O duminica la fel ca oricare alta. Clopotele incep sa bata. Credinciosii cu zecile se aduna pentru a se ruga in lacasele de cult. Alaturi de ei, se inghesuie si fetele palide cu mainile intinse. Copii, parinti si batrani cu un &#8222bogdaproste&#8221 pe buze isi cauta supravietuirea din mila celor mai norocosi. Pe zi ce trece devin tot mai agresivi. Te urmaresc si trag de tine chiar si in biserica.

Cu haine ponosite, chipurile triste si murdare, cu mana intinsa sau la vandut de busuioc, zeci de cersetori se posteaza la intrarea in biserici si

cimitire. Copiii sau batranii se

diferentiaza numai prin cateva decenii, in rest toti traiesc din mila… Copilarie si batranete petrecute printre picioarele enoriasilor in cautarea unui ban sau a unei pomeni oferite pentru sufletul mortilor. La Biserica &#8222Sf. Nicolae” sau la Catedrala Catolica &#8222Sfintii Petru si Paul”, la &#8222Sf. Gheorghe” sau &#8222Sf. Vineri”, dar mai ales la cimitire in zile de sarabatoare aceleasi imagini dezolante. Oamenii vin la biserica sa se reculeaga, sa-si pomeneasa mortii insa liota de cersetori care se arunca pur si

simplu la picioarele tale iti

creaza o stare de inconfort.

In cursul saptamanii sunt asaltate bancile, sediile institutiilor si intersectiile. Oameni nenorociti, insa si impostori. Dar cel mai grav este prezenta a zeci de copii in aceste locuri, supravegheatI din apropiere de maturi. Fiecare are povestea lui, spusa la repezeala pentru cei care mai rabdare sa-i asculte. Multi parca s-au nascut cersind si nu este departe de adevar, daca te uiti la femei cu un tanc in brate care iti taie calea la intrarea in biserica. Sunt multi si pentru a supravietui cei mai indrazneti intra chiar in biserica printre enoriasi. &#8222Cersesc de mult timp, nici nu-mi mai aduc aminte de cand, povesteste Ioana”, o mogaldeata care reazema usa de la intrarea in Biserica &#8222Sf. Nicolae”. Alaturi de ea, sta mama, cu un alt tanc in brate, de numai cateva luni. &#8222Nu am unde sta si traiesc din cersit, povesteste Zenobia Stan. Am cinci copii care cer de mancare, si eu nu am bani sa le cumpar. Ei s-au invatat cu cersitul si castiga bine pentru ca sunt mici si lumea este miloasa cand este vorba de copii&#8221.

Ceva trebuie facut

Aceasta afirmatie am auzit-o de la mai multi bacauani. Fie tineri sau mai in varsta. De aceeasi parere sunt si preotii, oameni cu mila lui Dumnezeu, insa &#8222Este urat, este degradant sa te impiedici chiar in biserica de cersetori. Este lume amarata, noi incercam sa facem ce putem, insa nu numai biserica poate sa rezolve aceasta situatie”, ne-a declarat un preot de la Sf. Vineri. Schilozi adevarati sau prefacuti au asaltat duminica la ora 11 si Catedrala romano- catolica din centrul orasului. Clopotele mari au fost semnalul de transfer de la ortodocsi la catolici. Aici se cer doar bani. Multi dintrei ei sunt cunoscuti ai celor care intra in biserica, le spun pe nume, cu apelativele doar de ei stiute. Un diacon supraveghea cu discretie intrarea in biserica. Am incercat sa purtam un dialog insa ne-a facut un semn mai mult decat sugestiv, ca totul este in ordine.

Cersetorie la patru ace!

Un &#8222Doamne ajuta!&#8221 soptit pare a fi formula magica. Cu un baston intr-o mana si o plasa in alta, batranii stau pe cate un cavou in Cimitirul Central si asteapta imparteala pomenii. Barbatii se reped la paharul cu vin, iar femeile si copiii la cozonac sau

coliva. Rudele nu mai apuca

sa spuna &#8222Dumnezeu sa-l ierte!” Spectacol grotesc. Batranii cersetorii sunt o categorie aparte. Ei sunt ingrijiti, imbracati cu haine bune, unii chiar la costum… Le este frica sa se intalneasca cu vreun cunoscut. Ioan V., are 73 de ani, cerseste in tinuta sa cea mai buna: pantaloni de stofa, camasa alba si palarie pe cap. Batranul intinde mana pentru o gogoasa data de pomana. Tristetea din ochii sai este mai mult decat graitoare. Se plange de mafia mare din Cimitir. Aici legea o fac tiganii. Te intrebi, dupa asemenea imagini, de ce totusi institutiile statului nu gasesc solutii. Au fost demarate zeci de programe ale unor organizatii neguvernamentale (multe dintre ele au fost intens mediatizate), insa rezultatele sunt doar la simpozioane si colocvii. Politia si Gardienii (de curand Politia Comunitara) nici nu se mai obosesc sa treaca prin preajma lacasurilor de cult. In acest fel, cetateanul nu are nici o sansa

sa-si faca macar o cruce in liniste.

Scris de Iulia CUCU

Proiectul Regulamentului de organizare si functionare a unitatilor de invatamant preuniversitar, elaborat de Directia Generala a Invatamantului Preuniversitar din cadrul Ministeruluui Educatiei si Cercetarii, a starnit deja numeroase polemici, desi nici nu si-a inceput bine circulatia la nivelul unitatilor scolare din toata tara. Toti cei care l-au accesat pe site-ul Ministerului, cadre didactice, elevi sau parinti, au avut imediat reactii, ba (unii dintre ei) chiar adevarate alergii vis-a-vis de continutul unor articole.

S-a zis cu grevele spontane ale elevilor

Conform asteptarilor, elevii au fost cei dintai care au dorit sa afle ce mai au voie sa faca si ce le este interzis. Reactiile n-au intarziat. Nu atat art. 111 a creat panica (&#8222elevii trebuie sa aiba o comportare civilizata si decenta”), pentru ca prevederea respectiva figurase si in regulamentele anterioare, cat unele noutati strecurate in detalierile din art.112. Daca elevii stiau si pana acum ca nu au voie sa distruga sau sa deterioreze documentele scolare sau bunurile din patrimoniul scolii, au aflat acum ca s-a zis cu grevele spontane: &#8222Este interzis elevilor… sa organizeze si sa participe la actiuni de protest care afecteaza desfasurarea activitatilor de invatare sau care afecteaza frecventa la cursuri ale elevilor…” Toate protestele fata de o problema sau alta se vor face in scris, la conducerea scolii, individual sau in numele unei clase (grup de elevi).

