26 noiembrie 2024
type here...
Acasă Blog Pagina 5497

Ovidiu Budeanu a falimentat PARTIZANUL/A disparut o fabrica celebra

de
Deșteptarea
-

Cei care locuiesc pe strada Stefan cel Mare din municipiul Bacau sunt dezolati de privelistea oferita de locul unde odinioara se afla Fabrica de Pielarie si Incaltaminte &#8222Partizanul”. Un maidan si o gramada de moloz, atata a mai ramas din vechea fabrica bacauana. Vestita in lumea intreaga pentru calitatea produselor, &#8222Partizanul” a ramas doar o amintire. Aici se confectionau, printre altele, pantofi din piele de curca pentru Elena Ceausescu si cizme de vanatoare pentru fostul dictator. Aproape toata armata romana era incaltata cu ghete produse la Bacau. Cu alte sute de mii se dotau militarii din Irak, Iran, Kuweit etc. Acum, incaltamintea marca &#8222Partizanul” sau &#8222Cotidian” nu mai exista, ca si fabrica de altfel. Cumparata de omul de afaceri Ovidiu Budeanu, fosta &#8222Partizanul” a ajuns o ruina. In evidentele Registrului Comertului, firma figureaza &#8222in dizolvare”. La aceeasi adresa, in evidentele Ministerului Finantelor, figureaza o societate, TABCOBAC SA, cu un singur salariat.

Cu putin timp inainte de Revolutie, Fabrica de Pielarie si Incaltaminte &#8222Partizanul” avea aproape patru mii de angajati. A fost cunoscuta mai intai sub acest nume, ulterior devenind &#8222Cotidian”, dar si sub aceasta titulatura fiind la fel de vestita in lumea intreaga. Din nefericire, existenta ei si a miilor de angajati avea sa se franga imediat dupa decembrie 1989. Fabrica a intrat intr-un con de umbra din care nu a mai putut iesi si s-a sfarsit pana la urma intr-o gramada de moloz. &#8222Eu cred ca un rol deosebit de important l-a jucat in acele zile de ianuarie 1990 campaniile de denigrare a oamenilor care lucrau acolo, a celor ce isi asumasera conducerea acestei fabrici. Este extrem de usor sa manipulezi masele”, spune Gheorghe Pirvu, ultimul responsabil cu politica din fabrica. &#8222Imediat dupa Revolutie incepuse un atac puternic impotriva fostilor comunisti, toata lumea fiind indemnata sa se debaraseze de ei si de ceea ce au facut rau in tara. Ce rau facusera acestia in fabrica &laquoPartizanul&raquo? Nu mint deloc daca afirm ca, pe vremea lui Nicolae Ceausescu, fabrica ajunsese vestita in intreaga lume. Pantofii din piele de curca si cizmele cow boy ajunsesera vestite in America de Sud, Japonia si SUA, ca sa nu mai vorbesc de Europa, unde incaltamintea fabricata in Bacau era foarte solicitata”, povesteste Gheorghe Pirvu. Se angajase ca ucenic in 1945, la fabrica fostului patron Filderman. &#8222Fabrica avea pe vremea lui Filderman o sectie de tabacarie, una de incaltaminte si una de croitorie. Pentru tabacarie exista si o moara unde se macina coaja, pentru tanin. Pieile erau aduse cu caruta din tot judetul. Interesant este faptul ca Filderman construise si o hidrocentrala care ii furniza energia electrica necesarra productiei. Exista un canal pe atunci cu apa din Bistrita. Cei mai in varsta isi amintesc de vechiul stavilar. Filderman avea si o moara, pe strada Turbinei, care a ars insa. Cand m-am angajat eu, director era Iuju Stainer. Directorii si maistrii locuiau in cladirea in care acum se afla Curtea de Apel. La parter erau birourile, iar la etaj locuintele acestora. Mi-amintesc si acum, veneau la serviciu cu trasura. Din cate stiu, se pare ca acea cladire a fost revendicata dupa Revolutie de urmasii lui Filderman, ca si cladirea in care se afla TERMLOC, ce apartinea tot familiei Filderman. Nu stiu insa daca si fabrica”, isi aminteste Gheorghe Pirvu. A venit nationalizarea in 1948 si totul a intrat in posesia statului, iar fabrica incepuse sa se dezvolte.

Sotii Ceausescu se incaltau la &#8222Partizanul”

&#8222Cea mai infloritoare perioada a fabricii a fost pe timpul lui Ceausescu. Pornita cu doar 40 de muncitori, fabrica a ajuns in cativa ani la peste 4000 mii de angajati. De unde se lucra cu benzi glisante formate din carucioare de lemn, se ajunsese la benzi rulante adevarate, masini de cusut moderne, luasera fiinte noi sectii iar productia era foarte mare, ca si solicitarile de altfel. E drept, ni se cerea sa ne angajam ca vom depasi planul, luna de luna, an de an, noi o faceam, dar asta era doar pe hartie. Nu acest lucru era foarte important, important ca eram pe pietele mondiale, pe cea interna sI aveam specialisti de prima clasa. Mi-aduc aminte ca fostul director Dan Pricop se angajase intr-o sedinta in fata unui prim secretar ca vom depasi planul. Eu n-am fost de acord si nici nu eram de fiecare data. Intr-un moment in care era mai bine dispus, i-am explicat respectivului de ce ma opuneam. Imi dadeam seama ca minteam. Stiti ce mi-a spus fostul prim secretar? Ca nici el nu credea in angajamentele noastre dar era nevoit sa le accepte, din cauza raportarilor catre centru. &laquoStiam ca ma mintiti si minteam si eu mai departe&raquo, mi-a spus razand fostul prim secretar” isi aminteste Gheorghe Pirvu. In fiecare an se confectionau la &#8222Creatie” pantofi pentru Elena Ceausescu. &#8222Fostul director de la AVICOLA, Petru Placinta, oferea pe piata pielea de curca. Era vorba despre pielea de pe picioare. Din aceasta, noi faceam posete si incaltaminte de dama. Exportam in America de Sud, spuneau ca e din piele de crocodil. In fiecare an, ii trimiteam Elenei Ceausescu o pereche de pantofi si o poseta. Veneau si ministrii si luau cadouri de acest gen. Pentru dictator, confectionam cizme de vanatoare, port arma si port hart. Nu a vizitat niciodata fabrica”, spune Gheorghe Pirvu. Mai sunt cateva amanunte interesante. Prin anii 83 – 85, fabrica a tinut si o echipa de fotbal in Divizia B. Era un inginer la &#8222Creatie”, Mitica Ungureanu, care stia numarul la pantofi la toti arbitrii din tara! La &#8222Partizanul” a lucrat si prima sotie a arbitrului Mircea Salomir, pe atunci portar la SC Bacau, mama actualului arbitru, Marian Salomir, decedata intre timp.

&#8222Budeanu a luat fabrica pe nimic”

&#8222Pot afirma cu tarie ca Ovidiu Budeanu a cumparat fabrica &laquoCotidian&raquo pe criterii politice si pe bani putini sau pe datorie, spune Gheorghe Pirvu. Din cauza disensiunilor si a valului starnit in ianuarie 1990, n-a fost posibila o privatizare a fabricii cel putin prin metoda MEBO. S-au tot schimbat directorii, unii au fost dati afara la cererea muncitorilor, cum a fost cazul cu Dan Pricop, un om exceptional si care a facut mult bine fabricii. Dar lumea uitase si spunea sa mai fumeze si altii kent. In acea luna m-am pensionat si eu, pentru ca nu putea suporta umilinta. Fabrica era dotata tehnologic din toate punctele de vedere. Se infiintase o sectie de Fibrotex iar pielea &laquobox&raquo de la &laquoCotidian&raquo era vestita. Nu s-a mai vrut sa se continue si decaderea a inceput de cand Ovidiu Budeanu a intrat in posesia fabricii. Cum necum, a inceput demolarea ei, desi un timp s-a mai facut incaltaminte, sub alta denumire, Prodbac. Necunoscuta fiind, erau putine solicitari, asa ca rentabilitatea a scazut drastic.Din moment ce fabrica a disparut, inseamna ca actualul patron nu a avut intentia sa faca ceva, sa mentina &laquofirma&raquo si locul ocupat pe piata. Nu stiu la ce s-a gandit Ovidiu Budeanu, insa a inceput cu vanzarile, inchiderea unor sectii de baza, a continuat cu cantina fabricii, sectia Fibrotex. Aici se aflau utilaje din Italia, noi noute. Au fost vandute la fier vechi. S-a continuat cu inchirierea spatiilor si in scurt timp fabrica nu mai exista. A scazut si numarul muncitorilor, infiorator de mult. Nu stiu ce intentii are patronul, care este de fapt stapanul locului viran care a mai ramas dupa demolarea cladirilor. Sa faca un Mal sau o retea de magazine Bila. Incaltamintea marca &laquoPartizanul&raquo sau &laquoCotidian&raquo a ramas doar o amintire. Frumoasa pentru unii, trista pentru altii. Sunt oameni care si-au mancat tineretea in fabrica, au pus umarul la dezvoltarea si afirmarea ei. Ce s-a ales din munca lor? Praful si amintirile. Chiar daca aproape toate vin din vremea de trista amintire. Si nu murea nimeni de foame, locuri de munca erau, se organizau microrevelioane, excursii, copiii salariatilor mergeau la Cresa sau Caminul &#8222Partizanul”, cei tineri locuiau la Blocul Tineretului. Nu era luxul de pe lume, insa era primul pas”, ne spune vadit emotionat Gheorghe Pirvu, fost salariat la ceea ce a fost odata Fabrica de Pielarie si Incaltaminte &#8222Partizanul”, ulterior &#8222Cotidian”, rivala cu nu mai putin vestita &#8222Clujeana”. 4000 de oameni au ramas someri, la care se adauga situatia precara a familiilor acestora. Un liberal, un candidat la functia de primar al municipiului, a reusit in doar cativa ani sa inchida o fabrica profitabila, cu nume sI renume. Acum, lucreaza doar buldozerele.

