27 noiembrie 2024
Acasă Blog Pagina 5494

Proprietatea? Un moft! / Slic sare parleazul

    Firma de constructii a fostului viceprimar Mihai Slic ocupa, de cateva luni, un teren de 150 de metri patrati. Proprietarul afirma ca n-a avut cu cine sta de vorba pentru lamurirea situatiei. Patronul Slic crede ca reclamantul nu a insistat suficient si declara ca este gata sa-i plateasca retroactiv chiria.

    De la inceputul lunii mai 2005, in zona Vamii Bacau se lucreaza de zor la ridicarea unui supermarket. Cu autorizatia nr. 571/29.12.2004, una dintre firmele de constructii ale fostului viceprimar liberal Mihai Slic a pornit treaba si, la aceasta data, lucrarile sunt foarte inaintate. Se pare ca termenul de finalizare, 9 octombrie, va fi respectat.

    &#8222Pe spatiul public e voie, nu-i asa?”

    Toate bune si frumoase, numai ca, in zelul lor, santieristii au ocupat o proprietate vecina, pe care au amplasat baraci, materiale de constructii si ditamai tamburul, pe care este infasurat un impresionant cablu, de electricitate, probabil. De fapt, mai mult decat invadarea terenului, pe proprietarul Gheorghe Azoitei il ingrijoreaza destinatia si mai ales traseul acestui cablu. &#8222Daca este un cablu de alimentare cu electricitate, atunci e grav! O subtrecere prin terenul meu inseamna o limitare a posibilitatilor de constructie. Nimeni nu a reusit sa-mi explice ce-i cu acest cablu, care deja are un capat intrat bine in proprietatea mea”, a spus Azoitei. Unul dintre cei care lucreaza pe santierul cu pricina a incercat sa-l linisteasca pe proprietar, declarand ca &#8222probabil, se va trece cu cablul pe sub trotuar, ca doar e spatiu public si pe spatiu public e voie, nu-i asa?!”.

    Telefoane surde si chirie retroactiva

    Gheorghe Azoitei spune raspicat ca a incercat sa ia legatura cu unul dintre sefii firmei de constructii, insa eforturile i-au fost zadarnice: &#8222Am lasat numarul de telefon unui inginer de pe santier, insa nu m-a cautat nimeni. Eu am vrut sa rezolv amiabil toata problema, insa n-am avut cu cine vorbi.” Proprietarul a spus ca se gandeste sa consulte un avocat pentru a incepe un demers in Justitie. De cealalta parte, Mihai Slic s-a aratat foarte surprins de toata turnura pe care a luat-o povestea. &#8222Nici vorba de ocupare ilegala! Noi tot l-am cautat pe proprietar, am intrebat vecinii, insa nimeni nu a stiut sa ne spuna a cui este terenul sau cum am putea sa-l gasim pe &#171stapan&#187. Pana la urma, un paznic de la santier a primit de la proprietar numarul de telefon, l-am sunat si dimineata si seara, insa n-a raspuns nimeni. Asa cum a stiut sa ajunga la presa, putea sa vina la sediul firmei, sa ne intelegem omeneste”, crede Mihai Slic. El s-a aratat dispus sa-i plateasca lui Azoitei chiria retroactiv pentru terenul ocupat cam cu anasana. Mai ramane ca proprietarul care se considera pagubit sa mearga la usa fostului viceprimar pentru a negocia, cam tarziu, despagubirile ce i se cuvin. Sau sa se adreseze Justitiei, in speranta ca va obtine mai mult.

    Scris de Nelu BROSTEANU

    Reforma merge din ce in ce mai „bine”; / Explozie in buzunare

    Criza petrolului manifestata in lume in ultimele luni, dublata de dezastrul petrecut in SUA dupa trecerea uraganului Katrina, a inceput sa produca efecte si la noi. Deja, de ieri, carburantii valorificati prin statiile Petrom s-au scumpit cu inca 900 de lei la litru. Ca de aproape fiecare data cand asistam la scumpirea benzinelor, avem parte de alte scumpiri in cascada la celelalte produse sau servicii. Ca si cum acestea nu ar fi deajuns, guvernantii pregatesc si o serie de masuri fiscale.

    S-au scumpit carburantii, urmeaza gazele, alcoolul si tutunul

    Practic, judecand dupa faptul ca Petrom abia scumpise carburantii la pompa cu alte 700 de lei pe litru, rezulta ca in trei zile benzinele s-au scumpit cu 1.600 de lei/l, de altfel, cel mai mare nivel din ultimele luni. Scumpirea intervine si ca urmare a unei noi aprecieri a monedei nationale, BNR scazand cursul monedei unice europene sub pragul de 35.000 de lei vechi. In ritmul impus pe piata carburantilor de Petrom, nu este exclus ca, in scurt timp, benzina sa ajunga sa fie valorificata cu doi dolari litrul. Tinta nu este deloc greu de atins, in conditiile in care, de la inceputul anului, benzina s-a scumpit de 24 de ori. Benzinarii leaga aceasta scumpire si de faptul ca, pe plan extern, pretul petrolului a ajuns, recent, la nivelul record de 71 de dolari pe baril, urmare si a opririi unor mari rafinarii din SUA. In conditii normale, produsele ar trebui sa ajunga scumpite la consumatori abia dupa incheierea unui intreg proces de rafinare. In prezent, exista benzine care se vand cu 1,04 euro pe litru, mai mult decat dublu fata de preturile din SUA, si foarte aproape de preturile din Uniunea Europeana.

    Sah-mat pentru
    transportatori

    Scumpirea benzinei si motorinei a reprezentat pentru transportatori lovitura de gratie. Nemultumiri, majorarea preturilor si chiar amenintarile de greva sunt pe buzele tuturor. „Costul benzinei si motorinei este enorm de mult, a declarat nemultumit Neculai Sutu, director general al SC Transport Public SA. 65 la suta din costul transportului este reprezentat de achizitionarea motorinei. Este posibil sa luam in considerare majorarea tarifelor de calatorie”. Taximetristii sunt mult mai revoltati de cresterea nejustificata a pretului benzinei. „Benzina a ajuns sa coste mai mult decat in Uniunea Europeana, iar acolo salariile sunt de 10 ori mai mari ca ale noastre. Pentru benzina si taxele de la stat, un taximetrist cheltuie 80 la suta din venitul sau. Daca ramane cu patru milioane este un norocos. Este posibil sa majoram tarifele cu 1.000 sau 2.000 de lei vechi.”

    Urmeaza scumpirea gazelor

    Partea buna, deocamdata, este ca pretul gazelor naturale va ramane la valoarea actuala. Insa, nu pentru o vesnicie, ci doar pana la sfarsitul anului, cand, autoritatile ne aameninta” chiar cu o usoara reducere a tarifelor pentru unele categorii de consumatori. Pentru a nu huzuri cumva romanii, autoritatea de reglementare an domeniul gazelor le pregateste, pentru anul urmator, o majorare semnificativa. Pretul gazelor din productia interna va creste, de la 1 octombrie, cu cinci dolari pe mia de metri cubi, la 110 dolari, conform angajamentelor asumate de Romania cu Fondul Monetar Intenational (FMI). In baza negocierilor cu FMI, pretul la gazele naturale din productia interna a crescut de la 70 de dolari mia de metri cubi, in primul trimestru al acestui an, la 95 de dolari in al doilea trimestru, la 105 in al treilea. an acelasi timp, pretul gazelor din import este estimat pentru ultimele trei luni ale anului la o valoare de circa 250 de dolari pe mia de metri cubi, cu 25 de dolari mai mult decat an prezent. Asta ar trebui sa reprezinte o crestere cu aproximativ cinci la suta a tarifului la gaze pentru consumatorii finali. Conducerea ANRGN sustine, insa, ca aceste majorari vor fi compensate de deprecierea dolarului din perioada anterioara, moneda an care sunt stabilite preturile la gaze naturale. ANRGN mizeaza chiar si pe reducerea tarifului de distributie cu 15 la suta la societatile Distrigaz Nord si Distrigaz Sud, prevedere inclusa an contractele de privatizare a acestor firme. In plus, va interveni si regularizarea facturilor pentru lunile an care a fost aplicata metodologia de tarifare cu abonament. Cert este ca, in doar noua luni, pretul gazelor naturale s-a majorat cu 40,3 la suta. In luna decembrie 2004, pretul unui metru cub de gaze naturale era de 0,588 lei. In ianuarie 2005, el s-a majorat cu 4,9 la suta, ajungand la 0,617 lei, pentru ca, in luna iunie, un metru cub de gaze vandut populatiei sa fie cotat la 0,752 lei. In luna iulie a intervenit o noua majorare a pretului la gazele naturale pentru populatie, astfel ca metrul cub de gaze naturale este, in prezent, de 0,825 lei.
    Vor creste si taxele
    pe vicii

    Se anunta, insa, zile mult mai grele pentru viciosi. Astfel, urmand modelul scumpirii energiei in avans fata de planificarea impusa de UE, guvernantii se gandesc deja la o majorare a accizelor la tigari si alcool, sumele incasate urmand sa fie distribuite catre Fondul de Sanatate. Romania are o perioada de tranzitie pana in 2010 pentru vanzarile de tigari. Ramane de urmarit ce se va intampla, in contextul in care ministrul Finantelor sustine totusi ca se va pastra calendarul de accizare la tutun si alcool stabilit cu UE, doar ca se „doreste o crestere a incasarilor bugetare din accize”. Crasmarii si clientii acestora ar trebui sa stea, deocamdata, linistiti, pentru ca nu se va lua nici o masura de crestere a accizelor la alcool pana nu vor fi consultati industriasii din domeniu. Sau, asa ar trebui. De altfel, au si aparut reactii din partea patronilor din domeniul producerii alcoolului.
    Reprezentantii acestora cred ca o noua marire a accizelor la alcool si bauturi alcoolice nu va aduce venituri suplimentare la buget. Acestia propun ca, pentru pentru a se aduce bani la vistieria statului, ar trebui fiscalizate bauturile alcoolice produse in cazanele comunale si satesti si eliminate de pe piata bauturile contrafacute. Cam aceleasi opinii au si producatorii de tigari care cred ca, dupa noua accizare, va fi mai multa contrabanda, mai ales cu cu tigarete ieftine din Republica Moldova si din Ucraina.