Si cu fumoarele amenajate ce facem?

Acelasi articol 112 vine cu o precizare care a starnit reactii adverse chiar la nivelul unor directori scolari. Sunt foarte multe licee care au amenajat in curte locuri speciale pentru fumat, in timpul pauzelor. Si iata ca acum vine articolul 112 si-i scoate pe elevi nu numai din curtea liceului, ci chiar de pe strazile limitrofe institutiei scolare respective. Elevii nu vor mai avea voie sa fumeze &#8222in perimetrul unitatilor de invatamant si in afara acestuia”. Ramane la latitudinea fiecarui director de liceu sa interpreteze sintagma &#8222perimetrul unitatii de invatamant”, dar, in mod normal, acest perimetru include si curtea unitatii scolare respective, presupunand ca este imprejmuita. Iar cat priveste strada din fata scolii, aceasta este imediat &#8222in afara perimetrului” scolar, ramanand, deci, zona interzisa fumatului, pentru elevi.

Unele interdictii au provocat frisoane

Alergiile au fost provocate indeosebi la capitolele interdictii si sanctiuni. S-au inasprit sanctiunile in cazul unor abateri deosebit de grave, cum ar fi &#8222lansarea unor anunturi false cu privire la amplasarea unor materiale explozibile in perimetrul unitatilor de invatamant”. Elevii depistati ca fiind autorii unor asemenea alarme false sunt pasibili de exmatriculare din toate unitatile de invatamant, fara drept de reinscriere, pentru o perioada de timp mai lunga de un an. Sunt prevazute sanctiuni graduale, in functie de gravitatea faptei comise, si elevii care &#8222au tinute comportamentale si atitudini ostentative si provocatoare”. Aici intra cerceii din nas, din barbie, din obraji sau din alte parti ale corpului, &#8222aflate la vedere” (atat la fete, cat si la baieti), tatuajele stridente, jumatatile de bluza si blugii prea mulati pe corp. La acest mic capitol, sanctiunile sunt … la aprecierea consiliului profesoral, incepand cu observatia individuala (care &#8222consta in dojenirea elevului” si mergand pana la mustrarea in fata clasei sau a consiliului profesoral, chiar cu scaderea notei la purtare in cazul in care elevul nu se conformeaza noilor norme de comportament in incinta scolii.

Incetineala legislativa, singura scapare

Ultimele trei articole ale proiectului sunt singurele care-i mai insenineaza pe elevi. Astfel, art.168 precizeaza ca &#8222prezentul regulament intr&#227 an vigoare la data public&#227ii an Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, iar art.170 provoaca un oftat de profunda usurare: &#8222an termen de 30 de zile de la data public&#227rii prezentului regulament an Monitorul Oficial al Romaniei, unit&#227&#254ile de anv&#227&#254&#227mant sunt obligate ca, pe baza acestuia &#186i a dispozi&#254iilor legale an vigoare, s&#227 elaboreze regulamentul intern”. Asadar, mai intai proiectul intra in dezbatere publica, apoi se fac propuneri, acestea sunt analizate, adoptate sau respinse, se definitveaza texul final, se aproba, se publica in Monitorul Oficial si, abia dupa 30 de zile de la publicare, unitatile de invatamant vor trece la aplicarea regulamentului intern. Oricat de repede s-ar misca lucrurile de aici incolo, ca romani ce suntem nu putem aduce lucrurile in faza lor finala mai devreme de Craciun, iar atunci, cum gerul va prinde sa muste, oricum vor dispare jumatatile de fusta, iar mucurile de tigara din locurile special amenajate in curtile liceelor vor putea fi acoperite cu putina zapada. Noi, romanii, gasim iesiri neasteptate din orice situatie. Iar liceenii nostri sunt sclipitori si la acest capitol.

Pareri de profesori

n Nadia Voicu, directorul Colegiului National &#8222Henri Coanda”: &#8222Noi aveam deja un asemenea regulament, trebuie sa-i mai facem unele corectii, in functie de noile prevederi ale acestui proiect. Avem si un angajament privind comportamentul elevilor pe durata celor patru ani de studiu, pe care parintii il semnau la inceputul clasrei a IX-a, acest tip de angajament urmand sa devina contract. Consider ca noul Regulament are foarte multe parti bune, dar si unele discutabile, cum ar fi neconcordantele dintre continutul unor prevederi si proiectul privind descentralizarea invatamantului”.

n Vasile Cautis, directorul Colegiului National &#8222Vasile Alecsandri”: &#8222Noi ne consultam intotdeauna cu elevii. Tocmai pornind de la aceste consultatii am amenajat acel loc special pentru fumatori, intr-un colt al curtii liceului. Acum, noul regulament prevede interzicerea fumatului in perimetrul scolii. Pentru mine, ca profesor de matematica, perimetrul este suma tuturor laturilor terenului respectiv. Vom gasi un loc regulamentar in afara acestui perimetru, dsi ideal ar fi sa-i convingem pe elevi sa nu mai fumeze. Asupra celorlalte prevederi vom mai medita si vom lua masurile corespunzatoare”.

