Locuitorii din Serbanesti au rabdat cat au rabdat, dar acum le-a ajuns cutitul la os. Ei reclama ca toate autobuzele de calatori parcheaza pe Bd.Unirii, dupa pod. „Ce-i aici, Autogara, parc auto?&#8221, intreaba ei, nervosi. Si calatorii sunt suparati. Transportatorii sustin ca e o solutie temporara, iar Politia, o infractiune.Din cauza ca circulatia masinilor mari a fost interzisa pe Podul Serbanesti, autobuzele trebuie sa ocoleasca si sa treaca pe podul din Rusi-Ciutea ca sa ajunga la Autogara. Asta presupune un consum mai mare de benzina, asa incat soferii au mutat Autogara in Serbanesti. Bacauanii care locuiesc in zona sunt deranjati de toata „harmalaia&#8221 acestei activitati. „Doamne, sa vedeti cand bate vantul cum aduce toate gunoaiele in curte, afirma Olguta Pitu. Vin nepotii la mine si nu pot intra cu masina. Lumea sta in poarta, nu se da la o parte. Ce sa mai spun? Copiii isi fac nevoile in punga si parintii arunca punga la noi, in gradina!&#8221. Ii deranjeaza mizeria, zgomotul si poluarea. „La ore de varf sunt cate 10-15, sustin ei. Nu putem intra cu masina, nu putem iesi. Platim impozit de zona A si traim ca in mahala. Am facut sesizare la Politie acum o luna, la domnul Roman, si ne-a promis ca se va rezolva. Nu s-a facut nimic. Sta politistul, frumos, aici si se uita numai dupa masinile de 5 tone&#8221. Locuitorii ii acuza pe calatori, dar le este si mila de ei. „Isi fac nevoie dupa masini, ca aici nu au toaleta, spune Carmen Miftode. E jenant. Pe unii i-am primit, pe altii, nu!&#8221.

Politia va interveni &#8222cat de curand&#8221

Desi locuitorii din cartierul Serbanesti au facut reclamatie la Politia municipiului Bacau prin care cer rezolvarea cazului, nimic nu s-a schimbat. Politistiii au adoptat metoda: venit, vazut, constatat… „Noi avem un agent de circulatie care supravegheaza zona in fiecare zi, a declarat Dorin Roman, ofiter in cadrul Serviciului Politiei Rutiere Bacau. Stationarea autobuzelor Autogarii Bacau in zona podului Sebanesti este infractiune si o vom sanctiona contraventional cat de curand&#8221. Primaria Bacau e de alta parere. „Este o solutie de avarie care a avut la baza necesitatea respectarii orelor de plecare si de sosire&#8221, declara Ionut Tomescu. Azi, Primaria se va intalni cu reprezentantii SC Transport Bistrita SA. „Sunt doua solutii, afirma Tomescu. Fie eliberam autorizatie ca autobuzele sa stationeze in zona doar pentru a cobori calatorii, fie va inchiria un teren ca sa parcheze&#8221. Conducerea Autogarii Bacau justifica parcarea autobuzelor in Serbanesti ca fiind o masura ceruta de calatori. „Stationarea in Serbanesti reprezinta o solutie provizorie, a declarat Mihai Balaita, membru in Comitetul de conducere al Transport Bistrita SA. Masura a fost luata la cererea calatorilor. Oamenilor le convine sa traverseze, pe jos, in 10 minute, podul de la Serbanesti, decat sa inconjoare o ora cu autobuzul tot Bacaul&#8221.

&#8222De unde sa dau 40.000 lei la taxi?&#8221

Calatorii, extrem de nemultumiti, sustin ca afirmatia asta e o enormitate. „Vrei sa faci cumparaturi, ca pentru asta vii la Bacau, si mergi 2 km pe jos pana la autobuz, arata Florea Boca, 68 de ani, din Filipeni. Cred ca e normal sa ne ia din Autogara. Dam un ban in plus, daca e nevoie, si gata&#8221. Oamenii sustin ca vin „pentru un interes&#8221 si trebuie sa ajunga la ora X acolo, asa ca sunt obligati sa ia taxiul. Cei mai multi, insa, nu-si permit asta. „Am dat 55.000 lei la cursa si 150.000 lei la doctor, arata Maria Romedea, 76 de ani. A zis mosneagul sa-i aduc un harbuz, de unde sa dau 40.000 lei la taxi?&#8221 Soferii sustin, culmea nerusinarii, ca a fost dorinta calatorilor sa fie preluati din Serbanesti. „Asa stiu, ca ei au cerut, spune Mihai Balan, conducator auto. Dar eu sunt nou, intrebati-i pe sefii mei&#8221. Oamenii il contrazic, suparati, si isi varsa amarul. Destinatiile lor sunt Spitalul Judetean, laboratorul, stomatologul, Piata Centrala, copiii. „Sunt bolnava, ma dor picioarele, spune si Florea Teleaga, 66 de ani. Pe jos am mers pana la Policlinica, vai de capul meu&#8221. „Cum sa convenabil sa mergem mai mult pe jos sau sa dam bani in plus pe transport? intreaba, revoltata, Elena Irimia, din Lipova. Au hotarat ei, pentru binele lor!&#8221. Nu stim cum se va rezolva problema. Transportatorul sustine ca le face un favor oamenilor, Primaria Bacau ca va da autorizatie Autogarii, iar Politia ca o va sanctiona.Scris de Silvia PATRASCANU/ Iulia CUCU

&#8222Sa-i ia dracul cu subiectele astea!”