    Noi cresteri de impozite

    Ministerul de finante a anuntat obiectivele fiscale pe anul 2006. Daca valoarea TVA-ului va ramane neschimbata, se pare ca a fost luata decizia de micsorare a contributiilor la asigurarile sociale. Acestea par a fi singurele vesti bune pentru ca ministrul de finante a mai afirmat ca se va introduce impozitarea suplimentara pe proprietatile si automobilele de lux, vor creste impozitele pe tranzactiile de pe piata de capital si pentru tranzactiile imobiliare, precum si pentru terenurile agricole.
    Contribuaiile la asigurari sociale vor fi reduse ancepand de anul viitor, dar numai an cazul celor platite de angajatori, pentru a se ancuraja introducerea an zona fiscala a unei cote cat mai mari din foraa de munca, a declarat ministrul Finanaelor Publice, Sebastian Vladescu. Potrivit ministrului, salariaaii au beneficiat deja de un supliment de venit, prin introducerea cotei unice de 16 procente. aan maximum doua saptamani, vom comunica nivelul de reducere de la CAS”, a adaugat Vladescu. an prezent, contribuaiile de asigurari sociale se ridica la 32,5 la suta din salariul brut an cazul firmelor asi 17 procente an cazul salariaailor. Totodata, Vladescu a anunaat ca sigura menainerea cotei de 19 la suta la TVA asi de 16 la suta la cota unica, aplicata atat pentru profit, cat asi pentru majoritatea tipurilor de venituri (dobanzi bancare, piaaa de capital, caastiguri imobiliare etc.). Pentru moment, Ministerul Finanaelor nu are cifrele exacte privind seria de masuri care vor fi adoptate an vederea suplimentarii veniturilor bugetare, pachetul urmand a fi perfectat an urmatoarele doua saptamani. Totuasi, oficialul MFP a aratat ca se are an vedere majorarea veniturilor din accize, dar calea pentru acest obiectiv ramane deschisa, fiind posibila atat o creastere a taxarii, cat asi o largire a bazei de impozitare. antrebat despre mecanismele care vor ajuta la suplimentarea veniturilor din accizare, Vladescu nu a exclus stabilirea unor preauri minimale pentru produsele din aceasta categorie. De asemenea, el a vorbit despre reglementarea antrepozitelor fiscale din domeniul petrolier asi despre un control mai strict al acestora. Noul ministru al Finanaelor pastreaza intenaia de a spori impozitele aplicate pe produsele de lux, respectiv maasinile peste o anumita capacitate cilindrica. an privinaa impozitarii agriculturii, Vladescu susaine ca masura are ca scop principal formarea suprafeaelor critice pentru o agricultura performanta asi mai puain un plus de venituri la buget. El a precizat ca impozitele din agricultura vor fi cele stabilite deja prin lege.

    Dilema impozitarii
    castigurilor la Bursa

    Teoretic, castigurile la Bursa ar trebui impozitate incepand de anul viitor cu 16 la suta. Nu este clar, insa, cum se va stabili valoarea castigurilor avand in vedere caracterul dinamic al tranzactiilor si faptul ca un castig virtual obtinut intr-o zi se poate transforma a doua zi in pierdere. Investitorii fac nenumarate achizitii de actiuni intr-o perioada, iar actiunile nefiind numerotate nu se poate face o diferenta intre titlurile cumparate in perioade diferite. Este foarte probabil ca la calculul castigurilor sa fie folosita metoda contabila de gestiune a stocurilor FIFO (First In First Out – primul intrat primul iesit) desi sunt discutii si pentru aplicarea LIFO (ultimul intrat primul iesit). Fiecare metoda are partile bune si cele rele, pentru diferiti jucatori.
    Sa luam un exemplu ipotetic. Un jucator cumpara 1.000 de actiuni la pretul de 500 lei bucata. Dupa cateva zile pretul creste la 700 de lei si el vinde 300 de actiuni realizand un castig bun de impozitat de 60.000 de lei (300 actiuni inmultit cu 200 lei, cresterea de pret). Dupa alte cateva zile, pretul scade la 100 de lei si omul vinde restul de 700 de actiuni la acest pret de teama sa nu piarda chiar tot ce a investit si recupereaza 70.000. Rezulta ca, dupa ce a investit 500.000, a ramas cu 280.000 (70.000 plus valoarea celor 300 de actiuni vandute la 700 de lei). Pierderea este de 220.000 dar el trebuie sa plateasca impozit pe cei 60.000 castigati la un moment dat. Asta s-ar numi impozit pe pierdere si ar fi foarte greu de justificat de economistii guvernului.

    Deficit de 1 la suta

    Proiectul de buget pentru 2006 va fi antocmit pornind de la un deficit de sub 1 la suta din PIB, apropiat de cel prevazut pentru acest an, dar se va ancerca alocarea fondurilor din privatizare pentru proiecte importante, inclusiv pentru infrastructura, a declarat Sebastian Vladescu. Vladescu a aratat ca sumele destinate cheltuielilor se vor plasa la un nivel similar, an termeni reali, cu cel din acest an. aBugetul pentru 2006 va fi unul echilibrat pentru a ne permite sa atingem ainta de inflaaie stabilita de BNR, indicator foarte important pentru accesul an UE. an acelaasi timp, vom ancerca sa nu blocam proiectele mari. Vom ancepe o batalie an care avem de partea noastra unele organisme internaaionale, iar pe celelalte vom ancerca sa le convingem”, a mai spus Vladescu. an opinia ministrului, nu orice deficit bugetar este daunator, un supliment de cheltuieli fiind permis daca nu se reflecta apur asi simplu” an consum. Astfel, Vladescu susaine ideea unui deficit dedicat proiectelor de infrastructura.Scris de Razvan BIBIRE Florentin RADU Iulia CUCU

    Sinistratii ii acuza pe constructori / „Ajutorul asta e bataie de joc”

      Bacauanii care locuiesc pe str.Gh. Donici au fost serios afectati la inundatiile din 12-16 iulie. Unele case stau sa se prabuseasca, alte sunt avariate partial. Dupa doua luni, ei dorm tot afara. Sinistratii acuza ca una a promis Primaria, altceva face constructorul.

      &#8222De doua luni auzim ba ca ne demoleaza, ba ca ne consolideaza, nu mai stim ce sa facem! Maine, maine si iar maine, tot asa spun&#8221, sustine Maria Solomon, 72 de ani. „Luni, la cutremur, eram in casa. Noroc ca am fugit, ca a cazut tot perete asta&#8221, spune Antita Ghirvu, aratand mormanul de chirpici care a umplut incaperea. „Au trecut doua luni si tot in gradina dormin. In bucatarie, te omoara mucegaiul. Nu poti sa respiri!&#8221 Sinistratii de pe str.Gh. Donici sustin ca pana la nr. 45 e alt constructor, serios, care a adus grinzi, boltari si s-a apucat de treaba. „De la nr. 45, nimic n-au facut. Ajutorul asta e bataie de joc!&#8221. La Natalia Spirtu, „in loc sa toarne fundatie, au sapat un pic, uitati, cat scurma closca&#8221. Constructorul le-a spus ca nu tencuieste decat 70 cm. „Primaria a promis ca repara casele, insa muncitorii spun ca repara numai pana unde a ajuns apa. Ei au zis sa dam jos de pe pereti si acum cica nu-i intereseaza&#8221, acuza femeia. Tavanul e deplasat, sobele daramate, peretii golasi. Pe Ciuperca Teodorina, lucratorii au amanat-o pe saptamana viitoare, dupa ce se repara scolile. „Veniti sa vedeti ce am facut eu, nu ce au facut ei, spune batrana, furioasa. Am scos dusumeaua si am carat tone de pamant. Cutremurul m-a prins in groapa, scoteam caramida. Oleaca s-a miscat si au inceput sa cada peretii&#8221. Noaptea le ingheata oasele, oricat de gros s-ar imbraca. „Urla lupul, nu mai canta cucul! Gata, vine iarna si noi tot afara stam&#8221, spune Antita Ghirvu. Batranele sunt sfarsite de munca, de frig, de disperare. „Ce casa am avut eu, ce curatenie, ce confort am avut nu o sa mai am niciodata, plange Antita. Parca sunt o cersetoare!&#8221 Femeile sustin ca cei care au trecut pe acolo le-au spus ca nu sta in puterea loc sa grabeasca lucrarile: „Domnul Nastrut, de la Primaria Bacau, a zis ca a fost weekend! Bine ca altii au weekend, iar noi stam de doua luni pe afara&#8221. Ionut Tomescu, purtator de cuvant la Primaria Bacau, nu stie ce societate lucreaza pe str.Gh. Donici. „Sunt 14 firme de constructii si fiecare a luat circa 10 case, pe care, insa, nu le pot face concomitent&#8221. Construtorii „lucreaza benevol&#8221, adica „fara profit&#8221, fiind platiti atat cat sa-si acopere cheltuielile. Totusi, e vorba de sinsitrati, nu de profit. Ionut Tomescu sustine ca la sfarsitul lunii octombrie toate lucrarile vor fi gata. „Daca se va adeveri ca ceea ce spun oamenii e real, cu siguranta vom discuta cu constructorii&#8221, incheie el. Luni, marti, miercuri. „Nici azi n-au venit&#8221, spune Antita Ghirvu. Ieri, femeia s-a dus si si-a cumparat ciment. Insira promisiunile facute autoritati si le compara cu realitatea: o casa subreda, pereti prabusiti, tavanul sui, dusumeaua scoasa. „Daca nu lucreaza acum, cand e cald, atunci cand o sa lucreze? E o bataie de joc&#8221. Nici vecina ei nu mai spera nimic. Natalia Spirtu, 74 de ani, s-a inscris la manastire. „Dar sunt foarte multe cereri si acolo, trebuie sa stau la rand. Daca nu ma primeste la manastire, am sa stau aici pana ma vor gasi inghetata&#8221.

      Scris de Silvia PATRASCANU

      Se voteaza noul Cod / Adulterul si calomnia nu mai sunt cazuri penale

        Justitia romaneasca se modernizeaza. Guvernul a adoptat proiectul noului Cod Penal, din care au fost eliminate infractiuni ce au generat multe discutii, in ultima perioada. Daca parlamentarii isi vor da girul, noul Cod Penal va deveni litera de lege.

        Cele mai importante modificari sunt legate de libertatea de exprimare, fiind eliminate insulta si calomnia. Ziaristii si institutiile de presa, carora li s-au aplicat cu precadere aceste infractiuni, nu mai raspund in fata legii, atunci cand aduc atingere imaginii sau demnitatii altor persoane. Va exista raspundere, dar numai civila, nu si penala. In cazul in care cineva vrea sa ceara daune in Justitie unei persoane care l-a calomniat, va trebui sa plateasca o taxa de timbru de 10% din suma pe care o pretinde, la fel ca in toate celelalte situatii din procesele civile.

        Adulterul si vagabondajul devin &#8222civile”

        Tot in proiectul noului Cod Penal au fost eliminate si infractiunile de adulter si vagabondaj. In schimb, va cuprinde noi infractiuni, orientate pe lupta impotriva coruptiei si a criminalitatii economico-financiare. Astfel, vor exista sanctiuni pentru persoane juridice (firme, fundatii, ONG-uri etc.) folosite in scop infractional. Pedeapsa principala care va fi aplicata unei persoane juridice este amenda intre 2.500 si 2.000.000 lei noi, la care se poate adauga o pedeapsa complementara, care poate fi chiar dizolvarea respectivei societati.

