostri: aSunt doua feluri de spatii. Cele cumparate de club in 2003, cu un pret mai mare cu 5 la suta decat orice alta oferta, la o licitatie, pentru care noi platim Primariei peste 400 de milioane de lei pe luna. Mai sunt apoi terenuri, in Piata Centrala, oferite gratuit, pe care noi am dezvoltat o activitate profitabila. Bacauanii trebuie sa stie adevarul, noi nu beneficiem de bani publici”. Presedintele Gheorghe Chivorchian a facut ieri o observatie de bun simt: aNoi putem fi controlati, inclusiv de reprezentantii CL, o data la o luna sau la doua luni. Suntem verificati de instante financiare centrale si locale si dam un bilant anual extrem de amanuntit. Dar si dl. Stavarache, care a platit utilitatile mai mult de un an, nu a avut nici un fel de probleme la verificarile care i s-au facut, in calitate de functionar public. Nici nu avea cum, pentru ca contractul
de inchiriere a Stadionului Municipal, din 1999, a fost validat de cele mai inalte instante juridice din Romania. In acest context, ramane doar varianta ca dl. Stavarache s-a suparat pe dl. Sechelariu si vrea sa se razbune prin intermediul FCM Bacau”.
Statutul juridic
al FCM

Cu armata de specialisti pe care o are Romeo Stavarache ar fi putut observa ca FCM este constituit ca o asociatie non-profit, pe baza Legii 21/1924 si reorganizat in baza Legii 69/2000 (Legea Sportului), obtinand certificatul de inregistrare sportiva pe 5 decembrie 2001. Si, foarte important, in statut scrie negru pe alb ca asociatia se afla in sprijinul si supravegherea Consiliului Local al municipiului. De asemenea, activitatea financiara este supravegheata si poate fi verificata de Consiliul Local oricand pe baza mandatului unui consilier local desemnat de acesta si care face parte din Consiliul Director. Conducatorii clubului se intreaba si acum de ce acea persoana nu-si intra in atributiuni si Primaria trimite saptamanal adrese peste adrese la club, prin care este somat ba sa achite utilitatile, ba ca ii intrerupe curentul, asa cum s-a intamplat cu spatiile comerciale. Echipa si clubul au acum nevoie de sprijin si de liniste. A inceput campionatul, sunt sperante ca in acest tur FCM sa aiba o comportare buna, pe masura investitiilor si a dragostei cu care este inconjurat”.

Echipa ar putea juca la Onesti
ori in alt oras

Suparat si deranjat de pozitia primarului Stavarache fata de Statutul Clubului, de permanentele sicanari la adresa echipei, in care a investit multi bani, foarte multi, la ultimul meci al FCM pe stadionul municipal, Dumitru Sechelariu a declarat ferm ca actuala atmosfera creata de unii oficiali ai Primariei nu este propice unei activitati competitionale de performanta. aDomnul Stavarache vrea sa aiba control asupra clubului, dar acest lucru nu il poate face decat in baza statutului. Il sfatuiesc pe domnul Stavarache sa-si vada de problemele administrative ale orasului si sa ne lase in pace. Daca, totusi, nu se vrea fotbal la Bacau, voi muta echipa la Onesti, acolo unde vom fi primiti mult mai bine”, a spus ziaristilor presedintele de onoare al FCM. aNu ar fi vorba doar de Onesti si nu as vrea ca aceasta afirmatie sa fie scoasa din context. Poate fi vorba de oricare alt loc din lume, dar numai in conditiile in care Primaria se va inversuna si va scoate, practic, echipa din oras”.

Intentii benefice in declaratii
oficiale

Intr-un comunicat de presa al Primariei, semnat de Romeo Stavarache, se precizeaza clar inca din primul rand: aReafirm faptul ca ne dorim ca FCM Bacau sa devina un club performant iar fotbalul practicat sa fie unul de spectacol, spre incantarea miilor de bacauani care iubesc acest sport. De aceea intelegem sa ne implicam si sa sprijinim cat mai mult acest club. Relatia dintre Primaria municipiului Bacau, Consiliul Local si Clubul FCM trebuie sa fie o relatie bazata pe respect reciproc si, cel mai important, o relatie bazata pe respectarea cadrului legal (…) In intentiile noastre se afla modernizarea Stadionului Municipal prin inlocuirea gazonului, refacera pistei de atletism si acoperirea tribunei B, investitii care insumeaza 1,5 milioane euro si pe care le vom realiza in anul 2006.”

Nici o problema cu contractul
de performanta

Primaria Bacau a incheiat contracte de performanta cu SCM Bacau si Stiinta Bacau (doar sectiile de volei feminin, atletism si badminton). In aceste contracte – benefice, de altfel, pentru sport – finantarea respectivelor grupari este direct proportionala cu rezultatele inregistrate in cadrul competitiilor. aPentru noi, o astfel de problema nu s-a pus in mod practic. Doar intr-o discutie telefonica cu dl. Stavarache s-a ridicat pentru FCM Bacau problema unui contract de performanta. Dar nu ni s-a propus oficial asa ceva, iar din unele ziare aflu ca noi am refuzat contractul! Nu-i adevarat! Cine nu ar dori sa aiba bani in plus, daca reuseste sa fie mai bun? Verificati, insa, daca problema unui contract de performanta a fost pusa oficial in sedinta de CL. Este inca o dovada ca asemenea dialog trebuie purtat fata in fata, nu prin intermediul presei”, a precizat Gheorghe Chivorchian, presedintele FCM Bacau, ieri, la o discutie cu reprezentanti ai mai multor publicatii locale si centrale.