Ieri, candidatii din sesiunea august-septembrie a examenului national de bacalaureat au sustinut prima proba scrisa, proba de limba si literatura romana. A fost extrasa varianta nr.3, apreciata de majoritatea candidatilor ca fiind &#8222dificila, mai dificila decat cea din vara”. E drept, cerintele nu erau nici putine, nici prea usoare. La primul punct, notat cu 40 p, candidatii trebuiau sa citeasca atent 14 versuri din poezia &#8222Aripi de argint”, de Lucian Blaga, sa formuleze expresii/locutiuni care sa cuprinda cuvantul &#8222ochi”, doua enunturi care sa ilustreze polisemia cuvantului &#8222singur”, sa precizeze doua marci lexico-gramaticale prin care se evidentiaza eul liric. Si asta nu era tot. Mai trebuia precizata valoarea expresiva a utilizarii verbelor la modul conditional-optativ (din cele doua strofe), trebuiau sa fie transcrisi din text patru termeni din campul semantic al cuvantului &#8222timp”, trebuia motivata alternarea scrierii la inceput de vers cu majuscula si cu litera mica, precum si rolul utilizarii enumeratiei in textul poetic dat. Iar pentru toate cele 40 de puncte de la primul subiect, candidatii mai trebuiau sa comenteze ultima strofa in 6-10 randuri, cu evidentierea relatiei dintre ideea poetica si mijloacele artistice, si sa prezinte semnificatia titlului, in relatie cu textul poeziei. Cel de-al doilea subiect (redactarea unei scrisori) era ceva mai simplu, de aceea a si fost notat doar cu 10 p, dar si aici multi dintre candidati au avut dificultati in redactrea celor 15-20 de randuri, in care trebuia desris un peisaj de munte, din zona Sinaia. In fine, la cel de-al treilea subiect, notat cu 40 p, trebuia redactat un eseu de 2-4 pagini, in care sa fie incluse particularitatile romanului, prin referire la o opera literara studiata, publicata dupa cel de-al doilea razboi mondial. La centrul de examen de la Colegiul &#8222Henri Coanda”, un candidat si-a exprimat opinia ca &#8222subiectele astea sunt pentru olimpiada, nu pentru noi, necajitii din sesiunea a doua”, iar o fata, care abia isi stapanea lacrimile, ne-a spus ca a facut jumatate din primul subiect, scrisoarea de la subiectul al doilea si ceva-ceva la &#8222Morometii”. De altfel, toti candidatii de la acest centru de examen, pe care i-am intervievat, alesesera &#8222Morometii” la ultimul punct. La centrul de examen de la Liceul &#8222Mihai Eminescu” situatia a fost asemanatoare. Nici un candidat nu a apreciat subiectele ca fiind &#8222usoare”, aprecierile variind intre &#8222greu”, &#8222naspa” si &#8222sa-i ia dracul cu subiectele astea”. Au fost si cativa candidati care au apreciat subiectele ca fiind &#8222rezonabile”. La acest centru am intalnit si trei candidati care au reusit sa scape de influenta lui Ilie Moromete, alegand, pentru eseu, un alt roman celebru al lui Marin Preda, &#8222Cel mai iubit dintre pamanteni”.

Scris de Stefan OLTEANU

Este de stiut ca in cadrul Aliantei exista neintelegeri, puncte de vedere diferite in legatura cu politica guvernamentala. Evenimentele din aceasta vara, printre care problema anuntatei si apoi retrageri a demisiei primului ministru, au reprezentat capul de afis al unor neintelegeri ce nu au putut fi trecute cu vederea. Ne referim aici si la mult vehiculata problema a alegerilor anticipate. Lipsa armoniei dintre cele doua palate de la Cotroceni si din Piata Victoriei a fost si este larg oglindita in mass media.
Exista, bineinteles, si puncte comune de vedere, care-i mentin uniti pe cei patru componenti ai Aliantei. Unul dintre acestea il reprezinta dorinta schimbarii presedintilor aflati in fruntea celor doua camere. In prezent se iau masuri pentru ca pana la 15 septembrie, atat Vacaroiu cat si Nastase, sa fie maziliti. Un rol important actualmente, chiar inaintea inceperii sesiunii ordinare a Parlamentului, revine comisiilor de modificare a regulamentului privind organizarea si functionarea fiecarei camere. Argumentele folosite de catre Putere se refera la punerea de acord intre rezultatul alegerilor si reflectarea acestuia si
la nivelul presedintilor Parlamentului. PSD-ul se impotriveste evident initiativei pe care o considera nu numai un atac antidemocratic, indreptat impotriva opozitiei, dar totodata ca si incalcare a prevederilor din Constitutia Romaniei.
Despre aceasta ultima problema ce se refera la adreptul public” constitutional al Romaniei, ne propunem sa ne infatisam punctul de vedere.
Sa pornim mai intai de la prevederile in materie cuprinse in art. 64 al actului fundamental al tarii. In acest articol este prevazut modul de organizare interna al celor doua foruri legislative. Fiecare Camera isi alege un birou permanent, iar cei doi presedinti se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ori, dupa cum se stie, durata mandatului conform art. 63 este de patru ani. Despre cei doi presedinti textul nu mai pomeneste nimic. In continuare este antamata doar organizarea birourilor permanente, membrii birourilor fiind alesi la inceputul fiecarei sesiuni, spre deosebire de presedinti. Totodata, notiunea de revocare este introdusa in art. 64 numai in legatura cu membrii birourilor permanente. Acestia pot fi revocati inainte de expirarea mandatului. Apare evident ca, fata de presedintii celor doua camere, drepturile membrilor Birourilor permanente sunt mai reduse. Problema, art. 64 din Constitutie, a format obiectul si al unei decizii a Curtii Constitutionale, pronuntata in februarie anul acesta.
Ocupandu-se de constitutionalitatea dispozitiilor articololui 25 din Regulamentul Camerei Deputatilor (in stransa legatura cu art. 64 din Constitutie), Curtea Constitutionala considera ca nici chiar un simplu membru al Biroului permanent, nu poate fi revocat decat la cererea grupului parlamentar care l-a propus. Curtea a mai statuat ca o eventuala cerere de revocare a unui membru din Biroul permanent nu poate fi introdusa decat de grupul parlamentar care l-a propus.
De asemeni, se mai face vorbire in cuprinsul deciziei si de necesitatea respectarii prevederilor art. 64 al. 5 din Constitutie, care prevede ca Birourile parlamentare se alcatuiesc potrivit configuratiei politice a fiecarei Camere.
Un punct de vedere asemanator, Curtea Constitutionala l-a avut si in legatura
cu Regulamentul Senatului,
printr-o decizie mai veche inca din mai 1994. Totusi e de mentionat ca decizia din anul acesta nu a intrunit majoritatea. Doi judecatori au avut aopinie separata”.
Sunt de prevazut lupte acerbe in legatura cu problema schimbarii celor doi presedinti. Mai intai in Parlament, si apoi, probabil, si la Curtea Constitutionala.Scris de Av. Gh. DALBAN

Trei containere pentru gunoi au fost instalate de cei de la SOMA, la cererea administratorului SC MILENI IMPEX SRL Bacau, exact la iesirea din blocul 36, de pe strada Stadionului. Acest „cadou&#8221 neasteptat frizeaza normele civice. SOMA se apara si spune ca Primaria stabileste locurile de amplasare a pubelelor. Primaria sustine ca, daca pubelele sunt ecologice, nu conteaza.

