Mizerie, mirosuri insuportabile si o galagie de nedescris. Aceasta este atmosfera care domneste pe strada Pictor Aman, in jurul blocului nr. 5.
Primaria si Directia de Sanatate Publica au inspectat zona. Se incearca aducerea locatarilor pe drumul cel bun. Vor avea toate utilitatile, dar vor plati ce distrug.

Bacauanii care locuiesc in apropierea blocului 5 au ajuns sa urasca zona in care au trait ani de zile. „Stau aici de mai bine de zece ani, dar nebunie ca acum nu am mai pomenit, a declarat Ioan Maftei, in varsta de 67 de ani. Au devenit insuportabili. Pe langa faptul ca fac multa mizerie, tipa, injura…nici nu pot sa va descriu in ce conditii am ajuns sa traim din cauza lor. Nu ia nimeni nici o masura”. Blocul nr. 5 arata de parca o echipa numeroasa de barbari s-ar fi straduit din greu sa-l distruga. Murdar, cu geamurile sparte, fara usi, uns cu tot felul de mizerii. Multi locatari din zona nu se mai incumeta nici macar sa treaca pe langa blocul cu pricina, pentru ca risca sa se trezeasca in cap cu sticle, pungi cu apa sau chiar cu… surprize. „Nu mai putem trai alaturi de ei, este ingrozitor, spune Claudia Neculai. Avem copii si ar trebui sa le asiguram un mediu de viata sanatos, insa nu se poate cu astfel de vecini. Spatiile din jurul blocului au devenit ghene de gunoi pentru romi, care nu se mai multumesc sa isi arunce mizeria langa blocul lor, ci au inceput sa arunce spre blocul nostru”. Oamenii mai spun ca atunci cand erau calduri foarte mari, in jurul blocului nr. 5 se formau adevarate focare de infectie. „Acum avem noroc ca nu mai este canicula, dar a fost o perioada cand imi venea sa merg cu o masca
pe fata din cauza mirosului, afirma Dumitru Muraru. Fac scandal mereu, nici macar nu ne mai putem odihni din cauza lor, pentru ca dau muzica foarte tare”. Picatura care a umplut paharul pentru locatarii blocului nr. 7 a fost leaganul de langa bloc, care este mereu ocupat de romii de alaturi. Si nu de copii, ci de oameni in toata firea, care din lipsa de ocupatie stau in leagane „sa mai treaca timpul”.

Izvor de epidemii

Ieri, reprezentantii Primariei si ai Directiei de Sanatate Publica au inspectat blocul 5. „Este de neimaginat ce am vazut acolo, ne-a declarat dr. Marin Bustuc, director adjunct al DSP. Trebuie luate urgent masuri, caci este un izvor de epidemii. Nu puteam face nici controlul. Au aruncat de la etaj cu apa si chiar o punga cu excremente”. Ionut Tomescu, purtator de cuvant al Primariei Bacau, ne-a declarat ca, in 10 zile, blocul 5 isi va schimba complet infatisarea. „RAGC a intrat deja in bloc pentru a lucra la reteaua de canalizare. Urmeaza Termocet, pentru instalatia de termoficare. Cei din apartamente sunt obligatia de a-si repara si intretine instalatiile interioare. Majoritatea sunt proprietari, asa ca nu putem intra in apartamentele lor. Ideal ar fi ca instalatiile, interioara si comuna, sa fie gata in acelasi timp. Vor fi betonate si caile de acces. Se va reface si fatada. Inca nu stim la cat vor ajunge cheltuielile. La final, DSP va deratiza si dezinfecta blocul. Actiunea se va incheia cu o razie a politiei, pentru ca multe persoane locuiesc acolo fara forme legale”. Se pare ca locatarii din acest bloc vor avea din nou apa calda, rece si caldura. Vor fi obligati sa plateasca utilitatile si tot ce distrug.
Scris de Alina RATA Doina MINCU

Licitatia organizata la bursa, luni, a decis: sinistratii vor avea geamuri atermopan”. Chiar daca Guvernul nu da bani decat pentru case de chirpici pentru cetatenii din Moldova, la geamuri nu s-a mai zgarcit. Un geam de PVC costa de zece ori mai mult decat unul din lemn,
facut in sat.