Scris de Gheorghe BALTATESCU, Peter KELMANN

Studentii caministi, obligati sa manance la cantina

Echipa de conducere a Universitatii Bacau a adus din nou in discutie ideea de a se impune studentilor caministi sa ia masa la cantina. Acest fapt a starnit in trecut numeroase nemultumiri in randul studentilor care erau obligati sa cumpere si cartela de masa in momentul in care plateau chiria pe loc. Principalii aclienti” pe care ii are in prezent cantina sunt profesorii, in ciuda numeroaselor incercari a conducerii Universitatii de a atrage studentii, trecandu-se de la meniu fix la meniu tip restaurant, mai diversificat. Conducerea Universitatii Bacau doreste sa ia aceasta hotarare motivand ca gatitul in camin duce la un consum mare de energie. aCand fac mancare in camere produc si multa mizerie. In plus, zilnic se infunda canalizarea pentru ca arunca in chiuvete resturile de mancare”, a mai motivat Gheorghe Pintilie, prorectorul Universitatii Bacau. aDaca ar manca regulat la cantina, ar fi mai sanatos si pentru ei. Eu as fi multumit in cazul in care copilul meu ar manca la cantina. O pizza din oras costa mai mult decat o masa aici si nu e la fel de sanatoasa. Cred ca luand o astfel de hotarare am veni in ajutorul studentilor. Ei daca au un ban in buzunar poate nu-l dau pe un pranz sanatos”. Deocamdata, insa, discutia a avut loc doar in cadrul restrans. Ideea va fi supusa insa spre aprobare Senatului Universitatii. Pintilie a declarat ca inainte de a se lua o decizie trebuie sa ceara si opinia Ligii Studentilor. Ana Maria Chirila, lidera Ligii studentilor din Universitatea Bacau, a dat dreptate prorectorului Pintilie, recunoscand cu dezamagire ca studentii se poarta ca niste persoane fara educatie. aSincer, situatia e cu doua taisuri. Multi studenti mananca in camin, arunca firmiturile peste tot si apar gandaci. Am intalnit cazuri, fete sau baieti, nu conteaza, nu vreau sa fac discriminari, care arunca resturile in chiuveta. Tine de educatie. Daca le sta in caracter! Am vrut sa pun si paznic la baie. Sa-i prind si sa-i bag cu nasul acolo, in mancarea aruncata in chiuveta. Cand mergi sa te speli pe dinti, n-ai unde de resturi. Partea buna a unei astfel de masuri ar fi ca studentii n-ar mai manca in camere si s-ar diminua din efectul negativ asupra caminelor. Partea proasta este ca studentii nu vor sa manance la cantina. Ies mai ieftin daca isi fac un ochi, niste cartofi prajiti. Mai primesc de acasa”. Lidera studentilor bacauani a incheiat spunand ca daca ar fi dupa ea ar aproba obligativitatea, chiar daca multi o sa-i asara in cap”. Ana Maria Chirila a precizat insa ca se va sfatui intai cu biroul de conducere al Ligii.

Scris de Laura Huiban

Peste 18 furnizori de programe care calculeaza retetele compensate si gratuite in aproximativ 860 de farmacii din tara avertizeaza ca intregul sistem de eliberare a retetelor ar putea intra in colaps. Casa de Asigurari este nemultumita de activitatea firmei care instaleaza programele de calculator in 60 de farmacii din judet. La inceputul lunii,pacientii stateau la usile farmaciilor asteptand instalarea soft-ului.

Printr-un comunicat de presa, furnizorii de programe anunta ca nu mai reusesc sa faca fata schimbarilor repetate din sistemul de compensare din cauza lipsei de informatii privind noile reguli de compensare, care se schimba de la o luna la alta, uneori chiar si de doua ori intr-o luna. Furnizorii spun ca listele noi cu medicamentele compensate si modul cum acestea sunt calculate le sunt comunicate doar cu o zi sau doua inainte de data la care calcularea lor trebuie aplicata in farmacii. Din acest motiv, nu au timpul necesar implementarii si testarii adecvate a schimbarilor survenite in sistemul de compensare. Comunicatul il citeaza pe reprezentantul uneia dintre firme, care declara ca aregulile de calcul si de verificare a retetelor nu sunt transparente sau se difuzeaza intr-o formulare confuza, incat informaticienii deduc cu greu si cu mare risc ceea ce ar trebui implementat in program”. Informaticienii solicita Casei Nationale de Asigurari de Sanatate o stabilizare a regulilor de compensare, iar cand schimbarea acestora este necesara, sa se comunice cu cel putin 6 – 7 zile inainte. Reprezentantii firmelor aduc drept argument si faptul ca nici ei, nici farmacistii nu mai pot suporta pierderile financiare induse de schimbarile dese ale listelor de medicamente compensate.

