27 noiembrie 2024
Acasă Blog Pagina 5493

Prima noapte de caminist, ultima noapte de confort / Scandal la Liceul Economic

    Din cauza neintelegerilor dintre Colegiul Economic „Ion Ghica&#8221 din Bacau, pe de o parte, si conducerea Clubului Sportiv Scolar, pe de alta, 50 de elevi s-au trezit ca n-au unde dormi. Asta, desi majoritatea au cereri depuse si aprobate de conducerea Colegiului Economic, unitatea scolara unde invata. Fiecare dintre cele doua parti vine cu argumente scriptice si faptice ca sa revendice al doilea etaj al caminului de pe strada Oituz nr. 15, acolo unde ar fi trebuit sa fie cazati elevii. Nu s-a intamplat acest lucru nici in noaptea de duminica spre luni si nici noaptea trecuta. Si asta, pentru ca sefii Clubului Sportiv Scolar au sigilat usa de intrare la etaj, iar adolescentii au fost inghesuiti in doua dormitoare improvizate la parter, chiar si 20 in camera. Altii au preferat sa se intoarca acasa, si au revenit ieri in speranta unei solutionari.

    Etaje revendicate

    Istoria acestui diferend dateaza din 18 noiembrie 1996,

    atunci cand fostul inspector scolar general, profesorul de educatie fizica Vasile Balta, da o decizie prin care doua etaje din caminul Grupului Scolar Economic (asa cum se numea actualul Colegiu) din strada Oituz 15 trec in patrimoniul Clubului Sportiv Scolar. Timpul a sters din amintire necesitatea acestei masuri, cert este ca actualul director al Colegiului Economic, Ovidiu Cojocaru, nu recunoaste nici legalitatea, si nici justetea deciziei. „A fost un caz clar de fortare a legii. Intregul camin era si, din punctul meu de vedere, este in patrimoniul Colegiului Economic. Pe de alta parte, pentru cei 1.916 elevi ai nostri avem nevoie de 72 de sali de clasa. Pe strada 9 Mai avem disponibile doar 36 de clase si am fost nevoiti sa transformam caminul de acolo in spatiu de invatare. Dar elevii trebuie cazati undeva, nu se poate ca ditamai colegiul sa nu aiba camin&#8221, spune directorul Cojocaru. Pe de alta parte, conducerea CSS Bacau flutura acelasi document, revendicandu-si drepturile inscrise acolo. De fapt, directoarea adjuncta a clubului si contabila au recunoscut ca banii sunt motivul sigilarii etajului II. „Avem nevoie de bani si vrem sa inchiriem acele spatii. Chiar avem cereri de cazare de la studentii de la Educatie Fizica&#8221, a declarat contabila CSS.

    &#8222Generalul” se enerveaza post-factum

    Ieri, pe la ora 14, aproximativ 50 de elevi si parinti au intrat in curtea Inspectoratului Scolar Judetean, cu speranta ca vor primi o veste buna. N-a fost cine sa le-o dea pentru adjuncta Mirela Berza stia doar din vorbe situatia si a spus raspicat ca nu se baga: „E treaba domnului Ababei, dansul stie situatia, ca a vorbit saptamana trecuta cu domnul director Cojocaru.&#8221 Radu Ababei, actualul inspector general si fost cadru didactic la Facultatea de Educatie Fizica si Sport din Bacau, s-a enervat teribil cand i-am relatat (telefonic, pentru ca era in judet la multiple deschideri de an scolar) toata dandanaua. Intrebat daca stia de aceata poveste, Radu Ababei a negat la inceput, dar i-a revenit memoria pe parcurs cand i s-a reamintit de memoriul inaintat, pe 5 septembrie, de catre directorul Colegiului Economic: „Hartia aceea a ajuns la mine abia pe 7 dupa-amiaza, iar de pe 8 am plecat la o intalnire de doua zile cu ministrul. Eu am crezut ca se rezolva intre cei doi directori, nu stiam ca trebuie sa ma bag in toate treburile. Dar vad ca trebuie sa o fac. Maine dimineata (astazi, n.n.) ii voi chema pe amandoi si problema se va rezolva cu siguranta&#8221.