Despre decizia nedreapta a Guvernului ca in judetul Bacau si in celelalte judete din Moldova, casele sinistratilor sa fie construite din chirpici sau valatuci, spre deosebire de a celor din Ardeal, ziarul nostru a mai scris. Dupa inundatiile din iulie, s-a optat pentru sprijinirea sinistratilor cu materiale de constructie in valoare de 136 milioane lei/casa. Asa
s-a spus la inceput, se pare ca suma
s-a modificat, coborand spre 100 milioane de lei. Materialele alese sunt ciment, lemn, ferestre, tabla, cuie, armatura pentru fundatie etc. Lipesc caramizile. S-a considerat ca in zonele de deal si munte din Moldova, peretii pot fi facuti din pamant. Daca in 2006 vor fi iar inundatii, zeci de miliarde de lei se vor transforma in mal. Casele de chirpici, indicate ca solutie de Guvern, vor avea insa geamuri termopan. Luni, la licitatia organizata de Bursa Romana de Marfuri (BRM) s-au inscris numai firme care fabrica tamplarie PVC, probabil din cauza ca se face repede si aduce venituri mari. In total, statul va cumpara 44.200 mp de tamplarie PVC. La firmele mari, un geam termopan, in doua canate, costa intre 155-160 de euro. Asta inseamna 5,6 milioane lei, dar exista firme care cer 7 – 9 milioane lei/geam, adica de zece ori mai mult decat pretul unui geam de lemn facut la tara. aUn mester iti ia pe geam 600.000 lei, cu tot cu material, arata Toma Spoiala, primarul comunei Agas. Va spun, din cele 136 de milioane, daca primeau banii in mana, sinistratii isi faceau toata tamplaria casei”. Primarii sustin ca oamenii ar fi fost mai chibzuiti si ar gasit materiale mai bune, specifice zonei de munte. aEu am experienta anului trecut, cand ne-au trimis cherestea la 5 milioane lei/mc, iar la noi costa 2 milioane. A noastra era cherestea buna, de rasinoase, iar cea trimisa de ei, cherestea de fag, rasucita, care nici pentru gard n-a fost buna, am folosit-o la cofraje. Se golesc niste depozite, asta e. Unii se imbogatesc, altii se chinuie”. Geamurile termopan nu sunt cea mai buna solutie pentru o casa din paianta, sustine si Stefan Potoroaca, primar de Asau, care se intreaba acum il fixam?”. Casa guvernantilor n-are pereti, dar s-a cumparat tamplarie PVC. aE un lux prea mare pentru necazurile noastre, declara el. Decat sa se dea atatea milioane pe termopan, mai bine ne asigurau caramizi. Va fi o problema foarte grea pentru noi lipsa caramizilor”. Prefectul Gabriel Berca nu respinge ideea ca ar fi fost mai practic ca sinistratilor sa li se dea 136 de milioane de lei si sa-i gospodareasca singuri, dar sustine ca solutia era acu dus-intors”, in sensul ca exista riscul ca unii sinistrati sa dea alta destinatie banilor. Angela Bogea, vicepresedinte al CJ Bacau, a criticat dur neincluderea caramizilor pe lista de materiale, considerand sinistratii din Moldova sunt supusi discriminarii. aMi se pare o aberatie sa pui geamuri termopan la case de valatuci, declara ea. Probabil a fost un interes, cineva voia sa vanda aceste geamuri si cui sa le furnizeze, daca nu sinistratilor?”.

Scris de Silvia PATRASCANU

Viata unei fetite de noua ani a depins, ieri dimineata, de mendrele dispecerului de la Serviciul Judetean de Ambulanta (SJA). Desi Violeta Hartie era grav bolnava si avea temperatura foarte mare (39 de grade), Lacramioara Benedic, dispecerul de serviciu, nu a binevoit sa trimita ambulanta dupa copil, pe motiv ca a…Salvarea nu e pe post de taxi”.
aVa rog ajutati-ma, fetita mea este grav bolnava! Ma rog de o jumatate de ora de dispecera de la Ambulanta sa imi dea o Salvare sa imi duc copilul la spital, insa aceasta ma trimite la medicul de familie. Imi tot repeta ca Salvarea nu este taxi. Viata fetitei mele este in pericol!”, acestea au fost primele cuvinte pe care Cristian Hartie, din Filipesti, a reusit sa le ingaime la telefon, ieri dimineata in jurul orei 8.20. Disperat, cu nervii intinsi la maximum, acesta ar fi facut orice pentru a i se aproba cererea de Salvare pentru fiica lui, care facuse temperatura peste noapte. Spaima era mare pentru ca ceilalti trei copii si sotia erau deja internati in Spitalul Judetean de Urgente, sectia Pediatrie, cu aceleasi simptome: febra mare, varsaturi si mialgii (dureri musculare). aCum se poate ca atunci cand viata unui copil este in pericol, dispecerul de la Ambulanta sa stea sa tina evidenta de cate ori am apelat la Salvare, daca se mai poate sa o primesc sau nu, si culmea, cu directorul de fata? Suntem oameni, traim printre oameni, insa sa stai sa judeci un om atunci cand acesta are mai mare nevoie de tine este inuman. Ce asteptau? Sa ma asez in genunchi in fata lor ca sa ma ajute?”. Dupa lungi insistente si rugaminti, dupa ce s-a facut atata zarva, o masina libera de la SJA a plecat in goana spre Filipesti. Cu febra mare si frisoane, Violeta Hartie, de noua ani, a ajuns la Spitalul Judetean de Urgente, ieri, in jurul orei 10. De aici a fost transferata la sectia Boli Infectioase.