        Nepotismul se pedepseste cu cinci ani de inchisoare

        Si functionarii publici aflati in conflict de interese vor risca intre 6 luni si 5 ani de inchisoare, daca emit un act sau iau o decizie care produce foloase materiale pentru ei, rudele lor sau persoane cu care se afla in relatii apropiate. De asemenea, actiunile impotriva ordinii constitutionale se incrimineaza, doar daca sunt savarsite cu violenta. Comunicarea de informatii false dispare, iar nostalgicii comunisti sunt pedepsiti doar daca ajung sa constituie o amenintare la adresa statului de drept. Totodata, detinutii nu vor mai trebui sa poarte tinuta vargata, dupa cum folosirea catuselor va fi permisa doar in cazuri exceptionale. Proiectul noului Cod Penal va fi supus dezbaterilor si in Parlament. Scris de Lili ADOCHITEI

        Sefii institutiilor de cultura se informeaza din presa despre integrare

        O discutie pe care am avut-o cu cinci sefi ai unor institutii de cultura din Bacau ne-a relevat o realitate arhicunoscuta. Romanii se pricep bine sa vorbeasca mult &#8222despre&#8221, dar nu fac sau nu stiu sa faca mare lucru cand e vorba sa treaca la treaba. Toti au stiut sa spuna ce &#8222ar trebui facut&#8221 pentru cultura in vederea integrarii europene. Ca trebuie promovata, ca ii trebuie bani, s.a.m.d. Insa, chiar institutiile pe care le conduc stau cam prost la capitolul promovare. Teatrul Municipal &#8222Bacovia&#8221, Filiala Bacau a Uniunii Scriitorilor din Romania, Complexul Muzeal de Stiintele Naturii, Complexul Muzeal &#8222Iulian Antonescu&#8221 nu au un site propriu. Singura institutie care are, dintre cele cinci &#8222abordate&#8221, este Biblioteca Judeteana. Ce programe de finantare europeana cunosc sefii institutiilor de cultura? Nici una din cele cinci nu a accesat asa ceva. Au auzit de Cultura 2000, fara sa cunoasca prea multe date. De unde si cum se informeaza despre UE sau Integrarea Romaniei in UE. Cu exceptia Silviei Tomescu (directoarea Bibliotecii Judetene) – care a citat site-urile pe care navigheaza – ceilalti patru &#8222sefi&#8221 au recunoscut ca se informeaza din mass-media si ca nu au vizitat nici un site cu informatii europene. Adrian Gazdaru – directorul Teatrului &#8222Bacovia” – crede ca mass-media este cea care ar trebui sa informeze despre integrare si vede chiar un posibil departament in care politicienii si ziaristii sa formeze un nucleu-sursa de informare. In opinia sa, accesarea fondurilor europene si cunoasterea programelor de finantare europeana este treaba secretarului literar al teatrului! &#8222Nu-mi fac un scop din a ma informa despre integrarea europeana&#8221, a declarat si dramaturgul Viorel Savin (presedintele USR Bacau), care n-a deschis niciodata un site cu informatii despre UE. Lacramioara Stratulat – directoarea Complexului Muzeal &#8222Iulian Antonescu” – spune ca nu a avut timp sa caute vreun site cu informatii despre integrare pentru ca a fost ocupata cu doctoratul. Singura sursa de informatii despre integrare de care pot beneficia bacauanii este deocamdata Biblioteca Judeteana. Pe pagina bibliotecii sunt link-uri catre astfel de site-uri. In plus, la sediul institutiei pot fi consultate pliante si carti cu acest subiect.

        Scris de Laura HUIBAN

        Portarul FCM Bacau, Ciprian Manea, a ajuns la 340 de minute fara gol primit / Cheile sunt in manusile sale

        L-a inlocuit pe Bogdan in minutul 20 al meciului cu FC National, din prima etapa si de atunci nu a mai parasit poarta Bacaului. Si nici nu a primit vreun gol, desi etapa de etapa, Savu, Viorel Moldovan, Aldea sau Verdes au batut la poarta sa. „Cea mai mare satisfactie din acest inceput de campionat o constituie faptul ca de cand a intrat in poarta, Manea nu a primit nici un gol&#8221, spunea in urma cu doua zile antrenorul FCM Bacau, Cristi Popovici. Ciprian Manea, 25 de ani impliniti in august pare decis sa se lupte nu doar cu atacantii adversi, ci si cu recordurile. „Mi-as dori ca dupa meciul cu Dinamo sa ajung la 430 de minute fara gol&#8221, a declarat Manea.

        – Manolo, te asteptai la un asemenea debut de campionat?

        – As minti daca as spune ca ma asteptam. Sa-mi fi zis cineva inainte de inceperea sezonului ca nu voi lua nici un gol in primele patru etape, as fi spus ca face misto de mine. Am avut un program greu, cu meciuri precum cele cu FC National sau Poli Timisoara si consider ca e foarte bine ca echipa are sapte puncte si doar un gol primit.

        – Aminteai de meciuri grele. Care a fost in schimb cea mai dificila minge pe care a trebuit sa o aperi in aceste jocuri?

        – Suturile lui Viorel Moldovan si Aldea. Moldovan a dat bine la coltul lung, in timp ce la Galati, Aldea a avut acel sut cu stangul din intoarcere de la 17-18 metri direct la vinclu. Au fost mingi foarte grele, iar satisfactia a fost cu atat mai mare cu cat si rezultatele obtinute in respectivele partide au fost pozitive.

        – Cat crezi ca a contat „dansul&#8221 tau la ratarea penalty-ului de catre Verdes in jocul cu Pandurii?

        – Destul de mult. Eu cred ca daca stai linistit pe mijloc nu ai nici o sansa sa derutezi atacantul. S-a vazut si in finala Champions League, cand Dudek i-a hipnotizat pur si simplu pe Sevcenko.

        – Stiam ca iti place Dida, dar vad ca te inspira mai mult Dudek.

        – Ca sa fiu sincer, eu obisnuiam sa execut astfel de „dansuri&#8221 la penalty-uri inainte de a-l vedea pe Dudek. La Roman obisnuiam sa reactionez asa la penalty-uri si de cele mai multe ori n-am primit gol. Ori am aparat, ori a dat adversarul pe langa poarta.

        – FCM Bacau si-a facut un obicei din a primi putine goluri.

        – E meritul intregii echipe. Nea&#8217 Cristi ne antreneaza in ideea de a nu primi gol, iar noi ne respectam bine sarcinile. In plus, Bacaul are si fundasi foarte buni.

        – Urmeaza meciul cu Dinamo. Care crezi ca e cel mai periculos atacant al dinamovistilor?

        – Claudiu Niculescu. Daca va juca-stiu ca are o intindere-voi avea mare grija. Le voi spune si fundasilor sa faca tot posibilul pentru a evita faulturile in preajma careului fiindca e deranj mare cum bate Niculescu loviturile libere. De altfel, toti atacantii lor, si Zicu, si Bratu sunt periculosi, insa nici nu trebuie sa ne speriem de ei. Trebuie sa jucam cat mai bine pentru ca eu cred ca putem scoate un rezultat favorabil in „Groapa&#8221.

        – Argumente?

        – Pai, presiunea e mai mult pe capul lor. Si din partea publicului, dar si a conducerii. Iar noi am demonstrat ca nu ne speriem de nimeni.

        – Ce spui de concurenta cu Bogdan?

        – E benefica. Nu numai cu Bogdan, ci si cu Ignatescu.Te tine in priza.

        – Un gand pentru echipa nationala?

        – (Zambeste). Care fotbalist nu se gandeste si la echipa nationala? Deocamdata e devreme. Mai am mult de munca. Cred ca pentru a ajunge la nationala de la o echipa din provincie trebuie sa faci neaparat meciuri bune cu echipele din Capitala. Jocul cu Dinamo ar fi un prim prilej potrivit, nu?

        Scris de Dan SION

        Fotbal, Cupa Romaniei \ S-a incheiat aventura

        @ FCM II Bacau – Dunarea Galati 0 – 2

        Aventura FCM II Bacau in Cupa Romaniei s-a oprit in faza a VI-a. Un pas ar mai fi fost si gruparea bacauana si-ar fi atins obiectivul, acela de a aduce pe &#8222Letea” o divizionara A. N-a fost insa sa fie asa. Dunarea Galati a invins cu 2-0 pe FCM II Bacau si s-a calificat in saisprezecimi. Elanul gazdelor a fost rupt inca din minutul trei, atunci cand Iovita, singur in careul mic a trimis nestingherit in poarta lui Ignatescu. Peste doar cateva minute, Pitaru a irosit o buna oportunitate, insa a sutat mult peste. Neny, un jucator de culoare, bine facut, a hartuit in permanenta defensiva bacauana. In minutul 17, atacantul Dunarii Galati l-a facut remarcat pe Ignatescu, dupa o frumoasa lovitura de cap. Pe fondul unei dominari usoare a oaspetilor vine si golul doi. Profitand de o balba a defensivei &#8222galben-albastre” Neny a majorat diferenta la doua goluri. Era minutul 29. Pe finalul primei reprize, gazdele rateaza prin Marin iar Neny trece pe langa 3-0, transversala opunandu-se golului. In partea a 2-a a jocului, meciul s-a mai echilibrat, insa cele mai mari ocazii de gol le-au avut tot oaspetii. Neny a scapat singur cu Ignatescu in minutul 65, dar portarul bacauan a salvat miraculos. Un minut mai tarziu, Stan a sutat putin pe langa. De partea cealalta, Banu a trecut pe langa gol in minutul 70, sutul sau de la 20 de metri fiind respins cu greutate de portarul galatean. In final: 2-0. Dunarea asteapta tragerea la sorti de pe 11 septembrie, in timp ce formatia antrenata de Gica Penoff se gandeste la campionat.

        FCM II Bacau: Ignatescu – Banu, Ureche, Carnariu, Marin – Dobos, Cojocaru, Spiridon, Matei – Doltea, Pitaru. Au mai jucat: Vrinceanu si Liutec.

        Dunarea Galati: Stoicescu – Ariton, Velescu, Chiriac, Nejneru – Miclea, Bozga, Baurceanu, Stan – Neny, Iovita. Au mai jucat: Dragan si Bozean.

        Arbitri: Liviu Cinca (Bals), Bogdan Hirlab si Stelian Slabu, ambii din Brasov.

        Scris de Cristi SAVA

        Democratii il acuza pe subprefect de cardasie cu liberalii / PD isi face harakiri

          In toamna asta, PD Bacau isi va alege presedintele. Desi mai sunt cateva saptamani, batalia a inceput. Declaratii taioase, eschivari, acuzatii. Se tatoneaza, inca, terenul. Nu e limpede cine cu cine tine. Sunt vehiculate, deocamdata, doua nume: Constantin Avram si Liviu Miroseanu. Primul e subprefect al judetului, al doilea, deputat. Primul pas l-au facut opozantii subprefectului, care il acuza pe Avram ca ar fi &#8222prea” prieten cu fostii sai colegi de la PNL. Trecutul subprefectului da apa la moara complotistilor, Avram trecand de la PNL la PL&#821793, inapoi la PNL, de la care a plecat la PD.