In evidentele Registrului Comertului, COTIDIAN SRL, cu numarul de inregistrare 34/802/1997 si cod fiscal 9694828, la rubrica STAREA FIRMEI, este trecut – DIZOLVARE. De asemenea, societatea nu mai figureaza in evidentele Ministerului Finantelor.Scris de Dan MINDIRIGIU, Gheorghe BALTATESCU

Afaceri romano-chineze/Xu Jian a laudat pragmatismul bacauanilor

de
Deșteptarea
-

La inceputul vizitei in judetul Bacau, Xu Jian, ambasadorul Chinei la Bucuresti, a fost ieri oaspete al targului Buhusi. Dintre insotitorii sai l-am remarcat pe Florea Dumitrescu, fost ambasador in China, fost ministru de finante si guvernator al BNR, care indeplineste rolul de consultant al acestuia. Ambasadorul s-a declarat absolut incantat de deschiderea oficialilor judetului Bacau spre o colaborare concreta. Dupa ce a vizitat Fabrica de stofe Buhusi si parcul IT&ampC HIT Hemeiusi, ambasadorul a poposit la Prefectura Bacau. A fost un moment de dialog, in care oaspetii si gazdele au schimbat impresii si promisiuni. S-a vorbit foarte mult despre viitorul relatiilor dintre oamenii de afaceri chinezi si bacauani. Ambasadorul Xu Jian a venit insotit de presedintele Camerei de Comert Romano-Chineze (CCRC) si de cel al Asociatiei de prietenie romano-chineza. Dragos Benea, presedintele CJ Bacau, le-a urat bun venit oaspetilor, apoi le-a vorbit despre Bacau. &#8222V-am aratat doua extreme ale judetului, orasul Buhusi, care este o problema sociala pe care va trebui sa o rezolvam, si Parcul Hemeiusi, o investitie cu care Bacaul se mandreste, realizata, in mare masura, cu bani europeni”, a declarat el. Bacaul, care inca isi disputa intaietatea economica cu Iasiul, a absorbit fonduri europene (ISPA, PHARE, SAPARD), de 200 milioane de euro. Dragos Benea a vorbit si despre obiective: Centrul expozitional, dezvoltarea &#8222perlei” Slanic Moldova si a Aeroportului, pe care chinezii l-au vizitat ieri. &#8222Exista insa o cifra pe care trebuie sa o spunem si care reflecta o situatie de fapt, a aratat Gabriel Berca, prefectul judetului. Bacau este pe ultimul loc in tara din punct de vedere al investitiilor straine, de aceea orice vizita a unei ambasade ne da speranta si va asiguram ca vom folosi toate parghiile pentru a dezvolta aceasta colaborare”. Si el si primarul Romeo Stavarache si-au exprimat speranta ca vizita va avea si urmari. Xu Jian a prezentat dublul scop al vizitei sale la Bacau: acela de a cunoaste judetul si de a gasi posibilitati de colaborare si de a infiinta o fililala a Asociatiei de prietenie romano-chineze (APRC). &#8222Oamenii din judetul dumneavoastra sunt foarte pragmatici si am primit propuneri concrete si in conditii foarte avantajoase, cele mai avantajoase de pana acum”. Ambasadorul Xu Jian, aflat in Romania de 18 ani, spera ca oamenii de afaceri chinezi sa fie interesati de Fabrica Buhusi si de HIT, care i-a placut foarte mult. Si Florea Dumittrescu, presedintele APRC, a laudat HIT: &#8222E realizat dupa calapodul chinez. Asa au facut ei, au pregatit &laquocuibul randunicii&raquo si i-au primit pe investitori”. Vorbind despre colaborarea in afaceri, presedintele Camerei de Comert Romano-Chineze a spus apasat: &#8222Sa incepem cu Bacaul”. Ambasadorul, care se afla intr-un fel de &#8222turneu” prin tara, pentru a lua pulsul unor oportunitati de afaceri, ne-a declarat: &#8222Pana acum, aceasta este, de departe, cea mai avantajoasa oferta pe care am primit-o pentru colaborare. Este o oferta concreta, maleabila. Exista o diferenta de abordare a problematicii fata de alte localitati. Interesul autoritatilor buhusene este real si sincer. Voi trimite aceasta propunere foarte buna in China. Am speranta ca macar o singura firma chineza va fi interesata de acest proiect care pe mine m-a impresionat”.Scris de Silvia PATRASCANU/Ion FERCU

Mobilă și durere / COMPREL Comănești, în agonie, firmele de profil, prospere

de
Florentin Radu
-

Despre COMPREL Comănești, fostul Combinat de Prelucrare a Lemnului (CPL), doar localnicii și cei care au lucrat de-a lungul vremii pe la fabricile colosului industrial își mai amintesc ceva. Considerat cândva o unitate reprezentativă a industriei de prelucrare a lemnului, fostul combinat de prelucrare a lemnului, așezat în imediata apropiere a pădurilor județului, mai este reprezentat acum doar de o hală în care se prelucra demult drojdia furajeră. Multă vreme, creditorii combinatului au încercat să execute ce a mai rămas din mândria județului, COMPREL Comănești. Din cauza datoriilor imense pe care le înregistra firma la bugetul consolidat al statului, dar mai ales a imposibilității de a le stinge în vreun fel, societatea a intrat în procedura de lichidare judiciară. Firma care se va ocupa de finalizarea acestui dosar este Instant Expert din Bacău, care deja a făcut anunțuri de vânzare a ceea ce a mai rămas din răposatul combinat de prelucrare a lemnului. În cauză sunt niște bazine de apă amplasate în zona Vermești, al căror preț de vânzare este de peste 3,7 miliarde de lei vechi, inclusiv suprafața de teren aferentă și o fabrică de drojdie, evaluată la prețul aproximativ de 2,1 miliarde de lei vechi (inclusiv terenul aferent). Judecând, însă, după cum arată imobilul, afectat ireversibil de infiltrațiile de apă, este puțin probabil să se găsească un cumpărător. În orice caz, dacă vom reuși să vindem aceste active, cu banii obținuți se va stinge doar o mică parte din debitul înregistrat de COMPREL. Suma datorată de fostul combinat de prelucrare a lemnului este confidențială, dar vă pot spune că este de ordinul sutelor de miliarde de lei, a declarat Gutu Romel, reprezentantul firmei Instant Expert.

Mărirea și decăderea unui colos industrial

Interesant însă este cursul pe care l-a urmat combinatul de prelucrare a lemnului, de la înființare și până în prezent. Înființat pe la începutul anilor ’70, COMPREL (pe atunci CPL) Comănești se putea mândri cu o producție diversificată, incluzând PAL, mobilă, placaj etc. În anii 1991-1992, fabricile sunt supuse unui program de modernizare, printr-un contract de leasing încheiat de COMPREL cu renumita firmă suedeză IKEA, specializată în producerea mobilei. Lucrările au fost realizate cu aportul firmei Dieffenbacher din Germania, considerat cel mai mare producător din lume de utilaje destinate industriei lemnului. Din păcate, la finele anului 1999, ca urmare a datoriilor, COMPREL intră în colaps. Urmează privatizarea, sau mai bine zis pseudoprivatizarea, proces încheiat prin achiziționarea pachetului majoritar de acțiuni de către un investitor, să-i zicem strategic. Ingenioasa strategie s-a dovedit a fi până la urmă o afacere de grup. Asta pentru că proprietarul COMPREL nu a făcut decât să revândă combinatul, pe bucăți, scoțând bani frumoși din această afacere.

Și totuși… afacerile cu lemn prosperă

În momentul de față, de pildă, la Comănești funcționează (unele chiar destul de bine) o fabrică de PANEL, achiziționată de compania finlandeză Finforest (care a ridicat din temelii o afacere de milioane… de euro), o fabrică de scaune curbate, achiziționată de un puternic om de afaceri din București (proprietar al vestitei firme cu același profil din Pancota, județul Arad), tipografia Koala a omului de afaceri Florinel Camară, o fabrică de placaj a firmei Diana Forest, aparținând unui concern spaniol, precum și o fabrică de PAL, trecută din nou în proprietatea afaceristului Perino Baraga, după ce inițial a fost deținută de firma Subex. Drept urmare, vestitul COMPREL a rămas doar cu datoriile, procesele în instanță, scandalurile de tot felul etc. De fapt, această practică, de transfer a datoriilor pe o singură firmă care nici măcar nu mai are activitate, este des întâlnită în ultima vreme, creditorii îndeplinind doar niște proceduri care nu au ca finalitate altceva decât înregistrarea unor cheltuieli cu hârțogăraia, procesele etc. Pe banii contribuabililor, evident, în vreme ce „strategicii” și-au mai adăugat câteva zerouri în conturile bancare.

Claxonatul este interzis in Bacau doar pe indicator/Articolul 142, necunoscut de politisti

    de
    Deșteptarea
    -

    Articolul 142, aliniatul 2, din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, risca sa nu fie aplicat niciodata. El se refera la claxonatul interzis in orase si municipii. In Bacau se claxoneaxa in draci, indiferent de situatie. Agentii de circulatie spun ca ii amendeaza pe cei care incalca articolul respectiv, dar nimeni nu s-a plans vreodata de vreo amenda in acest sens.

    &#8222Am sa ma refer la unii conducatori auto care-si depasesc orice limita a bunului simt si nu incearca sa intre in legalitate conform reglementarile privind conducerea autovehiculelor pe drumurile publice. Aflat la volanul masinii, ei nu inteleg ca nu sunt numai ei pe drum. Dupa cate stiu, in Bacau claxonatul este interzis si poate fi folosit numai in cazuri de forta majora. Ori ei claxoneaza permanent, fara a intelege ca in jurul lor mai sunt si alti semeni si polueaza sonor mediul inconjurator. Numarul autovehiculelor a crescut in mod vertiginos. Gazele emanate actioneaza negativ asupra organismului uman. Dar sa mai suportam si zgomotul claxoanelor, e prea de tot”. Este un pasaj dintr-o scrisoare primita la redactie de la un cititor al cotidianului nostru. Intr-adevar, in Bacau, ca in toate orasele si municipiile din tara, claxonatul este interzis. Articolul 141, din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice permite folosirea semnalelor sonore pentru evitarea unui pericol iminent. Art. 142, al. 2, din acelasi Regulament, precizeaza ca &#8222semnalizarea cu mijloace de avertizare sonora nu poate fi folosita in zonele de actiune a indicatorului &laquoClaxonarea interzisa&raquo, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 141″. Nerespectarea prevederilor art. 142, alin. 2, se sanctioneaza cu avertisment sau amenda de la 500.000 lei la 700.000 lei. Se aplica sau nu acest articol de catre agentii de circulatie?