Revolta pe strada Stadionului. Locatarii blocului 36 au ramas stupefiati vineri dimineata, cand au dat cu nasul, la iesirea de pe scara blocului, de trei containere de gunoi amplasate acolo de angajatii SOMA Bacau. Din acest motiv, ei au sesizat presedintele Asociatiei de proprietari 43. Seara, in jurul orei 19, 30, locatarii s-au adunat in fata containerelor, incercand sa protesteze. Apoi au vrut sa discute cu adminstratorul SC MILENI IMPEX SRL Bacau, Elena Paduraru, considerata adevarata vinovata pentru „cadoul&#8221 primit pe nepusa masa. „Se pare ca Primaria i-a concesionat acestui administrator si terenul pe care erau amplasate pubelele de gunoi. Din acest motiv, ne-am pomenit cu containerele in fata blocului. Am incercat sa discutam cu administratorul dar acesta fuge de noi, se ascunde. Consideram ca Primaria isi bate joc de noi prin aceasta masura. Si acestea nu sunt singurele ilegalitati facute de oamenii Primariei&#8221, spune Virgil Nemteanu, presedintele Asociatiei de proprietari 43. Privelistea nu este una dintre cele mai placute. Mirosul gunoaielor se simte de la o posta, pubelele sunt aproape pline. Elena Paduraru, administratorul SC MILENI IMPEX SRL, spune ca a facut o cerere la Primarie sa fie mutate pubelele de langa societatea sa. „Pe noi ne-a amendat de la Directia de Sanatate Publica pentru aceste pubele, asa ca am cerut mutarea lor. Nu eu le-am spus celor de la SOMA sa le puna pe trotuar, in fata blocului&#8221, declara Elena Paduraru. De la Dispeceratul SC SOMA, Gabriela Placinta este categorica: „Nu noi stabilim locul de amplasare a pubelelor, ci Primaria&#8221. Ionut Tomescu, purtatorul de cuvant al Primariei, ne-a declarat ca &#8222Daca pubelele sunt ecologice, nu are importanta unde sunt amplasate. O sa verificam si o sa vedem despre ce este vorba&#8221.

Scris de Dan MINDIRIGIU

Tuningul, dincolo de abtibilduri si geamuri fumurii

Cam toata lumea crede ca stie cum se face tuning la o masina. Ii pui jante cat mai late, tai arcurile, bagi un chip si niste geamuri fumurii, un filtru de aer, o muzica adevarata cu trei amplificatoare si subwoofer, ii mai tragi vreo cinci stickere si cam atat. Multi sunt si cei care cunosc pericolele la care se expun apeland la astfel de pseudoimbunatatiri ale autovehicolului. Din fericire pentru ei, legislatia din Romania, potrivit datelor furnizate de unul din reprezentantii ACR Bacau, este destul de permisiva. Depistarea sau sanctionarea contraventionala a eventualelor excese este lasata la latitudinea agentilor aflati pe teren. Activitatea de tuning poate fi definita succint astfel: accesorizare in functie de gusturi. Principalele categorii de accesorii la care posesorii de automobile apeleaza frecvent pot fi impartite in utile si inutile.

Taximetristii si copiii

de bani gata

sunt clienti fideli

Marius Despa, patronul unei firme din Bacau specializate in prestarea de servicii de tuning, afirma ca bacauanii se dau in vant in special dupa jantele din aliaj usor, cu pneuri de talie cat mai joasa, geamurile fumurii, abtibildurile „tribale&#8221, stopurile cu LED-uri si alte accesorii pentru farurile masinii („pleoape&#8221, stopuri colorate, etc.). „Dintre toate aceste elemente de tuning doar jantele isi justifica amplasarea lor pe o masina, din punctul de vedere al utilitatii, care amelioreaza performantele de franare si imbunatatesc motricitatea&#8221. Cei care apeleaza la astfel de sevicii sunt, conform lui Despa taximetristii si „copiii de bani gata&#8221. Daca taximetristii nu doresc decat sa aiba geamuri fumurii si niste faruri colorate, din partea celorlalti cererea est mult mai scumpa. Pentru a se proteja impotriva eventualelor amenzi, geamurile nu le imbraca cu folie 3M ci le ionizeaza, intrucat astfel sunt mai dificil de sesizat daca sunt asa din productie sau nu. Un alt element pentru care ei ar cheltui oricat sunt scaunele sport, ele reprezentand principalul factor care modifica aspectul interior al masinii iar sprijinul lateral pe care acestea il ofera este deosebit de util pe virajele abordate in forta.

Masinile sunt

&#8222tunate” dupa modele din Occident

Intrucat caroseriile de serie sunt relativ inalte, din mai multe motive (sa nu loveasca bordurile, sa existe loc pentru montarea lanturilor de iarna pentru pneuri, etc), multi cumparatori doresc ca masinile lor sa fie mai joase, sa aiba un look mai aspectuos si sa beneficieze de un comportament rutier mai direct, mai incisiv. Pentru ca aceste obiective sa fie atinse, la atelierele specializate se aplica unele kituri de suspensie, se inlocuiesc amortizoarele si se regleaza paralelismul rotilor. La astfel de servicii a apelat si Tiberiu Gurlui, care are trei masini, dintre care doua au modificari aproape pe toata linia. „Am fost in Italia 7 ani si mi-am tunat prima masina dupa modelul celor de acolo. Acum am vazut chiar si Dacii cu tot felul de desene pe ele&#8221.

Scris de Cristian MIHAILA

Cazul unei fetite in varsta de noua ani, din comuna Asau, este de-a dreptul strigator la cer. Si asta, pentru ca fetita, desi a venit pe lume cu luxatie congenitala de sold, nu poate beneficia de nici un ajutor social. Crescuta de doi bunici bolnavi, cu o situatie materiala precara, pustoaica a putut fi operata abia la varsta de sase ani. Insa, ea a ramas cu mersul leganat, putin schiopatat. Pentru ca varsta inaintata si lipsa banilor nu le mai permit bunicilor sa o intretina pe fetita, batranii cer ajutor autoritatilor. De oriunde si de orice fel.