Doua treimi din farmacii au probleme cu soft-ul

Nemultumirile nu exista numai de o parte. Conducerea Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (CJAS) declara ca prestatia uneia dintre firme a intarziat eliberarea de retete la inceputul lunii august. aIn Bacau, farmaciile lucreaza cu doua firme, ne-a declarat dr. Maria Tioc, director al CJAS. Una dintre ele nu ne creeaza probleme. Se pare ca este aceeasi firma cu care lucreaza si Casa Nationala, deci sunt pe aceeasi lungime de unda. Cealalta firma, in schimb, provoaca blocaje in farmacii. Pe 1 si 2 august, cele 60 de farmacii care au contract cu aceasta firma stiau de ce fonduri dispun, dar nu eliberau retete pentru ca nu aveau softul instalat. Am discutat cu reprezentantii firmei si mi s-a explicat ca primesc programul de la CNAS si trebuie sa il adapteze programului lor. Apar inadvertente si la ei, dar si in farmacii. Aceasta problema trebuie rezolvata intr-un fel. Pacientii stateau la usa, asteptand sa se instaleze programul”. Daca acest conflict nu-ti gaseste rezolvarea, orice schimbare a listei de compensate ar putea duce la blocarea eliberarii de retete.
Scris de Doina MINCU

In noaptea dintre 16 si 17 august, torentii au lovit din nou pe Valea Trotusului. Exact la o luna de la ultimele inundatii, apa a intrat iar in case, a distrus poduri si drumuri, unele abia reparate. Bani pierduti, munca irosita. Primarii acuza Guvernul de indiferenta si de politici proaste.

Apa s-a pravalit din ceruri toata noaptea, iar dimineata, inundatiile au lovit din nou Valea Muntelui, afectand case, drumuri si poduri. La ora 5, raul Trotus depasise cota de atentie la Goioasa si Tg. Ocna. Si paraurile Sant, Popoiu si Asau s-au revarsat si au inundat gospodariile. La Ghimes, Trotusul a inundat 50 de case, a distrus 3 poduri si a avariat drumul national (DN) 12, iar la Comanesti, apa a intrat in 165 de case. Din cauza torentilor care au navalit de pe versanti, la Palanca, drumul comunal (DC) 137 e partial distrus, iar e DN 12 blocat. In satul Ciughes, care e a treia oara devastat de ape si inca era izolat, noaptea dintre 16 si 17 august au fost inundate 14 case. aCea mai grava situatie se inegistreaza pe DN 12, la Palanca, la monumentul lui Rebreanu, unde a alunecat tot dealul si a venit in sosea, blocand-o pe circa 300 de metri”, declara Dumitru Nada, sef secretariat la Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta (CJSU) Bacau. La Brusturoasa au fost inundate 7 case, iar in Asau, o casa a fost distrusa total. In Agas, nenorocirea s-a intors. Primarii, carora le-a ajuns cutitul la os, acuza Guvernul de indiferenta. aToata comuna a fost inundata, sustine primarul Toma Spoiala. De azi-noapte, la 11, stam pe drumuri, stam in mal. De data asta s-au revarsat si paraiele Cotumba, Agas, Foroja si Tulburat”. Au fost inundate 54 de case in Preluci, 31 la Cotumba, 40 in Ghelet, 15 in Agas si 13 in Goioasa. aToate sunt praf, spune primarul, catranit. Dar vin iarasi cei de la MLPAT, trec in viteza printre ele si iar spun . Nici nu vor sa intre in curti, isi bat joc de oameni. La Bucuresti e Olimpul, niciodata nu vor ajunge cei de acolo la muritorii de rand si nici noi la ei. Dau vina pe taieri! Arata, mereu, o rapa din Straja si spun ca s-au facut defrisari. Sa vina la Agas, sa ne arate, unde s-au facut taieri? Dau padurile la greci, la evrei si la unguri, arabii n-au treaba, isi continua activitatea, numai amaratii nostri n-au voie. Ne bate Dumnezeu si ne mai bat si ei!”. Toma Spoiala spune ca indiferenta guvernantilor e mai rea ca inudatiile. Si in Palanca a fost prapad, cele mai afectate fiind satele Ciughes, Palanca si catunul Cuchinis. aAu venit torentele de peste tot, spune primarul Adrian Palistan. Apa vine in viteza, distruge si trece, la noi nu balteste”. Drumul comunal (DC) 137 abia fusese reparat, dar apa a spalat tot prundisul. aA fost impracticabil, l-am redat circulatiei si ieri a fost distrus iar, din cauza ca nu a fost taluzat. Domnii de la Romsilva acum au venit sa pazeasca padurile, cand avem nevoie de lemn. Valeu, ce-l mai pazesc! Suntem dispusi sa cumparam de la Directia Silvica, dar ei ne dau gros pana in 25 cm, iar noi avem nevoie de catarge, ca sa apere malurile”. El sustine ca marea urgenta e sa consolideze malurile paraurilor Ciughes, Cesareni si Popoiu. aDrumul acesta a costat 10 miliarde, bani care sunt pierduti, sustine Dumitru Nada, revoltat din cale-afara. Asta din cauza ca la noi totul se face pe dos. In loc sa se faca intai regularizarea cursurilor de apa si apoi repararea drumurilor, se face invers”. In loc sa se investeasca in consolidarea digurilor si a malurilor pentru ca sa se previna inundatiile, banii sunt cheltuiti pe atenuarea efectelor si pe carpeli, distruse iar, la fiecare ploaie. SGA raspunde numai de paraurile cu lungimea peste 5 km, cele mai mici fiind in grija consiliilor locale (CL). aProblema e ca aceste consilii nu au bani nici de salarii, arata Dumitru Nada. Pana sa avem comune bogate, ca in Germania, vor trece zeci de ani. Si aici ar trebui sa fie schimbata legislatia, ca apele peste 100 de metri sa fie regularizate cu bani de la buget”.