Scris de Stefan OLTEANU

Criza valorilor societății noastre capătă proporții urieșești. Foarte mulți oameni sunt debusolați axiologic și atunci când ar trebui să-și evalueze personalitatea proprie. Ghiulul sfidător, lănțișorul de metal prețios devenit lanț sau etalarea buricului par a fi pentru unii valorile centrice. Ne amuzăm nemeritat, uneori, atunci când citim „perlele” copiilor care susțin testele la clasa a VIII-a, dar mai ales de „perlele” din tezele celor care aspiră la titlul de bacalaureat. Spun nemeritat (uneori) pentru că, la urma urmei, nu toți indivizii vor cocheta în viață cu „arta literelor”, căci, vorba lui Creangă, cineva trebuie să ne tragă și ciubotele. Selecția naturală… Într-o lume în care Victoria Beckham – frumoasă, bogată și celebră (pentru unii) – spune că n-a citit în viața ei o carte, pentru ca mai apoi să dreagă busuiocul și să afirme că nu reușește să citească până la final o singură carte, iată că unii analfabeți din România îndrăznesc să candideze pentru a ocupa un loc în învățământ, chiar dacă nu au terminat un liceu de specialitate sau o facultate. Ceea ce am văzut la Concursul de ocupare a posturilor/catedrelor din învățământul preuniversitar (1-2 septembrie) m-a cutremurat…

Cratima buclucașă

Să poposim asupra unui singur exemplu: unele teze ale probei de Limba și literatura română, de la institutori-învățători. Una dintre cerințele formulate era aceea de a elabora enunțuri în care „a apuca, a se duce, a se pune” să aibă sensuri diferite. Urmăriți, vă rog, ortografia… specială a unor oameni care vor să-i învețe pe copii să scrie corect… Transcriem: „, a apuca, pâine, a trebuit să stau la coadă”, „, a apuca, această liană, a trebuit, să mă întind”, „, a se duce în zbor, acel zmeu, trebuie înălțat sus”, „, a venit, pentru, a se pune, stăpân peste tot”, „, nu v-oi întreba, eu nu te cred”, „, a se pune bine, cu mama, Ionel, a ascultat-o”… Imaginați-vă că fiul sau fiica dumneavoastră ar nimeri pe mâna unui asemenea educator care l-ar putea învăța să folosească virgula (și nu numai) așa cum nimeni n-a mai îndrăznit vreodată. Spicuim, din teze, alte monstruozități… „, apucă mâța de coadă i-ți asumi un risc”, „, viața înainte de a apuca să faci un pas uită-te bine unde calci”, „, apucat de mână și l-am dus la grădiniță”, „, că scapi un pix din mână”, „, mână și fă-ți temele”, „, oameni se la muncă câmpului”, „, 2 copii s-o fată: trei s-un băiat”, „, prăjitura se pune multe ingrediente”…

Candidații scriu lucruri trăsnite

La cerințele care vizează aspecte de metodică e tot jalea de pe lume. În opinia unui candidat, finalitățile învățământului primar ar fi: „, cărții și verificarea stării acestora. La încheierea tuturor testelor și recapitulărilor festivitatea de premiere și organizarea unei serbări”. Cugetând asupra funcțiilor evaluării, unii notează trăsnăi dintre cele mai neașteptate. „, sub formă de grilă aici observăm rapiditatea elevului și modul în care se descurcă fiind pus în situații confuze”, scrie unul. „, sub formă unui joc este folosit la clase mai mici pentru a nu obosi și nu a se plictisi în timp ce învață este și distractiv”, completează un altul. Cineva crede că „, pune întrebări fără răspunsuri e ca și cum ai merge fără picioare”, în vreme ce un alt concurent afirmă: „, în devenire trebuie să se audă bine citirea, să se facă corect”. Un candidat crede că elevul are obligația „celor citite și a celor necitite”. Mai aflăm că funcțiile evaluării ar fi: „, premierea și publicitatea”. Candidații au avut ca sarcină și elaborarea unui eseu în care trebuia prezentat romanul „Ion”. Unii dintre ei n-au reușit să atingă performanța eseistică a unui copil de clasa a II-a. În altă ordine de idei, vă asigur că nu există mulți absolvenți ai clasei a II-a care să masacreze limba română precum candidații din tezele cărora am citat.

Cenușăreasa societății românești

Ați aflat deja rezultatele acestui concurs. Prin unele ziare sunt puse la zid „cadre didactice care au obținut nota 1,50 la concursul de…”. Este pusă la îndoială calitatea cadrului didactic. Cei care corectează lucrările sunt însă cadre didactice care țin la prestigiul învățământului și tocmai de aceea sancționează impostura. Unii dintre cei care îndrăznesc să candideze pentru asemenea posturi sunt epave ale unor licee care n-au nici o legătură cu pregătirea specialiștilor pentru învățământ. Cum de îndrăznesc să candideze? Eugen Țeirău, inspectorul care a coordonat evaluarea acestui concurs, aidoma cadrelor didactice care au corectat tezele – Isabela Adam și Simina Berilă – întreabă indignat: „Cum de îndrăznesc asemenea oameni să aspire la ocuparea unui post de învățător? Este revoltător, îngrozitor. Unii confundă acest domeniu special și nobil, învățământul, cu un refugiu, cu un loc de muncă în care să le fie asigurată… protecția socială. Tocmai de aceea îi sancționăm și prin notare. Impostura nu trebuie încurajată”.

Inevitabile. Astfel sunt caracterizate de catre specialisti infectiile nosocomiale sau intraspitalicesti. &#8222Intri in spital cu o boala si iesi cu zece&#8221, spun pacientii. DSP face controale prin sondaj, acordand incredere sefilor de sectii. Raportarile sunt dubios de subtiri.

Infectiile intraspitalicesti apar frecvent in unitatile sanitare cu paturi, situatie pe care specialistii o considera normala. „Normalitatea&#8221 a ajuns la 12.000 de cazuri in spitalele din Romania in primele opt luni ale anului. In judetul Bacau, au fost luate in evidenta doar 122 de cazuri. „Acestea sunt cazurile raportate, dar ma indoiesc de veridicitatea cifrei, ne-a declarat dr. Marin Bustuc, director adjunct al Directiei de Sanatate Publica. Am sesizat o retinere in spitale fata de raportarea infectiilor, iar noi nu le putem identifica decat prin sondaje. Un control este insa costisitor. Trebuie sa ne deplasam cu laboratorul mobil, iar mediile de cultura sunt scumpe. Asa ca totul depinde de constiinta medicului sef de sectie&#8221.

Autocontrol in sectiile de spital

Pana anul trecut, DSP era cea abilitata sa efectueze controale lunare in sectiile spitalelor. „Aveam o anumita ritmicitate, dar starneam nemultumirea medicilor din sectii, ne-a declarat dr. Eugen Dobreanu, epidemiolog in cadrul DSP. Acum, aceasta este responsabilitatea lor si a asistentilor. Probele se preleveaza in sectii si se lucreaza in laboratoarele spitalelor. Daca nu exista aceasta posibilitate, probele ajung in laboratoarele DSP&#8221. Conform statisticilor intocmite la DSP, cele mai multe cazuri de infectii intraspitalicesti au fost raportate la Spitalul Judetean de Pediatrie (67 in primul semestru). Singurele spitale care nu au raportat nici un caz sunt cele din Comanesti si Buhusi. Spitalul Comanesti are insa o experienta tragica. In urma cu 12 ani, in perioada Craciunului, sectia de nou-nascuti a fost indoliata. „A fost o infectie grava, soldata cu mai multe decese, a mai spus dr. Dobreanu. S-a descoperit un stafilococ localizat sub linoleumul desfacut&#8221.