Dumitra Contoi a implinit de curand 9 ani. Cu parul blond, ochii albastri si cativa pistrui pe nas, ea pare un copil imbatranit inainte de vreme, din cauza suferintelor prin care a trecut si inca mai trece. Nu prea stie

sa zambeasca. Nu o lasa necazurile pe care le are si pe care se pare ca deja le intelege. S-a nascut cu ghinion, cel putin asa sustine bunica. &#8222Fata mea, Mihaela, a trait in concubinaj cu unul din sat si uite asa a venit pe lume Dumitra. Tatal fetei nici nu a vrut sa auda de copil si a disparut fara urma din sat. Niciodata nu i-a platit pensia alimentara. Pentru ca fata mea abia facuse 20 de ani, eu si sotul meu am luat-o in ingrijire pe Dumitra&#8221, precizeaza bunica Lidia Neacsu, in varsta de 65 ani. Nascuta cu luxatie congenitala de sold, Dumitra ar fi avut nevoie de operatie inca din

primii 2 – 3 ani de viata. Insa, bunicii motiveaza faptul ca nu au dus-o pe nepoata imediat la doctor cu lipsa banilor. &#8222Chiar daca operatiile sunt gratuite in spital, tot aveam nevoie de bani pentru drumurile pana la Bacau, hainute noi pentru fetita si multe altele&#8221, explica bunica Lidia. Anii au trecut, timp in care Mihaela

s-a recasatorit si a mai adus pe lume trei copii, doi baieti si o fetita. Noul sot nu vrea in ruptul capului sa auda de Dumitra. Mai mult, ori de cate ori Mihaela aduce vorba despre fetita barbatul incepe sa faca scandal. Pentru ca Dumitra se deplasa din ce in ce mai greu, bunicii au facut un imprumut la banca girand cu ce-au agonisit de-o viata, casa in care locuiesc, pentru a o duce pe Dumitra la operatie. Interventia a fost realizata abia in anul 2002, cand implinise sase ani. Timp de un an, fetita a stat mai mult prin spitale, suferind nu mai putin de noua interventii chirurgicale. Toate operatiile au fost reusite, insa Dumitra a ramas cu mersul leganat, putin schiopatat. In plus, ea nu poate sa mearga foarte repede pentru ca se dezechilibreaza si cade. Necazul cel mai mare al bunicilor este faptul ca nu mai fac fata cheltuielilor pentru fetita. &#8222Suntem amandoi pensionari, bolnavi de inima. Eu am glaucom la un ochi si nu prea vad. Ne este foarte greu, mai ales ca nepotica mea a crescut si are nevoie de tot mai multe. Este premianta la scoala si mi-e mila sa nu o ajut. I-am facut un dosar pentru ca este persoana cu handicap insa comisia de expertiza de la Protectia Copilului mi l-a respins. Nu inteleg de ce&#8221, se intreaba bunica. Juristul Alina Iftode, purtator de cuvant la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, precizeaza ca Dumitra nu face obiectul incadrarii unei persoane cu handicap, deoarece singura problema este ca schiopateaza putin. In plus, bunica nu este reprezentantul legal al Dumitrei, singura solutie sa beneficieze de un venit banesc lunar fiind ca Lidia Neacsu sa o ia in plasament pe nepoata.

Scris de Carmen SERBAN

Comuna Sascut face parte din judetul Bacau si este situata la extremitatea sud-estica a judetului, invecinandu-se cu judetul Vrancea, pe Valea Siretului la 16 km amonte de confluenta cu raul Trotuas. Comuna prin localitatea de centru este strabatuta de DN 2-E 85 Bucuresti-Bacau-Suceava, calea ferata dublu electrificata Bucuresti-Adjud-Bacau-Pascani-Suceava si drumul judetean DJ 119A Sascut-Urecheasti. Ea este amplasata la 43 km de municipiul Bacau si 13 km de municipiul Adjud. Are peste 13.000 de locuitori, 12 sate si se intinde pe circa 150 de kilometri patrati.

Ar fi trebuit sa fie declarat oras. Inainte de 1989 s-a intocmit documentatia si in scurt timp ar fi aparut decretul de infiintare a unui nou oras pe harta judetului. Se vorbea atunci si de Podu Turcului, Racaciuni sau Parincea. In acele conditii, destinul localitatii ar fi fost altul. Se luase in considerare suprafata, numarul locuitorilor, puterea economica, accesul la calea ferata si la o sosea nationala. Comuna Sascut avea, in 1989, peste 3.700 de salariati, in afara de navetisti. Cea mai puternica unitate era IAS Sascut, apoi Fabrica de zahar (construita in 1860 – prima fabrica de acest gen din tara), Fabrica de branzeturi, Intreprinderea de prelucrare a carnii, Vinalcoolul, alte unitati agricole, un puternic bazin viticol si mii de hectare teren arabil. Cateva blocuri, un liceu agricol, mai multe scoli generale intregeau zestrea potentialului oras. Acesta era Sascutul inainte de Revolutie.

Centrul Sascutului

Acum, Sascut-Targ isi arata fata hada la E 85. Sosea europeana, tranzitata zilnic de mii de turisti romani si straini. O fabrica aflata in paragina pe sute de metri patrati, panouri si indicatoare ascunse printre copaci, blocuri jerpelite, alei pline de noroi si apa, ambalaje aruncate in fata fiecarei crasme care duce dorul musteriilor. Cladiri abandonate, distruse si santuri colmatate. Buruieni cat gardul si pietari care isi vand marfurile direct pe trotuar. In spatele blocurilor, lucratorii de la SGCL (serviciu care apartine de Primarie) incarca cu greu o remorca de gunoi. De la ora 9.00 la 14.00. Taranii de la bloc isi taie lemnele direct pe trotuar, iar patru taxiuri lenevesc la umbra unui pom. Doar in Primarie viceprimarul si secretarul muncesc de zor la documentatia care trebuie prezentata a doua zi la Bucuresti pentru aprobarea unui imprumut cu garantie guvernamentala. Se baga apa in toate satele. Lucrarea a inceput si trebuie terminata pana in noiembrie. De fapt, e singura lucrare care a inceput si se va termina in acest an in Sascut, din care primarul Rauta isi face un titlu de glorie. Cum titlu de glorie isi face si din activitatea firmei sale EURORIN. Spun functionari din Primarie si cetateni din sat ca cea mai mare parte a timpului, primarul o dedica afacerilor proprii. EURORIN are ca obiect de activitate cresterea animalelor si cultivarea pamantului. aAm nevoie la firma mea de 50 de oameni, insa ii gasesc greu”, zice patronul Rauta.
Luat cu productiile mari, patronul Ion Rauta a uitat sa-si mai achite obligatiile la Bugetul de stat de peste 400 de milioane de lei vechi. 200 de milioane lei la bugetul de stat, 170 de milioane la bugetul asigurarilor sociale, 75 milioane la cel de sanatate si aproape 30 de milioane la somaj. Sunt date publicate de Ministerul Finantelor si tot din aceeasi sursa am retinut ca asupra firmei s-a instituit procedura de executare silita.