    Scris de Nelu BROSTEANU

    La CN de tineret, SCM Bacau a contabilizat cinci medalii / Boxul bacauan, lider pe piata romaneasca

    Relu Auras este fericit, la fel ca si Nicolae Cara, celalalt antrenor de la SCM Bacau. La Campionatele Nationale de box pentru tineret, elevii celor doi tehnicieni bacauani au reusit sa obtina doua medalii de aur, doua de argint si una de bronz. Proaspetii campioni nationali sunt Marius Cioclu, la categoria 57 kg si George Gavrila, la supergrea. Daca Marius Cioclu la invins in finala pe colegul sau de club, Catalin Sandu, George Gavrila l-a batut pe Cristian Coican de la BC Bute Galati. Cel de-al 4-lea pugilist bacauan prezent in ultimul act al competitiei de la Timisoara, Sorin Sandu a pierdut la Traian Lupu (CSM Iasi). Ghinionistul competitiei s-a numit Vitali Mirza, care a pierdut in semifinale, dupa un moment de relaxare. &#8222Vitali era fiert. Era foarte bine pregatit, insa a avut ghinion”, a spus Relu Auras, care a mai precizat ca la aceste finale &#8222au fost cele mai corecte decizii din ultimii ani”. Interesant este ca Relu Auras a mai scos un campion national. Pe Amilian Stanca de la Crisul Oradea. Pugilistul bihorean s-a pregatit vreme de doua saptamani la Onesti si l-a batut in finala pe Elvis Suliman, cel care l-a eliminat in semifinale pe Vitali Mirza.

    Seniorii intra in paine

    In perioada 4-10 octombrie se vor desfasura Campionatele Nationale de box pentru seniori, intrecere ce va avea loc la Oradea. SCM Bacau mizeaza la aceasta competitie pe zece boxeri. Este vorba despre George Gavrila, Costica Bejanariu, Radu Zarif, Roland Gavrila, Marius Cioclu, Alexandru Gavrila, Vitali Mirza, Catalin Sandu, Sorin Sandu si Adrian Alexandru. Supergreul George Gavrila se va alatura lotului national la finele acestei saptamani si va veni direct la finale, la fel ca si colegii lui de lot, Bejanariu, Zarif si Roland Gavrila. Restul pugilistilor vor ramane acasa si se vor pregati cu antrenorii Relu Auras si Nicolae Cara. Pentru prima data in istoria boxului romanesc, la aceste Nationale vor fi prezenti trei frati. Este vorba despre fratii Gavrila, toti cu reale sanse la medalii. &#8222In istoria boxului romanesc nu stiu sa fi participat mai mult de doi frati la o intrecere rezervata seniorilor. Au fost fratii Simion, Cutov si Stan”, a precizat Relu Auras.

    George Gavrila vrea la Mondiale

    Proaspatul campiona national de tineret, George Gavrila, nici nu concepe sa nu mearga la Campionatele Mondiale. &#8222Vreau sa-l bat urat pe Bogdan Dinu in finala pentru ca nimeni sa nu mai spuna nimic. Accept chiar si o alta provocare, numai sa stiu ca voi merge la Mondiale. Am fost la Cupa Mondiala pe echipe si mi-am dat seama ca pot face fata unei asftel de intreceri. In afara de boxerul din Cuba, pe restul i-am pus la podea”, a precizat George Gavrila. Elevul antrenorului Relu Auras detine si un record in boxul romanesc. In anul 2003, George Gavrila a cucerit titlul de campion national la juniori, tineret si seniori. &#8222E o performanta foarte greu de egalat”, a spus Auras.

    Scris de Cristi SAVA

    Spitalul TBC asaltat de bolnavi / Bolile pulmonare castiga din nou teren

    Tuberculoza si cancerul pulmonar fac din nou ravagii. Multe cazuri noi la Spitalul de Pneumoftiziologie (fostul TBC) Bacau, dar si cazuri remise. Fumatul, alcoolul, stresul si suprasolicitarea, principalii factori care determina bolile.