Directia Apelor Siret sustine
ca si-a facut treaba

Cu toate ca cea mai mare suprafata din drumuri a fost distrusa din cauza cursurilor de apa, specialistii de la ape sustin ca ei si-au facut treaba, atat cat au putut. aLucrarile de regularizare
a cursurilor de apa nu se pot face imediat, adica este nevoie de timp, a declarat Georgiana Draghinda, purtator de cuvant la Directia Apelor Siret. Si apoi, ne mai lovim si de problema financiara, pentru ca banii pentru refacerea cursurilor de apa vin de la buget. Pana nu primim banii nu avem ce face. Insa cursurile de apa din zonele afectate au fost decolmatate, deci nu stiu daca acuzele aduse de primari sunt justificate”. Potrivit precizarilor facute de Georgiana Draghinda, lucrari de decolmatare s-au facut in comuna Palanca, Gura Vaii, Ardeoani, Asau, Brusturoasa, Stefan cel Mare, Agas si Comanesti. Specialistii de la DAS sunt de parere ca lucrarile realizate de ei pana in prezent au avut ca scop asigurarea scurgerii apelor la nivele obisnuite, iar pe restul cursurilor de apa, care nu au fost decolmatate, se vor face lucrari in perioada urmatoare.

Adrian Palistan,
primar la Palanca:

aDrumul a fost impracticabil, l-am redat circulatiei si ieri a fost distrus iar, din cauza ca nu a fost taluzat. Domnii de la Romsilva acum au venit sa pazeasca padurile, cand avem nevoie de lemn. Valeu, ce-l mai pazesc! Suntem dispusi sa cumparam de la Directia Silvica, dar ei ne dau gros pana in 25 cm, iar noi avem nevoie de catarge, ca sa apere malurile”.

Toma Spoiala,
primarul din Agas

aToate sunt praf, spune el, catranit. Dar vin iarasi cei de la MLPAT, trec in viteza printre case si iar spun . Nici nu vor sa intre in curti, isi bat joc de oameni. La Bucuresti e Olimpul, niciodata nu vor ajunge cei de acolo la muritorii de rand si nici noi la ei. Dau vina pe taieri! Arata, mereu, o rapa din Straja si spun ca s-au facut defrisari. Sa vina la Agas, sa ne arate, unde s-au facut taieri? Dau padurile la greci, la evrei si la unguri, arabii n-au treaba, isi continua activitatea, numai amaratii nostri n-au voie. Ne bate Dumnezeu si ne mai bat si ei!”.

Scris de Silvia PATRASCANU, Alina RATA

Peste 150 de copii care provin din familii sarace risca sa nu poata incepe anul scolar in luna septembrie. Si asta pentru ca ei, elevi la clasele „Stefanita” de la Asociatia „Ovidiu Rom”, nu vor mai avea acces in sala de clasa, care le-a fost amenajata in internatul Colegiului National „Vasile Alecsandri” inca din urma cu patru ani. Vinovat pentru aceasta situatie pare sa fie insusi directorul colegiului, Vasile Cautis, care nu doreste sub nici o forma sa mai puna la dispozitie spatiu pentru orele de studiu ale copiilor napastuiti de soarta.