    Sanctiuni neevidentiate in statistici

    &#8222Agentii de circulatie aplica sanctiuni in asemenea situatii, spune comisar Vasile Cristudor, seful Biroului de Politie Rutiera Bacau. Din pacate, nefiind o cauza generatoare de accident, aceasta incalcare a regulamentului nu figureaza in statisticile noastre. Insa, atunci cand fac raportari asupra activitatii desfasurate in timpul serviciului, agentii de circulatie amintesc si despre acest gen de sanctiuni. Avem insa foarte mult de luptat cu mentalitatea unor conducatori auto, precum si a celorlati participanti la trafic. Unii claxoneaza pentru a atrage atentia celor din jur ce fel de masina conduc, altii ca asa li se nazare. In astfel de situatii, intervenim. Bineinteles ca ei motiveaza ca erau in fata unui pericol iminent. Daca nu este convins si agentul de circulatie de acest lucru, conducatorul auto sufera consecintele legii”. Supararea cititorului nostru are acoperire si ea confirma afirmatiile sefului Politiei Rutiere. Numai ca interventiile politistilor in asemenea situatii sunt extrem de rare si numai de ei stiute. Am dori sa aflam si noi cand un agent de circulatie va sanctiona, macar cu avertisment, un conducator auto care a claxonat aiurea. Sa nu fie asteptarea insa prea lunga, pentru ca, deocamdata n-am auzit pe nici un conducator auto sa se planga de faptul ca a fost sanctionat contraventional la art. 142, alin. 2.Scris de Dan MINDIRIGIU

    Scandalul „mardeiasilor” cu trese face pui la Bacau: Politist cercetat pentru abuz

      de
      Deșteptarea
      -

      Conducerea Politiei pare nepasatoare la abuzurile unor ofiteri bacauani. In plin scandal al apolitistilor mardeiasi”, cum i-a numit presa centrala, un ofiter este implicat in scandaluri fara sfarsit. Dupa mai multe reclamatii, sefii politiei bacauane au fost nevoiti sa-l sanctioneze pe Bogdan Bibire pentru abuz in serviciu. Surse din cadrul Inspectoratului Judetean de Politie (IJP) ne-au declarat ca respectivul ofiter are un dosar aconsistent”, dar ca a contestat in justitie sanctiunea care i-a fost administrata. Deocamdata, se pare ca instanta nu a solutionat litigiul. In timp ce se afla in razboi juridic chiar cu institutia unde lucreaza, Bogdan Bibire a fost reclamat ca a agresat un sofer care l-ar fi aderanjat” in trafic. Conform declaratiilor victimei lui Bibire, Marius P., din Bacau, ofiterul de politie, la volanul autoturismului Dacia BC02BIB, l-a blocat in trafic si l-a amenintat cu bataia. Evenimentul s-a petrecut la intersectia de la Orizont, luni, 15 august. De altfel, Bibire a facut un adevarat circ, amenintand si injurand ca la usa cortului. aAm crezut ca s-a potolit si mi-am continuat drumul. Deodata, m-am trezit blocat din nou, in mijlocul strazii, de acelasi individ care a franat brusc in fata mea. Si-a abandonat masina chiar in mijlocul strazii Letea, a venit la mine si iar m-a amenintat cu bataia. Zbiera si injura ca el e ofiter de politie si mi-arata el”, ne-a declarat Marius P. Unul dintre martorii la aspectacolul” oferit de politist a fost si Florin P., ziarist bacauan. El ne-a declarat ca politistul era extrem de violent in limbaj si, probabil, daca nu s-ar fi adunat spectatori, ar fi recurs la violenta. aTipa intr-una ca e ofiter de politie, ca el e acinevaa si ca-i face si drege soferului. Asa ceva am vazut numai la infractorii ordinari. Dar la un ofiter de politie nu ma asteptam sa provoace incidente de acest fel. In loc sa aplaneze conflicte, el le provoaca. Daca a fost deranjat in trafic, trebuia sa reclame la Circulatie, nu sa sara la bataie”, ne-a declarat martorul.
      Si victima politistului, si martorul, au mers imediat la Sectia 1 de Politie, sa semnaleze gravul incident. Acolo, toti colegii ofiterului Bibire zambeau pe sub mustati. aSe pare ca violenta lui este cunoscuta printre politisti. Cica are apilea si de-aia si-ar permite sa-si faca de cap”, ne-a mai spus Florin P. La zece zile de la incident, nimic nu s-a intamplat. Ba mai mult, se pare ca ofiterul agresor ar fi fost implicat intr-o coliziune, tot in intersectia de la Orizont. Paradoxal, la Politia Bacau nu exista nici un raport despre respectivul accident. Nimeni dintre oficialii politiei pare sa nu stie ca evenimentul s-ar fi petrecut duminica trecuta. Desi politistii ridica din umeri, urmele accidentului, in care a mai fost implicat un Mercedes argintiu – grav avariat – se mai pot vedea, pentru ca o portiune din balustrada pasarelei a fost distrusa.
      In acest timp, sefii ofiterului au adoptat politica strutului. aLa Sectia 1 de Politie au fost inregistrate doua plangeri impotriva lui Bogdan Bibire, a declarat Ciprian Bogea. Plangerile au fost preluate de catre IPJ. A fost constituita o comisie pentru cercetarea cazului si urmeaza a fi stabilite sanctiunile ce se vor aplica”. Desi au trecut 10 zile de la incident, nici un martor nu a fost audiat de catre acomisia special constituita”. Reprezentantii politiei nu au dorit sa ne puna in legatura cu ofiterul reclamat de abuz, pe motiv ca respectivul ar fi in concediu de odihna. aToate semnele indica faptul ca superiorii lui vor sa-l acopere, pentru ca victima s-a dus in audienta la seful Sectiei 1 Politie, in biroul caruia se afla Bibire. Ce cauta acolo, daca este in concediu?”, se intreaba Florin P. In calitate de martor, el nu a fost contactat pana acum de cei care se presupune ca-l ancheteaza pe ofiterul violent.
      Scris de Iulia CUCU

      Numai saracii lipiti vor fi scutiti de contributie \ Tot romanul va da bani la Sanatate

        de
        Deșteptarea
        -

        Ministrul Sanatatii pregateste un pachet de legi ale carui scopuri declarate sunt: o mai buna colectare a asigurarilor sociale de sanatate, o mai buna alocare a acestor fonduri publice si un control mai eficient al costurilor in sanatate. Toti romanii care beneficiaza de asistenta medicala vor fi obligati sa plateasca o contributie la asigurari. Scutitii vor fi &#8222sponsorizati&#8221 de la buget.

        Pachetul de legi propus va modifica legea asigurarilor private pentru a permite functionarea sistemului de asigurari voluntare, care sa asigure fonduri suplimentare pentru sanatate. Ministerul anunta ca va reforma sistemul astfel incat toate persoanele care beneficiaza de servicii medicale platite de catre sistemul social de asigurari de sanatate sa fie contribuabili la acest sistem. Asta nu inseamna ca pensionarii vor fi obligati sa suporte din pensia lor aceste contributii, insa cineva trebuie sa plateasca pentru acele persoane scutite de plata directa, din veniturile proprii, a acestor asigurari de sanatate. De exemplu, somerii care au contribuit pe perioada cat au fost salariati la fondul de somaj, prin acea contributie si-au asigurat riscul de somaj, ceea ce inseamna ca s-au asigurat ca pe perioada cat sunt someri, statul le va plati un venit care sa le asigure existenta, dar si obligatiile la stat, deci si obligatiile pentru fondul asigurarilor sociale de sanatate. Un alt exemplu il constituie pensionarii care au contribuit la fondul de pensii si si-au asigurat prin acea contributie dreptul de a primi pensia, adica venituri care sa le asigure existenta, dar cel care gestioneaza acele contributii platite de pensionar pe perioada cat a fost angajat trebuie sa-i plateasca acestuia si obligatiile pentru asigurarile de sanatate.

        Sprijin numai pentru beneficiarii Legii 416

        Un ultim exemplu se refera la asigurarile de sanatate ale copiilor. Statul va suporta serviciile medicale doar pentru copiii familiilor ale caror venituri sunt insuficiente pentru plata contributiilor la sistemul asigurarilor sociale de sanatate. Insa si in acest caz, scutirea familiilor cu venituri mici de la plata contributiilor obligatorii la sanatate va insemna ca statul preia aceasta sarcina de a plati in locul lor. Pentru restul, cei mai multi, plata asigurarii de sanatate pentru copii va cadea in sarcina parintilor. &#8222Nu e bine, ne-a declarat dr. Valeriu Bologan, medic de familie la Vultureni. In primul rand, e vorba de starea financiara aparintilor. Majoritatea nu-si pot permite o cheltuiala in plus. Apoi, e vorba de educatie. Munca de lamurire poate dura decenii. Avem in comuna familii cu stare sociala buna, agricultori, dar care nu s-au asigurat. Nu se indura sa plateasca contributia nici pentru ei, dar pentru copii? Din toata saracia mea, sunt nevoit sa cumpar eu medicamente si sa lemai dau neasiguratilor&#8221. In iulie, dr. Bologan are pe lista de asigurati sute de copii (180 numai cu varsta pana in patru ani). Acestia ar putea ingrosa lista neasiguratilor daca proiectul va deveni lege.

        Multi primesc, putini platesc

        In acest moment, din cei peste 700.000 de asigurati din judetul Bacau, doar 140.000 platesc contributia la fondul asigurarilor sociale de sanatate. Restul sunt copii, pensionari sau beneficiari ai unor legi speciale, care ii scutesc de la plata asigurarilor sociale de sanatate. Acesta este si unul dintre motivele pentru care la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate deficitul (diferenta dintre sumele colectate si cele cheltuite cu asistenta medicala) in primele sase luni ale anului a fost de aproximativ 40 de miliarde de lei.