    Inceputul sezonului de toamna este unul extrem de aglomerat pentru medicii pneumologi. Bolnavii au umplut efectiv Spitalul de Pneumoftiziologie (TBC), iar numarul lor creste de la o zi la alta. Specialistii spun ca au necesitat spitalizare bolnavi de tuberculoza in forma foarte grava, dar si cei cu patologie de sezon, cu infectii respiratorii acute, bronsite cronice si abcese pulmonare. Insa epidemia de tuberculoza cu care se confrunta medicii in aceste zile ridica probleme deosebite. „Zilnic avem pacienti ce sufera de tuberculoza multidrog rezistenta, adica in unele cazuri imuna la tratamentul specific. Sunt multe cazuri noi, dar si multe remise”, ne-a declarat dr. Marius Apostu, directorul spitalului. Pentru ca pacientii deja diagnosticati nu respecta sau chiar abandoneaza tratamentul prescris prin schema terapeutica, boala lor avanseaza, poate si pe fondul unui consum crescut de alcool (in unele cazuri). Asa ajung la spital cu forme grave ce necesita internare si supraveghere medicala permanenta. Pentru un pacient bolnav de tuberculoza, perioada minima de spitalizare este de doua luni, iar cei suferind de astm, bronsita cronica sau abces pulmonar sunt nevoiti sa stea cel putin 2-3 saptamani internati. Cel mai grav este faptul ca, in ultimii ani s-a constatat o crestere continua a cancerul pulmonar, atat la barbati, cat si la femei, cu varste intre 45-50 de ani. &#8222Lucrul este ingrijorator, iar principala cauza o reprezinta fumatul, explica dr.Apostu. Iar cu cat acest viciu apare la varste din ce in ce mai fragede, cu atat problemele de sanatate sunt mai mari si apar mai de timpuriu”. Nici medicii din Policlinica spitalului nu au o perioada mai linistita, dupa cum precizeaza si dr.Dragos Ungureanu. Numarul de consultatii pe care cei patru specialisti sunt nevoiti sa il dea zilnic este intre 50 si 70, niciodata mai putin. Si aici cazurile sunt din ce in ce mai grave si mai complexe. Printre cei afectati de aceste boli se numara si copiii. De aceea medicii recomanda evitarea stresului, suprasolicitarii, etilismului, fumatului si contactul cu persoanele bolnave, principalii factori care slabesc organismul. Toate acestea pot determina infectia, iar un organism mai sensibil, atins si de alte boli, precum diabetul, SIDA sau hepatita, nu mai poate lupta impotriva bacilului Koch sau al celorlate afectiuni. La primele semne de boala – orice manifestare respiratorie care dureaza mai mult de trei saptamani, tusea, durerile toracice, inapetenta, scaderea in greutate, oboseala fara cauze – este bine sa va adresati medicului de familie sau celui specialist.

    Scris de Roxana NEAGU

    Handbal, Divizia A \ Favoritele s-au impus

    Inceputul campionatelor de handbal ale diviziei secunde n-a adus surprize. Probabil ca HCM Piatra Neamt si „U&#8221 H&ampV Pitesti, la masculin, si Activ Ploiesti si CSM Sf. Gheorghe, la feminin, vor fi in prim planul luptei pentru promovare. La acest capitol ne asteptam ca echipa baietilor de la Stiinta sa joace un rol de arbitru.