Proiectul aGata, dispus si capabil”, la un pas de incheiere

In urma cu patru ani, Asociatia „Ovidiu Rom” a primit o finantare externa pentru un proiect ce ii viza pe copiii din familii necajite, care cu greu reusesc sa traiasca de pe o zi pe alta. „S-a facut un parteneriat cu autoritatile locale, Consiliul Local, Consiliul Judetean prin noi, Fundatia de Sprijin Comunitar, Politie, Inspectoratul Scolar, Betania, Directia de Sanatate Publica, si asa a aparut proiectul „Gata, dispus si capabil”, precum si clasele aStefanitaa”. Fiecare institutie a contribuit la punerea pe picioare a acestui proiect”, ne-a declarat Daniela Tataru, director general adjunct la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC). Majoritatea copiilor au fost racolati de pe strada, unde fie cerseau de la trecatori, fie hoinareau pentru a-si omori intr-un fel timpul liber. Peste 150 de copii au fost cooptati in proiect, scopul acestuia fiind pregatirea lor pentru sistemul de invatamant in masa. „La clasele Stefanita sistemul de invatamant nu este unul rigid, ci unul alternativ, care sa ii stimuleze pe copii. Ei vin de placere la cursuri, iar multi dintre ei, pe parcursul anilor, au reusit sa se integreze in sistemul de invatamant in masa. Acest proiect este un adevarat succes pentru noi”, a mai spus Dana Tataru. Din pacate, „Gata, dispus si capabil” este pe cale sa fie inchis, iar cei peste 150 de copii sa nu mai poata incepe anul scolar, in luna septembrie. Si totul doar din cauza locatiei, nicidecum a banilor. In anul 2001, fosta conducere a Colegiului „Vasile Alecsandri”, a acceptat sa fie parte din proiect, punand la dispozitie spatiu pentru orele de scoala. „Este vorba despre o sala de la primul etaj al internatului colegiului, pe care Asociatia „Ovidiu Rom” a renovat-o total. A pus parchet, a schimbat sistemul de iluminare, a zugravit, a facut-o sa arate ca o sala de clasa. Iar copiii deja s-au obisnuit sa vina aici. In fiecare an se reinnoia contractul dintre colegiu si asociatie. Totul a fost bine pana in iunie anul curent. Actualul director, Vasile Cautis, nu vrea in ruptul capului sa mai incheie un astfel de contract. Nu inteleg de ce nu vrea sa ne ajute sa ne continuam proiectul „Gata, dispus si capabil” „, comenteaza Dana Tataru.

Directorul Cautis nu nu-i suporta pe elevii de la aStefanita”

De aceeasi parere este si Maria Gheorghiu, director executiv la Asociatia „Ovidiu Rom”. Ea sustine ca doreste sa se ajunga la o solutie de compromis, astfel incat cei 150 de copii sa nu aiba de suferit. Mai mult, ea a confirmat faptul ca pentru continuarea proiectului au gasit o sala la Scoala nr.5, insa, la ora actuala, acolo nu se pot desfasura ore de studiu. „Sala respectiva trebuie zugravita, intr-un cuvant amenajata. Ori pentru asta ne trebuie macar cinci – sase luni. Avem nevoie de macar cateva luni ca sa o punem la punct. Ori directorul Cautis nici nu vrea sa auda de asa ceva. Eu sper sa ne inteleaga si sa ne lase inca cel putin jumatate de an in sala de la internatul colegiului. Copiii saraci au nevoie”, a completat Maria Gheorghiu. De partea cealalta, directorul Vasile Cautis ne-a declarat ca subiectul cu pricina nu face parte dintre prioritatile lui. Insa, daca tot l-am abordat, ne-a comunicat faptul ca nu are nici un contract cu Asociatia „Ovidiu Rom”, deci nu incalca legea. Iar de incheiat altul nici nu se pune vorba. „Eu vreau sa fac acolo o sala de lectura pentru liceeni. Stiti dumneavostra ca toti liceenii care stau in internat invata cu cartea pe genunchi? Nu mi se pare firesc ca ei sa nu aiba o sala de studiu. Iar alt spatiu pentru copiii saraci nu am de dat.
M-am saturat de acest subiect si chiar am de gand sa fac o conferinta de presa pe tema asta. Nu stiu unde vor invata acesti copii de la clasele Stefanita”, a incheiat directorul Cautis. Din pacate, cert, pana la ora actuala, este doar faptul ca peste 150 de copii nevoiasi asteapta cu nerabdare sa inceapa noul an scolar. Insa ei nu stiu ca sala lor de studiu a fost inchisa, riscand sa invete sub cerul liber. „Un alt risc este acela ca unii copii sa hoinareasca din nou pe strazi, pierzand timpul de pomana. Sau chiar cersind. Si, astfel, ajungem din nou de unde am plecat. Am muncit patru ani degeaba la acest proiect”, a mai spus Dana Tataru. Scris de Carmen SERBAN

Declaratiile lui Emil Boc cum ca va promova o lege privind utilizarea votului uninominal pentru alegerea parlamentarilor ne-a determinat sa realizam un sondaj pentru a vedea care din actualii senatori si deputati sunt cunoscuti de alegatorii lor. Conform initiativei lui Boc, cetatenii nu vor mai vota liste cu nume propuse de PNL sau PSD, ci indivizi. Fiecare candidat la Senat sau Camera Deputatilor va fi votat separat. Nu va mai fi „sub umbrela partidului”, votat din fidelitate sau incredere in partid, ci pentru propriile calitati si actiuni. Am vrut sa vedem cat sunt de cunoscuti deputatii si senatorii nostri acum, la noua luni de la alegeri. Nu e vorba de un sondaj sociologic, in adevaratul sens al cuvantului, ci de un sondaj de opinie realizat cu mijloace jurnalistice. „Ce nume de parlamentari bacauani cunoasteti?” a fost intrebarea pe care am pus-o interlocutorilor nostri. Cand reactia lor a fost tacerea, am incercat sa-i ajutam, nominalizand cativa parlamentari care ne reprezinta in forul legislativ. Raspunsurile au fost dintre cele mai neasteptate.

Angela Gal, 49 de ani, administrator firma.