        Scris de Doina MINCU

        FCM Bacau are un motiv in plus de a pregati cu atentie jocul cu Pandurii/Alergici la nou-promovate

        de
        Deșteptarea
        -

        &#8222Este cel mai dificil meci din acest inceput de campionat&#8221 a prefatat antrenorul Cristi Popovici jocul pe care FCM Bacau il va sustine sambata, impotriva nou-promovatei Pandurii Targu-Jiu. „Nu o spun doar pentru a-i mobiliza pe baieti. E purul adevar. Avand zero puncte, cei de la Pandurii vor veni montati sa obtina un rezultat favorabil&#8221, a continuat tehnicianul bacauan. „Noua intotdeauna ne-a fost greu contra echipelor care s-au bagat cu fundul in poarta&#8221, a completat mijlocasul Marius Croitoru. Intr-adevar, in ultimii ani, FCM Bacau a intampinat serioase dificultati pe teren propriu in jocurile sustinute cu echipele mici. Campionatul trecut, pentru a lua doar un exemplu, bacauanii nu au obtinut nici o victorie contra formatiilor care au luat drumul Diviziei B la sfarsitul sezonului. Acest recul are la baza in primul rand motive de ordin tehnico-tactic. Bacaul alcatuieste o echipa care se simte bine pe spatii largi. Atunci cand adversarul comprima spatiile, „galben-albastrii&#8221 sufera. Si asta pentru ca in situatia unei defensive supra-aglomerate, diferenta o fac in special sclipirile individualitatilor. Ori, in conditiile unui lot care nu include vedete, FCM Bacau mizeaza mai mult pe forta colectivului si mai putin pe calitatile individuale ale jucatorilor. Nu este insa unicul factor care defavorizeaza Bacaul in astfel de confruntari. Un alt argument cheama in cauza limite de ordin psihologic. Statistica subliniaza ca in ultimele trei editii de campionat, FCM a totalizat doar 20 puncte din 56 posibile in jocurile sustinute in compania nou-promovatelor. Un procentaj care coboara sub 50 la suta, ceea ce atrage atentia asupra faptului ca bacauanii nu au reusit nici macar sa-si valorifice integral avantajul terenului propriu. Din acest punct de vedere, cel mai prolific sezon a fost 2002-2003, atunci cand elevii lui Ilie Dumitrescu au castigat-fie si la limita, deci chinuit-toate meciurile disputate acasa cu UTA, Poli Timisoara si Sportul Studentesc. In deplasarile de la Arad si Timisoara bacauanii au fost invinsi fara drept de apel, soarta zambindu-le in schimb in Regie, unde au luat trei puncte la masa verde, gratie deciziei Ligii de a penaliza Sportul. In 2003-2004 a fost seceta mare, Cursaru si compania pierzand de doua ori cu Apulum (0-1 si 0-2) si cate o data cu FC Oradea (0-3) si Petrolul (1-3). Plus o remiza interna in compania ploiestenilor: 2-2. Singura consolare: un succes obtinut cu chiu cu vai in fata propriilor suporteri contra oradenilor. In fine, in sezonul precedent, formatia lui Cristi Popovici si-a confirmat idiosincrazia fata de partidele disputate contra nou-promovatelor: zero puncte in „dubla&#8221 cu Poli Iasi, un punct cu Sportul, realizat gratie golului inscris pe final de joc de Goian si trei puncte bifate cu CFR Cluj, intr-un joc in care elevii lui Sunda erau deja cu gandul la vacanta.

        Bacauanii se pot revansa in schimb in actualul campionat. Au de partea lor mai multe argumente, pornind de la faptul ca alcatuiesc o echipa in vizibil progres si incheiind cu valoarea relativ modesta a celor de la Pandurii, Jiul si FC Vaslui. Ramane de vazut ce raspuns vom primi sambata seara, la primul examen de acest gen.

        Scris de Dan SION

        Judetul Bacau: Salariati mai putini, lefuri mai mici

        de
        Deșteptarea
        -

        Salariatii din industria judetului Bacau se confrunta cu o situatie hilara: desi trebuie sa munceasca mai mult pentru a suplini reducerile de personal, sunt platiti mai putin.

        Conform datelor furnizate de Directia Judeteana de Statistica Bacau (DJS), la finele primelor sase luni ale acestui an numarul de salariati din unitatile industriale cuprinse in esantionul studiat era mai mic cu peste 4.100 de persoane fata de iunie 2004. In acelasi timp, gradul de utilizare a timpului disponibil de lucru al salariatilor din industria judetului a fost cu 1,6 procente mai mare comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. Cu alte cuvinte, salariatii au muncit mai mult pentru a acoperi posturile eliberate ca urmare a disponibilizarilor. Unele firme au inregistrat valori mai mari decat meadia de 1,6, in special in sectorul confectiilor si prelucrarii lemnului. Cu toate acestea, salariile primite de muncitorii din aceste ramuri au fost mai mici fata de anul trecut, desi au muncit mai mult. Conform DJS, in industria prelucrarii lemnului si in cea a confectiilor, cresterea castigurilor salariale a fost sub media pe tara.

        Bacaul continua sa aiba in continuare ponderea cea mai mare a salariatilor din industrie – 47,3 procente din judet – fiind urmat de Onesti – 29,4 procente. Moinestiul se situeaza la distanta mare – cu numai 6 procente din salariatii din industrie ai judetului, Comanestiul are 4,4 la suta, Tg. Ocna – 2,5 iar Buhusiul 1,7 procente. In mediul rural lucreaza 8,7 procente din salariatii angajati in industria judetului. In acelasi timp, acestia din urma muncesc cel mai mult, indicele de utilizare al timpului de lucru fiind de 94,8 procente, in timp ce la Tg. Ocna este de numai 84,7 la suta – cea mai mica valoare din judet. La Bacau si Onesti indicele este acelasi – 90,6, mai mic decat la Moinesti (93,6) sau Comanesti (91,2) dar mai mare decat la Buhusi (86,1).

        Scris de Razvan BIBIRE

        De luni, spunem adio creditului cu buletinul/BNR introduce noi masuri de limitare a creditarii populatiei

        de
        Deșteptarea
        -

        Saracia care s-a abatut de la an la an asupra romanilor i-a determinat pe acestia sa se orienteze tot mai mult catre banci. Institutiile de credit au profitat de apetitiul extrem al romanilor fata de credite si au etalat un intreg evantai de oferte. Prin urmare, a crescut enorm de mult gradul de indatorare a populatiei, fapt ce a grijorat specialistii de la Banca Nationala a Romaniei. O prima masura menita sa mai franeze elanul romanilor a fost luata anul trecut, in februarie, cand BNR impunea o serie de norme destul de drastice. Dar nu indeajuns ca sa schimbe situatia.

        A trebuit sa treaca mai bine de un an si jumatate pana cand banca centrala sa mai incerce o data sa opreasca efervescenta creditarii. Prin urmare, de luni, 29 august, intra in vigoare alte norme ale BNR prin care limiteaza accesul romanilor la credite. Partea buna este ca restrictionarile apar la nivelul clientului care are deja credite angajate. Mai exact, normele de creditare a populatiei vor fi anasprite prin introducerea unui nou plafon maxim pentru serviciul datoriei calculat pentru toate amprumuturile atrase. In prezent, normele BNR prevad un maxim de 30-35 la suta din veniturile clientului, an functie de tipul de amprumut atras. Aceste plafoane au fost introduse an luna februarie a anului trecut, tot dupa o antelegere cu FMI, din cauza aportului pe care l-a avut creditul neguvernamental an deteriorarea contului curent.

        Garantii de peste 133 la suta din valoarea creditului

        Potrivit noilor norme privind creditarea, valoarea unui credit pentru investitii imobiliare nu poate depasi 75 la suta din valoarea imobilului pentru achizitionarea caruia se solicita creditul si/sau din valoarea devizului estimativ. Acordarea creditelor pentru investitii imobiliare este conditionata de prezentarea de catre solicitant a unor garantii reale si/sau personale. Valoarea garantiilor nu va fi mai mica de 133 la suta din valoarea creditului. In cazul creditelor garantate cu ipoteca, banca va solicita incheierea unui contract de asigurare a imobilului ipotecat. In cazul creditelor acordate in scopul reabilitarii, modernizarii, consolidarii sau extinderii unei constructii sau pentru viabilizarea unui teren, bancile vor verifica, cel putin o data la 3 luni, incadrarea in graficul de executie a lucrarilor.

        Rate lunare de maximum 40 la suta din venituri

        La creditele pentru case, rata plus dobanda trebuie sa reprezinte cel mult 40 la suta din veniturile nete lunare ale solicitantului si, dupa caz, ale familiei acestuia. In situatia creditelor de consum, angajamentele de plata lunare, respectiv principalul si dobanda, nu vor putea depasi 30 la suta din veniturile nete ale solicitantului si familiei acestuia. Prin familia solicitantului se intelege sotul/sotia si rudele, care locuiesc si gospodaresc impreuna cu solicitantul.

        Restrictii si la cardurile de credit

        Din pacate, normele impuse de banca centrala vizeaza limitari si la cardurile de credit. Regulamentul BNR imparte creditele in credite de consum si ipotecare, creditul pe card fiind considerat un credit de consum. Mai mult, creditele imobiliare vor disparea din portofoliile bancilor deoarece noile norme prevad ca avansul pentru achizitia sau constructia unei locuinte trebuie sa fie de minimum 25 la suta, iar rate de maximum 35 la suta din veniturile nete ale imprumutatului sau ale familiei acestuia. Conditii aproape imposibil de indeplinit. Din februarie 2004, creditul imobiliar era conditionat de plata unui avans de 15-20 la suta, respectiv o rata maxima admisa pentru rambursarea imprumutului de pana la 50 la suta din veniturile nete lunare. Aceste doua caracteristici au dus ca suma imprumutata sa fie mult mai mare decat in cazul creditelor ipotecare, iar costurile aferente dobanzilor sa fie mai mici.

        Totalul creditelor acordate firmelor si populatiei din judetul Bacau a ajuns, la sfarsitul lunii iunie, la peste 7.911 miliarde de lei (aproximativ 229,3 milioane de euro). Fata de luna ianuarie, se constata o crestere a gradului de indatorare a populatiei la banci cu 1.174 miliarde de lei (aproximativ 34 de milioane de euro), reprezentand o crestere de peste 17 procente. Aproape 33 la suta din imprumuturi au fost de consum, ceea ce inseamna ca bacauanii s-au facut datori la banci pentru a-si acoperi nevoile curente, ori pentru a-si achizitiona aparate electrocasnice. Pentru aceasta, au imprumutat 683 miliarde de lei (aproximativ 20 milioane de euro sau 24,4 milioane de dolari). Bacauanii au avut incredere mai multa in euro si dolar decat in moneda nationala. Creditele in lei, contractate de la inceputul anului si pana la finele lunii iunie, au fost de „doar&#8221 490 de miliarde de lei, iar cele in valuta de 683 miliarde de lei.