    Rezultate etapa I, feminin:Activ Ploiesti – CSM Ploiesti 33-17 (17-9) CSM Sf. Gheorghe – Romsport Oradea 37-17 (19-9) Oltchim II Rm. Valcea – SC Muresul Tg. Mures 24-22 (12-10) Amical Corabia – LPS Slatina 22-24 (12-10) Marta Baia Mare – Dwar Craiova 26-26 (14-12) „U&#8221 Resita – „U&#8221 Timisoara 30-34 (13-13) Stiinta Bacau si Viitorul Medias au stat

    Etapa viitoare (17 septembrie):Dwar Craiova – „U&#8221 Resita LPS Slatina – Marta Baia Mare Muresul Tg. Mures – Amical Corabia Sportrom Oradea – Oltchim II Rm. Valcea Viitorul Medias – CSM Sf. Gheorghe Stiinta Bacau – CSM Ploiesti „U&#8221 Timisoara si Activ Ploiesti (formatie care ar fi trebuit sa joace cu Hidroconcas Buzau – echipa retrasa din campionat) stau.

    Rezultate etapa I, masculin:Stiinta Bacau – Nitramonia ENA Fagaras 37-30 (18-18) „U&#8221 H&ampV Pitesti – CSM Adjud 28-20 (15-10) HC Focsani – „U&#8221 Bucovina Suceava 20-23 (11-12) HC Vaslui – Muntenia Bucuresti 27-16 (12-6) „U&#8221 Valahia Targoviste – „U&#8221 Galati 27-28 (16-13) Petrolul Lukoil Teleajen – HCM Piatra Neamt 26-29 (12-14)

    Etapa viitoare (18 septembrie):”U&#8221 Bucovina Suceava – Stiinta Bacau CSM Adjud – HCM Piatra Neamt „U&#8221 Galati – Petrolul Lukoil Teleajen Muntenia Bucuresti – „U&#8221 Valahia Targoviste Nitramonia ENA Fagaras – HC Vaslui „U&#8221 H&ampV Pitesti – HC Focsani.

    Scris de Peter KELMANN

    Un „satelit” care isi cauta orbita \ Comuna Margineni – de la margine spre centru si inapoi

    E vineri dimineata. Doi cai asteapta rabdatori sa iasa stapanul dintr-un atelier auto. Pe sosea vajaie in sus si-n jos masini de tot felul. Caii fornaie, insa n-o iau din loc de frica biciustii ce-a ramas agatata de caruta. O babuta mai mica decat batul ce-l poarta iese din Primarie si se uita-n lungul drumului, de parca ar astepta sa vina cineva. Nu citeste nimeni anunturile de la afisier: sa vina lumea sa-si ia subventia la grau si sa ceara titlurile de proprietate pentru paduri. Doua fetite de-a patra duc fuguta un copilas de vreo trei ani. Ala micu plange si se zbate, de parca l-ar cara la incorporare. Pe urma, iar linistea sparta numai de motoare. Dinspre Comanesti vine o caruta cu iarba. Deasupra, un baietan sta trantit si roade o coada de lucerna. Langa el, se odihneste o moutain-bike made in Italia. Doua babute lipaie repejor purtand ultima vorba din sat: &#8222Daca bei, bea acasa, nu pe drum, sa te vada lumea…&#8221 E vineri dimineata la Margineni.

    Istorie neromantata cu berari si &#8222italieni”