Patru copii si mama lor, internati in spital

aSunt disperat, a spus printre lacrimi barbatul. Sambata noapte, doi dintre copiii mei, o fetita de doua luni si un baiat de un an si patru luni, au facut febra mare si i-am adus de urgenta la spital, a completat Cristian Hartie. Odata cu ei s-a internat si sotia mea, care de asemenea avea febra si o durea ingrozitor capul. Duminica dimineata am venit la ea in vizita cu celelalte doua fetite ale mele”. Cu toate ca a plecat de acasa cu ambii copii, Cristian s-a intors doar cu una din fetite. Cealalta nu a mai rezistat pana acasa, i s-a facut rau cand a ajuns la spital si a fost internata de urgenta. A urmat imbolnavirea Violetei. Duminica noaptea, aceasta acuza dureri in piept, avea febra si ii era greata. Tatal i-a dat fetitei doar un Paracetamol, in speranta ca ii va scadea febra. Luni dimineata la prima ora, copilul ardea. Distrus, tatal fetitei a plecat spre Bacau. Nu putea sa o ia pe Violeta cu el pentru ca nu se putea tine pe picioare. A vrut sa sune la Salvare dar nu mai avea bani pe telefon. aAm plecat spre Bacau si am mers direct la SJA, fara prea mare succes insa, a precizat barbatul. Dupa multe insistente, rugaminti si scandal mi s-a dat o Salvare. Stau si ma intreb totusi, pentru ce mi se mai opreste aproape un milion de lei pe luna din salariu? Ca sa imi moara copiii in casa in timp ce mi se reproseaza ca am mai beneficiat o data de Salvare?”

Directorul SJA il acuza pe tatal fetitei

Dispecerul Lacramioara Benedic ne-a declarat s-au primit de la Directia de Sanatate Publica indicatii sa nu mai trimita ambulantele pe teren apentru orice nimic”. Dr. Mihaela Popescu, director al DSP, ne-a declarat: aNici vorba de asa ceva. Am dat indicatii ca bolnavii sa fie vazuti intai de medicul de familie, dar urgentele sa fie preluate de Salvare. Un copil cu febra este sigur o urgenta!”. aDomnul Cristian Hartie trebuia sa mearga prima data la medicul de familie, a declarat Sorin Enescu, directorul SJA. Exact asta i-am spus si lui cand a venit aici. Nu putem trimite Salvarea pentru orice problema minora. Din cate am inteles, fetita pe care a adus-o la spital nu prezenta o cauza amenintatoare, deci putea fi transportata la medicul de familie, chiar daca acesta era la o distanta de cinci kilometri. Nu exista barem cu privire la beneficierea serviciului de ambulanta, insa noi trebuie sa asiguram urgentele”. Nu stim ce suport a avut directorul SJA sa afirme ca strarea fetitei nu era amenintatoare, atat timp cat acesta a mentionat ca nu a vazut-o. Dr. Aurelia Taga, de la Spitalul de Pediatrie, a precizat ca: atoti cei patru frati Hartie prezinta febra inalta si mialgii. Si mama copiilor acuza dureri de cap si musculare. Inca nu am putut sa depistam care a fost cauza imbolnavirii celor cinci membri ai familiei, insa banuim ca este o viroza respiratorie. Mai mult, credem ca este vorba de un focar de infectie, dar nu suntem siguri”. Momentan, cei patru copii impreuna cu mama lor sunt internati in sectia Boli Infectioase, unde li se administreaza tratament.Scris de Alina RATA

Ieri, in Bacau, a inceput constructia primei case din cele 15 distruse total de inundatiile din 13 iulie. Acestea vor fi ridicate de la zero, iar alte 145, vor fi consolidate. Constructorii vor folosi lemn, pereti prefabricati si structuri metalice. Primarul Romeo Stavarache sustine ca pana la sfarsitul lui octombrie, cele 15 familii vor avea case. De astazi incep lucrarile si in Cartierul CFR.