Stafilococul auriu iubeste spitalele

DSP nu instiinteaza Ministerul Sanatatii decat atunci cand apare un focar. Sau mai bine zis cand se raporteaza un focar. Ultima evidenta de care dispune DSP este pentru lunile aprilie – iunie, dar numai din Spitalul Judetean de Urgenta, care a raportat cinci cazuri de infectie nosocomiala. Trei dintre acestea au fost in sectia de nou-nascuti, unul in cea pentru prematuri si unul la Urologie. „Cel mai des apare stafilococul auriu, care odata devenit patogen, si in conditii de spital, capata o rezistenta crescuta la antibiotice&#8221, a mai declarat dr. Dobreanu. Pentru evitarea aparitiei infectiilor, sunt obligatorii: dezinfectia zilnica, cea terminala, triajul personalului si existenta unui salon tampon.

Microbi la tot pasul in Spitalul Judetean

Riscul infectiilor intraspitalicesti pandeste la orice colt in Spitalul Judetean de Urgenta Bacau. Bolnavii nu stau in saloane, in aproape toate sectiile paturile sunt ocupate de catre doua si chiar trei persoane, unele circuite pentru transportul pacientilor dintr-o sectie in alta nu corespund normelor sanitare, cadrele medicale si auxiliare, in special cele care se ocupa de curatenie si de ingrijirea bolnavului la pat, nu respecta cu strictete normele de igiena in spital, folosind aceeasi imbracaminte si incaltaminte atat in interiorul unitatii spitalicesti, cat si in curtea spitalului, iar vizitatorii se plimba pe culoare si in saloane ca la ei acasa. Salile de operatii si nasteri, saloanele de terapie intensiva, de pediatrie si nou-nascuti, reprezinta cele mai mari &#8222zone de risc”, iar igienizarea lor precara este una din cauzele generatoare de asemenea situatii. Cel mai mare risc de aparitie a infectiilor nosocomiale este la nivelul blocului operator, unde necesitatea igienizarii este imperativa. Probleme mari sunt si la Maternitate, care a parcurs in ultima perioada un proces amplu de modernizare, dar si in sala septica. &#8222Medicii epidemiologi ai spitalului urmaresc zilnic respectarea cu strictete a normelor de igiena si dezinfectie, ne-a declarat dr. Leonard Rosu, directorul spitalului. Nu sunt anumite masuri specifice, ci doar folosirea cu regularitate a produselor de curatenie, de la banalului detergent, pana la dezinfectante si solutii de igienizare. Periodic saloanele sunt formolizate, insa inveitabil pot sa mai apara si aceste infectii nosocomiale. Cel mai grav este atunci cand un microb cu rezistenta multipla la dezinfectante intra in tencuiala si atunci ar trebui sa distrugem intreaga cladire si mobilierul. Insa la noi nu a fost nevoie&#8221.

Scris de Doina MINCU/Roxana NEAGU

Doinita Mihaela Hutu, consilier la Primaria Bacau, a fost arestata preventiv pentru ca a luand &#8222spaga” o mie de euro. Functionarul public urma ca, pentru acesti bani, sa faciliteze obtinerea unei locuinte din fondurile ANL. Daca va fi gasita vinovata, consilierul risca sa-si petreaca dupa gratii pana la 12 ani din viata.

Doinita Hutu (33 de ani) &#8222a cazut” din cauza unei femei curajoase. Elena B. dorea o locuinta, iar consilierul Hutu i-a promis ca o ajuta, daca este &#8222atenta”. Pretul stabilit pentru facilitarea obtinerii unui apartament din fondurile ANL a fost stabilit la o mie de euro, suma aproape imposibil de obtinut de Elena. Revoltata la culme pe functionarul public care pretinde &#8222spaga” doar pentru a-si face meseria, femeia a anuntat procurorii de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau. &#8222Denuntul numarul 554/2005 a fost inregistrat de cateva luni, ne-a declarat primul procuror Oana Schmidt Haineala. Flagrantul a putut fi realizat in seara de 31 august”. Dupa ce s-au pus la punct toate amanuntele operatiunii, Elena B., insotita de un procuror si politistii de la Serviciul de Investigare a Fraudelor s-au deplasat acasa la Doinita Hutu. Pe la ora 22.00, consilierul era invitat sa coboare in fata blocului, pentru a primi banii. Fara sa banuiasca nimic, Doinita a iesit din apartament si a venit la locul stabilit. Intalnirea a fost extrem de scurta. Functionarul public a inhatat cele zece bancnote marcate si s-a urcat grabnic in lift. &#8222In baza unei autorizatii emisa de Tribunalul Bacau, imediat, s-a facut o perchezitie domiciliara la inculpata Doinita Hutu, a precizat prim procurorul Oana Schmidt Haineala. S-au gasit banii marcati, iar la ora 0.10, Hutu a fost retinuta pe baza de ordonanta”. Consilierul Primariei Bacau a ramas in arestul politiei toata noaptea. Ieri dimineata, Doinita Hutu a fost anchetata de procurorii de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau, iar dupa amiaza, functionarul public a ajuns in fata instantei. Procurorii au propus judecatorului de serviciu arestarea preventiva a Doinitei Hutu pentru comiterea infractiunii de luare de mita. Dupa o audiere de cinci ore, judecatorul a decis retinerea in arest a consilierului Hutu pe o perioada de 29 de zile. Luarea de mita nu este singura buba din capul angajatei primariei bacauane. Doinita Hutu este cercetata de politistii de la Politia Municipiului Bacau pentru mai multe nereguli legate de asociatiile de proprietari.