          Liderii organizatiei PD Bacau, adica oameni recunoscuti, cu charisma, succese si vechime, nu sunt chiar asa de multi. Deocamdata, &#8222se vorbeste despre Liviu Miroseanu si Constantin Avram ca posibili presedinti ai oganizatiei judetene&#8221, declara Nicolae Olaru, care spune ca e interesat de functia de vicepresedinte. Desi in PD exista tensiuni, Liviu Miroseanu nu le recunoaste, dupa cum nu vrea sa-si recunoasca, public, candidatura. „Deocamdata, e cam devreme sa vorbim de alegerile la judet, eu sunt mai preocupat de municipiu&#8221, sustine el, insa nu neaga intrarea in cursa. In jurul celor doi, exista, desigur, sustinatori si inamici. Unii nu s-au decis si inca tatoneaza, altii stiu cu cine tin: „Eu il sustin pe Liviu Miroseanu, nu pe Constantin Avram&#8221, ne declara, ferm, Nicolae Olaru. El ii da o bila neagra subprefectului, afirmand ca activitatea lui politico-administrativa e „necorespunzatoare&#8221. Taman acum, cand Guvernul evalueaza activitatea prefectilor si subprefectilor. Olaru il critica foarte dur pe Avram, afirmand ca, prin activitatea sa la Prefectura, nu a adus beneficii PD, ci numai si numai propriei sale imagini. &#8222Si in intalnirile cu oameni din judet, chiar si din afara judetului, asa a procedat, sustine Nicolae Olaru. Poate e o metoda de a-si face loc la sefia partidului&#8221. Il sprijina pe Miroseanu deoarece e vechi in partid, din 1992, si a urcat lent. Constantin Avram nu e vechi in partid. Mai grav, e banuit de tradare. „Eu il suspectez si de alte lucruri, afirma Olaru. De la o atitudine de neprietenie fata de liberali a trecut la o prietenie exagerata&#8221. „Este mai degraba o abordare emotionala, decat una ancorata in realitate, reactioneaza, surprins, subprefectul. Cat priveste prestatia mea, asta este perceptia dumnealui. Eu, prin simpla prezenta in Prefectura, aduc o imagine buna PD. Nu cred ca am adus prejudicii partidului prin activitatea mea sau in actiunile de protocol&#8221. Sustine ca nu a facut afaceri necurate, nici alte fapte care sa faca rau partidului. Subprefectul judetului nu s-a decis inca daca va candida sau nu la functia de presedinte al PD. „Trebuie sa vad daca legile administratiei, care vor aparea in curand, imi permit si sa discutam asta in interiorul partidului&#8221. N-a exclus, insa, intrarea in cursa pentru functia de presedinte. In timp ce Constantin Draganuta are incredere si in Miroseanu, si in Avram, sprijinind la fel „tineretea si experienta&#8221, Nicolae Olaru a ales: e de partea lui Miroseanu. Si a fi de partea cuiva inseamna a-i ataca rivalul. De aceea, el ii aminteste subprefectului ca „este membru al PD, nu al PNL” si il avertizeaza ca „asta trebuie sa fie ordinea!&#8221. Avram respinge acuzatiile, precizand ca „prietenia exagerata&#8221 fata de PNL nu e decat colaborarea normala, la conducerea Prefecturii, dintre reprezentantii partidelor Aliantei DA. Competitia, in interiorul PD, ca si intre partide, e normala, sustine Constantin Avram, dar nu trebuie neaparat sa faca victime. „Nu cred ca trebuie sa curga sange, incheie el. Lupta politica se poate duce si cu floreta, nu neaparat cu bata&#8221.

          Scris de Silvia PATRASCANU

          Uniunea Europeana ne interzice sa folosim substante periculoase \ Centre speciale pentru deseurile electrice

          Substantele periculoase folosite pentru echipamentele electrice si electronice vor fi tot mai putin utilizate. Executivul a decis o serie de masuri pentru limitarea utilizarii lor. &#8222Aceste masuri

          au fost luate ca urmare a transpunerii Directivelor Europene, privind limitarea utilizarii substantelor periculoase in echipamentele electrice si electronice, in legislatia romaneasca si a implementarii acestora, a declarat Mariana Micu, director la Agentia Judeteana pentru Protectia Mediului. Noile reglementari armonizeaza legislatia nationala cu acquis-ul comunitar,

          conform angajamentelor luate de Romania la negocierea Capitolului 22 Mediu&#8221. Prin impunerea acestor masuri se urmareste inlocuirea substantelor periculoase cu materiale mai sigure in mai multe tipuri de echipamente electrice si electronice. Desi Hotararea de Guvern a fost adoptata in sedinta de Guvern in urma cu cateva saptamani, noile reglementari intra an vigoare la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Mai mult, pe piata vor fi admise, ancepand cu data aderarii Romaniei la UE, numai echipamente noi care nu contin plumb, mercur, cadmiu, crom, bifenili polibromurati sau eteri. Nerespectarea acestei prevederi constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda antre 7.500 si 10.000 RON.

          Colectarea deseurilor se va face selectiv

          Au fost stabilite si normele referitoare la deseurile de echipamente electrice si electronice. Astfel, Mariana Micu a mai precizat ca &#8222pana pe 31 decembrie 2005 producatorii de astfel de echipamente vor fi obligati sa asigure infiintarea a cel putin un punct de colectare in fiecare judet. Obiectivul acestei actiuni este de a reduce volumul de deseuri de echipamente electrice si electronice eliminate, incurajandu-se refolosirea, reciclarea si alte forme de valorificare a acestora&#8221. Consumatorii vor fi obligati sa predea deseurile, gratuit sau contra unei compensatii in functie de componentele reutilizabile, la puncte publice de colectare a deseurilor. Nerespectarea prevederilor hotararii se sanctioneaza cu amenzi intre 5.000.000 si 10.000.000 de lei persoanelor fizice si intre 25.000.000 si 50.000.000 de lei persoanelor juridice.

          Vom scapa si de frigiderele vechi

          In Uniunea Europeana, Freon 12, substanta ce intra in componenta frigiderelor vechi, este interzis si a fost trecut pe lista neagra a poluantilor deosebit de periculosi printr-un protocol international, pe care l-a semnat si Romania. In consecinta va trebui sa scapam de toate racitoarele vechi, al caror agent de racire este Freon 12. Raportul intre frigiderele vechi si cele noi este de unul poluant la trei aparate noi. &#8222Cantitatea de Freon 12 sau Freon 22 este stabilita la nivelul Ministerului Mediului, in decurs de un an, a mai afirmat Mariana Micu. Freon 12, care inca se mai foloseste in Romania, este o substanta care distruge stratul de ozon, motiv pentru care va trebui sa renuntam la el&#8221.

          Scris de n Alina RATA

          Constructorul invizibil \ Banii pe loc, lucrarea la „Sfantu’ Asteapta”

          Un bacauan care declara ca lucreaza pe post de constructor individual a inselat mai multi oameni, cerandu-le bani inainte de inceperea lucrarilor, pentru ca apoi sa dispara fara sa-si termine treaba. Stilul lui de lucru este unul aparte: incheie la inceput un contract de prestari servicii, scris de mana, cu cei cu care se tocmeste, in prezenta a doi martori, ia banii, pe motiv ca trebuie sa cumpere materialele de constructii, si dispare. Nici macar nu mai raspunde la numarul de telefon lasat clientului. La noi la redactie au ajuns deja doi pagubiti, insa nu se stie cate persoane au mai fost pacalite de acest individ. &#8222L-am cunoscut pe acest individ prin niste prieteni, ne-a declarat Zenovia Dumbrava, una dintre pagubite. Mi-a fost recomandat cu caldura, pe motiv ca lucreaza bine, repede, nici nu e foarte scump. S-a recomandat ca fiind Ion Ciuta. In data de 28 aprilie, sotul meu a incheiat cu el un contract de prestari servicii prin care acest individ se angaja sa ridice o sarpanta la o casa de vacanta in comuna Luncani. Lucrarile trebuiau sa fie finalizate cel tarziu pe 5 iunie. Nu am mai stiut nimic de el pana la mijlocul lunii iunie. Este un sarlatan, care probabil a pacalit si alti oameni naivi. Tehnica lui e foarte perfida pentru a scoate banii de la clienti, oferind preturi mici, dupa cum spune. Banii nu ii ia pe toti odata, ci in reprize. Eu i-am dat per total 170 de milioane de lei vechi, m-am imprumutat de la CEC ca sa-i dau. Lucrarile au inceput abia in luna iulie, insa s-a lucrat discontinuu, cu diferiti oameni tocmiti probabil de el, adusi de prin alte parti, carora le platea manopera la inceputul zilei. Cate 800.000 de lei/zi, bani pe care-i lua tot de la mine. Venea la 9 dimineata, iar pe la 15.00-16.00 pleca. A lucrat la mine doar o saptamana, apoi a disparut. In perioada de incheiere a contractului, nu a venit motivand ca a fost vremea ploioasa. Incercarile mele de a da de el au fost inutile. A ridicat doar scheletul acoperisului, cu circa 100 de milioane de lei. Restul de 60-70 de milioane nu i-am mai vazut nici pana in ziua de azi&#8221. Ulterior, mai spune reclamanta, a aflat ca Ion Ciuta achizitiona materiale de constructii fara sa le plateasca. Pornind pe cont propriu o ancheta, ea a aflat ca individul a mai inselat si alti oameni.

          Asa a dat peste Constantin Diaconu, din Zemes, administratorul unei firme care vinde materiale de constructii. &#8222Acest Ciuta Ion a venit la mine in luna mai sa-si procure materialele pentru doamna Dumbrava, ne-a explicat si Constantin Diaconu. A vrut in doua ture lemn, grinzi si rigle plane, in valoare totala de circa 28 de milioane de lei. Mi-a zis sa emit facturi cum ca ar fi cumparate, ca fara ele nu are cum sa faca dovada clientei ca le-a achizitionat si ca a doua zi vine sa aduca si banii. Insa de atunci nu l-am mai vazut, iar pe telefonul mobil care mi l-a lasat nu mai raspunde&#8221. Barbatul sustine ca la fel fost pacalit si Vasile Toderas, tot din Zemes, si el furnizor de materiale de constructii. La randul ei, si Zenovia Dumbrava spune ca a incercat sa dea de urmele presupusului constructor, dar fara nici un rezultat. Intre timp a aflat de la muncitorii care i-au lucrat la casa ca Ion Ciuta ar fi de fapt angajat al unei firme de profil din Brasov, insa informatia nu a putut fi verificata. &#8222Sigur e un sarlatan, asta e clar, a mai spus Zenovia Dumbrava. Probabil ca mai sunt si alti pacaliti ca si noi, pentru ca individul nu se opreste aici. Nu poate fi sunat, nu e de gasit si nici el nu vine, macar sa temine ce a inceput&#8221. Cei doi pagubiti au facut si plangere la Politie. Ei sunt hotarati sa mearga insa si in tribunal pentru a-si face dreptate si a-si recupera banii. In cazul in care Ion Ciuta va fi de gasit. Am incercat sa il contactam si noi pe Ion Ciuta, la numarul de telefon lasat celor doi pagubiti, dar ne-a raspuns mereu mesageria.