„Chiar din cei noi, eu nu cunosc nici unul. Din cei vechi, il stiu pe fostul prefect si pe o doamna, sotia unui avocat”. „De Liviu Miroseanu sau de Olguta Cocrea ati auzit?” „Nu, nu, v-am spus, nu-i cunosc”.

Viorel Enache, 54 de ani, inginer instalator.

„Ii stiu pe doamna Cliveti si pe Ionel Palar, de la PNL. De Liviu Miroseanu doar am auzit”. Intrebat de Valeriu Gheorghe, Viorel Enache si-a amintit ca e din PNL. Numele Cristian Cucuianu „parca imi spune ceva”, dar de Olguta Cocrea n-a auzit pana acum.

Traian Breahna, 68 de ani, maistru constructor.

„Ii stiu pe aceiasi politicieni pe care i-a pomenit colegul meu, Viorel Enache, dar am auzit despre ei la televizor, in rest ajutor n-am avut de la nici unul. Ar trebui sa se ocupe mai mult de tineri, ca n-au casa, n-au masa, stau cu chirie. Tineretul e la pamant”.

Silviu Canciuc, 19 ani, proaspat absolvent de liceu.

Intrebat ce nume de parlamentari bacauani stie, tanarul a raspuns prompt: „Dragos Benea”. Dintre cei enumerati de noi, Silviu a auzit de Catalin Mardare, „parca de la PNL”. La prezentarea altor nume – Liviu Miroseanu, Ionel Palar, Olguta Cocrea – raspunsul a fost categoric: „NU”.

Adrian Vasile, 84 de ani, pensionar.

„Ii cunosc pe toti, dar acum nu mi-i amintesc. Pe Catalin Mardare, fostul prefect, da, il stiu, e membru PSD”. Pe Valeriu Gheorghe si pe Minodora Cleveti nu, nu-i cunoaste, dar a auzit despre Ionel Palar, recent, la televizor.

Carmen Chiroi, 41 de ani, casier.

„Ma credeti ca nu-i cunosc?” O credem. A auzit totusi de Catalin Radu Mardare, fost prefect al judetului Bacau. Da, si de Minodora Cliveti stie, „parca e din PNL”, iar de Ionel Palar a auzit, „dar nu stiu de unde sa-l iau”.

Eugenia Zavoranu, 74 de ani, pensionara.

„Nici un nume nu cunosc, dar am aceeasi parere despre toti”, raspunde ea, cu patima, adica aceeasi proasta parere. O ajutam, iar ea isi aminteste de Ionel Palar. „Da, am auzit, dar nu stiu de la ce partid este”, apoi, dintre toti ceilalti, „de Minodora Cliveti stiu, e de la PSD, avocat!”.

Facem mentiunea ca numele de parlamentari folosite de noi in sondaj sunt ale unor deputati si senatori intens mediatizati de cotidianul nostru din diferite motive (functii, scandaluri in care au fost implicati, actiuni politice sau conferinte de presa sustinute de acestia). Lista lor e cu mult mai lunga si o publicam inca odata pentru ca parlamentarii care nu si-au regasit numele in sondaj sa nu se simta frustrati si sa ne acuze ca nu-i mediatizam: Viorel Hrebenciuc, Petru Gabriel Vlase, Minodora Cliveti, Nicolae Banicioiu, Catalin Voicu (deputati PSD), Ionel Palar si Valeriu Gheorghe (deputati PNL), Liviu Miroseanu (deputat PD), Mircea Ifrim (PRM) si Olguta Cocrea (deputat independent, ales initial pe listele PRM), Catalin Mardare si Ion Moraru (senatori PSD), Aron Popa (senator PNL), Ilie Ilascu (senator PRM) si Cristian Cucuian (senator PD).Scris de Silvia PATRASCANU

Ceata care pluteste in jurul activitatii desfasurate la Asociatia 83, de pe strada Mioritei, s-ar putea risipi. De multe luni, actele asociatiei nu au putut fi verificate nici de reprezentantii Biroului Asociatii de Proprietari din cadrul Primariei Bacau, nici de Politia economica. Dupa mai multe incercari nereusite, de curand actele au fost ridicate de la sediul asociatiei si sunt verificate de politisti. La o simpla privire, s-a descoperit o lipsa de 400 de milioane de lei in luna iulie. Cenzorii vorbesc de peste un miliard de lei disparuti.

Incepand din septembrie 2004 si pana in urma cu trei saptamani, toate incercarile inspectorilor din primarie si ale politistilor de a verifica actele Asociatiei 83 au fost sortite esecului. aAm avut sesizari ca in aceasta asociatie sunt nereguli, ne-a declarat Lorena Lazarica, inspector de specialitate. Ne-am deplasat de mai multe ori la sediul asociatiei, dar fie nu gaseam pe nimeni, fie ni se spunea ca actele sunt la cenzor. Am fost chiar impreuna cu Politia economica si cu reprezentantii CET. Aceasta asociatie are un debit enorm la CET, iar furnizorul ne-a solicitat sprijinul spre a lamuri situatia. Abia acum trei saptamani ni s-au prezentat documentele”.