O pata pe obrazul Primariei Bacau

Doinita Hutu a fost angajata, pana ieri, la Primaria Bacau, in functia de consilier principal, Clasa I, in cadrul Serviciului de Administrare a Fondului Locativ si Indrumare Asociatii de Proprietari. Intr-un comunicat de presa, primarul Municipiului Bacau, Romeo Stavarache, anunta ca &#8222saluta modul an care procurorii au actionat” si regreta ca un functionar public pune antr-o lumina nefavorabila institutia Primariei Municipiului Bacau. &#8222Totodata, domnia-sa atrage atentia tuturor persoanelor angajate in Primaria Municipiului Bacau ca nu va tolera asemenea acte si spera antr-o eradicare totala a fenomenelor de acest gen”, se arata in comunicat. Doinita Hutu a lucrat si la recalcularea punctajului persoanelor si familiilor care aveau depuse cereri pentru locuinta. Se pune intrebarea daca n-ar trebui reverificate niste dosare. Primaria Bacau arata ca Doinita Hutu a avut aceste atributii pana la 31 decembrie 2004, modificate prin dispozitia 3197/2004. In comunicatul adresat ziarelor locale, Romeo Stavarache ii roaga pe cetatenii &#8222care au cunostinta de asemenea acte de coruptie sa se adreseze organelor competente, Parchet si Politie”.Scris de Lili ADOCHITEI Silvia PATRASCANU

Transferul de bani între societățile comerciale a intrat în vizorul comisarilor Gărzii Financiare. Cu ocazia controalelor au fost descoperite firme care n-au depus de la înființare bilanțul contabil, sau care vindeau locomotive, produse petroliere și piese auto unor societăți fantomă.

În planul de control al Comisariatului Regional Bacău a fost inclusă și SC VILAR COM SRL Bacău, administrator Viorica Arbureanu, ca urmare a unor sesizări privind transferul unor sume de bani către alte societăți comerciale, sume ce depășeau la prima vedere veniturile raportate de societate prin deconturi, declarații și bilanț. Comisarii băcăuani au constatat că societatea desfășoară activități de comerț, majoritare fiind piesele auto. Au fost ridicate în vederea verificării autenticității și realității 73 facturi fiscale având înscrise la rubricile „furnizor” cinci societăți comerciale din Brașov. La solicitarea Gărzii Financiare Bacău, Comisariatul Regional Brașov a verificat înregistrarea societăților la organele ORC și fiscale, imprimatele cu regim special utilizate în operațiunile de livrare, precum și modul de achitare a obligațiilor fiscale către buget. Răspunsul primit a demonstrat că toate facturile trimise spre verificare aparțineau altor societăți comerciale și că patru din cele cinci societăți nu erau înregistrate în evidențele DGFP Brașov. În consecință, s-a dispus confiscarea contravalorii a 9 facturi, 540.664.700 lei, și sancționarea cu amendă de 2.000.000 lei. Toată documentația a fost trimisă organelor fiscale în vederea stabilirii obligațiilor rezultate în urma înregistrării celor 64 de facturi fiscale ce nu îndeplineau condițiile de documente legale. De asemenea, au fost sesizate organele de urmărire penală în privința unui prejudiciu adus bugetului în valoare de 4.387.132.134 lei. SC VILAR COM SRL a prezentat o scrisoare din care rezulta pierderea actelor, declararea pierderii la poliție și în presa locală. Prin raportul de inspecție fiscală au fost stabilite obligații fiscale în valoare totală de 31.584.559.925 lei, fiind sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău – DIICOT în privința acestui prejudiciu. S-a propus confiscarea specială a sumei de 12.323.596.130 lei vechi, reprezentând totalitatea sumelor încasate din valorificarea mărfurilor a căror proveniență n-a putut fi dovedită cu documente legale.

Locomotive și punți scoase la vânzare

De când a fost înființată și până în prezent, SC VITRON SRL Hemeiuși, administrator Florin Ilie, din…Ploiești, nu a depus nici o situație privind indicatorii financiari și nici un bilanț contabil. Organele de urmărire penală au fost sesizate de Comisariatul Regional Bacău în legătură cu refuzul administratorului de a pune la dispoziția organelor de control documentele contabile ale societății și nefuncționarea acesteia la sediul declarat. Ulterior, au fost reconstituite unele documente emise de societate și a fost stabilit un prejudiciu de 396.500.000 lei. În mai 2005, Secția Gărzii Financiare Neamț a solicitat confruntarea a două facturi fiscale emise de SC VITRON SRL, facturi ce aveau înscrise la rubrica „produse și servicii” o locomotivă DE 2100, cu valoarea de 13,6 miliarde lei, și o punte spate SCANIA, în valoare de 428,4 milioane lei. Verificarea nu a fost posibilă și aceste facturi au fost trimise organelor fiscale, aproximativ 5 miliarde lei. În iunie 2005, a fost efectuat un control privind verificarea legalității unor livrări de produse petroliere efectuate de SC OFFICE – AD SRL Bacău, societății comerciale SIMI IMPEX SRL Dorohoi, livrări ce ajungeau la 15.735.872.605 lei. În urma verificării provenienței produselor petroliere, a rezultat că acestea au fost aprovizionate în baza a 14 facturi fiscale emise de…SC VITRON SRL Hemeiuși, pentru 571,1 tone motorină și benzină. Administratorul Florin Ilie a refuzat și de această dată să dea orice relație despre proveniența carburanților. În aceste condiții, s-a procedat la confiscarea contravalorii celor 571,1 tone carburanți, respectiv a sumei de 15.735.872.605 lei.