Doar promisiuni
si proiecte

La prima ora a diminetii de joi, 26 august 2005, biroul primarului din Sascut era plin de oameni. Ion Rauta dadea impresia ca rezolva orice cerere, semneaza, in acelasi timp, zeci de acte, cheama la ordin salariatii si le traseaza diferite sarcini, ii cunoaste pe toti cei care ii trec pragul, ii indruma si le da sfaturi. Tineri sau batrani, mai ales batranii, se lasa greu convinsi si revin in biroul deschis permanent. Un spectacol continuu. aLa Sascut, zice Ion Rauta, toate se rezolva rapid si eficient. Oamenii vin de la zeci de kilometri si nu poti sa-i tin la usa. Au treaba la camp, au probleme in familii.” In stilu-i caracteristic, la intrebarea noastra de inceput, ce se mai intampla in Sascut, zice pe nerasuflate: aAlimentarea cu apa, printr-un proiect finantat de SAPARD, a cinci sate, in valoare de un milion de euro. Oamenii vor avea apa in case sau la poarta. Este un semn de civilizatie”. Urmeaza o serie de proiecte ametitoare, care, daca ar fi sa fie aprobate ar necesita miliarde de lei si zeci de ani pentru finalizarea lor. Un azil cu 20 de locuri pentru batranii neajutorati ai comunei, un camin pentru copiii defavorizati, reabilitarea rapelor paraurilor Sascut-Sat si Pancesti care pun in pericol viata unor sateni in caz de inundatii, asfaltarea a opt km de drumuri comunale (de la Beresti la Fantanele, pana la Pancesti, Balcuta si Valea Nacului), balastarea a altor 25 de km, construirea a zeci de apartamente sociale. Finalizarea lucrarilor la Casa de Casatorii, gradinite si scoli reparate si igenizate, reabilitarea spatiului unui notariat public. Toate cu bani din programe Phare si din bugetul local al Primariei.

Cine am fost
si ce am ajuns

Incet, incet aflam insa ca ain Sascut acum rata somajului depaseste 50 la suta, iar numarul persoanelor angajate cu carte de munca nu ajunge la 300, din care aproape 100 sunt in institutiile de stat”, spune primarul din Sascut. aAu fost ani teribili. Au disparut fabricile de branzeturi si de prelucare a carnii, IAS-ul a ramas de izbeliste, CAP-ul s-a desfiintat, iar lovitura de gratie a fost inchiderea si falimentarea Fabricii de Zahar”. Aceasta din urma nu a fost salvata nici de interventia lui Ion Iliescu, care a trecut prin Sascut intr-o campanie electorala. Ion Rauta zice ca s-a straduit sa asfalteze cea mai mare parte a strazilor din comuna si are de gand sa continue, insa nu mai are bani. A investit si in doua dispensare moderne, insa taranii se plang ca nu beneficiaza de medicamente gratuite sI compensate. A pierdut finantarea pentru sase blocuri ANL, care urmau sa asigure o locuinta pentru circa 100 de oameni, dintr-o dispozitie a ministrului Lucrarilor Publice. Face caz acum ca este primar ales din partea PSD, partid aflat in Opozitie, si nu mai primeste fonduri cum primea odata. Sascutenii zic ca acum se vede puterea si maiestria unui primar, iar lamentarile nu tin de cald celor care l-au votat de patru ori. Si asta pentru ca Primaria are o datorie la energie electrica de peste 1,1 miliarde de lei. Toata aparatura si bunurile Primariei sunt sub sechestru, instituit de Rafinaria Darmanesti pentru neplata unei cantitati importante de CLU (combustibil lichid usor), necesare incalzirii scolii din satul Pancesti. O parte din consilierii comunali spun ca anual se strang peste 20 de miliarde de lei la bugetul comunei si ei nu prea stiu cum au fost cheltuiti.

Gradinita si Biblioteca din centru se darama

Gradinita din centrul comunei nu a mai vazut un var de multi ani. Ploua in pod. Copiii nu beneficiaza de un grup sanitar si nici de apa curenta. Locasul nu are autorizatie sanitara de functionare si nici nu sunt sperante sa o primeasca in urmatorii 10 ani. Curtea gradinitei nu este imprejmuita, au disparut portile de la intrare, lumea circula ca pe strada, gropi si noroi. Nu exista mobilier pentru joaca, ci doar pericole la tot pasul. aAvem in plan sa construim alta gradinita, ne spune viceprimarul. Nu avem bani, poate ne raman de la SAPARD”. In schimb, primarul a construit o gradinita cu program prelungit in sediul propriei firme, unde director este sora dumnealui. Acolo sunt conditii mult mai bune de instructie, hrana si odihna. Pentru copiii cui? Langa Gradinita din centru se darama Biblioteca Comunala. Veche de peste 80 de ani, cu tavanul cazut. O incapere periculoasa. Poate si de aceea cele doua bibliotecare inchid sala pe la pranz.

Bani cu taraita pentru igenizarea scolilor

Grupul Scolar cu profil Agricol din Sascut a cerut Primariei aproape 200 de milioane de lei pentru reparatii si igienizari. A primit doar 20 de milioane. Pentru finalizarea curateniei in internat s-a apelat la apusculita” copiilor. La scoala Generala fatada arata ca dupa razboi. In interior a facut directorul ce a putut cu foarte putini bani, iar ca o copletare au venit parintii cu munca, materiale si bani. Si la Contesti, pentru ca Primaria a dat doar aceva vopsea si detergenti” pentru igienizarea scolii, tot copiii au fost rugati sa stanga banii necesari finalizarii lucrarii. Cate 1,5 milioane de lei pe clasa, ne-a spus Maricica Pletan, femeia care se ocupa de curatenie. Alaturi, in aceeasi curte, este cladirea scolii vechi, loc devenit acum de joaca pentru copii, printre geamuri sparte, pereti daramati si mizerie. In Sascut-Sat, scoala functioneaza intr-o cladire veche, coscovita si macinata de mucegai, construita prin anii „70, in care nu s-a facut o reparatie capitala niciodata. Apa curenta nu este, ci doar o ciusmea in curte.