        Scris de Florentin RADU

        Sechestru pe actiunile RAFO

        de
        Deșteptarea
        -

        Vanzarea RAFO a devenit incerta dupa ce Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a pus sechestru pe actiunile detinute de Balkan Petroleum la rafinaria onesteana. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a anuntat ieri ca actiunile detinute de Balkan Petroleum la RAFO au fost puse incepand din data de 23 august sub sechestru asigurator de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Deocamdata nu se stie care a fost motivul acestei actiuni, insa este clar ca, cel putin pentru moment, vanzarea RAFO este blocata. AVAS a precizat din nou ca autoritatea si Balkan Petroleum sunt singurele p&#227r&#254i an cadrul contractului de privatizare a RAFO S.A. One&#186ti. &#8222Orice act de vanzare-cump&#227rare de ac&#254iuni sau de cesiune privind RAFO, ancheiat antre Balkan Petroleum &#186i alt&#227 companie, f&#227r&#227 acordul AVAS, este lipsit de efecte” – se mentioneaza in comunicatul dat ieri publicitatii. Referitor la posibilitatea schimb&#227rii proprietarului RAFO, vicepre&#186edintele AVAS pe probleme de postprivatizare, Corin Nicolae Lunganu a declarat ca la AVAS nu este anregistrat&#227 decat o singur&#227 inten&#254ie privind preluarea RAFO, din partea firmei Calder-A International B.V. &#8222Am luat not&#227 de aceast&#227 solicitare &#186i am cerut documentele necesare care s&#227 demonstreze bonitatea acestei firme. Nu vom fi niciodat&#227 de acord cu transferul ac&#254iunilor f&#227r&#227 s&#227 fim convin&#186i de soliditatea financiar&#227 &#186i de bunele inten&#254ii ale noului proprietar” – a mai precizat Lunganu. De cealalta parte, managerul general al RAFO, Marin Anton, care reprezinta interesele Balkan Petroleum, sustine ca nu exista nici un temei legal pentru impunerea sechestrului. &#8222Balkan Petroleum este o firma nerezidenta in Romania si nu exista nici un temei legal pentru a se impune un asemenea sechestru” – a declarat Anton pentru Desteptarea. El a precizat ca Balkan Petroleum va contesta aceasta masura. &#8222Ei au incercat sa faca acelasi lucru si la Carom si n-au reusit” – a mai spus Marin Anton, in opinia caruia aceasta actiune este doar o modalitate specific romaneasca de a complica lucrurile si de a pune bete in roate.

        Reamintim ca Balkan Petroleum a anuntat intentia de a vinde pachetul de actiuni detinut la RAFO Onesti companiei Alfa Oil. Desi intelegerea dintre cele doua firme a fost facuta, semnarea actelor era programata sa se petreaca in maximum doua luni.

        Scris de Razvan BIBIRE

        Gaurile negre ale CET Bacau \ Harta mizeriei

        de
        Deșteptarea
        -

        Cele 150 de asociatii de proprietari din Bacau deservite de CET au acumulat datorii de peste 160 de miliarde de lei prin neplata agentului termic furnizat. 26 de asociatii au debite cuprinse intre doua si cinci miliarde de lei, 41 sunt in evidenta cu datorii intre unu si doua miliarde de lei, iar 83 sunt intr-o situatie mai buna, debitele fiind mai mici de un miliard de lei. Pentru recuperarea creantelor, CET Bacau a solicitat asociatiilor un mandat pentru recuperarea creantelor, dar foarte putine si-au dat acordul ca furnizorul sa actioneze direct asupra datornicilor. Pe perioada verii, incasarile de la populatie au scazut dramatic. Ca urmare, CET a anuntat ca va sista furnizarea apei calde catre consumatori incepand cu 1 septembrie. Decizia furnizorului ar putea fi schimbata doar de o crestere cu 50 – 60 la suta a incasarilor.

        * Informatiile provin din baza de date a SC CET SA BacauScris de Doina MINCU

        Conflict mocnit în Universitatea Bacău / Facultățile nu mai susțin specializări muribunde

          de
          Laura Huiban
          -

          Un conflict deschis este pe cale să izbucnească între decanii facultăților Universității Bacău. Noua orientare a studenților exclude cu foarte mici excepții specializări precum Matematica. Fără studenți nu sunt bani, așa că Facultatea de Științe a fost dusă financiar în spate din bugetul celorlalte facultăți. Asta până acum, când decanii celorlalte facultăți spun că nu mai sunt dispuși să umple golurile financiare create de specializările nerentabile.

          Printr-un protocol semnat de cele cinci facultăți ale Universității, în caz de dificultăți financiare, cei care au bani trebuie să-și ajute colegul aflat la ananghie, cu condiția ca acesta să returneze banii când va putea. La ananghie s-a aflat în ultimii ani Facultatea de Științe, care are tot mai puțini candidați pentru specializări precum Matematica, Fizica sau Biologia. Astfel că salariile profesorilor de la Științe au cam fost plătite din bugetele celorlalte facultăți. Cea care a avut curajul să se revolte și să spună că nu mai merge a fost Gloria Rață, fostul decan al Facultății de Educație Fizică și Sport, care, ulterior, și-a dat și demisia, invocând „probleme personale”. Prof.univ.dr. Gogu Gheorghiță, rectorul Universității Bacău, a promis că situația aceasta va lua sfârșit la 1 octombrie. Numai că termenul va fi, se pare, prelungit. Această situație a delimitat două tabere în universitatea de învățământ băcăuană. „În numele consiliului facultății, după 1 octombrie nu mai suntem de acord să-i subvenționăm. Și la Inginerie sunt atâtea probleme”, avertizează Valentin Nedeff, decanul Facultății de Inginerie. Doina Cmeciu, decanul Facultății de Litere, crede că Universitatea Bacău ar trebui susținută și de instituțiile administrative din Bacău. Nu evită totuși să spună că principalii vinovați ar fi cei din conducerea Facultății de Științe care ar fi trebuit să încerce din timp să se adapteze pieței: „Universitatea trebuie susținută. Dacă vor fi bani, pentru că de abia am avut și noi să plătim salariile. Ca principiu, sunt pentru existența tuturor facultăților. Dar domnul Blănuță, ca decan al Facultății de Științe, ar trebui să se gândească la o soluție”. Chiar dacă n-au declarat oficial, aceeași opinie este împărtășită și de consiliile profesorale ale Facultății de Litere sau ale Facultății de Educație Fizică și Sport. De partea cealaltă, se plasează, evident, conducerea facultății cu probleme financiare și rectorul Universității, de formație biolog, deci tot „de la științe”. „Nu doresc să renunțăm la Matematică”, a fost foarte ferm Gogu Gheorghiță. „Căutăm soluții să ajutăm acest domeniu. Dacă va fi nevoie, va fi ajutată și după 1 octombrie. N-au cum să n-o ajute! Ca rector, nu pot să-mi asum riscul să desființez o specializare”. Cătălin Rang, prodecanul Facultății de Științe, consideră necolegială atitudinea celorlalți decani. „Problema e simplă. Universitatea există prin toate facultățile ei. Anul ăsta are una mai mulți studenți, la anul, alta. Chestiunea cu rentabilitatea merge în comerț. E foarte ușor să desființezi. Deocamdată, până nu trece și a doua sesiune de admitere, nu ne putem pronunța. Vom vedea apoi ce hotărâri vom lua”. Printre măsurile luate de conducerea Universității pentru a mai reduce din cheltuieli a fost invitarea la pensie a profesorilor trecuți de 65 de ani (vreo 10), ale căror salarii treceau de 35 de milioane de lei vechi.

          Club sau discoteca? / Oferta limitata de distractie pentru tineri

            de
            Deșteptarea
            -

            Desi la prima vedere municipiul Bacau pare generos cu locurile de distractie pentru tineri, daca te gandesti mai bine, numarul acestora nu este chiar atat de mare. Baruri, cateva cluburi si trei discoteci, cam asta este oferta de distractie pentru tinerii care nu stiu cu ce sa isi omoare timpul liber. In cluburi, „meseriasii&#8221 fac ceea ce stiu mai bine din liceu: joaca biliard. Mai marii sportului cu tacul nu raman anonimi nici pentru sexul frumos.

            In Bacau, nu exista multe locuri in care tinerii ramasi in oras sau reveniti de la mare ori de la munte isi pot petrece timpul liber. Oferta chinuita pe care cluburile din oras o pun la dispozitia clientilor nu se poate mandri cu prea multe puncte tari. Terasele par a fi cam singura solutie gasita de patronii de cluburi si restaurante din Bacau pentru a atrage, intr-un fel sau altul, junimea locala sau repatriata. Ca au avut dreptate, stau dovada mesele ocupate in proportie de suta la suta in fiecare seara. Lasand deoparte preocuparile bahice ale tineretului, pe care acesta le materializeaza seara de seara pe terase, raman aparatele mecanice si jocurile de biliard, snooker sau bowling. Majoritatea jucatorilor de biliard aflati in cluburi fie ca sunt inca liceeni sau studenti, fie au prins deprinderea tacului din perioada invatamantului liceal. „Joc biliard de cand eram in liceu. M-au invatat sa joc niste colegi in barul de langa Liceul Economic. Acolo se joaca zilnic, iar unii dintre liceeni sunt chiar mai tari ca mine&#8221, afirma Silviu Mardare, 24 de ani, unul din clientii aflati acum doua seri intr-un club de biliard din Bacau.

            Altceva decat biliard…

            Jocul de snooker, ca urmare a mediatizarii intensive, are destui fani si in Romania. Nume ca Ronnie O&#8217 Sullivan, Mark Williams ori Shaun Murphy nu raman fara ecou in randurile jucatorilor din Bacau, iar Paul Hunter are un succes la fel in Romania ca si in Occident. „Este un fel de Beckham al jocului de snooker, chiar daca are cancer&#8221, declara, surprinzator Andra Dragomir, una din insotitoarele jucatorilor de la mese. „Stiu o multime de lucruri despre el deoarece urmaresc constant turneele difuzate la televizor&#8221. Un local, club sau restaurant, isi justifica prezenta in traseul comercial in primul rand prin atmosfera pe care o serveste persoanelor prezente. Astfel, muzica nu poate sa lipseasca, mai mult este prezenta intr-un numar cat mai mare de decibeli, lucru nefiresc tinand cont de faptul ca biliardul, dar mai ales snooker-ul solicita un nivel ridicat de concentrare. Acest fapt este pus pe seama prezentei in incinta localurilor si a unei categorii de consumatori care vin sa serveasca un pahar, nu neaparat sa joace biliard. „Am fost anul acesta la mare, iar pana sa inceapa scoala mai sunt doua saptamani, asa ca mai stam si noi seara la terasa, mai jucam un biliard. In Bacau, in general e plictiseala mare… „, afirma Doru Tumurug, prezent pe o terasa din centru. Exista, bineinteles si acea categorie de tineri pentru care manelele date la maximum din masina parcata in fata blocului reprezinta cea mai accesibila cale de a-si petrece seara. Locatarii cartierelor marginase stiu cine, unde dar nu si de ce. „Nu sunt bani, credeti ca noi n-am fi la mare sau macar intr-un bar daca am fi avut ceva lichiditati&#8221, declara serios Mihai Vrednic, unul din tinerii apartinand categoriei descrise mai sus.