Scris de Dan MINDIRIGIU

Inceputul anului scolar da emotii nu numai micutilor, ci si parintilor. Acestia din urma tremura de groaza la gandul milioanelor pe care trebuie

sa le scoata din buzunar pentru a-si echipa copiii corespunzator. In timp ce unii dau peste un milion pe un ghiozdan, altii le ofera copiilor o plasa…

Uniforme de abia scoase din cutie, penare cu muzicuta, rechizite frumos colorate si cu forme de desene animate, caiete cu maimutoi si special liniate, ghiozdane Barbie sau Batman sunt doar cateva dintre dorintele fiecarui copil. Din pacate, doar micutii foarte bogati se pot bucura de toate acestea. Restul copiilor, adica majoritatea, se multumesc cu articole de unica folosinta &#8222Made in Piata”. Uniforme croite din bumbac, aratoase, dar cusute cam stramb costa doar… 45 (450.000) de lei pentru baieti si 37 (370.000) de lei pentru fete. Micutii gen &#8222Richi Rich” se vor bucura de uniforme tot de bumbac, dar dupa ultima moda, croite in tendinta verii: portocaliu si verde. Desi de la distanta cele doua tipuri de uniforma nu se deosebesc foarte mult, din apropiere observi ca diferenta este de mai bine de 100 (1.000.000) de lei… Istoria se repeta pentru orice articol scolar: de la creion pana la ghiozdan. Radierele in forma de pisica si soricel costa de patru ori mai mult decat cele normale, care sunt lipsite de orice desene sau forme. Pretul unui caiet de matematica difera in functie de cat de colorata si fina este coperta. Acesta costa de la 0,8 (8.000) la 2,5 (25.000).Cei care isi permit pot cumpara seturi formate de creioane colorate, carioci si un caiet, dar care au cate un ratoi dragalas cu care se pot juca micutii. Astfel de marfa nici macar nu exista pe taraba. &#8222Noi putem face orice copil fericit, povesteste Irina Pop, vanzatoare a unui magazin de lux. Avem rechizite si ghiozdanele unicat. Pretul este putin mai mare, dar se cumpara si asa”. Ghiozdanele &#8222Barbie” sau &#8222Batman” costa aproape 150 (1.500.000) fata de 20 (200.000) de lei cat este la taraba din piata. Diferenta dintre cele doua este de la cer la pamant. Ghiozadanele de &#8222taraba” sunt mici, modeste, cusute prost, necolorate, fara buzunare pentru telefoane mobile, pixuri, pachetel, in timp ce copiii bogati beneficiaza de toate aceste avantaje. &#8222Stiu ca baiatul meu nu va avea tot ce isi doreste in prima zi de scoala, a declarat Mariana Stoica, mama. Ma doare gandul ca copilul meu va fi dezamagit ca altii au si el nu. La 7 ani e greu sa intelegi ca banii nu ajung”. Treningurile si adidasii sunt alte articole vestimentare care diferentiaza copiii. Marcile de renume costa milioane in timp ce marfa piratata doar cativa lei. De la tipul riglei, pana la blocul de desen toate marcheaza diferentele materiale ale parintilor si ii fac pe micuti sa constientizeze clasa sociala careia le apartin: bogati sau saraci…

Inspectoratul scolar recomanda!

Inspectorul scolar Ioan Surdu ii atentioneaza pe parintii copiilor din clasele

I-IV sa nu cumpere rechizite pana nu se consulta cu invatatorul clasei respective. &#8222Abia dupa ce vor sta de vorba cu invatatorul si vor afla ce manuale alternative si ce auxiliare didactice vor fi folosite la clasa in acest an scolar parintii vor putea merge in librarii, cu lista de rechizite recomandata de invatator”, a precizat inspectorul Ioan Surdu. Pana atunci, parintii pot achizitiona doar ghiozdane, penare, stilouri si creioane. &#8222Parintii prea grabiti vor iesi in pierdere, pentru ca s-ar putea sa cumpere rechizite neutilizabile”, a adaugat Ioan Surdu, inspector scolar pentru invatamantul primar. Un calcul sumar al cheltuielilor facute de parinti pentru un elev din ciclul primar se poate, totusi, face. Dupa aprecierile inspectorului scolar Ioan Surdu, unui elev din clasa I i-ar trebui, in afara de ghiozdan, penar, stilou, pixuri si creioane, un caiet special de limba romana, un caiet special de matematica, un caiet de cunoasterea mediului, un caiet obisnuit de desen, un caiet de exercitii cu retea de clasa I, un caiet obisnuit de dictando si un caiet obisnuit de matematica. La clasa a II-a sunt necesare un caiet de limba romana tip 2, un caiet de matematica, un caiet de stiinte, un bloc de desen, un caiet de abilitati practice, un caiet didactic special, un caiet special de limba romana si un caiet special de matematica. Un elev de clasa a III-a are nevoie, alaturi de caiete si alte auxiliare didactice, de culegeri de exercitii si probleme, culegeri de ortografie, ortoepie, punctuatie, gramatica s.a. Parintii unui elev din clasa a IV-a vor cheltui si mai mult, pentru ca in ultima clasa primara apar discipline noi: Educatie civica, Istorie si Geografie, obiecte care necesita si utilizarea unor auxiliare didactice de sinteza.Scris de Iulia CUCU Stefan OLTEANU

Cutremurul n-a lovit, inca, Inspectoratul Scolar Judetean, ieri la pranz inregistrandu-se doar un prim avertisment seismic. Inspectorii scolari asteapta tot nelinistiti ziua de maine. Dintre ei, doar cei cinci inspectori de la compartimentul management scolar au avut o intalnire ceva mai lunga cu inspectorul scolar general Radu Ababei si cu inspectorul scolar general adjunct Mirela Berza. Dar, dupa aceasta intalnire, nici ei nu stiu cu certitudine cine pleaca si cine ramane. &#8222Generalul” Radu Ababei i-a informat doar ca, prin efectul noii organigrame a Inspectoratului Scolar Judetean, din cele cinci posturi de inspectori cu probleme de management vor ramane doar doua, dar s-ar putea sa fie trei, daca Ministerul Educatiei si Cercetarii va aproba solicitarea facuta in acest sens, tot ieri, de conducerea I.S.J. Bacau. &#8222Nu restructuram compartimentul de management din cauza ca activitatea n-ar fi mers bine, ne-a spus Radu Ababei, ci pentru ca am pus pe primul plan activitatea educationala. Impreuna cu Mirela Berza, am analizat fiecare post de inspector scolar, pornind de la organigrama, care prevede un post de inspector la fiecare 300 de catedre. Am stabilit, deci, mai intai, posturile de inspectori scolari pe discipline, pentru ca, in conditiile asigurarii unei noi calitati a procesului educational, ni s-a parut mult mai importanta verficarea procesului instructiv-educativ, la inspectia scolara, decat verificarea directorilor de scoli. Dupa stabilirea posturilor de inspectori de specialitate, am luat in calcul si invatamantul particular, invatamantul special, activitatile extracurriculare. Asadar, dupa ce-am tras linie, au mai ramas doua posturi de inspector la management. Dar, cum suntem Inspectorat de categoria A si avem un sistem de invatamant foarte complex, mai avem dreptul la un post de inspector scolar, pe care l-am si solicitat Ministerului. Sper sa ne fie aprobat acest post si sa avem trei posturi la management”. Chiar daca vor fi trei posturi, doi dintre actusalii inspectori vor trebui sa plece. Cine pleaca, cine ramane? &#8222I-am rugat sa-mi spuna vineri, fiecare, ce decizie a luat in ceea ce-l priveste. In functie de decizia fiecaruia, vom decide si noi, tot vineri, pe cine vom conta in continuare la departamentul management”, a precizat &#8222generalul” Radu Ababei. Cum, in aceste zile, zvonurile circula permanent inttre cele doua etaje ale Inspectoratului Scolar, a fost de-ajuns sa stam trei minute &#8222la curent”, pentru a afla ce noutati ar putea sa apara in noua organigrama. Se pare ca, deocamdata, vor ramane la management inspectorii scolari Adrian Horodnic si Dumitru Cojocaru, cel de-al treilea post urmand sa fie decis intre inspectorii Dan Zaharia, Petre Botezatu si Florin Popa. Astazi, 2 septembrie 2005, la ora 12.00, in sala de conferinte a Inspectoratului Scolar Judetean, va avea loc schimbul de stafeta intre fostul inspector scolar general adjunct Livia Sibisteanu si noul inspector scolar general adjunct, Bandusa Popescu. Tot astazi s-ar putea inregistra si o noua replica la primul seism.Scris de Stefan OLTEANU