          Scris de Roxana NEAGU

          Civilizatia care ne goleste buzunarele / Viata pe abonament

            De la energia electica, telefon fix sau mobil si gaze pana la radio si televizor, romanii platesc abonamante. Mai nou, statul vrea sa introduca abonament la caldura. Deocamdata, oficialii de la Bucuresti par sa dea inapoi, dar astfel de idei sunt adevarate Cuie ale lui Pepelea in viata de zi cu zi a oamenilor.

            Daca, de exemplu, in cazul abonamentului la telefon – fix sau mobil – platitorul primeste si un numar de minute incluse in abonament, in marea majoritate a celorlalte abonamente, omul nu primeste decat dreptul de a beneficia de un serviciu pe care-l va plati separat. Firmele sustin ca au nevoie de bani pentru investitii si de aceea au solicitat introducerea abonamentului. Un lucru care, teoretic, nu-l priveste pe cetatean care ar trebui sa plateasca doar ceea ce consuma, nu si dezvoltarea unei afaceri care nu-i apartine.

            Cel mai nou abonament – cel pe energia termic&#227 ar putea fi de 15 – 20 la suta din pre&#254ul gigacaloriei, a c&#227rei valoare, an prezent, este de 107 lei noi. Abonamentul, spun produc&#227torii de energie termic&#227, este absolut necesar deoarece centralele termice nu au venituri pentru antre&#254inerea capacit&#227&#254ilor de produc&#254ie. Ministerul Economiei sustine ca apari&#254ia noului sistem de facturare a energiei termice nu trebuie s&#227 creasc&#227 valoarea facturii la anc&#227lzire, an timp ce Autoritatea Na&#254ionala de Reglementare a Energiei (ANRE) considera c&#227 acest abonament trebuie s&#227 existe sub o form&#227 sau alta. ANRE doreste ca abonamentul s&#227 fie introdus an momentul an care pre&#254ul gigacaloriei va fi constant, nu antr-un stadiu an care acesta acesta este majorat.

            Te uiti sau nu, platesti la TVR

            Fie ca te uiti pe unul din programele TVR sau asculti radioul national, tot esti bun de plata. Tariful este de 4 RON pentru TVR si 2,5 RON pentru Radio lunar. Plata se face pe factura de electricitate si de ea sunt scutiti foarte putini. Cele mai scumpe abonamente, an raport cu utilitatea serviciilor, sunt considerate, insa, cele aplicate la telefonia fix&#227. Tarifele sunt aparent mici, abonamentele lunare fiind antre 3,5 euro pe lun&#227 (f&#227r&#227 minute incluse) &#186i 6,4 euro (50 de minute incluse). RomTelecom a trecut abonamentele pe euro antr-un moment an care dolarul era an sc&#227dere, majorand

            astfel artificial abonamentele. an acela&#186i timp, un impuls a fost redus succesiv de la trei minute la un minut &#186i apoi

            la 40 de secunde.

            Codru&#254 Sere&#186, ministrul Economiei &#186i Comer&#254ului, a anun&#254at c&#227 a propus Autorit&#227&#254ii Na&#254ionale de Reglementare an domeniul Gazelor Naturale (ARGN) realizarea a trei grupe de tarifare pentru abonamentul la gaz. Astfel, cei mai mul&#254i dintre romani, care au un consum annual de sub 500 de metri cubi, vor pl&#227ti lunar 30 – 40.000 de lei. A doua grup&#227 vizeaz&#227 un consum anual de gaze de 500 pan&#227 la 1.000 mc (aragaz plus cazan), iar ultima grup&#227 include un consum de 1.500-2.400 mc / an. Ministrul Economiei nu a renun&#254at la ideea promov&#227rii unui act normativ pentru sus&#254inerea persoanelor cu venituri mici.

            Abonament la energia electrica

            De la inceputul lunii iulie, tarifele la energia electrica livrata populatiei a crescut in medie cu 5,2 procente. De la 1 noiembrie, insa, pentru o buna parte din consmuatorii casnici valoarea facturilor va creste din nou deoarece de la aceasta data nu vor mai beneficia de tariful de tip social decat consumatorii care au un venit mediu pe membru de familie mai mic sau egal cu salariul minim pe economie. In cazul in care consumatorii care sunt incadrati la tariful social nu indeplinesc aceasta conditie, vor fi transferati automat la tariful &#8222CR de tip monom cu rezervare”. Acesta are o componenta de tip abonament la care se adauga valoarea consumului. Valoarea abonamentului este de 1.300 de lei/zi (0,13 lei noi) iar pretul unui kWh este de 2.100 lei (0,21 RON) pentru joasa tensiune sau 2.100 lei (0,21 RON) pentru medie tensiune. Pe lang&#227 abonamentul la energie electric&#227, abona&#254ii pl&#227tesc &#186i accize, care nu sunt incluse an pre&#254ul kilowatului.

            De la 1 iunie 2005, Guvernul a impus aplicarea TVA-ului &#186i la abonamentele de cablu TV. Astfel, toate abonamentele s-au majorat peste noapte cu 19 procente.

            Alte abonamente

            Daca ai telefon mobil, mai platesti abonament la firma de telefonie mobila. Ti-ai pus internet? Cotizezi si acolo. Daca vrei sa te mentii in forma, e musai sa platesti abonament la o sala de fitness iar daca nu ai masina, iti poti lua abonament la autobuz sau, mai nou, la taxi, daca vrei sa-ti duca zilnic copilul la scoala.

            Scris de Razvan BIBIRE

            Orgoliul procurorilor nu are limite / PNA solicita stramutarea procesului intentat lui Dumitru Sechelariu

              Ieri, la Tribunalul Bacau, ar fi trebuit sa se desfasoare primul termen al procesului in care inculpati sunt Dumitru Sechelariu, Laurian Lucas si Dorinel Ifrim. Completul era pregatit, avocatii de asemenea. Numai ca procurorii de la Parchetul National Anticoruptie, din motive doar de ei stiute, au solicitat stramutarea dosarului la o alta instanta decat cea bacauana. Temere? Alte sicane? „Noi nu am vazut cererea de stramutare, fiind anuntati abia luni dupa amiaza. Cred insa ca motivele pe care le au in vedere procurorii de la PNA vizeaza probabil situatia relatiilor fostului primar de Bacau aici in teritoriu, ne-a declarat Catalin Dancu, aparatorul lui Dumitru Sechelariu. (…) Este foarte posibil ca argumentul fundamental ce a stat la baza cererii procurorilor PNA este faptul ca Tribunalul si Curtea de Apel i-au pus in libertate pe toti trei si a constatat ca nu sunt probe la dosar. Iar pe cei de la PNA ii ingrijoreaza situatia: sa fie pusi in postura ca tot dosarul sa fie rasturnat, cum se va si intampla, de altfel.&#8221

              &#8222Unde vor sa-l duca? La Cluj?”

              Catalin Dancu crede ca stramutarea dosarului lui Dumitru Sechelariu si a celor doi fosti subordonati nu este utila nici martorilor PNA, in majoritate persoane in varsta. Acestora le-ar veni foarte greu sa se deplaseze intr-un alt judet, fie chiar si o data pe luna. &#8222De asemenea, toate documentele la care face trimitere PNA sunt la Bacau. S-a terminat! Toate acuzatiile vor fi demontate rand pe rand cu probe. Ar trebui sa fie multumiti domnii de la PNA. Nu mai e PSD-ul la putere. Gata! Acum e Alianta! Au vrut un proces politic intens mediatizat. Uite, il au aici la Bacau! Eu voi sutine la Curtea Suprema respingerea cererii PNA de stramutare. Unde vor sa-l duca? La Cluj? Acolo lucreaza procurorul care a instrumentat cazul!&#8221. Decizia de stramutare sau nu a dosarului fostului edil bacauan pentru a fi judecat de o alta instanta decat cea de la Bacau va apartine magistratilor de la Curtea Suprema de Justitie, Sectia Penala, si va fi luata in ziua de 11 octombrie.

              &#8222Pe patru venim degeaba!”

              Completul de judecata de la Tribunalul Bacau a fixat, ieri, un nou termen, pe 4 octombrie, ca data de incepere a procesului lui Sechelariu, Lucas si Ifrim. &#8222Pe patru venim degeaba, este de parere avocatul Dancu. Daca pe 11 octombrie se judeca cererea de stramutare si Curtea Suprema a suspendat dosarul aici, ei nu pot sa faca nimic pana atunci. Termenul de 4 octombrie a fost dat de magistratii bacauani pentru agenda lor&#8221. Tot la sedinta de ieri, avocatul Catalin Dancu a solicitat instantei bacauane conexarea dosarului nr.5460 cu dosarul nr. 5588. „Este vorba de dosarul care priveste plangerea lui Sechelariu impotriva masurii instituirii sechestrului asigurator (asupra unei proprietati imobiliare – n.n.). Cel mic (dosarul – n.n.), care priveste plangerea, s-a conexat la cel mare, sa fie judecate o data. Si acest dosar va fi desfiintat, deoarece nu s-a stabilit nici un prejudiciu. Nu vedeti cate dosare ale PNA ajung pe rol si apoi sunt infirmate de instante?&#8221, explica aparatorul Dancu.

              Citati la Penitenciar

              Dintre martorii acuzarii, doar trei au raspuns apelului instantei bacauane. Demn de mentionat este faptul ca nici omul de afaceri Dumitru Sechelariu si nici fostul viceprimar Laurian Lucas nu s-au prezentat ieri la Tribunal pentru ca: &#8222Eu personal le-am solicitat sa nu se prezinte in instanta, deoarece dosarul era suspedat de drept prin decizia Curtii Supreme de Justitie ca urmare a cererii de stramutare formulate de PNA in acest dosar care se judeca la 11 octombrie” a tinut sa precizeze avocatul apararii. &#8222Pe de alta parte, nici unul dintre cei trei nu a primit citatie pentru a se prezenta la primul termen al procesului. Acestea au fost remise, printr-o grava eroare, la penitenciar si nu la domiciliul clientilor mei, in conditiile in care este de notorietate faptul ca ei se afla in libertate. Asa ca, ceea ce s-a intamplat astazi (ieri, n.n.) este inacceptabil si cu atat mai greu de inteles cu cat s-a mai fixat un termen pe 4 octombrie, data la care nu se poate face nimic” a mai tinut sa precizeze avocatul Catalin Dancu.

              Scris de Lili ADOCHITEI

              Școli distruse și pline de purici / Prăpăd în urma sinistraților

                Sinistrații romi cazați temporar în trei din unitățile de învățământ din Comănești și una din comuna Asău au lăsat dezastru în urmă. O armată de muncitori încearcă să șteargă mizeria și să repare mobilierul de la Școala nr. 7 Comănești. La Asău, autoritățile locale nu pot scăpa de puricii lăsați de sinistrați.