Peste 400 de milioane lipsa intr-o luna

Inspectorul Lorena Lazarica spune ca la Asociatia 83 este un haos total. In procesul verbal incheiat la ridicarea documentelor sunt specificate neregulile constatate la prima vedere: registre de casa completate in creion, referate nesemnate de presedintele asociatiei si nestampilate, referate in alb pentru calatorii cu taxiul in valoare de sute de mii de lei fiecare. aAm descoperit pe loc o diferenta de 408 milioane de lei intre soldul scriptic si cel faptic numai pentru luna iulie. Cand au vazut ca vor urma verificari, cenzorii asociatiei ne-au spus ca au facut si ei o verificare si au descoperit o lipsa de 1,1 miliarde lei in gestiune”, a mai declarat Lorena Lazarica. De asemenea, cenzorii Corneliu Hairas si Maria Fantana au trimis o informare catre Primaria Bacau in care se declara nevinovati de situatia de la Asociatia 83 si acuza pe presedintele Nicolae Driu ca nu a lucrat decat cu presedintele comisiei de cenzori, Margareta Palcau.

Presedintele se declara nevinovat

Presedintele asociatiei, Nicolae Driu, declara ca nu stie nici macar ce acte au fost ridicate de la asociatie si ca nu i s-a inmanat un proces verbal. Admite ca la asociatia pe care o conduce sunt nereguli. aPresedinta comisie de cenzori este vinovata ca nu a facut lumina in acte, declara presedintele Driu. A motivat ca nu i s-au pus la dispozitie. Administratorul Cristina Bardasu este de vina ca nu a prezentat documentele la control. Acum, in timpul cercetarilor, a plecat in concediu. Da, sunt nereguli la asociatie si ma astept ca expertiza politiei sa scoata la iveala o lipsa in gestiune. Nu pot inca spune de cat va fi. Eu nu sunt vinovat. Nu m-am nascut presedinte si nu ma pricep la contabilitate”. Pana vor afla adevarul, locatarii trebuie sa faca fata unei noi probleme: RAGC ameninta cu sistarea apei pentru o restanta de peste 100 milioane lei din luna mai. Si asta in conditiile in care la asociatie se incaseaza si 35 de milioane pe zi.Scris de Doina MINCU

Despre rezultatele obtinute de absolventii claselor a VIII-a din judet la Testele Nationale am scris in repetate randuri. Acum revenim, pentru reliefarea unor paradoxuri care spun ceva mai mult decat ar parea la prima vedere. Cum ar fi, de pilda, faptul ca 25 de candidati care absolvisera clasele V-VIII cu medii peste 9.00 nu au reusit sa promoveze Testele Nationale, patru dintre ei obtinand medii sub 4.00 la limba si literatura romana, iar doi fiind evaluati sub 4.00 la matematica, situatie care spune foarte mult despre nivelul de exigenta si acalitatile” de evaluatori ale cadrelor didactice din scolile respective.

Doua categorii de ascoli izolate”

Iata o alta situatie paradoxala, legata de scolile izolate, cu multi suplinitori in incadrare, despre care se credea ca au absolventi slab pregatiti, cu sanse reduse de a promova Testele Nationale. Si asa s-a si intamplat la unele scoli din aceasta categorie, existand unitati scolare (Viforeni, Radoaia, Valeni, Fulgeris, Poiana Negri) in care nici un absolvent nu a promovat testele, sau altele in care mai mult de jumatate dintre elevii claselor a VIII-a n-au reusit sa promoveze ultima clasa de gimnaziu, cum a fost cazul scolilor Borsani, Sulta, Caiuti, Nicoresti si Cociu. Iata, insa, ca au existat in acest an si scoli izolate din punct de vedere geografic, cu profesori suplinitori la nivel gimnazial, ai caror absolventi au avut totusi rezultate bune si chiar foarte bune la Teste, cum a fost cazul scolilor din satele Preluci, Haghiac, Goioasa, Carligi, Cabesti, Sirbi, Malosu, Prohozesti, Lapos, Dragomir, Negulesti, Gherdana, Enachesti, Cosnea, Faget si Pirjol, ceea ce dovedeste ca atunci cand responsabilitatea cadrelor didactice e fericit coroborata cu implicarea parintilor si a comunitatii, rezultatele pot fi superioare conditiilor existente intr-o scoala sau alta.

Limba romana, bat-o vina!

Am scris zilele trecute despre faptul ca peste 100 de catedre de limba si literatura romana au ramas neocupate la sedintele succesive de repartizare din cursul lunii august, ceea ce inseamna ca, din toamna, tot suplinitorii vor fi imbracati cu vestele de salvare. Ce inseamna asta? In mod sigur, repetarea situatiei din anul scolar 2004-2005, cand 163 de scoli gimnaziale n-au avut nici un absolvent promovat la testul de limba si literatura romana, iar alte 45 de scoli au avut peste 80 la suta dintre absolventi cu medii sub 5.00 la aceasta disciplina de baza, care e, la urma urmei, alimba ce-o vorbim”. Nu intamplator, Inspectoratul Scolar Judetean a decis sa definitiveze, pana cel mai tarziu la 15 septembrie a.c., un plan detaliat de interventie, cu masuri concrete de ameliorare a rezultatelor obtinute de elevi pe parcursul celor doua semestre ale noului an scolar. Nu mai e un secret pentru slujitorii scolii faptul ca activitatea cadrelor didactice trebuie sa raspunda cerintelor Ordonantei privind asigurarea calitatii educatiei si ca elevii nu mai trebuie sa fie victimele iresponsabilitatii celor care, de la catedra, se erijeaza in postura de educatori-formatori, fara a avea si calitatile necesare.