Salariatii Electrica au ramas cu gura cascata cand au descoperit metodele prin care locatarii unui bloc din Bacau se racordasera ilegal la retea. Electricienii erau convinsi ca din blocul respectiv nu se mai poate fura deoarece instalasera firide &#8222anti-furt”, special create pentru limitarea bransarilor ilegale.

Dupa ce au &#8222calcat” printr-un bloc de pe strada Nicu Enea fara sa descopere nimic deosebit, electricienii si jandarmii au mers pe o alta strada cu nume de pictor: Theodor Aman. Aici, la numarul 5, intr-un bloc de garsoniere, dupa ce au taiat cateva cabluri conectate &#8222clasic” au descoperit tocmai cand credeau ca au terminat treaba o metoda pe cat de ingenioasa pe atat de periculoasa. Unul dintre locatari isi trasese un singur fir de la cablul de pe hol si il conectase la firul de &#8222faza” din instalatia electrica dupa care cablul de &#8222nul” il conectase la calorifer. In felul acesta curentul nu mai era inregistrat de contoar, in schimb, caloriferul ar fi putut electrocuta pe cineva neatent. La ultimul etaj, langa o batrana care dormea intr-un pat pe hol de frica sa nu il fure hotii cat isi varuieste camaruta, electricienii au descoperit o alta metoda de furat curent. Cablul general care alimenta firida in care se aflau contoarele fusese intepat si conectat printr-un fir subtire la cablul electric al locuintei. Toata lucrarea fusese facuta cu mare grija si nu s-ar fi descoperit daca unul dintre electricieni nu ar fi vrut sa izoleze un cablu. Imediat au inceput cautarile in celelalte console si au mai fost descoperite alte improvizatii de acelasi fel. Interesant este ca in blocul respectiv Electrica a incercat sa limiteze furturile prin montarea de firide &#8222anti-furt”, care, teoretic, nu ar mai fi permis improvizatii. Locatarii nu s-au prea atins de aceste firide, in schimb au facut lucrari deasupra lor. &#8222S-au investit o multime de bani in acest bloc pentru a limita furtul” – ne-a declarat vizibil dezamagita Anca Hagima, purtatorul de cuvant al Electrica Bacau. &#8222Nu am crezut ca vom putea stopa total furtul, am sperat ca macar sa se limiteze”. In blocul respectiv sunt si locuinte sociale care apartin Primariei. Cele mai multe cazuri de furturi se inregistreaza chiar la aceste locuinte. Acolo unde s-au constat improvizatii s-au facut note de constatare urmand ca hotii de curent sa fie pusi sa plateasca un consum estimat pe sase luni la puterea instalata. Adica s-a facut un inventar al consumatorilor de curent din locuinta – becuri, aparatura electrocasnica – si se va calcula cat pot acestia cinsuma in jumatate de an iar cei prinsi vor fi pusi sa plateasca. In cazul celor care au recidivat, se vor intocmi dosare penale. Anca Hagima spune ca astfel de actiuni vor continua.Scris de Razvan BIBIRE

Datoriile la furnizorii de utilitati fac parte din viata asociatiilor de proprietari. Si nu e vorba de cateva milioane de lei, ci de miliarde. Pensionarii sunt cei care tin asociatiile pe linia de plutire. Printre datornici se numara tot felul de oameni, de la someri la patroni prosperi.

Cele mai mare debite au fost acumulate de asociatii catre CET, furnizorul de agent termic. Acesta este, de altfel si ultimul catre care administratorii fac platile. De teama sistarii apei, a energiei electrice si a gazelor, banii se duc prioritar spre RAGC, Electrica si Distrigaz. Se mai platesc salariile in asociatie, iar daca mai ramane ceva, ajunge si in conturile CET. Numai ca, de obicei, nu prea ramane. Nu o data, s-a ingrijit de asta administratorul, care a delapidat sute de milioane sau mai mult. Fiecare asociatie are povestea ei, iar pentru debitele enorme nu lipsesc motivatiile.