                Nici după o lună de la evacuarea lor, urmele prăpădului făcut de sinistrații romi care au fost cazați în trei școli din Comănești nu au fost încă șterse. „În mai puțin de o săptămână, persoanele adăpostite în unitatea noastră de învățământ au reușit să facă dezastru”, ne spune Mariana Vătăfu, administrator la Școala nr. 7 din Comănești. „Au stricat grupurile sociale, și-au făcut nevoile în chiuvete și chiar pe holuri, au distrus dulapurile învățătorilor, de unde au furat materiale didactice, chiar au demontat calorifere, pe care le-au vândut, la fel ca și perdelele de la ferestre. Nu vă mai spun de mizeria lăsată în clase.” Când au văzut cât de „grijulii” sunt sinistrații cu bunurile școlii, autoritățile locale s-au gândit să-i evacueze din cele trei locații. Luna trecută, romii, cu tot cu bunuri, au fost cazați în clădirea fostei Școli speciale din localitate. „În ce ne privește, ne-am apucat imediat de lucru”, ne-a declarat Lucia Botezatu, director adjunct al Școlii nr. 7 Comănești. „Am curățat pereții, am pus parchet, am vopsit, am reparat grupurile sanitare. Lucrările încă nu sunt finalizate, însă pe 12 septembrie, când va suna clopoțelul, totul va fi la punct.” Deși în momentul actual pare că mai este mult de lucru și că școlarii vor învăța în clase cu moloz, constructorul nu-i deloc îngrijorat. El a dat asigurări că până la sfârșitul săptămânii, totul va străluci de curățenie și nicăieri nu se vor mai zări urme de var sau de mortar. „Banii pentru curățenia și modernizarea celor două unități de învățământ, Școala nr. 7 și Școala nr. 4, sunt de la Ministerul Educației”, precizează Viorel Miron, primarul din Comănești. „Am primit 1,8 miliarde de lei, pe care i-am investit cât se poate de bine. Din păcate, nu s-au alocat fonduri pentru cea de a treia unitate de învățământ afectată de inundații, respectiv Școala nr. 9. Aici suntem nevoiți să ne mulțumim cu reparații minime și igienizările de rigoare.”

                Școala din Asău e plină de purici

                Necazuri din cauza inundațiilor, implicit a sinistraților, au avut și autoritățile din comuna Asău. Pentru că au fost mai multe familii de romi rămase fără locuințe, acestea au stat temporar în două săli de clasă de la Școala Generală Asău. „Nu au făcut stricăciuni mari”, ne spune Ștefan Potoroacă, primarul din Asău. „În schimb, nu mai putem scăpa de purici. Cele două clase în care au stat sinistrații romi sunt pline de insecte, iar igienizarea făcută în urmă cu doar câteva zile nu le-a stârpit. Mâine (astăzi n.a.) am vorbit să vină niște specialiști de la deratizare să ne ajute să scăpăm de paraziți.” Aceasta ar fi singura problemă mai delicată la unitatea de învățământ din comună. La școala din satul Straja încă se lucrează la capacitate maximă. Tot de la Ministerul Educației s-a alocat un miliard de lei pentru reparații și modernizare. Banii deja au fost cheltuiți, însă copiii vor avea o școală cu care se vor mândri. Autoritățile locale susțin că nu vor fi probleme la începerea anului școlar, pentru că zugravii și tâmplarii își vor face până atunci treaba. „Probabil că vor mai rămâne de executat câteva lucrări exterioare. Însă acestea nu vor afecta buna desfășurare a cursurilor”, susține primarul Ștefan Potoroacă.

                Scris de Lili ADOCHIȚEI

                Prea putini contribuie, prea multi beneficiaza/Foame de bani in Sanatate

                  Bugetul asigurarilor sociale de sanatate este la limita subzistentei. In judetul nostru, din totalul populatiei, doar 22 la suta este platitoare la Casa de Sanatate. Nevoia stringenta de bani impune analize si calcule din partea specialistilor, fara prea mari solutii. Pensionarii sunt cea mai vizata categorie sociala intrata in vizorul guvernantilor in ceea ce priveste contributia la bugetul de asigurarilor sociale de sanatate.Judetul Bacau inregistreaza la ora actuala doar 130.000 de salariati, din totalul populatiei de 750.000. Platitori fideli la fondul asigurarilor socilale de sanatate (FASS), acestora li se adauga alte 5.000 de persoane, liber profesioniste si de alte categorii, care aduc lunar contributii la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) Bacau. La un calcul imediat rezulta ca numai 22 la suta din totalul populatiei sunt platitori la acest buget. Sunt doar cateva din datele statistice, fara a se lua in considerare si persoanele neinregistrate in sistem ca platitori. „In bani, acest procent se traduce cu o colectare de circa 130 de miliarde de lei vechi la bugetul asigurarilor sociale de sanatate, ceea ce este foarte putin fata de nevoile lunare ale sistemului care cheltuie cu mult peste aceasta suma, ne-a declarat dr. Maria Tioc, director general al CJAS Bacau. Intr-adevar fondurile in Sanatate sunt insuficiente, mai ales ca si costurile sunt foarte mari, patologia medicala a imbracat in ultima vreme alte caractere, iar stresul zilnic la care se adauga si alti factori favorizanti cum ar fi poluarea sau catastrofele naturale, au dus la acutizarea bolilor cronice si chiar declansarea altora nediagnosticate inca&#8221. In aceste conditii, proasta administrare a sistemului sanitar pare sa nu aiba sfarsit. Masurile adoptate periodic sunt departe de a rezolva criza care domneste de cativa ani. De aceea, guvernantii doresc largirea ariei celor obligati sa contribuie la fondul asigurarilor sociale. Cu atat mai mult cu cat in spitalele bacaunane, numarul persoanelor care beneficiaza de asistenta medicala de urgenta creste infiorator de mult in ultima perioada. Iar un astfel de caz poate necesita spitalizare o zi, trei sau chiar si o luna. Un exemplu concludent ar fi acela ca in Spitalul Judetean de Urgenta Bacau, din cele 30.000 de internari inregistrate in prima jumatate a acestui an, 1.500 au fost persoane neasigurate. „Medicul care se ocupa de caz stabileste cu exactitate durata spitalizarii in aceste situatii de urgenta medico-chiurgicala neasigurata, iar banii sunt suportati direct de Casa de Sanatate, ne explica si dr. Leonard Rosu, directorul spitalului. Cheltuiala este de circa patru la suta din total, ceea ce deocamdata nu greveaza prea mult bugetul de asigurari, insa pe viitor daca numarul celor care nu platesc aceasta contributie creste, problema va deveni cu adevarat serioasa&#8221. Analistii spun ca pentru asigurarea unui serviciul medical de calitate, desfiintarea cozilor interminabile din farmacii, a listelor de asteptare la internare, la o analiza medicala sau la obtinerea unei proteze, in general pentru cersterea nivelului calitatii serviciilor in Sanatate, ar trebui ca inca 40 la suta, macar, din

                  populatia judetului sa contribuie la FASS. Pentru inceput, cei vizati de guvernanti sunt pensionarii si agricultorii, scutiti pana acum de aceste dari.Scris de Roxana NEAGU

                  Imposibila schimbare

                    Geoana a pornit o adevarata campanie de imbunatatire a imaginii Partidului Social Democrat. In weekendul care a trecut, noul presedinte al social-democratilor ne-a zambit de pe sticla mai multor posturi de televiziune. aVrem sa o rupem cu trecutul”, zicea fostul ministru de externe. Ba chiar a dat de inteles ca toti oamenii cu idei de stanga ar face bine sa se anexeze partidului sau, ca altfel nu se poate izbandi. Si da-i si lupta. Parca nimic nu s-a intamplat cale de vreo 15 ani in tara asta, parca ne-am fi nascut ieri.
                    PSD, sub diversele sale denumiri pe care le-a purtat, a pierdut doua randuri de alegeri, in 1996 si in 2004. Paradoxal, aceasta formatiune nu reuseste sa priceapa ca oamenii i-au alungat de la putere nu din cauza rezultatelor economice, ci din cauza faptului ca asternuse o sapa de coruptie peste tara. Si vine acum noul sef al pesedistilor si ne cere sa uitam peste ce-am trecut. Dincolo de faptul ca nu este asa de acuratel” cum parea ca ministru de externe, Geoana vrea sa credem ca el ar fi mai presus de jaful care a ras din temelii virtutile Romaniei si romanilor. Pasamite, liderul PSD abia acum si-a dat seama ca procentul de sefuleti corupti din partidul sau este mult mai mare decat la alte formatiuni.
                    Mircea Geoana a preluat functia de presedinte al PSD in urma cu mai multe luni. Dar, odata cu scaunul, nu a luat si puterea reala in partid. Mai mult, aripile si gruparile diverse actioneaza acum mai libere, iar interesele se lovesc intre ele intr-o densa miscare browniana. Liberi de constrangerile unei conduceri ferme, importanti lideri pesedisti fac opinie din ce in ce mai separata de corul pe zeci de voci pe care Geoana se chinuie sa-l dirijeze.
                    Nimic nu s-a schimbat, in esenta, la PSD. Si nu vorbesc aici de organizatia bacauana, unde Hrebenciuc face necontestat cartile. Ci, uite, PSD Bucuresti. Razboiul surd al lui Dan Ioan Popescu, presedintele social-democratilor din Capitala, cu Mircea Geoana pare castigat de cel dintai. Astfel se explica de ce Ion Iliescu si-a postat zambetul atat de cunoscut de-a dreapta lui Popescu, la evenimente aparent nevinovate.
                    Revin, insa, in Bacau. Aici, pesedistii nici nu s-au mai obosit sa mimeze o cosmetizare. Sigur, unii lideri din esalonul al doilea, s-au mai schimbat. Dar tot Hrebenciuc dicteaza, iar sub sutana lui si-au gasit adapost oameni ca Iacobov, despre a carui vinovatie urmeaza sa se pronunte Justitia.
                    Ce se-ntampla in Bacau este valabil la nivelul intregii tari. PSD este un partid care stie sa-si apere oamenii, in stil sicilian.
                    In concluzie, Geoana imi apare ca un biet papagal, pus de altii sa recite poezia cu reforma si revolutia, in timp ce baza partidului isi vede linistita de vechile obiceiuri. Indiferent cate palme va lua, PSD nu e capabil de o schimbare adevarata. In lipsa de altceva, ni se vor servi surogate.Scris de Florin POPESCU

                    Scandal in PD Tamasi/Incaierare pentru un post de consilier local

                      Scandalul creat in organizatia PD Tamasi dezvaluie serioase divergente intre liderii acestei formatiuni, la toate nivelele. Membrii PD Tamasi acuza conducerea centrala a organizatiei judetene de imixtiuni in treburile organizatiei comunale. Fostul lider al PD Tamasi, Nicusor Alistar, afirma ca se incearca numirea deputatului Liviu Miroseanu la carma organizatiei judetene PD si inlaturarea subprefectului Constantin Avram, contracandidatul sau.Problema a aparut in cadrul organizatiei PD Tamasi, in urma desemnarii unui consilier comunal aflat pe lista PD. Fosta comuna Tamasi s-a divizat in doua, dupa ce locuitorii satului Geoseni au optat pentru infiintarea comunei cu acelasi nume. Desemnarea unui consilier local al comunei Tamasi, care urma sa ocupe locul lasat vacant de cel trecut la comuna Geoseni, a fost scanteia care a aprins scandalul. In locul liber, conform Legii electorale, art. 92, „…supleantii vor ocupa locurile devenite vacante, in ordinea in care sunt inscrisi pe liste…&#8221. Primul pe lista de supleanti ai PD Tamasi era medicul veterinar Alexandru Videnie. Surpriza insa, in locul sau este propus un supleant aflat pe locul al 13-lea, Cecilia Spataru. Medicul Videnie se deplaseaza la sediul PD Bacau si cere lamuriri. Aici afla cu stupoare ca el nu mai este membru PD, pentru ca nu are adeziune si, daca vrea mai multe lamuriri, sa se adreseze Veronicai Dontu, viceprimar, primar interimar al comunei Tamasi, dar si presedinte al organizatiei PD din aceasta comuna. &#8222Cum nu sunt membru PD, daca m-am aflat pe listele acestui partid, am avut adeziune depusa la d-l Nicusor Alistar, presedintele PD din Tamasi, am figurat pe listele si pe buletinele de vot? Nu aveti adeziune, nu aveti carnet de membru si nu ati platit cotizatia, mi-a spus viceprimarul Veronica Dontu! Cum, cand mergeam cu ea in masina si faceam impreuna campanie electorala sau scriam pe sosea numele candidatului PD la Primarie? In iunie 2004 eram membru PD si acum nu mai sunt? Acum aud ca dumneaei este presedinta organizatiei PD Tamasi, in locul lui Nicusor Alistar&#8221, spune Alexandru Videnie. Au urmat demisiile din PD ale lui Nicusor Alistar si ai altor doi membri, Maria Stoica si Anton Sabau.