            Atmosfera „halucinanta&#8221 in discoteci…

            Chef, muzica si o nebunie adolescentina, cam asta este atmosfera din cele cateva discoteci bacauane. Tinerii, dornici de distractie nu au nevoie de prea mult timp pentru a incinge atmosfera. Inca de la primele acorduri muzicale, forfota din discoteca se face simtita. Intram intr-una din discotecile din municipiu. Cateva grupuri de liceeni isi fac aparitia pe ringul de dans. In prima faza predomina muzica house, momente in care tinerii inca sunt linistiti. DJ – ul schimba ritmul si adopta stilul latino. In discoteca se face zarva mare. Fetele incep sa se unduiasca in ritmul muzicii iar atmosfera devine tot mai „fierbinte&#8221. „Este perfecta muzica asta pentru dans, am un chef nebun sa ma distrez in seara asta&#8221, tipa o adolescenta in urechea prietenei sale. Luminile colorate si fumul din incapere creeaza o atmosfera halucinanta. Caldura ii determina de tineri sa isi stinga setea cu bere. Dupa o sticla, doua, trei…discoteca devine un loc de vis. Muzica iti scutura plamanii iar basul iti face stomacul sa vibreze. Fetele sunt imbracate cu haine subtiri si foarte transparente. In nici doua ore, incaperea se umple, iar mesele sunt ocupate in totalitate. Restul adolescentilor dornici de dans si nebunii vor trebui sa isi gaseasca o alta discoteca. In municipiu mai au doua alternative, insa nu sunt prea incantati de idee.

            Discotecile, o problema pentru tinerii bacauani

            Cei mai multi bacauani se urca in masini si pleaca in goana spre discotecile din alte orase. „In discotecile din Bacau, in week-end dupa ora 22 sau 23 deja nu mai este loc, spune Marius Popescu, student. De cateva luni clubul studentilor este inchis pentru renovare, deci mai sunt doua discoteci in care am putea merge. Dar trebuie sa plecam de la ora 21 ca sa prindem loc. Si atunci preferam sa plecam spre Moinesti sau spre Onesti, chiar daca pierdem doua ore pe drum&#8221. Prietenul acestuia tine sa completeze ca „desi numarul tinerilor din orasele Moinesti sau Onesti este mult mai mic decat cel al tinerilor din Bacau, acestia au discoteci mai mari, cu muzica mai buna si cu DJ profesionisti&#8221. Desigur ca si atmosfera este pe masura. Parcarea este plina ochi, iar muzica si luminile se pot observa de la distanta. La intrarea in discoteca doua namile de gardieni ii privesc cu atentie pe tineri incercand, parca, sa ii citeasca pe cei care ar putea crea probleme.

            Sa inceapa spectacolul!

            Odata ajunsi in discoteca nu mai trebuie decat sa isi cumpere o bautura si sa inceapa distractia. Si pentru ca totul sa fie perfect, DJ – ul anunta premiile care vor fi acordate pentru dansul „la bara&#8221. Doua adolescente se apropie ca doua feline de bara metalica, iar pe melodiile Shakirei incepe spectacolul. Miscarile provocatoare si caldura ii fac pe cei prezenti sa transpire. Fetele nu se lasa intimidate de fluieraturile baietilor iar spre sfarsitul melodiei din sala se aude in cor „Inca o data!&#8221. Se aud cateva acorduri din vestita melodie a lui Joe Cocker, „You can leave your hat on&#8221 si…oups!, fetele incep sa isi ridice bluzitele, insa atmosfera se incinge prea tare si DJ – ul schimba ritmul…continuand cu house. Dezamagiti, baietii se intorc inapoi la bere.

            Scris de Alina RATA Cristian MIHAILA

            Liste lungi de asteptare la laboratoare / Analize dupa pomenire

              de
              Deșteptarea
              -

              Bacauanii care vor sa-si faca analizele trebuie sa scoata bani din buzunar, caci nu au nici o sansa la gratuitate, chiar daca sunt contribuabili la Fondul asigurarilor sociale de sanatate. Laboratoarele din judet au listele de asteptare ocupate in cel mai bun caz pana in luna octombrie. Sunt si laboratoare care nu mai au nici un loc pe liste pana la sfarsitul anului.

              &#8222Nu mai avem bani nici pentru urgente, ne-a declarat angajata unuia dintre laboratoare. De obicei pastram 20-30 la suta din buget pentru gravide si urgente, dar a fost o avalansa de solicitari in perioada verii. Au venit foarte multe persoane care lucreaza in strainatate, intoarse in tara in concediu. Aveau trimitere de la medicul de familie. Se specifica &#171urgenta&#187 pe biletul de trimitere si nu puteam risca sa le refuzam, chiar daca banuiam ca isi fac analizele preventiv&#8221.

              Mort si pomenit pana iti vine randul

              „Nu pot astepta pana la sfarsitul lunii noiembrie, cand mi s-a spus ca &#171s-ar putea ivi niste locuri pe lista daca se primesc bani de la Casa de Asigurari&#187, ne-a declarat Livia Ciocan, care parasea ieri cladirea unui laborator, dezamagita de refuz. Este al treilea laborator in care primesc aproape acelasi raspuns. Nu inteleg ceva: pe mine nu ma asteapta sa platesc banii la Sanatate cand voi putea. Daca nu achit contributia cateva luni, nu mai sunt asigurata. Anul acesta nu am beneficiat nici macar de o pastila gratuita, dar am platit in fiecare luna cam un milion la asigurari. Acum trebuie sa scot bani din buzunar pentru analize. Ma simt rau si, pana in noiembrie, pot sa fiu ingropata si pomenita de 40 de zile&#8221.

              Aceasta situatie nu convine nici pacientilor, nici medicilor. Acestia din urma au nevoie de rezultatele analizelor pentru a stabili un diagnostic.

              Uitate la impartirea banilor

              Bugetul alocat pentru intregul an laboratoarelor de analize prin contractul de finantare incheiat cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) este de 26 de miliarde de lei, suma insuficienta. Un set complet de analize costa in jur de doua milioane de lei. Alti furnizori de servicii medicale (farmaciile, spitalele) au primit bani suplimentari in diferite periaode ale anului, fie prin deblocarea rezervei de 10 la suta din buget, fie prin rectificari bugetare. Nu acelasi lucru s-a intamplat in cazul investigatiilor paraclinice, care sunt totusi un sector-cheie al asitentei medicale. „Abia acum ni s-a aprobat deblocarea rezervei pentru laboratoare, ne-a declarat dr. Maria Tioc, director general al CJAS. Este vorba de trei miliarde de lei, suma pe care o vom imparti intre laboratoare. Am inceput sa facem deja actele aditionale&#8221. Conducerea CJAS spera intr-o noua rectificare bugetara in a doua jumatate a lunii septembrie. Poate se vor mai suplimenta si atunci fondurile. Deocamdata, la laboratoare nu au ajuns banii, asa ca listele de asteptare nu s-au modificat.Scris de Doina MINCU

              Cristi Popovici avertizeaza asupra intalnirii cu Pandurii: / „E cel mai greu meci de pana acum”;

              de
              Deșteptarea
              -

              Temator? Nu neaparat. Mai degraba concentrat. Nu trebuie sa o spuna el. E suficient sa-i privesti incruntarea fruntii. Ridurile vorbesc de la sine: Cristi Popovici pregateste meciul contra Pandurilor Targu-Jiu cu infrigurare. Si cu atentie maxima. aUn rezultat slab ar compromite tot ce am facut bun in primele trei etape. Iata de ce trebuie sa pregatim acest meci in cele mai mici amanunte”, spune Popovici, care nu vorbeste niciodata doar de dragul de se face auzit.

              -Cristi, multumit de evolutia echipei in primele trei etape?
              -Sincer, as fi preferat ca aceasta discutie sau mai bine spus aceasta analiza sa aiba loc dupa jocul cu Pandurii. Imi propusesem ca prima evaluare sa o fac dupa acest calup format din primele patru etape. Pentru a raspunde insa la intrebare, pot spune ca sunt multumit. Echipa a aratat bine in toate cele trei jocuri.
              -Pe de alta parte, Bacaul s-a specializat in inceputuri favorabile.
              -Intr-adevar, suntem cam pe aceeasi linie ca anul trecut cand am inceput de asemeni bine campionatul. Aceleasi plusuri, aceleasi probleme.
              -Si care ar fi acestea?
              -Stam bine la capitolul aparare, dar intampinam ceva dificultati in atac. Inscriem putin si ratam mult. Ca o remarca-zic eu pozitiva-ne creem totusi mai multe ocazii fata de sezonul precedent. E un progres.
              -E clar ca echipa se exprima mai bine. E suficient in acest sens sa ne amintim ca anul trecut ati sarbatorit remiza alba de la Brasov ca pe o victorie, in timp ce acum ati parasit terenul nemultumiti dupa recentul 0-0 de la Galati.
              -Am fost nemultumiti pentru ca ne propusesem mai mult. Noi aveam in plan sa castigam la Galati si, dupa aspectul jocului, cred ca meritam acest lucru. Referitor la exprimarea echipei si eu sunt de acord ca jucam altceva. Suntem mai inchegati. Nu e o surpriza. De altfel, inca din inter-sezon am spus ca trebuie sa emitem mai multe pretentii in planul jocului si al rezultatelor in virtutea faptului ca a mai trecut un an peste echipa noastra.
              -Urmeaza jocul cu Pandurii…
              -Adica cel mai dificil meci din acest inceput de campionat. Si nu o zic doar pentru a-i mobiliza pe baieti. Asa cum inaintea partidei cui Otelul am spus ca ne asteapta un joc relativ usor pentru ca suntem peste galateni, la fel am argumente acum cand declar ca intalinrea cu Pandurii este cea mai dificila. Sa nu se inteleaga ca cei din Targu-Jiu ar fi peste noi. Nu. Dar fiindca au zero puncte, este cert ca vor veni la Bacau cu cutitul intre dinti. Vor veni montati pentru ca daca raman cu zero puncte si dupa aceasta etapa vor avea o situatie foarte delicata.
              -Voi intotdeauna v-ati descurcat mai greu cu echipele care vin pentru a apara un 0-0.
              -Exact acest lucru l-am spus si jucatorilor. Nu trebuie sa mai repetam greselile din campionatul trecut cand n-am reusit sa trecem de Apulum sau de FC Brasov. Jucatorii au constientizat acest lucru si nu ramane decat sa-l puna in practica sambata.
              -Consideri ca situatia din clasament reflecta cu exactitate forta Pandurilor?
              -Cu siguranta nu. Sunt de parere ca ei au avut un program foarte greu intalnind pe Farul si Poli Iasi pe teren propriu si pe Dinamo in deplasare. Repet, trebuie sa uitam ca intalnim o echipa care are zero puncte.
              -Schimbari in echipa fata de meciul cu Otelul?
              -Vor fi, dar nu multe. Oricum, aproape sigur voi utiliza doua varfuri de atac.
              Scris de Dan SION