Delapidari si debite de miliarde in zona Narcisa

Asociatia 71 Taifun, cu cinci miliarde de lei, tine capul listei debitorilor la CET de multa vreme. Se banuieste ca vreo doua miliarde din aceasta suma ar fi disparut pe vremea fostului administrator. &#8222Procesul s-a incheiat, iar Eugen Burbulea a primit o condamnare de sase luni cu suspendare, declara actualul administrator, Catalin Bogaciu.Ne e teama ca nu vom recupera banii. In acelasi timp, incasarile sunt foarte proaste. Cel mai rar trec pe la asociatii salariatii care au copii, mai multi de trei. Pensionarii sunt de doua feluri: cei cu intretinerea la zi si cei care nu o platesc deloc pentru ca nu au din ce trai. Printre bunii platnici este, paradoxal, fostul administrator&#8221. Tot in zona Narcisa se afla Asociatia 57, una dintre campioanele la debite. Si aici fostul administrator a lasat „gaura&#8221 la plecare. „700 de milioane nu se gasesc in gestiune, ne-a declarat actualul administrator, Elena Lichi. Am printre rau-platnici oameni cu posibilitati, care fac renovari in apartamente. Am trimis somatii, iar unii dintre datornici, care nu calca pe la asociatie, au gasit acum drumul pentru a face scandal. E o zona cu multi oameni nevoiasi, dar am si scari cu oameni instariti si educati, dar cu datorii imense. Mari probleme avem cu &laquoitalienii&raquo. Nu inteleg ca trebuie sa plateasca anumite cheltuieli, chiar daca nu locuiesc in apartamente&#8221.

Managementul datoriilor cere efort

La polul opus se situeaza Asociatia 15, de pe strada 9 Mai. Datoria de o suta de milioane de lei pare o nimica toata pe langa miliardele obisnuite la alta asociatie. „Nu suntem multumiti, declara administratorul. Normal ar fi sa ajungem la zero. Ii impulsionam pe locatari, le trimitem somatii. Pensionarii sunt cei mai corecti, cu foarte putine exceptii. Am si un patron pe care l-am dat in judecata pentru 45 de milioane de lei datorii. El a castigat, iar asociatia a platit si cheltuieli de judecata. A motivat ca in apartament este sediul firmei lui. Dar asociatia are contract cu el, nu cu firma. Toate categoriile sociale au uscaturile lor&#8221. Asociatia Calugareni Nord a coborat de curand sub un miliard datorii, ceea ce la peste 500 de apartamente este rezonabil. „60 la suta din datornici sunt in imposibilitate de plata, iar restul sunt neglijenti, declara presedintele Ionel Dogaru. Multi dintre cei 200 de posesori de centrala individuala au datorii pentru celelalte cheltuieli. Parerea mea este ca presedintii si administratorii poarta responsabilitatea datoriilor. Multi se tem ca, fiind alesi, isi vor pierde functia daca iau masuri. Noi am mandatat CET sa recupereze banii de la datornici si sfatuim toate asociatiile sa procedeze asa&#8221. Ionel Dogaru mai spune ca furnizorul e indreptatit sa-si vrea banii, dar trebuie in acelasi timp sa tina cont ca suma de peste 160 miliarde lei datorata de asociatii are doua cauze: nivelul scazut de trai al populatiei si necontorizarea, care ar fi trebuit inceputa din1993.

Scris de Doina MINCU

Mii de dascali navetisti risca sa nu mai ajunga la timp la orele de curs. Sase drumuri judetene continua sa fie grav avariate de inundatiile de luna trecuta. Podurile maturate de ape si pericolul de surpare a drumurilor in numeroase zone au determinat autoritatile sa interzica accesul spre unele localitati sau sa stabileasca rute ocolitoare. Principalii dezavantajati raman elevii si profesorii.

Rutele ocolitoare, cosmarul navetistilor

Drumurile judetene 243 B, intre localitatile Stanisesti-Motoseni, 252 , intre Buhoci si Bibiresti, 156 H, intre Balcani-limita judetul Neamt, 117 intre Zemes si Bolatau si Livezi-Berzunti si 118 intre drumul national 2 G si Tescani sunt impracticabile. Portiunile mai sus-amintite sunt presarate fie cu poduri rupte fie cu alunecari de teren. Astfel, accesul pentru mijloacele de transport in comun a devenit interzis prin riscul la care sunt expusi calatorii ce tranziteaza zonele mai sus-amintite. Astfel, s-au impus rute ocolitoare. &#8222La Motoseni se poate ajunge prin Izvoru-Berheciului-Colonesti-Motoseni, la Bibiresti prin Racaciuni-Pancesti, la Berzunti prin localitatea Poduri”, a declarat Valentin Palea, directorul Serviciului Public Judetean de Drumuri Bacau. Dar rutele ocolitoare nu se &#8222aplica” si pentru accesul spre Bolatau, spre judetul Neamt sau Tescani. Localitatile sunt izolate si singurul mod in care se poate ajunge la ele este … pe jos.

De la 1 septembrie incep necazurile

Daca, la ora actuala, gravitatea situatiei nu este constientizata de autoritati, altfel se va pune problema o data cu inceperea anului scolar. Zeci de mii de cadre didactice fac zilnic naveta spre satele izolate, iar rutele ocolitoare nu reprezinta o alternativa pentru dascali. Acestia vor ajunge la scoala cu intarzieri de doua sau chiar trei ore… &#8222Avem mari probleme cu transportul judetean in comun, a declarat Mihai Balaita, membru al comitetului de conducere a Autogarii Bacau. Din Autogara Bacau pleaca peste 100 de curse cu destinatii diferite. Chiar daca am instituit rute ocolitoare, in zonele afectate profesorii vor ajunge la destinatie cu intarzieri de cateva ore. Nici profesorii care circula spre localitati precum Letea-Veche sau Itesti nu sunt avantajati. Noi nu avem voie sa tranzitam podul de la Serbanesti si asa suntem nevoiti sa inconjuram tot Bacaul. Intazierea in aceasta situatie este de aproximativ o ora”.

Sindicatele din invatamant sar in ajutorul cadrelor didactice

&#8222Sunt circa 37.000 de cadre didactice navetiste in intregul judet si conducerea Autogarii Bacau stie din anii precedenti pe care rute au cei mai multi navetisti, ne-a declarat profesorul Gheorghe Manole Chiriac, liderul Sindicatelor Libere din Invatamant Bacau. Se stie cam cate cadre didactice navetiste sunt pe fiecare ruta, dupa cum se stie si faptul ca programul scolar incepe de regula la ora 8.00 dimineata. Ar trebui sa se tina cont de aceste informatii, pentru ca Autogara Bacau este beneficiara fondurilor provenite din abonamentele cadrelor diddactice navetiste. Vom discuta din nou cu cei din conducerea Autogarii Bacau, pentru a ne pune de acord cu programul curselor de calatori, in asa fel incat sa nu aiba de suferit nici cadrele didactice navetiste, nici elevii acestora”. Scris de Iulia CUCU,Stefan OLTEANU