                      Harababura

                      la democrati

                      Viorica Dontu a ajuns presedintele PD Tamasi peste noapte. &#8222Organizatia numara aproape 50 de membri, aici intrand si cei din Tamasi si cei din Geoseni. Veronica Dontu locuieste in Geoseni, este sotia padurarului din comuna. Cum sa fie ea presedinta PD Tamasi? Pana la alegeri, venea toata conducerea PD la poarta mea, in frunte cu Vasile Nistor, Constantin Draganuta si toti stabii. Dupa alegeri, n-a mai trecut nimeni pe la Tamasi. Cum poate fi presedinte al unei organizatii o persoana care face parte din alta comuna?&#8221.

                      In replica, deputatul PD Liviu Miroseanu declara: &#8222Domnul Alistar figureaza pe listele PSD pe site-ul Primariei, asa stim noi. Deci si-a dat demisia din PD si a trecut la PSD. Noi nu ne amestecam in treburile organizatiilor din judet&#8221. Acest lucru este considerat de Nicusor Alistar o facatura. &#8222Eu nu m-am inscris in PSD si nici nu ma voi inscrie. Am fost initiatorul si fondatorul PD-ului in Tamasi. Am distrus PSD-ul din comuna si acum sunt acuzat ca m-am inscris in PSD. La mijloc este vorba despre crearea in organizatiile din judet a unui front comun pentru ca presedinte al organizatiei judetene PD sa fie numit deputatul Liviu Miroseanu si nu subprefectul Constantin Avram. Din acest motiv, deputatul isi pune oamenii lui in functiile de presedinti ai organizatiilor din judet&#8221, declara liderul detronat al organizatiei PD Tamasi.

                      Un viceprimar contestat

                      &#8222Nici un ziarist nu a venit la inundatii la Furnicari, spune viceprimarul Veronica Dontu, atunci cand am rugat-o sa comenteze situatia din organizatia PD Tamasi, al carei membru este. Acum raspundeti chemarii lui Nicusor Alistar. El n-a fost niciodata presedintele PD la Tamasi. In 2001, a fost Bernadin Tamas, actualul primar al comunei Geoseni. De atunci, organizatia n-a mai avut presedinte. De altfel, pot demonstra cu documente ca Nicusor Alistar este membru PSD si nu PD. Uitati-va pe site-ul primariei Tamasi. In ceea ce-l priveste pe Alexandru Videnie, acesta va fi numit consilier din partea PD, cand va demonstra ca o merita. Locul este vacant. Vom avea alegeri la organizatie si se va alege presedintele&#8221. Pe site-ul Primariei Tamasi, Nicusor Alistar figureaza ca membru PD. Bernadin Tamas, actualul primar ales al nou infiintatei comune Geoseni ne-a declarat: &#8222Eu am fost membru PD in 2001 doar pentru cateva zile, dupa care am intrat in PNL. Stiu ca presedinte al PD era Nicusor Alistar&#8221. Vasile Popa, presedintele PRM Tamasi, si Constantin Ceasar, presedintele PNG Tamasi, sustin ca Alexandru Videnie a candidat pe listele PD la alegerile din 2004, fiind trecut si pe buletinele de vot. Atunci, cum se poate afirma ca el nu este membru PD? Cine i-a sustras adeziunea? O parte dintre consilieri cer suspendarea viceprimarului Veronica Dontu, pe care o banuiesc de joc dublu: ea fiind din Geoseni, vrea sa candideze pentru functia de primar si presedinte PD la Tamasi, dar judeca litigiul in ceea ce priveste hotarul dintre cele doua comune si, spun gurile rele, ar &#8222trage” pentru Geoseni!Scris de Dan MINDIRIGIU

                      Calamitati de Guvern/Haos si inechitate in ajutorarea sinistratilor

                        Pentru refacerea caselor distruse de ape, Guvernul trimite ciment, lemn, tabla si altele. O parte dintre sinistrati vor primi materiale, dar si case facute de fundatii si biserici. Altii, cei trecuti la „reparatii&#8221, nu primesc nimic. Primarii acuza Guvernul de „dezorganizare totala&#8221 si sustin ca situatia e fara iesire.

                        In judetul Bacau, 741 de case au fost distruse total de viituri si trebuie refacute de la fundatie. Asa a stabilit Comisia Judeteana pentru Situatii de Urgenta (CJSU) si a trimis lista la Guvern, pentru ca sinistratii sa fie ajutati cu ciment, tabla, lemn etc. Alta categorie de sinistrati sunt cei care au casele avariate partial, trecuti la „consolidari&#8221 si care nu primesc ajutor de la stat. Sprijinul dat fime si fundatii e orientat tot spre cei 741. Conform datelor furnizate de Gheorghe Hura, secretar general al Prefecturii Bacau, Volvo va face la Agas 40 de case, Fundatia „Sorizo&#8221, 10 case in Asau, o fundatie din Arad, o casa la Brusturoasa, iar Expanet Trading si Rafo Onesti, 30 de case in 6 localitati. Si Episcopia Sucevei va face 20 de case de lemn la Asau, arata Stefan Potoroaca, primar. Excluzand Agasul, unde Volvo va folosi materialele Guvernului, avem cel putin 61 de case facute cu sprijin neguvernamental. Totusi, MCTC trimite materiale pentru toate cele 741 de case, ceea ce inseamna ca unii sinstrati sunt ajutati de doua ori: vor primi si casa la cheie si materiale. La polul opus, cei trecuti la „consolidari&#8221 si „reparatii&#8221, care, disperati, ii asalteaza pe primari. „Sunt complet demoralizat si dezorientat, declara Stefan Potoroaca. La Prefectura si la ANL, nimeni nu stie nimic. Vin firme si construiesc 2 case, 10 case, eu ce fac cu materialele care raman? Au venit cu o destinatie, nu pot sa lezez dreptul unui om&#8221. La munte, noaptea, e deja frig, iar sinitratii, oameni saraci sau saraciti de inundatii, sunt disperati ca nu au nici de unele. Primarii simt mila fata de suferinta lor, dar si teama ca azi-maine vor face scandal. Ei sustin ca „e o dezorganizare totala&#8221 si ca, pentru ei, situatia e „fara iesire&#8221. La Agas sunt 164 de case care trebuie reparate. „Cei de la judet si de la ANL au stabilit ca se poate locui in aceste case, la iarna, dar nu e asa, afirma Toma Spoiala. Situatia e urata de tot, oamenii sunt foarte amarati&#8221. Desi OG 44/2005 stabileste ca de distribuirea materialelor in localitatile calamitate raspunde ANL, la Bacau, sarcina i-a revenit lui Dumitru Nada, Prefectura Bacau. In graficul privind „locatiile&#8221, transmis de Prefectura la MTCT, figureaza toate cele 741 de case, chiar daca unele vor fi reconstruite de fundatii si societati. „Trimite si Guvernul materiale, fac si sponsorii case, e adevarat, dar nu putem redirija materialele in alte zone sau catre alti beneficiari&#8221, declara Dumitru Nada. El crede ca primarii ar trebui sa poata lua decizii in acest sens: „Unde e principiul autonomiei locale? Eu nu pot sa le schimb destinatia. Vin de la Politie si de la SRI, in fiecare dimineata, sa-mi ceara date&#8221. Angela Bogea, vicepresedinte al CJ Bacau, sustine ca problema trebuie analizata urgent in CJSU si acuza Puterea ca a provocat un haos. „Nu mi se pare normal ca unii sa fie ajutati de doua ori, iar altii deloc, declara ea. A fost cea mai mare prostie pe care putea s-o faca Guvernul, prin achizitia de materiale. A consumat timp, bani, forta de munca. Trebuia sa-i dea omului 136 de milioane, nu sa consume banii pe comisioane si transport. Era cea mai eficienta si mai transparenta solutie&#8221.Scris de Silvia PATRASCANU

                        Sinistratii din Comanesti sunt ajutati prin tragere la sorti/Case pentru norocosI

                          Prima familie de sinistrati din Comanesti s-a mutat in casa noua. Locuinta de lemn, cu toate utilitatile, a fost construita doar intr-o saptamana. Aceasta insa nu rezolva problema celor ramasi fara adapost, la inceputul lunii iulie. Peste 80 de familii vor sta peste iarna la mila vecinilor si rudelor.

                          Trei familii isi disputa casa micuta si cocheta. Toate trei au ramas doar cu viata si cateva lucrusoare, dupa grozavia de la inceputul lunii iulie. Tragerea la sorti o face o fetita. Mai mult de trei anisori nu are. Sinistratii au inca puterea sa zambeasca. Dar pe fata lor se citeste o emotie fara seaman. Copila trage cu mana dreapta un bilet. Crede ca este o joaca si isi indeasa si cealalta manuta dolofana in bol. O scoate cu alte doua bilete. Juriul este derutat. Dar nu pentru mult timp. Considera ca prima extragere a micutei e cea de drept. „Castigatorul casei e Vasile Manole&#8221, anunta cu voce tunatoare principalul sponsor. Lacrimi de bucurie inunda ochii intunecati ai barbatului. Sotia lui aproape nu mai poate respira de emotie, in timp ce baietelul, cu un aer extrem de grav, cuprinde cu mana crucea de lemn care ii atarna pe piept si spune soptit: „Iti multumesc Doamne!&#8221

                          „Nu e usor sa ramai lipit pamantului&#8221

                          Vasile Manole a locuit cu sotia si copilul, pana de curand, pe strada Banatului, nr. 83, din Comanesti. Nu aveau o casa foarte mare. Dar cei doi soti au muncit mult pentru caminul lor. „In cateva ore am ramas doar cu hainele de pe noi, isi aminteste Vasile Manole. Nu am reusit sa salvam mai nimic. Marti, ne-a luat apa casa. Dar n-am disperat. Duminica eram cu familia la biserica. A fost singura cale ca sa ne pastram speranta. Nu e usor sa ramai lipit pamantului peste noapte. Si numai cine nu trece prin asa ceva nu crede. Pana acum am stat la parintii sotiei. Oameni de treaba! Ne-au pus la dispozitie toata casa. Dar oricat de multa bunavointa ne-au aratat ei, simteam ca acolo nu e casa noastra. Acum avem un camin adevarat, doar al meu, al sotiei si al lui Mihaita. Voi face un gard in jurul proprietatii, o alee, voi planta copaci si flori. Avem viitorul in fata. Nu-mi mai doream inca un copil, dupa ce am ramas pe drumuri. Acum insa il voi face. Nu chiar din aceasta noapte&#8221, glumeste norocosul. Barbatul este fericit. Dar umbre melancolice ii mai umbresc, din cand in cand, ochii noptatici. Mai trage cu privirea la cele doua familii ramase langa casa, care ar fi putut la fel de bine sa fie in locul lui.