              Trenurile ar putea fi oprite din nou / Se reaprind spiritele la calea ferata

                de
                Deșteptarea
                -

                Ceferistii din ramura infrastructura a Regionalei de Transport Feroviar ameninta cu ancetarea totala a lucrului. Masura radicala la care vor apela feroviarii va fi luata in cazul in care actuala guvernare nu va face toate eforturile pentru a rezolva cererile formulate de sindicalisti. In urma cu doua luni, ceferistii au oprit lucrul in semn de protest fata de decizia administratiei de a nu proceda la majorarea salariilor. Salariatii de la calea ferata acuza politica actualei guvernari, care tergiverseaza negocierile cu sindicatele din transportul feroviar anca din luna martie.

                Feroviarii bacauani de la Regionala Iasi, care fac parte din sindicatele afiliate Uniunii Teritoriale a Sindicatelor Miscare Comercial din Transporturi Feroviare, i-au averizat si pe liderii de sindicat ca vor trece la ancetarea voluntara a activitatii, daca nu vor fi aplicate masurile revendicate pe timpul grevei din vara. Nemultumitii cer ca, an cel mai scurt timp, salariul minim pe economie de 3,1 milioane lei sa fie luat ca baza de calcul a salariului, cu respectarea coeficientilor de ierarhizare. aNoi, sindicatul, nu avem nici o initiativa acest sens, pentru ca am considerat ca nu este momentul oportul, mai ales in contextul gravelor inundatii. Cert este, sa, ca nemultumiri exista in randul membrilor de sindicat, si este normal. Pentru ca, dupa greva din vara, nu am reusit sa primim absolut nimic din ceea ce am cerut. Nu s-a semnat nici contractul colectiv de munca. Or, in conditiile in care nu este nici un document oficial in care sa fie mentionate cresteri salariale sau alte drepturi, starea conflictuala va exista. Speram sa sa tina guvernantii de cuvant si sa ne acorde cel putin cele zece bonuri de masa, de la 1 iulie, si alte cinci bonuri incepand cu data de 1 noiembriea, a declarat Mihai Apetrei, liderul local al ceferistilor de la Miscare-Comercial. O alta revendicare a feroviarilor este ancheierea contractul colectiv de munca. Sindicatele de la caile ferate au fost greva in luna iunie, cerand o majorare salariala medie de 10,7 la suta si 20 de tichete de masa lunar. Administratia a oferit doar zece tichete an plus pana la sfarsitul anului, subliniind ca nu poate oferi nici o majorare salariala, societatile feroviare aflandu-se pe lista de monitorizare la cererea FMI. Curtea de Apel Bucuresti a declarat ilegala greva generala a ceferistilor, conditii in care protestul declansat in 8 iunie a trebuit sa inceteze dupa 23 de zile. Reamintim ca toate instantele de pana atunci au indicat ca fiind legala greva ceferistilor.

                Ceferistii nu vor sa mai asculte nici de liderii de sindicat

                Urmeaza ca si conducerea Regionalei sa fie informata in privinta amenintarii de incetare a lucrului formulata de ceferistii de la Miscare-Comercial, Inca din timpul grevei din luna iunie, salariatii de la Miscare Comercial au amenintat ca nu vor mai asculta de liderii de sindicat si vor trece la oprirea totala a lucrului. Ca urmare a acestui fapt, liderii de sindicat au declarat ca nu vor mai raspunde de actiunile salariatilor. Interesant de subliniat este faptul ca in cazul in care cei trei mii de sindicalisti de la infrastructura, estimati a fi cadrul Regionalei Iasi, nu vor mai veni la lucru, concedierea lor va fi practic imposibila. Asta pentru ca durata minima a unui curs de calificare profesionala este de 11 saptamani la meseriasii din antretinere cale ferata si 37 de saptamani la impiegatii de miscare. Scris de Florentin RADU

                Autoritatile isi paseaza raspunderea pentru materialele de constructii / Ping-pong cu locuintele sinistratilor

                  de
                  Deșteptarea
                  -

                  Desi astazi ar trebui sa soseasca primele transporturi cu materiale de constructie destinate refacerii caselor distruse de inundatii, autoritatile nu stiu cum vor transporta sacii de ciment spre Valea Trotusului. ANL a platit materialele si sustine ca este obligata sa le transporte numai pana la Bacau, cel mult, la Onesti. Prefectura se spala pe maini si sustine ca tot ANL trebuie sa faca transportul si descarcarea materialelor.

                  In toate sedintele Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta (CJSU), autoritatile au afirmat ca materialele de constructie destinate refacerii caselor distruse de inundatii vor fi transportate de furnizori pana in Bacau, de unde primariile le vor ridica si le vor transporta in comuna. Era un lucru cert, discutii purtandu-se doar asupra spatiilor de depozitare si asupra capacitatii primarilor de a gestiona materialele. Ieri, Gheorghe Hura, secretarul Prefecturii Bacau, a declarat un lucru cu totul nou: ca aceste afirmatii „sunt o diversiune&#8221 si ca e obligatia ANL sa distribuie materialele in localitatile afectate de viituri. „Prin protocol sunt stabilite atributiile consiliilor locale si ale ANL, a declarat Hura. La punctul 8 se precizeaza ca este atributia ANL sa le puna la dispozitia primariilor&#8221. In Bacau, materialele vor fi depozitate la UM 1339. Vor fi aduse mii de tone ciment, tabla, fier beton etc. ANL, &#8221vazand volumul imens de materiale necesar celor 741 de case&#8221, a vrut sa-si reduca cheltuielile de transport pe seama autoritatilor locale, afirma Gh. Hura. „Ar fi insemnat ca Prefectura sa suporte cheltuielile pentru fiecare comuna&#8221, sustine Gh. Hura, or, bani nu sunt! „Si in ordonanta guvernului scrie foarte clar ca ANL pune materialele la dispozitia beneficiarilor, a adaugat Gabriel Berrca, prefectul judetului. Asa scrie, asa vom face!&#8221.

                  &#8222Suntem trei persoane la ANL&#8221

                  De cealalta parte, Gheorghe Strugariu, reprezentantul ANL Bacau spune ca la mijloc este &#8222o mica neintelegere” care trebuie rezolvata. &#8222Ordonanta respectiva afirma ca ANL plateste materialele si le va transporta pana in orasele resedinta de judet sau in municipii, cum ar fi Onestiul” – ne-a declarat Strugariu. &#8222Cei de la Prefectura ar trebui sa se ocupe de transportul materialelor in comune. Eu am informat Bucurestiul cu privire la aceasta problema si speram sa gasim o rezolvare”. Reprezentantul ANL sustine ca prefectii au fost chemati pe 16 august la Bucuresti pentru a fi informati cu privire la aceasta chestiune. &#8222Ce sa facem noi aici, la Bacau?” – se intreaba el. &#8222Suntem trei persoane de toti, aici, la ANL, fara utilaje, fara masini de transport. Prefectura ar trebui sa rezolve problema”.Scris de Silvia PATRASCANU Razvan BIBIRE