Inundatiile din 13 iulie au afectat Cartierul CFR, in zona strazilor Abatorului si Arcadie Septilici, si Cartierul Nord, mai ales str.Pr. Bradului. Din cauza revarsarii paraurilor Negel si Barnat, 15 case trebuie demolate si reconstruite de la zero, iar alte 145 au nevoie de lucrari de reparatii. Pe str. Gh. Donici, Abatorului si Brandusei sunt oameni care dorm sub cerul liber, imbracati cu toate hainele pe care au reusit sa le salveze. Sunt tristi, nemultumiti, neincrezatori. Frica lor cea mai mare e ca iarna ii va gasi tot fara adapost. Dupa atatea spaime, vin si vestile bune. Ieri, in Bacau, a inceput constructia primei case dintre cele distruse de inundatiile din iulie. E vorba de locuinta Elisabetei Lacatusu, din str.Prelungirea Bradului, nr.73. „Prima casa construita este si prima care a fost demolata, declara primarul Romeo Stavarache. Au trecut cinci saptamani, dar a trebuit sa fie realizata intai documentatia pentru cele 15 case care vor fi construite si pentru cele 145, la care lucrarile de consolidare au inceput. Vom lucra esalonat, pe masura ce vom primi sponsorizari”. Lucrarile de constructie sunt realizate de Ecor SRL, iar proiectul a fost realizat gratuit de Biroul de proiectare Bogdan Aurel din Vaslui. Pentru casa Elisabetei Lacatusu, materialele sunt furnizate sub forma de sponsorizare de SC Topaz SRL Bistrita Nasaud. Casele vor fi realizate din lemn si pereti autoportanti din prefabricate pe structura metalica, toate in baza aceluiasi proiect. Materialele de constructii vor fi asigurate partial de la Guvern, in valoare de 100 de milioane lei, pentru restul, 400 milioane lei, fiind nevoie de sponsorizari. 14 firme de constructii din Bacau s-au oferit sa lucreze pentru ca sinistratii sa nu locuiasca sub cerul liber cand afara va ninge. Cei mai ingrijorati au fost, in aceste saptamani, sinistratii din Cartierul CFR, asta poate si pentru ca sunt mai batrani si mai neajutorati. S-au temut mereu ca nu li se vor mai face case si au acuzat ca una le spune Inspectoratul de Stat in Constructii (ISC) si alta Primaria Bacau. Lista celor 15 este insa realizata in baza expertizei ISC, arata reprezentantii Primariei. „Maine vom incepe lucrarile si in Cartierul CFR, tocmai pentru a nu exista discutiii, declara Romeo Stavarache. Eu le spun cetatenilor sa fie linistiti si le promit ca pana la sfarsitul lui octombrie vor avea case. Chiar va invit sa monitorizati termenul de realizare. Trebuie insa si cetatenii sa inteleaga ca avem nevoie de sprijinul lor si ii rugam sa ne ajute cat pot”.Scris de Silvia PATRASCANU

Centrul de Integrare pentru Tineri din cadrul Asociatiei Betania a devenit, de cateva zile, casa pentru 12 tinere majore revocate din centrele de plasament. In cele trei vile, numite strategic Platan, Tei si Castan, tinerele vor locui vreme de un an, timp in care o echipa de specialisti le va ajuta sa se autogospodareasca, sa-si gaseasca un loc de munca stabil si sa devina independente. Sunt fete cu mari probleme de adaptare si comunicare, majoritatea cu studii la nivel de scoala profesionala, din familii dezorganizate si sarace, dar care spera ca, intr-o zi, sa poata trai pe propriile picioare, fara sprjinul nimanui.
Diana viseaza sa lucreze in strainatate

Diana P., in varsta de 20 ani, locuieste in centru de cateva zile. Inca nu s-a familiarizat cu locul: aCe frumos si curat este aici! Sunt canapele noi, avem gresie si faianta la baie, aragaz si frigider. Chiar si calculator si cuptor cu microunde. Este fain tare aici, dar ma cam plictisesc. Este foarte multa liniste. Asta pentru ca inca nu am un serviciu, iar curatenia in vila o termin foarte repede”, ne spune, pe nerasuflate, Diana. Este impresionata de conditiile in care a ajuns sa locuiasca, insa telul ei este acela de
a-si gasi un loc de munca. aSunt confectioner de tricotaje si imi doresc tare mult sa ajung sa lucrez in strainatate. Aici este frumos, dar nu pot sta la nesfarsit. Iar de parinti nici nu vreau sa aud, pentru ca m-au abandonat la orfelinat imediat dupa ce m-am nascut”, completeaza Diana. Despre ea, personalul centrului stie doar ca mai are cinci frati si ca parintii locuiesc in Comanesti. aNiciodata parintii nu s-au interesat de soarta ei. Deocamdata, prioritate este gasirea unui loc de munca pentru ea. Iar mai apoi sa o ajutam sa-si castige autonomia”, ne-a declarat Mirela Tochila, instructor de activitati practice la centru.

Integrare profesionala si sociala

Tinerele revocate din centrele de plasament au sansa de a locui in casele de tip familial Platan, Tei si Castan, doar daca binevoiesc sa inceapa sa lucreze si sa respecte regulamentul de ordine interioara. Timp de trei luni, ele sunt gazduite gratuit in centru, dupa care, din leafa primita lunar la locul de munca sunt obligate sa plateasca o chirie simbolica de 400.000 de lei. aAm preferat sa luam fete pentru ca, din punctul nostru de vedere, ele sunt mult mai vulnerablile decat baietii, chiar mai expuse marginalizarii. Iar suma de 400.000 de lei o primim doar pentru ca ele, astfel, sa invete sa-si gestioneze banii, ca si cum ar trai pe propriile picioare. Acesta este, de altfel, si scopul centrului nostru”, a precizat George Mihaila, coordonatorul centrului. Capacitatea celor trei case tip familial este de 22 de persoane. La ora actuala, doar 12 sunt din seria noua, cinci fiind acceptate pentru ca isi continua studiile liceale si universitare. Alte trei fete au ramas pentru ca fabrica unde lucrau a dat faliment, deci ele s-au trezit fara serviciu, iar altor doua tinere abia la sfarsitul lunii septembrie le expira contractul de munca la atelierul de croitorie din cadrul centrului. aFetele pot sta la noi maximum un an. Le ajutam sa se integreze atat profesional, cat si social. Iar chiria de 400.000 de lei o folosim tot in interesul lor. Le cumparam ceea ce au nevoie. Noi le asiguram alimentele, cazarea, precum si sedintele de consiliere”, a mai spus coordonatorul Mihaila. Cele trei case arata atat pe exterior, cat si in interior, de-a dreptul impresionant: la parter sunt bucataria, o baie si livingul, unde tinerele se pot uita la televizor sau juca la calculator, iar la etaj sunt patru dormitoare cu cate doua paturi si inca o baie. Sunt trei case mobilate si utilate complet puse la dispozitia tinerelor revocate din centrele de plasament, situate pe Strada Nordului, nr.19bis.Scris de Carmen SERBAN