Scris de Stefan OLTEANU

Apa calda curgand la robinetele consumatorilor racordati la CET va fi in curand o amintire. Incepand de astazi, CET Bacau trimite notificari pentru plata restantelor asociatiilor de proprietari cu care a incheiat contract de furnizare/primire agent termic. Debitele asociatiilor au ajuns la 160 de miliarde de lei. Peste 25.000 de bacauani se vor spala
iar la lighean.
aConsiliul de Administratie al societatii a luat decizia de a sista apa calda tuturor asociatiilor in cazul in care pana la 1 septembrie nu vom recupera 50-60 la suta din creante, ne-a declarat Vasile Dragusanu, directorul general al CET. Daca nici aceasta masura nu va avea efect, vom lua in discutie in CA si posibilitatea de a nu furniza caldura. Vom calcula si penalitati la sold. Am cautat sa avem o relatie buna cu partenerii nostri de contract, dar este inacceptabil unde s-a ajuns. Nu se poate sa primesti apa calda si caldura fara plata. Banii pe care ii incasam acum de la consumatori nu ajung nici macar pentru plata salariilor la CET si TERMOCET. Din ianuarie trebuie sa platim creditul la furnizor contractat pentru contorizare. Avem si noi datorii, catre transportatorii de carbune, pentru reparatii si investitii. Nu mai putem trece cu vederea debitele consumatorilor”.

Datorii mai mari la CET decat la TERMLOC

Cele 150 de asociatii de proprietari deservite de CET au acumulat debite de peste 160 de miliarde de lei, iar agentii economici, peste 10 miliarde de lei. Campioana absoluta la datorii este Asociatia 71 Taifun, cu 5,2 miliarde lei. Alte 25 de asociatii au restante intre 2 si 3,5 miliarde lei. Printre acestea, asociatiile: 83 (3,5 miliarde), 100 Primaverii (3,4 miliarde), Narcisa 57 (3,3 miliarde), 79 (2,9 miliarde), 75 (2,9 miliarde), 112 (2,8 miliarde), 89 (2,8 miliarde), 50 Viorelelor (2,7 miliarde lei). In urma cu cateva luni, conducerea CET a solicitat asociatiilor de proprietari aprobarea de a se indrepta impotriva fiecarui datornic, dar actiunea merge greu. La datoriile din propria-i ograda, CET adauga prin preluarea consumatorilor de la TERMLOC si restanteloe acestora. Cele 50 de asociatii care au fost pana la 1 august racordate la centralele termice ale TERMLOC au datorii de 17,7 miliarde lei, iar agentii economici de 1,3 miliarde lei. „Se pare ca bacauanii de la TERMLOC sunt mai buni platnici decat ai nostri, declara directorul CET. Daca media datoriilor pe apartament e la CET de 6,3 milioane lei, la apartamentele preluate de la TERMLOC e de 3,4 milioane lei”.

Incasari bune, debit de miliarde

Recordul detinut de Asociatia 71 Taifun este vechi. Actualul administrator, Catalin Bogaciu, spune ca sumele imense restante la CET s-au acumulat pe vremea fostului administrator. Intre sumele incasate de la locatari si cele platite la furnizori este o diferenta de peste 2,2 miliarde lei, bani care nu au fost inca imputati nimanui. „Procesul fostului administrator s-a terminat, dar obiectul acestuia a fost doar lipsa in casa, de 142 milioane lei, nu si cea in gestiune, declara Catalin Bugaciu. Acesti bani sunt singurii pe care ii vom recupera. Cele doua miliarde sunt ca si pierdute. Nu am cum sa le impart pe fiecare locatar, caci acesti bani au fost platiti o data”. Acum, la Asociatia 71 Taifun, incasarile merg bine, 415 milioane in luna iulie si, probabil, in jur de 600 milioane in august. Din pacate, miliarde disparute nu pot fi recuperate. Chiar daca au platit intretinerea, locatarii vor ramane fara apa calda. La fel vor pati consumatorii cu plata la zi, caci nu exista posibilitati tehnice de debransare doar a restantierilor.

Primaria nu intervine

Purtatorul de cuvant al Primariei Bacau, Ionut Tomescu, ne-a declarat ca actiunea CET este considerata indreptatita. „CET, ca furnizor de agent termic, are de platit la randul sau furnizori de combustibil, deci datorii ce trebuie onorate. Ce s-ar intampla daca aceste datorii nu ar fi achitate? Am putea ramane fara caldura in toiul iernii. Populatia ar trebui sa incerce sa-si achite din debite pe perioada verii, cand facturile sunt mai mici. Consideram ca un rol important au administratorii, care ar trebui sa bata din usa in usa si sa recupereze banii de la datornici. Ar putea sa-i impulsioneze pe locatari. Noi nu vom interveni in relatia dintre CET si consumatori”.
Scris de Doina MINCU