                  Un deceniu de la primul zbor cu MIG 21 Lancer

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    Ieri s-au implinit zece ani de la primul zbor oficial al avionului MIG – 21 Lancer. Echipa care a proiectat acest prototip s-a intalnit cu ziaristii exact la ora cand, acum zece ani, MIG – 21 Lancer decola de pe pista aerodromului din Bacau. Din 110 avioane MIG 21 Lancer, au cazut opt.
                    Pe data de 23 august 1995, la ora 12, 58, de pe pista aerodromului din Bacau decola prototipul primului avion modernizat MIG – 21 Lancer. Era primul zbor oficial, executat de avionul prototip cu numarul 9809, o varianta simpla, comanda aer sol si care a realizat cu succes obiectivele cuprinse in planul de zbor. Zborul a fost efectuat de pilotul israelian Iehuda Samir, dupa care, primul pilot roman care a zburat cu MIG 21 Lancer a fost Gheorghe Simion, pilotul sef al AEROSTAR. In 1992, Ministerul Apararii Nationale a luat decizia de a se moderniza avioanele MIG – 21, aflate in serviciul aviatiei militare romane. In iunie 1993 a fost incheiat contractul de modernizare prin care SC AEROSTAR Bacau devenea contractantul principal pentru modernizarea acestor avioane, impreuna cu firma Elbit Ltd., din Israel, iar in decembrie acelasi an a inceput derularea activitatii contractuale. Echipa de proiect a fost una mixta, romano – israeliana, si a avut in componenta ei in fazele de proiectare aproximariv 40 de ingineri romani si 60 de ingineri din Israel sau de la alte firme straine colaboratoare la aceasta faza a programului. Lucrarile la primul prototip au inceput in octombrie 1994 si s-au incheiat cu doua luni mai devreme fata de termenul contractual. Modernizarea avioanelor Lancer s-a realizat in trei variante: simpla comanda aer – sol, 71 de avioane dubla comanda, 14 avioane si simpla comanda aer – aer, 25 de avioane. Primul zbor cu prototipul varianta aer – sol dubla comanda, avionul 327, a avut loc pe 6 mai 1996, iar cu varianta aer- aer, simpla comanda, avionul 6607, pe 6 noiembrie 1996. Primele livrari catre aviatia militara au inceput la sfarsitul lui 1996, iar din 1997 a fost echipata complet prima escadrila care a primit in inzestrare MIG 21 modernizat, din cadrul Grupului 95 Aviatie Vanatoare pe aerodromul Bacau. In anii urmatori au fost dotate cu avioane MIG – 21 Lancer si celelalte baze aeriene ale Statului Major al Fortelor Aeriene. In prezent, din cele 110 avioane MIG 21 modernizate si livrate beneficiarului sunt in exploatare 102. Opt avioane au fost distruse in urma unor evenimente de zbor. Investigatiile asupra accidentelor au concluzionat ca in nici una din situatii nu au fost cauze de natura tehnica generate de lucrarile de reparatii sau modernizare efectuate de SC AEROSTAR sau de proiectul de modernizare in sine. Obiectivele modernizarii au vizat cresterea capacitatii de lupta prin echiparea cu un pachet de avionica avansata, compatibila cu cea utilizata pe avioanele de vanatoare din generatia a cincea, utilizarea cu o precizie de lovire sporita atat a armamentului „vest” cat si a celui „est”, posibilitatea de a supravietui in mediu ostil. Pregatirea datelor de misiune, analiza rezultatelor misiunilor, gradul de disponibilitate a aeronavelor si posibilitatile de antrenament ale pilotilor au fost mult imbunatatite. Saltul tehnologic reprezentat de modernizarea MIG 21 Lancer s-a reflectat direct in saltul realizat in tehnologia de lupta si asigurarea nivelului de instruire a pilotilor, la nivelul tarilor membre NATO cu vechime. Avioanele Lancer din dotarea Statului Major al Fortelor Aeriene au participat la mai multe activitati si misiuni cu caracter international, inclusiv la misiuni NATO. La festivitatea prilejuita de aniversarea celor zece ani de la primul zbor pe MIG 21 Lancer au fost prezenti directorul general al SC AEROISTAR, Grigore filip, membri ai echipajului de proiectare, Serghei Iason, din partea MapN, dir. ec. Doru Damaschion, pilotul Gheorghe Simion.
                    Scris de Dan MINDIRIGIU

                    Marius Croitoru este demnul urmas al lui Narcis Raducan la FCM Bacau \ Croit sa fie lider

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    Era mai degraba copilaros decat capricios. Mult dribling, putin fotbal si pretentii cu carul. Cazul clasic de fotbalist talentat care nu vede mai departe de o pasa data cu calcaiul. Marius Croitoru isi facuse o specialitate din a-si irosi talentul pand cand a esuat pe banca de rezerve. L-a trimis acolo mai intai Poenaru. Apoi, rand pe rand, i-au aratat tusa Rednic, Ilie Dumitrescu si Lupescu. aLa inceput, m-am simtit frustrat de faptul ca jucam putin, mai ales ca eram titular la nationala de tineret. Apoi, am inteles ca o mare parte din vina imi apartine pentru aceasta postura nedorita”, a declarat mijlocasul FCM Bacau. Transformarea lui Croitoru s-a produs in timp, un rol important avandu-l si antrenorul Cristi Popovici. Tehnicianul i-a dat incredere, facandu-l sa inteleaga cat de important este spiritul de sacrificiu. Odata cu plecarea lui Narcis Raducan, lui Croitoru i-a revenit misiunea de a fi noul lider al agalben-albastrilor”. Marius si-a asumat aceasta responsabilitate, iar jocurile bune din acest inceput de campionat au venit ca o confirmare. Acum, adecarului” bacauan nu ii ramane altceva decat sa continue pe acest drum ale carui indicatoare sunt munca, modestia si sacrificiul.
                    -Marius, este acesta cel mai bun inceput de sezon din cariera ta?
                    -Hotarat lucru, da. Asta in ciuda faptului ca si anul trecut am inceput bine. Acum insa joc pe postul care imi convine cel mai mult si, in plus, am reusit sa si marchez. Sunt foarte bine pregatit fizic si simt ca m-am maturizat si din punct de vedere tactic.
                    -Ti-a luat ceva timp, nu?
                    -Unii jucatori se maturizeaza mai greu din punct de vedere fotbalistic si asa a fost si cazul meu. Pana la urma am realizat ca trebuie sa ma pun in serviciul echipei si nu sa joc doar pentru mine. Nea” Cristi Popovici m-a facut sa inteleg ca trebuie sa fiu cu adevarat un profesionist.
                    -Un profesionist trebuie sa evite surplusul de kilograme, daca intelegi aluzia.
                    -O inteleg, cum sa nu o inteleg? Intotdeauna am avut tendinte spre ingrasare, dar acum sunt O.K cu greutatea.
                    -In vara insa, in cantonamentul de la Slanic aveai trei-patru kilograme in plus, iar Popovici te amenintase, ca si pe alti jucatori supraponderali, cu excluderea de la antrenamente.
                    -Uneori, o vorba buna face mai mult decat cea mai urata amenintare. Antrenorul mi-a explicat atunci ce asteapta de la mine si ce trebuie sa fac. M-a ajutat enorm si faptul ca m-a bagat titular la meciul din prima etapa, cu FC National. Sincer, nu ma asteptam. Aceasta dovada de incredere m-a obligat enorm. Mi-am spus ca, orice s-ar intampla, nu trebuie sa-l dezamagesc. Pacat ca doar ghinionul ne-a impedicat sa plecam cu un rezultat bun din Cotroceni. Acum am fi fost neinvinsi.
                    -Hai sa vorbim si de golul de generic inscris in poarta lui Poli Timisoara. E cel mai frumos din cariera ta?
                    -Cel mai frumos si poate cel mai important, desi goluri importante am mai inscris si contra Rapidului sau Nationalului. Eu spun ca am avut si putina sansa la golul cu Timisoara pentru ca atunci cand tragi de la o asemenea distanta, ai nevoie si de un dram de noroc.
                    -Refacem golul?
                    -Bineinteles, mai ales ca l-am refacut de mai multe ori. A fost o minge a lui Codreanu pentru Petcu, acesta m-a vazut liber in centru si mi-a pasat. M-am uitat, am vazut ca nu vine nici un adversar, am preluat mingea, si pot sa spun ca a fost o preluare ca la carte, lasand orice modestie la o parte. Cu siguranta ca nu as mai fi sutat daca mi-as fi facut preluarea prea lunga sau prea scurta. Asa insa am putut avansa spre poarta si mi-am zis ca merita sa incerc un sut. Am dat bine in ea si la un moment am vazut ca, gratie efectului imprimat, mingea o ia in dreapta si se opreste in vinclu.
                    -Ai inscris si la Galati, insa golul a fost anulat.
                    -A fost anulat pe buna dreptate, chiar daca pe moment eram convins ca fusese gol valabil. Arbitrul a avut insa acoperire regulamentara.
                    -Urmeaza meciul cu Pandurii. Unii se grabesc sa-l eticheteze drept un joc usor.
                    -Nici vorba de asa ceva. E un meci destul de greu si trebuie
                    sa-l tratam cu toata seriozitatea. Ei vor veni sa se apere, vor juca sigur cu cinci fundasi si noi trebuie sa manifestam inteligenta in joc pentru a-i desface. De altfel, cu astfel de echipe ne-am chinuit mereu. Noi n-am avut probleme pe teren propriu cu Steaua, Dinamo sau Rapid, echipe care au venit sa joace fotbal, ci cu formatiile care s-au bagat cu fundul in poarta. Trebuie sa ne continuam momentul bun, cu atat mai mult cu cat anul acesta noi putem face lucruri mari. Totul e sa avem incredere in noi.
                    Scris de Dan SION

                    Angajatii Electrica Moldova tintesc 10 la suta din companie

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    Salariatii companiei de distributie a
                    electricitatii Electrica Moldova intentioneaza sa achizitioneze pana la 10 la suta din actiunile firmei in cadrul programului
                    de privatizare.
                    Salariatii si-au creat in urma cu ceva timp o societate care sa negocieze cu statul roman achizitionarea pachetului de actiuni dupa modelul Petrom. Prin intermediul PAS-ului din Electrica Moldova angajatii cotizeaza lunar cu anumite sume de bani pentru fondul destinat achizitionarii actiunilor. aNoi am solicitat un pachet de pana la 10 procente din actiunile Electrica Moldova” – ne-a declarat Constantin Bostan, liderul sindicatului bacauan al electricienilor. aContributiile salariatilor sunt diferite si depind de puterea financiara a fiecaruia”. El spune ca a solicitat ca pretul de vanzare al actiunilor catre salariati sa fie acelasi cu cel achitat de investitorul strain care a preluat pachetul majoritar al societatii. aIntr-adevar s-a format o societate a angajatilor prin intermediul caruia salariatii pot cumpara actiuni la Electrica Moldova” – ne-a confirmat Traian Mazilu, directorul general al companiei. Conform celor declarate de Constantin Bostan, in programul de cumparare al actiunilor sunt inscrisi circa 60 la suta din salariatii societatii de distributie.
                    Conform Ministerului Economiei si Comertului (MEC), angajatii Electrica Moldova pot cumpara actiuni ale firmei pana la finele lui 2007. Compania va putea vinde acaiunile deainute la filiala Moldova, care va intra an toamna acestui an an proprietatea E.ON, numai dupa ce va oferi titlurile investitorului, potrivit unui proiect de act normativ al Ministerului Economiei asi Comeraului (MEC). De la aceasta prevedere sunt exceptate pachetele de acaiuni care vor fi vandute salariaailor celor doua societaai de distribuaie a electricitaaii, aflate an proces de privatizare. Reprezentanaii E.ON asi cei ai companiei Electrica au semnat, la anceputul lunii aprilie, acordul de privatizare a Electrica Moldova. Firma germana s-a angajat sa achite 100 de milioane de euro pentru preluarea a 51% din acaiunile Electrica Moldova, iar la data semnarii acordului, compania avea datorii de circa 56 de milioane de euro asi creanae de circa 1.200 de miliarde de lei (circa 32,5
                    milioane de euro).

                    Scris de Razvan BIBIRE

                    1...5.4965.4975.498...5.504Pagina 5.497 din 5.504

                    		 ziare & stiri
                    © Deșteptarea - unicul ziar tipărit din Bacău, neîntrerupt, de 35 de ani.