Presedintii Consiliilor Judetene se ampotrivesc Guvernului an modificarea Legii Administratiei Locale. Ei au adoptat an unanimitate un document care contrazice protocolul dintre PNL, PD, UDMR si Partidul Conservator, protocol care prevede ca, la anceputul lunii septembrie, sa fie schimbati din functii presedintii consiliilor judetene care apartin opozitiei. Adunarea Generala a Consiliilor Judetene din Romania cere guvernului sa motiveze clar orice schimbare din functie a unui presedinte sau vicepresedinte de Consiliu Judetean. Aceasta este prima reactie a sefilor administratiei din teritoriu la intentia guvernului de a modifica Legea 215. Documentul adoptat la Adunarea Generala a Consiliilor Judetene din Romania a fost semnat si de reprezentantii Coalitiei de la putere. Ei spun ca este vorba de o pozitie a administratiei locale judetene si nu de un act politic. an timp ce an tara vor urma discutii pur politice antre liderii locali si sefii lor de partid de la centru, documentul semnat de Presedintii Consiliilor Judetene va ajunge la Consiliul Europei si la Comisia Europeana de la Bruxelles. aAtitudinea pe care au luat-o presedintii este un lucru pozitiv, este un semnal pe care l-au dat conducerii tarii, si anume de a-si focaliza atentia in directia de elaborari de legi benefice pentru populatie. Mai mult, o astfel de modificare adusa Legii Administratiei Locale este inutila si aberanta. Principalul incovenient il constituie neprecizarea tertelor parti (tribunele, curti de justitie) care sunt in masura sa actioneze pentru a destitui din functie presedintele Consiliului Judetean”, ne-a declarat Angela Bogea, vicepresedintele Consiliului Judetean Bacau. Dragos Benea, presedintele Consiliului Judetean Bacau, pune la indoiala actiunea Parlamentului din cauza aneprecizarii motvatiilor care ar putea sta la baza demiterii de pe post , carente care ar putea conduce la aparitia unui haos in administratie”. Ioan Chiriac, consilier judetean PNL, pune demersul presedintilor pe seama ainstinctului de autoconservare care exista in fiecare dintre noi. Decizia acelei adunari este reactia fireasca de aparare a functiilor”.
Scris de Cristian MIHAILA