La prasit cu elevii pentru a stange bani la fondul clasei

La satul Beresti, scoala cu clasele I-VIII a putut fi igienizata tot cu ajutorul contributiei elevilor. Ba mai mult, Valerica Hodoba, profesoara de biologie, ne-a marturisit ca a luat initiativa de a iesi la prasit porumbul de pe lotul scolii cu elevii pentru a face rost de bani. aApoi am vandut grauntele si din banii stansi am cumparat perdele in clase si pe holuri, explica profesoara. Acum pamantul sta in paragina, l-a umplut buruienile, ca nu a mai vrut nimeni sa cultivam ceva pe el”. Cea mai dramatica situatie este la Pancesti, unde centrala functioneaza cu CLU. Circa 40-45 de tone pe an, adica in jur de 70 de milioane de lei cheltuiala lunara. Primarul Rauta nu a achitat nici consumul din anii trecuti si furnizorul a pus sechestru pe dotarile Primariei. Ce se va intampla in aceasta iarna? Dl Rauta zice ca este treaba lui si se va descurca. Sa speram ca nu ca anul trecut.

Vaile si rapele sunt inghitite de gunoaie

Pentru ca nu a fost amenajat un loc special in care sa fie depozitat gunoiul menajer, oamenii satului au transformat in adevarate gropi de gunoi fiecare rapa sau vale care le-a fost la indemana. Nici marginile drumurilor sau ale ulitilor umbrite de salcii pletoase sau buruieni nu au fost uitate. Privelistea dezolanta nu deranjeaza pe nimeni. Sticle goale, bidoane, hartii, papuci, resturi menajere, crengi, uscaturi, frunze, cadite de plastic, coceni uscati, fan mucegait, toate sunt aruncate pe mal sau in vale. In Sascut-Sat, rapa paraului e sufocata de gunoaie, drumul dintre Balcuta sI Valea Nacului, la fel, in Pancesti, Beresti, Contesti, Schineni, peste tot numai gunoaie. Chiar Lucica Botezatu, localnica, recunoaste ca aarunca gunoiul la parau, pe marginea malului, iar cand se strange mai mult iI da lumea foc, ca miroase”. S-a vrut infiintarea la marginea comunei a unei gropi ecologice, care sa rupa gura targului, dar s-a pierdut si acest proiect, se scuza primarul Rauta.

Tineretul a fost
furat de mirajul strainatatii

De cum intri in satul Valea Nacului, imaginea trista a caselor, a oamenilor, a tot ce te inconjoara iti da senzatia ca te afli intr-un loc uitat de lume. Casele inghesuite una intr-alta, cu pereti coscoviti, portile sprijinite in pari, curtile si hambarele ruginite goale, batranii bolnavi, pararsiti de copii, completeaza tabloul unei vieti fara vlaga. aE pustiu, totul pare mort aici, spune badea Vasile Tanase. Tinerii nu mai sunt pe aici, au fugit in strainataturi, la mai bine. Am ramas doar noi, batranii satului. Ce sa fie vesel aici? Parca nici cocosul nu mai canta cum canta odata”.
In toate satele, lipsa tineretului iti atrage imediat atentia. aAu plecat cu totii ca aici nu au ce manca, spune Lenuta Ciuperca. Eu am un baiat acasa, de 30 de ani care traieste din pensia mea ca nu are unde sa se duca. Si cumatra la fel a patit. Care a putut, a luat-o spre Italia, Spania sau Franta. Macar de s-ar intoarce sa faca ceva apoi aici, dar cine stie?”. In Sascut nu le-a mai ramas nimic. Doar firma mare a domnului primar si eventual fabrica de cuie, unica in judet, care produce acum marfa doar la comanda, cam 100-120 de tone de cuie pe luna. Un semn bun vine si de la fostul Vinalcool, cumparat de doi intreprinzatori locali. Profilata la inceput pe imbutelierea apei plate, acum proceseaza struguri si imbuteliaza vinul.
O oaza de liniste – troita de la rascrucea de drumuri

Intr-un contrast izbitor cu tot ce inconjoara, in drumul tau prin comuna Sascut iti poti abate privirea pe una din troitele ridicate la rascruce de drumuri sau pe buza unei ulite. Casute mici, din lemn, cu geamuri din sticla mata sau transparenta, inconjurate de flori multicolore, cu icoane sfintite si altare de rugaciune. Cred ca sunt zeci, e greu sa stai sa le numeri. Unele mai reusite din punct de vedere artistic, altele mai putin…Imaginea lor iti da speranta ca poate, totusi, nu e pierdut totul. Si ca in sufletele chinuite ale sascutenilor a mai ramas macar credinta, ca o oaza de liniste in viata lor amara…Scris de Roxana NEAGU, Gheorghe BALTATESCU