                          „Da-ne, Doamne,

                          o casa!&#8221

                          Mihai Manole are doar noua ani. Licare de bucurie fulgera, din cand in cand, ochisorii lui albastri. Copilul a uitat ce inseamna bucuria. „In coltul acesta o sa-mi pun un raft pentru jucarii, spune soptit baietelul. Asa aveam in casa cealalta….. Nu am salvat nimic. Le-a luat apa. Nici mingea de fotbal nu am reusit sa salvez. Am parasit casa in fuga. Doar cu hainele de pe noi&#8221. Cateva minute copilul parca nu respira. Ochisorii lui ca cerul s-au mohorat. Mihai pare ca si-a pierdut si copilaria! Odata cu suvoaiele care i-au luat lucrurile cele mai de pret. Dupa cateva secunde, copilul revine la realitate. „Pe peretele acesta am sa pun un dulap pentru haine. Iar langa pat am sa lipesc un poster cu Adrian Mutu. Fotbalistul meu preferat. Chiar daca a cam dat-o el in bara in ultimul timp&#8221.

                          Casa familiei Manole a fost construita de mai multe firme. „In momentul de fata, nu putem spune cu certitudine cat a costat, declara Georgel Merlusca, principalul sponsor. Cert este ca s-a intamplat o minune. Pentru prima data, sapte sau opt firme au lucrat ca un tot unitar. S-a muncit zi si noapte. Echipele se schimbau la fiecare zece ore. Fundatia casei s-a turnat in urma cu o saptamana. Astazi (ieri n.a.) s-a inaugurat. Nu stiu daca va mai fi o &laquoclona&raquo a locuintei. Costurile sunt destul de mari. Vom vedea.&#8221 Trei suflete si-au gasit intr-adevar linistea. Dar e suficient!? „In Comanesti, 88 de familii au ramas fara un adapost, precizeaza primarul Viorel Miron. Noi le-am asigurat alimente. Nu putem sa le ajutam cu mai mult. Sinistratii locuiesc pe la rude. Cativa chiar stau prin podurile caselor inundate. Vine iarna. Nici nu vreau sa-mi inchipui ce se va intampla&#8221. Ajutoarele banesti nu par sa-si mai gaseasca drumul spre zona sinistrata de pe Valea Trotusului. Iar materialele de contructie ajung pe sponci. Multe, se spune ca, raman blocate in municipiul Bacau, motivandu-se ca aici exista depozit pentru ele. Oamenii si-ar ridica alte locuinte, dar sa aiba cu ce. Omenia insa pare sa fi murit in apele manioase ale Trotusului.Scris de Lili ADOCHITEI

                          Pensionarii primesc mai mult decat pot plati contribuabilii/Deficit de aproape 1.000 de miliarde la Asigurari

                            Potrivit situatiei transmise de Directia Generala a Finantelor Publice (DGFP) Bacau privind executia bugetului consolidat la finele lunii august, cu o singura exceptie, s-au facut incasari mai mari decat platile efectuate pana la acea data. Situatie buna, daca nu ar interveni si alte detalii. Cu alte cuvinte, contributia judetului Bacau la bugetul consolidat este pozitiva, cu un plus de 125 milioane de lei noi, din care excedentare sunt bugetul de stat cu 168 milioane de lei, bugetele locale cu 45 milioane de lei noi, bugetul fondului de asigurari de sanatate cu 5 milioane de lei noi. Partea proasta este ca sunt probleme mari la bugetul asigurarilor sociale de stat, capitol unde se anregistreaza un deficit de 93 milioane de lei RON (930 de miliarde de lei vechi).

                            Situatia poate fi explicata prin diferenta dintre numarul salariatilor din judet si cel al pensionarilor si al celorlalte categorii sociale care primesc bani de la bugetul asigurarilor sociale de stat (veteranii de razboi, fostii detinuti politic etc). Potrivit statisticilor, in judetul Bacau sunt inregistrati 147.476 salariati, in vreme ce numarul pensionarilor la limita de varsta este de aproximativ 102.316 (nu sunt luati in calcul bacauanii care beneficiaza de prevederile legilor speciale n.r.). Cu alte cuvinte, numarul celor care platesc impozite la stat este mai mic decat cel al celor care primesc bani de la stat. Pentru a ne face o imagine cat mai apropiata de realitate, trebuie spus ca numarul total al populatiei judetului este de 750.000. Ceea ce s-ar putea traduce prin faptul ca unul din cinci bacauani este pensionar. Aceeasi raportare facuta de finantisti mai indica faptul ca, la bugetul de stat, platile de casa s-au efectuat in limita creditelor alocate. aO parte din venituri au fost diminuate prin transferarea la bugetele locale a sumei de 275 milioane de lei, potrivit prevederilor bugetarea a declarat Maricel Radu, purtatorul de cuvant al DGFP Bacau. Mai exact, au fost transferate la bugetele locale 69 milioane de lei noi (690 miliarde lei vechi), cote defalcate din impozitul pe venit, 35 milioane de lei RON, sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata si folosite pentru sustinerea sistemului de protectie a persoanelor cu handicap, cultura si culte si pentru echilibrarea bugetelor locale. Alte 140 milioane de lei, sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata au avut ca destinatie institutiile de anvatamant preuniversitar de stat, cresele, centrele judetene si locale de consultanta agricola, precum si sustinerea sistemului protectiei copilului. Mai retinem la acelasi capitol suma de 18 milioane de lei grei, defalcata din taxa pe valoarea adaugata si folosita pentru subventionarea energiei termice livrata populatiei, sase milioane de lei noi, sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata, folosita drept ajutor social si ajutor pentru ancalzirea locuintei cu lemne, carbuni si combustibili petrolieri, cinci milioane de lei noi, suma defalcata din TVA si destinata drumurilor judetene si comunale, doua milioane de lei noi, suma defalcata din TVA si folosita pentru dezvoltarea sistemelor centralizate de producere si distributie a energiei termice.Scris de Florentin Radu

                            Bolnavul psihic, plimbat pe drumuri / Reintegrarea in familie aglomereaza Psihiatria

                              Medicii psihiatrii sunt luati cu asalt de tot mai multe cazuri de bolnavi proveniti din diferite centre de recuperare si reabilitare neuropsihiatrica. Trimisi acasa pentru reintegrarea lor in familie, pacientii ajung sa se decompenseze somatic si sunt adusi in urgenta la Psihiatrie. Daca medicii specialisti spun ca se inregistreaza tot mai multe astfel de cazuri, toate grave, reprezentantii Directiei Generale de Asistenta Sociala sustin ca totul este doar o exagerare.

                              In sectia de Psihiatrie a Spitalului Judetean de Urgenta Bacau ajung tot mai multe cazuri grave de pacienti cu boli psihice acutizate. Majoritatea lor provin din centrele de recuperare si reabilitare neuropsihiatrica unde primeau un tratament specific, erau supravegheati permanent si ingrijiti. In dorinta de a fi reintegrati in sanul familiei, bolnavii sunt trimisi acasa, cu recomandarea de respectare a medicatiei la domiciliu. „Numai ca, probabil, aceste recomandari nu sunt luate in considerare de apartinatorii acestor bolnavi, a precizat dr. Carmen Covrig, medicul sef al sectiei. In aceste conditii foarte multi schizofrenici ajung la noi, decompensati, cu crize comitiale, agitati si confuzi. Nerespectarea stricta a tratamentului sau administrarea lui dupa ureche provoaca adevarate dezechlibre psihice bolnavului deja diagnosticat&#8221. Au fost cazuri in care pentru calmarea unui pacient a fost nevoie sa se foloseasca izolarea. In urma cu cateva zile, un schiofrenic decompensat a ajuns in sectie cu multiple dezechilibre, a facut scandal, a agresat personalul medical si chiar si pe ceilalti pacienti. Starea lui era destul de grava si a necesitat tratament intensiv in urgenta. Alte asemenea cazuri, cu decompensari maniacale, euforici, cu idei delirante de grandoare, de marire, cu dispozitii vesele si care vorbesc mult, au fost si ei spitalizati. Din acest motiv, cele 60 de paturi ale sectiei au fost supraaglomerate, in momentul de fata bolnavii fiind nevoiti sa stea, in unele saloane, cate doi in pat. „Familiile bolnavilor trebuie sa fie constiente ca tratamentele prescrise trebuie obligatoriu respectate, a mai adaugat dr. Covrig. Or, daca in cazul unui bolnav schizofrenic acest tratament nu este luat la ore fixe nu se mai poate face nimic. Si chiar daca boala ii este stabilizata, prin lipsa tratamentului, o ia de la capat. A fost un caz in care un astfel de pacient a fost reintegrat in familie, insa acasa il astepta o mama de 81 de ani, imobilizata la pat.&#8221 De partea cealalta, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) sustine ca toate acuzatiile medicilor psihiatrici sunt total nefondate. „Este o exagerare, a declarat Dana Tataru, director general adjunct la DGASPC. Anul trecut, noi nu am integrat in familie mai mult de zece oameni. Deci, cum sa se aglomereze sectiile de psihiatrie cu asistati reintegrati? Doar cu zece persoane, nu cred. Iar anul acesta nu am reintegrat nici o persoana. Si asta pentru ca inca se lucreaza la cazurile de acest gen. Nu este firesc ca o familie sa-si uite un membru intr-un centru si sa-l viziteze, daca se poate, doar la Paste si la Craciun. Familiile trebuie responsabilizate. O facem prin mai multi pasi, incepand de la contactul cu familia si pana la reintegrare. Toate acestea sunt monitorizate si oricand pot fi verificate. Oricum, proiectul de reintegrare are termen pana in anul 2012, deci este de durata&#8221. In plus, Dana Tataru mai spune ca, de vina pentru aglomerarea sectiei de Psihiatrie din spital, ar putea fi si sezonul de toamna, cand in general bolile psihice se decompenseaza. Astfel, bolnavii psihic ajung pe un pat de spital, nu pentru ca au fost reintegrati, ci pentru ca a venit toamna.

                              Scris de Roxana NEAGU/Carmen SERBAN