Inundatiile au lovit din nou judetul Bacau. Ieri, in jurul pranzului, mai bine de jumatate din satul Schineni, din comuna Saucesti, era inundat. Disperarea se putea citi pe chipul localnicilor. 40 de jandarmi si trei autospeciale au intervenit pentru a-i ajuta pe sateni sa isi scoata bunurile din case. O femeie paralizata a fost salvata de un grup de jandarmi.
Deznadejde si frica, asta se putea citi pe chipul locuitorilor din satul Schineni. Oamenii erau disperati si nu mai aveau puterea decat sa se roage la Dumnezeu ca debitul raului Siret sa scada. Raul a inceput sa reverse spre sat in jurul orei 8 dimineata. Drama localnicilor a fost cu atat mai mare cu cat locuitorii din capatul satului au vazut cum apa le intra in case si in curti si nu puteau face nimic. S-au adunat toti in centru satului, cu mainile incrucisate la piept, socati de ceea ce s-a intamplat. Cei mai multi dintre ei au inceput sa isi scoata din case bunurile si sa le duca la vecinii care locuiesc in capatul opus al satului. aEste ingrozitor ce se intampla…eu am 70 de ani dar asa inundatii ca anul acesta nu am vazut niciodata, zice un batran din Schineni. Ne bate Dumnezeu pentru ca suntem rai…nu ne mai suporta. Ce vom face de acum? Casa mea este inundata…unde o sa stau? O sa ma intorc acolo, dar o sa stau tot timpul cu teama ca poate veni apa mare si o sa ma ia cu tot cu casa”. Involburat brusc, nabadaios de tot, raul Siret, alimentat generos cu apa de pe dealurile impadurite aflate in zona, s-a napustit asupra satului ca si cum ar fi cedat un baraj din zona. Cel putin aceasta a fost perceptia schinenilor. Panica a pus stapanire pe sat. Autoritatile locale au alertat Prefectura si Politia. Reprezentanti de la Directia Apelor, de la Politie, Jandarmerie si Pompieri au mers si ei in satul Schineni. aDebitul raului Siret a ajuns la 1700 de metri cub pe secunda, afirma Tudorita Lungu, director la Directia Apelor Siret. Debitul fiind foarte mare, apa a revarsat inspre sat. Pana acum (ieri, ora 14.00) debitul a fost in crestere, insa acum incepe sa scada”. De pe o ulita vine plangand o femeie cu doi copii de mana. Micutii se uita intrebator la mama lor si nu isi pot da seama de ce aceasta este atat de speriata. aApa mi-a intrat in casa si mi-a distrus tot, povesteste printre lacrimi Maria P., nu am apucat sa imi duc bunurile de acasa. Mi-am luat copii si am plecat cand am vazut ca apa tot creste. Mi se rupe inima pentru copii…ei nu au nici o vina. Pana cand se va retrage apa vom dormi prin vecini, dar dupa aceea cine ne va ajuta sa refacem ceea ce ne-a stricat apa?”. Copii stau cuminti langa mama lor, fara sa inteleaga nimic. In aceeasi situatie se afla si vecinii femeii, care sunt prea suparati ca sa mai poata vorbi. Sau daca deschid gura o fac doar pentru a acuza autoritatile ca nu au luat masuri. Este de inteles ce ne-au spus oamenii peste care a cazut napasta apelor involburate. Nu cred ca politicienii de la toate nivelurile ar fi ascultat incantati corul sudalmelor si amenintarilor. aNe bate Dumnezeu, ne distruge, ingaima printre lacrimi Anica M.. Mi-a intrat apa in casa, in beci peste tot. Nu face nimeni nimic pentru noi. Cade casa pe mine, mi-e frica sa mai dorm noaptea, dar nu am ce sa fac, nu am unde sa ma duc”. Se uita unii la altii si parca ar cere indurare.La sfarsitul saptamanii trecute, furia apelor s-a resimtit in peste 10 comune, iar aproape 40 de sate au ramas, pret de cateva ore, fara energie electrica.
Scris de Alina RATA

La jumatatea acestei saptamani a prins sa circule prin sediul Inspectoratului Scolar Judetean zvonul ca inspectorul scolar general adjunct Livia Sibisteanu si-ar fi prezentat demisia la Ministerul Educatiei si Cercetarii. Intrebat ieri dimineata, la conferinta de presa, daca acest zvon e adevarat sau nu, inspectorul scolar general Radu Ababei a declarat: aAm auzit si eu, ca si dumneavoastra, dar abia m-am intors din concediu si inca nu am stat de vorba cu doamna Sibisteanu. S-ar putea sa-si fi depus demisia, pentru ca ma anuntase ca are aceasta intentie si, cum eu eram in concediu, avea dreptul sa-si depuna demisia direct la Minister. Personal, nu am avut niciodata ceva sa-i reprosez din punct de vedere profesional, dimpotriva, am apreciat intotdeauna eficienta tuturor demersurilor dumneai si cat de mult se implica in tot ceea ce face. Oricum, doamna Sibisteanu se afla in concediu pana la 31 august inclusiv si cel care ii va lua locul va incepe efectiv lucrul pe acest post de la 1 septembrie. Deocamdata, inca nu m-am gandit la o persoana anume, dar va voi anunta imediat ce vom lua o decizie in acest sens”. Inspectorul scolar general adjunct Livia Sibisteanu a confirmat informatia noastra: aIntr-adevar, mi-am prezentat demisia la Ministerul Educatiei si Cercetarii, cu incepere din 1 septembrie 2005, din motive de sanatate. Nu am nici un alt motiv, am lucrat la fel de bine si de eficient si cu noul inspector scolar general, Radu Ababei, si cu noul inspector scolar general adjunct, Mirela Berza. Sunt in concediu pana pe 31 august, inclusiv, iar de la 1 septembrie ma intorc la catedra. Dupa cum vedeti, insa, desi sunt in concediu ma aflu la Inspectorat si-mi voi sprijini in continuare colegii, atat cat am sa pot”.
Scris de Stefan OLTEANU