In sedinta de sambata a Consiliului Judetean (CJ) au fost impartite cele 200 de miliarde alocate din „Fondul de interventie&#8221 dupa inundatii, fiind aprobate subventii pentru refacerea a 14 obiective. Necesarul e insa de 1500 miliarde de lei. In aceasta situatie, consilierii s-au luptat ca sa obtina un miliard in plus pentru o comuna sau alta. De data asta au fost ajutate si alte comune, nu doar cele calamitate in 12-16 iulie. E vorba de Glavanesti, care a primit 750 de milioane, si Podu Turcului, 1 miliard, fara sa apara obiectii. Subiect care a inflamat atmosfera a fost Podul Serbanesti. Joi, Romeo Stavarache, primarul Bacaului, a cerut Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta (CJSU) ca, din 200 de miliarde, 50 sa fie utilizate la refacerea Podului Serbanesti, prezentnd un raport de expertiza realizat de MLPAT. S-a propus, in sedinta CJ, ca Bacaul sa primeasca 48 de miliarde, insa Ioan Chiriac, consilier PNL, s-a opus categoric. „S-a facut o constatare, nu o expertiza. Trebuie o incarcare statica si dinamica, abia dupa aceea pot incepe lucrarile&#8221, a declarat el. Ioan Chiriac si Romeo Stavarache au candidat la sefia PNL Bacau si se afla in conflict. Acuzat ca politizeaza inundatiile, Ioan Chiriac a afirmat ca motivatia lui e „morala&#8221, si nu politica. „Nu e normal sa diminuezi subventia unor localitati greu incercate, ca Asaul, si sa aloci 48 de miliarde Bacaului, care are putere economica&#8221, a declarat el, adaugand ca Podul Serbanesti e o problema veche, nu aparuta la inundatiile din iulie 2005. Ioan Chiriac nu a fost chiar singur in aceasta lupta. „Sustin ideea domnului Chiriac ca specialistii nostri sa se implice in expertizarea obiectivelor, a declarat Dumitru Bontas, consilier PSD. Am in vedere in mod deosebit podul de pe Bistrita&#8221. El a cerut CJ sa se ocupe si de atragerea altor fonduri de la Guvern. Si alti consilieri au fost nemultumiti. „Am in fata lista si nu vad comuna Garleni, a spus Silvestru Dogaru, PNL. Eu am fost acolo si au vreo doua poduri rupte&#8221. „Exista solutii. Sa luam un miliard de la Prajesti, care n-a fost inundata in primul val&#8221, a declarat Cristian Bunea, PSD, acuzand ca Prajesti „a fost pusa pe lista dupa alte criterii&#8221. Dragos Benea l-a contrazis, invocand datele CJSU, si a propus ca Garleni sa primeasca bani pentru poduri, iar Onesti pentru dig. „Daca punem problema la Onesti, atunci avem dig si la Comanesti&#8221, a intervenit Ioan Chiriac. Foarte bine, au spus toti, e nevoie de bani si la Garleni si la Onesti, dar de unde tai? Consilierii nu mai stiau ce sa voteze. Au fost discutate trei variante: sa aprobe lista din mapa, sa taie 4 miliarde lei de la Bacau si sa le dea la Garleni si Onesti, cerere apartinand lui Ioan Chiriac, sau – a propus Dragos Benea – sa ia cate un miliard de la Asau, Agas, Comanesti si Bacau, care au primit cate 48 de miliarde, si sa le dea trei la Onesti si unul la Garleni. Ioan Chiriac s-a opus iarasi, aratand ca aceste localitati sunt cele mai grav afectate. „Nu e mai corect sa luam de la Bacau, unde nici nu avem expertiza?&#8221 a intrebat el. Votul a incheiat disputa. „Varianta Chiriac&#8221 a obtinut un vot, al autorului, lista din mapa – 7, iar „varianta Benea&#8221, 20 de voturi, fiind cea adoptata in final.Scris de Silvia PATRASCANU

Sute de familii din judetul Bacau si-au pierdut dreptul la asistenta medicala gratuita. Vina apartine functionarilor din primarii, dar si primarilor. O banala hartie si o discheta le-ar asigura saracilor de la „416&#8221 tratament in caz de boala. Nepasarea functionarilor este vecina cu nesimtirea.

Consiliile locale sunt obligate prin lege sa depuna lunar lista nominala cu beneficiarii Legii 416/2001 privind venitul minim garantat. Prin efectul legii, aceste persoane au calitate de asigurat si toate drepturile care decurg din aceasta. Numai ca, primariile din mediul rural uita adesea de amaratii satelor si nu comunica numele acestora la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) lasandu-i fara dreptul la medicamente compensate sau gratuite, consultatii si spitalizare fara plata, ba chiar fara medic de familie. &#8222Nedepunerea in termen a listelor nominale cu asigurati duce la situatia ca aceste categorii de persoane sa nu poata beneficia de pachetul de servicii medicale de baza, ne-a declarat dr. Maria Tioc, director general al CJAS. Sunt cateva consilii locale care nu au mai depus aceasta evidenta de mult timp: Blagesti, Corbasca, Racova si Tg.Trotus”. Prima declaratie a primarului din Blagesti a fost „Aoleu!&#8221. Primarul Laurentiu Munteanu habar nu avea in ce situatie se afla beneficiarii legii 416 din comuna sa. „Nu va contrazic, dar sa vad ce s-a intamplat. Sa vad cine raspunde de asta. Au incurcat-o cu mine. Ce, eu sa trag pentru ei? Promit ca luni listele vor fi la Casa de Asigurari&#8221. De curand, nepasarea functionarilor de Blagesti a afectat o femeie din comuna. Maria Gogu are dosar pentru venitul minim garantat, dar nu a putut fi spitalizata din cauza ca nu figura la CJAS ca asigurat. „Responsabilii&#8221 de la Blagesti nu au mai trimis listele din noiembrie 2004. 181 de familii sunt in aceasta situatie. Nici macar listele cu salariatii primariei nu au mai ajuns la CJAS din octombrie 2004. De la Tg. Trotus listele nu au mai fost aduse din prima luna a acestui an, iar de la Corbasca si Racova, din luna februarie. In unele comune nu s-a inteles ca locuitorii care au dosare de beneficiari ai Legii 416 trebuie comunicati la CJAS, chiar daca nu primesc ajutorul social din lipsa de fonduri. Ei ar avea astfel dreptul macar la asistenta medicala. In caz contrar, nu primesc decat asistenta medicala de urgenta, dupa care trebuie sa scoata bani din buzunar pentru spitalizare si medicamente. Conducerea CJAS este hotarata sa nu -i mai „bombardeze&#8221 pe primari cu adrese si telefoane pentru a le reaminti sa trimita listele nominale, ci sa-i refuze pe neasigurati. „Cand vom mai avea astfel de cazuri, nu vom mai incerca sa le rezolvam, ci le vom trimite la primaria din localitatea in care locuiesc&#8221, a mai spus directorul CJAS.