Asociiatiile proprietari functioneaza dupa o lege specifica, care le acorda autonomie in organizarea activitatii, incheierea de contracte cu societatile comerciale si regiile pentru furnizarea utilitatilor, dar si in gestionarea fondurilor. Adunarea generala este cea care stabileste cine conduce asociatia, cine sunt cenzorii, cat si cuantumul salariilor celor care lucreaza acolo. Inca de la aparitia legii au fost nenumarate probleme in constituirea acestora, dar si in ceea ce priveste controlul activitatii. Cele mai multe entitati s-au constituit pe scheletul vechilor asociatii, cu sute de apartamente, cu mii de locuitori, greu de condus si, mai ales, de urmarit modul de achitare a serviciilor de catre membri sai. An de an, majoritatea asociatiilor s-au inregistrat cu debite de sute milioane de lei si chiar de miliarde catre furnizori. Pe langa aceste greutati, asupra carora nu mai insist, deoarece le-am analizat cu alte ocazii, in ultimii ani in interiorul mai multor asociatii se petrec lucruri bizare: presedintii de asociatii numiti nu alesi, administratori care fac legea dupa capul lor, dar cel mai grav, peste noapte dispar din casa, din acte sute de milioane de lei si in unele situatii chiar miliarde de lei. Nimeni nu controleaza ceea ce se intampla cu banii, modul de incasare si de plata. Comisiile de Cenzori sunt doar de decor, fiind la mana administratorilor, membrii acestora sunt total incompetenti, pusi acolo pe ochi frumosi, sau cei mai multi spun ca fac munca patriotica din dragoste pentru cei care trebuie sa-si plateasca consumurile. Multi administratori au fost condamnati, insa furturile nu au fost si nici nu vor fi recuperate vreodata. Locatarii isi platesc cum pot obligatiile pe care le au la asociatii, insa banii nu ajung la furnizori ci in buzunarele unor indivizi sau individe certate cu legea si cu bunul simt. Primaria are doar sarcini de consiliere si control (nu se specifica foarte clar ce fel de control), dar si de atestare a administratorilor, atestare inceputa si neterminata de ani de zile. Este un haos peste tot, administratorii se comporta ca pe propria mosie, de parca nu ar fi in slujba locatarilor, au o greata in ei de parca ar fi trimisii Domnului pe pamant, iar muritorii trebuie sa le sarute mana, in caz contrar le scoate casa la mezat. Un asemenea comportament nu mai intalnesti nici la banci sau la Politie, pur si simplu matura cu tine pe jos daca indraznesti sa-i intrebi de ce curentul costa atat si apa calda atat. Le este lene si sa deschida gura, se plimba numai cu taxiul de la asociatie la RAGC sau CET, ca de autobuz li se face rau la mate. Unii, si nu putini, refuza si sa coopereze cu comisiile de cenzori, cu Primaria si chiar cu Politia, documentele asociatiilor sunt secrete de stat si trebuie ordin de la Parchet pentru a se uita cineva in marsaviile lor. Cum de este posibil asa ceva? O lege proasta si locatari preocupati de alte treburi, care tipa doar atunci cand lise opreste apa rece, apa calda sau cadura, cu toate ca ei au achitat factura. Pana intervine politia, administratorul a plecat cu tot cu bani in Italia, s-a spanzurat sau a decedat de moarte buna. Este timpul, ca Primaria si Politia sa faca ordine in aceste asociatii, altfel ne trezim ca toti banii oamenilor se duc pe apa sambetei, iar furnizorii vor trebui sa faca credite pentru a incalzi orasul.Scris de Gheorghe BALTATESCU

aCasele nu vor fi terminate pana in primavara”, a afirmat ministrul Vasile Blaga, joi seara. E firesc: nici n-au fost incepute. La iarna, sinistratii trebuie cazati undeva, dar primarii spun ca nu au spatii. Ei sustin ca daca oamenii primeau bani, ca in 2004, casele erau incepute.

Casele destinate sinistratilor nu vor fi gata pana in primavara, asa incat e bine sa se incerce gasirea unor spatii de cazare. Afirmatia ii apartine lui Vasile Blaga, un ministru foarte serios, rezervat in declaratii. Seful Administratiei s Internelor stie, probabil, mai multe decat noi. Pentru sinistrati, vine o iarna de cosmar. Gabriel Berca, prefectul judetului Bacau, crede ca Vasile Blaga s-a referit la cei afectati de ultimele inundatii. Poate, dar nu e nici o deosebire. Toti sinistratii sunt in aceeasi situatie: intr-o luna, nicaieri nu s-a construit nimic. Gabriel Berca afirma ca materialele vor veni marti, dupa care fiecare va trebui sa se apuce de treaba. aUnii sinistrati isi vor face case, altii nu, arata prefectul. Categoric vor exista si situatii in care nu vor reusi”. Da, daca ploile vor continua, nu se va putea construi, spune prefectul. Si primarii stiu asta, mai mult, stau cu ochii ca pe butelie pe Trotus, pe Cotumba si Preluci de frica altor inundatii. Cat despre cazare, la nivel local nu exista nici o solutie. aLa noi e o tragedie, declara Stefan Potoroaca, primarul din Asau. Nu avem nici un loc propice. In scoli nu se poate, iar alte imobile nu sunt”. In Asau au ramas fara adapost 519 oameni. aStau la frati, la veri, dar stiti cum e, o zi-doua, cu placere… In fiecare zi e plin la primarie. Vor sa stie daca primesc bani de teren, cand vine cimentul, de ce nu se dau caramizi. Ei ma acuza si eu trebuie sa tac din gura”. La Comanesti, cazarea poate fi asigurata la Centrul de plasament nr.5. aProblema e ca centrul urma sa devina incubator de afaceri, spune Viorel Miron, primar. Daca renuntam, pierdem un proiect de un milion de euro”. Mai e si opozitia cetatenilor din str.T. Vladimirescu, care nu-i vor pe rromi ca vecini: aAu zis ca iese moarte de om. Sustin ca se duc la politie si anunta ca trag cu pusca daca ii prind in curte”.