Scris de Doina MINCU

Noaptea de 27 spre 28 august, va marca in mod sigur viata familiei Stanciu din Bratila. In jurul orei 1,30, un zgomot puternic i-a trezit din somn pe sotii Ion si Elena Stanciu, a caror locuinta se afla situata pe Drumul National 11, intre Onesti si Bratila. Din primele cercetari efectuate de politistii, se pare ca evenimentul s-a produs pe fondul vitezei excesive. Ioan Lupu, in varsta de 50 de ani, din Onesti, se afla la volanul unei Dacii 1310, cu numarul de inmatriculare BC 20 ELI, cu directia de mers Bacau – Onesti. A fost de ajuns un moment de neatentie, pentru ca soferul sa pierda controlul volanului, intrand pe contrasens, unde s-a izbit cu violenta de un autocamion, cu numarul de circulatie B 23 PBC, apartinand pompierilor militari din Onesti, care circula regulamentar. Soferul autocamionului, Viorel Catinas, in varsta de 36 de ani, a declarat politistilor ca a sesizat in ultimul moment intentia conducatorului de pe Dacie, a franat incercand sa opreasca masina. Vazand ca nu-i reuseste aceasta manevra a tras cu putere de volanul camionului, izbindu-se cu violenta intr-o casa aflata pe marginea drumului. In urma impactului imobilului familiei Stanciu a fost partial distrus. Din fericire, in camera in care autocamionul s-a oprit nu locuia nimeni, inregsitrandu-se doar pagube materiale. &#8222Am trait o spaima de proportii, deoarece la ora cand s-a intamplat accidentul toata lumea din casa dormea. Masina a intrat in sufragerie, insa pagubele sunt foarte mari, casa find zguduita din temelii. Ma gandesc cu groaza ce s-ar fi intamplat daca ar fi fost vorba de camera copilului sau daca masina s-ar fi oprit in dormitorul nostru”, ne-au declarat, vizibil marcati de cele patimite, sotii Stanciu. Cei doi soferi au fost transportati de urgenta la Spitalul Municipal din Onesti pentru a primi ingrijiri medicale. Ioan Lupu a fost diagnosticat cu traumatism cranio- cerebral acut, traumatism sold stang, traumatism abdominal, fiind internat in Sectia de Anestezie si Terapie Intensiva. Ieri dimineata, medicii chirurgi din spitalului onestean l-au operat pe Lupu de ruptura de vezica. Acesta va ramane internat sub stricta supraveghere medicala, pana la stabilizarea starii de sanatate. Soferul autoutilitarei, Viorel Catinas, a fost diagnosticat cu contuzie genunchi drept si la glezna dreapta, nefiind necesara internarea lui in spital. Politistii incearca stabilirea cauzelor si imprejurarile care au condus la producerea acestui eveniment rutier.Scris de Cristi AIOANEI,Dana LUNGU

Au trecut aproape doua luni de la plecarea lui Mihai Slic si Bacaul n-are inca viceprimar. Motivul amanarii e razboiul din PNL. Peste trei zile, dupa ce Comisia de Onoare si Arbitraj va decide cine e seful liberalilor din Bacau, va incepe batalia.Intarzierea alegerii unui nou viceprimar in locul lui Mihai Slic e determinata de razboiul din PNL. Pe scurt, dupa ce Conferinta judeteana a PNL Bacau l-a ales presedinte pe Ioan Chiriac, contracandidadtul sau, Romeo Stavarache, s-a adresat Curtii de Onoare si Arbitraj (COA) a PNL, acuzandu-l de frauda. Cele doua „aripi&#8221, umanistii si traditionalistii, au fost la Bucuresti de doua ori si acum asteapta pronuntarea. Imediat dupa ce liberalii vor primi decizia COA, vor incepe negocierile pentru alegerea viceprimarului. E vorba, anunta Bucurestiul, de numai 3 zile. E necesar sa se stie intai cine e seful PNL Bacau pentru ca acela va conduce negocierile. Teoretic, ar trebui ca viitorul viceprimar sa fie membru al PD, in cadrul Aliantei DA existand un protocol care stipuleaza ca daca un viceprimar e liberal, celalalt trebuie sa fie democrat. Nu toti sunt insa dispusi sa tina seama de acest protocol. In timp ce liberalii tradionalisti il invoca, ceilalti, reformistii, il ignora. „Viceprimarul va fi ales prin vot de consilieri, iar in Consiliul Local, PD are numai doi reprezenrtanti&#8221, declara liberalul Gabriel Berca, prefectul judetului. Valeriu Gheorghe e membru si in Biroul Judetean Permanent (BJP) interimar al PNL si in cel ales de Conferinta Judeteana. Asadar, orice va decide COA, la Bucuresti, el va fi prezent la negocieri. Valeriu Gheorghe sustine ca ar trebui ales un viceprimar din PD. „Eu sunt pentru respectarea protocolului Aliantei. Normal asa ar trebui sa se intample, dar inca n-am intrat in normalitate la PNL&#8221. Nu conteaza ca PD are in CL Bacau doar doi oameni, „se va decide in comisie si toti consilierii Aliantei vor merge impreuna&#8221. Nu sunt excluse surprizele. La Bacau, relatia PD-PNL nu merge, afirma Gheorghe, si pentru asta „e vina prefectului&#8221. Si George Bogatu, consilier PSD, sustine protocolul. „Daca nu va fi respectat va iesi zavera mare la nivel central, spune Bogatu. Asa s-a intamplat in Ardeal, mi se pare la Arad, si au fost inlocuiti toti, inclusiv prefectul&#8221. Dintre membrii PD, cel nominalizat ca posibil viceprimar e Adrian Popescu. „Da, m-ar interesa sa fac munca in folosul comunitatii, declara el. Ma deranjeaza un singur lucru acolo: salariul&#8221. El a luat decizia, raspunsul e „DA&#8221, va candida! Niciodata insa, in doua luni, liberalii reformisti n-au pomenit de un viceprimar PD. Dreptatea e la PD, dar adevarul e ca liberalii au puterea la Bacau. Ei vor un PNL-ist si se vor bate pentru asta. Cel care stie mai multe e prefectul judetului. Gabriel Berca are deja o optiune, dar n-a vrut sa dea nume. „Viceprimarul va fi un barbat tanar, competent, liberal, dar nu dintre cei veniti din PUR&#8221, a declarat, misterios, Gabriel Berca. Viitorul viceprimar trebuie ales dintre consilieri. Asadar, trebuie cautat pe lista CL un barbat tanar, liberal, din tabara traditionalistilor, pe deasupra, agreat de reformistii Romeo Stavarache si Gabriel Berca. Ar trebui sa fie, in baza acestei descrieri, Petrisor Botezatu. Acesta spune ca e posibil sa candideze, dar „depinde de care grup politic voi fi propus&#8221. Intrebat daca e vorba de grupul reformistilor, Petrisor Botezatu a spus ca „suna frumos reformist si reforma, imi place, de reforma e nevoie in toate partidele&#8221, apoi a precizat ca „va fi mult de lucru in Primarie&#8221.Scris de Silvia PATRASCANU