O solutie ar fi cazarea in internate

Numarul sinistratilor ar putea creste la Comanesti. aCei de pe malul Trotusului stau cu valiza in mana, afirma Viorel Miron. E pericol sa-si mute albia si sa ia sute de case din Laloaia”. La Gura Vaii sunt cei mai multi oameni fara casa: 1600 de rromi si cateva sute de romani. aDaca ar fi numai ei, dar au si cai si carute, sustine primarul. Unde, cum ii cazezi? Sunt in jur de 600 de cai”. In schimb, exista teren. Daca ar veni repede materialele, oamenii si-ar face case, sustine Vasile Pascu. Guvernul a promis ca asta se va intampla luni sau marti. Inca n-a fost rezolvata problema terenului. In zona de munte, oamenii nu au nici pamant, nici bani. aAm ramas goi, ne imbracam din ajutoare”, spun ei. aNici primarii nu au de unde sa ia teren, declara Angela Bogea, vicepresedinte CJ. Omul are o bucatica de pamant si cere 150 de milioane. De unde sa ia, primarul, bani?”. In privinta cazarii pe timp de iarna, ea afirma ca solutia ar fi internatele unor licee din Comanesti si Bacau, care au locuri libere. Toma Spoiala, primar in Agas, sustine, insa, ca nici un taran nu se va muta in camin, la oras.

Sinistratii din 2004 n-au baut banii…

In Agas sunt 16 case distruse si 114 nelocuibile, peste 500 de persoane avand nevoie de adapost. aCu materialele pe care le-a dat Guvernul, de 130 milioane, nu cred ca isi vor face case”, spune Toma Spoiala. In 2004, la Agas au fost distruse 58 de case. Cinci familii au primit de la Guvern materiale de constructie, iar alte 53 de familii, cate 370 milioane lei, 50 milioane pentru teren si 320 milioane, pentru casa. aSi-au facut casa majoritatea sinistratilor, iar ceilalti si-au cumparat si au mai ramas cu niste bani, declara Toma Spoiala. N-au baut banii, cum spun unii, cand esti amarat nu-ti arde de baut”. Era mult mai bine daca sinistratii primeau un ajutor financiar si se gospodareau singuri, afirma primarii de pe Valea Muntelui. Aici lemnul e mai ieftin si mai bun. In 2004, spun ei, s-a trimis lemn de fag, care nici de garduri nu a fost bun. Desi nu i-a intrebat nimeni, parerea lor e ca nu trebuia stabilita ao solutie globala” de sprijinire a sinistratilor, ci ain functie de specificul zonei”. In cazul asta, nu mai era nevoie de depozite pentru sutele de tone de ciment, nici de spati de cazare.
Scris de Silvia PATRASCANU

Peste 26.000 de pensionari din zonele calamitate au prioritate la achitarea pensiilor. Compania Nationala Posta Romana si-a canalizat o mare parte a fondurilor pe care le are disponibile pentru aceasta actiune. Pentru cei care au ramas fara documente, banii sunt dati in baza declaratiilor unor martori.

Pensiile persoanelor care au avut de suferit de pe urma inundatiilor de saptamana trecuta se achita cu prioritate. In aceasta situatie se afla peste 26.000 de pensionari. Intr-o situatie delicata se gasesc cei care au fost evacuati. Pentru acestia, serviciile postale se desfasoara in localitatile unde sinistratii au fost stramutati. Majoritatea fondurilor Companiei Nationale Posta Romana sunt canalizate in zonele calamitate. „Efortul pe care Posta il depune este remarcabil. Se deplaseaza in zonele izolate chiar si cu elicopterul.”, ne-a declarat Liviu Cretu, directorul Casei Judetene de Pensii. Situatia multor pensionari este destul de dificila. Apele revarsate nu i-au lasat numai fara un acoperis deasupra capului ci si fara acte de identitate. In aceste cazuri, pentru beneficiarii fara documente, identificarea si achitarea pensiilor se face in prezenta unui reprezentant al autoritatii din localitatea de domiciliu (politist, primar etc.) si in prezenta unui martor ocular care trebuie sa aiba asupra sa un act de identitate valabil. Aceasta masura a fost luata in vederea evitarii situatiilor in care plata pensiilor este lasata la bunul plac al factorulului postal sau chiar al pensionarului. „Toate pensiile au fost achitate in lei vechi. Plata acestora a inceput cu data de 15 iulie, in momentul in care s-a putut intra in localitatile respective. Pana in acest moment nu avem o situatie finala a numarului de pensii care se acorda pe baza de documente sau cu ajutorul martorilor.”, ne-a declarat Elena Secara, purtator de cuvant al CNPR. De cele mai multe ori se incearca achitarea unui numar cat mai mare de pensii in zonele calamitate pentru a nu se ajunge la situatii de conflict.
Scris de Alexandra SIMION si Alina RATA