    Resedinta de judet are cativa &#8222sateliti&#8221 rurali care i-au completat, mai ales pana in 1989, mana de lucru pe platformele industriale si pe santiere. Dupa ce socialismul a fost pus cu botul pe labe (cele din fata), si in Romania s-a ridicat (pe labele din spate) capitalismul nostru balcanic, industria megalomanica a horcait ce-a horcait si apoi si-a dat obstescul sfarsit. Asa au ajuns taranii-muncitori sa piarda salariul sigur, vazandu-se obligati sa supravietuiasca aproape exclusiv de pe urma pamantului. Care pamant? Ala putin si nerodnic, lucrat cu mijloace primitive si fara recolte care sa-i scoata din starea de traitor de pe-o zi pe alta. Cei din Margineni au fost destul de favorizati de nea Nicu Ceausescu pentru ca la doi pasi de comuna lor s-a ridicat una dintre platformele industriale importante ale Bacaului. Fabrica de Bere, CPL-ul, Pambacu-ul si o parte din Agricola au hale la doi pasi de satele din comuna Margineni. Avantaje? Un loc de munca sigur (relativ bine platit), naveta usoara (doar cativa kilometri) si timp destul pentru a se ocupa de gospodarie (porcul de Craciun si malaiul de mamaliga erau asigurate). Dar vremurile acelea s-au dus si berarii, tamplarii, soferii si paznicii din Margineni au redevenit, in majoritate, doar tarani. Cativa, nu multi, au resit sa scoata ceva bani de pe urma pamantului de prin Luncani si Slatina, devenit in ultimii ani atractie pentru imbogatiti ce-si doreau loc linistit si cu verdeata… pe lumea asta. In rest, s-a descurcat fiecare cum a stiut. Prin &#821695-&#821796, tinerii mai isteti au ajuns (cu bani si noroc) prin Occident, mai ales in Italia. Incet-incet, si-au tras dupa ei neamurile. Din cei aproximativ 8.500 de locuitori ai comunei, peste 2.000 sunt plecati in Italia. Frati, surori, gineri si nurori, veri, unchi si matusi, adevarate genealogii ale nevoii si-au gasit instrainat loc de vietuire si de munca. Dar asta nu conteaza atata vreme cat &#8222euroii&#8221 vin aproape lunar. Multi-putini, ei mai sperie saracia de acasa. Cu cate o masa mai buna de Craciun si Paste, cu o casa ridicata intr-un colt de curte parinteasca sau cu o masina care sperie praful ulitelor in luna lui august. Pana acum nu prea au avut curajul cei plecati sa se faca patroni la ei acasa, insa, zic batranii, le-o ajunge si lor cat s-au canonit prin straini si or veni sa se aseze unde s-au nascut. Cand? Asta doar ei stiu!

    Europa pe ulita

    Carmil Herciu este primar numai de un an si oleaca la Margineni. Nu pare c-a obosit sa bata cele opt sate ale comunei si, din vorba lui putina si asezata, se vede ca are incapatanarea celui care vrea sa lase ceva in urma. Dar nu asta-i lipseste, ci banii… Chiar daca strange venituri de 7 miliarde anual la bugetul local, e prea putin pentru a aduce niste sate fara niciunele la nivelul asezarilor europene. De la alimentare cu apa, pana la canalizare si retea de gaze, toate-s scumpe. Dar sunt obligatorii pentru un Margineni care sa justifice steagul UE ce flutura la intrarea in Primarie. Sursurul apei curente se aude prin Margineni si Barati, insa prin celelalte sate e zvon doar de hartii multe (documentatie europeana!) si dor de finantari. Tot prin cele doua sate e rost de canalizare, insa Carmil

    Herciu are convingerea ca va gasi de unde sa extinda programul si in celelalte asezari. Mai optimist este primarul cu gazele naturale: pregateste licitatia pentru extinderea retelei in toata comuna! Banii vor veni de la bugetul local (astia-s siguri) si de la Guvern (sa dea Al de Sus si cei de sus!). In rest, treburi curente: gradinite si scoli renovate, un camin cultural de refacut dupa ce-a ars anul trecut, cate un drum de reparat. A, sunt si 10 case distruse de inundatii! Primarul Herciu s-a dus personal sa aduca materiale de constructii si crede ca oamenii vor avea unde sta pana vine frigul. Sa dea Dumnezeu, ca oamenii vor! Consiliul Local functioneaza gospodareste. Adica alesii lasa la usa &#8222ambitul&#8221 de partid si hotarasc pentru oameni. Mai sunt discutii, ca asta-i politica, insa pana la urma treburile se rostuiesc.

    Poienita unde te intalnesti cu Dumnezeu

    Pare o poveste din neguroasele vremuri ale descalecatului, ori mai degraba ale crestinarii. Un preot carmelitan din Italia cauta loc bun pentru a ridica un asezamant de rugaciune si meditatie. A umblat prin toata Moldova si n-a gasit. Intr-o zi, a nimerit intr-o poienita ascunsa in Slatina Margineniului. Si acolo s-a oprit si a purces la munca. Acum, printre vilele imbogatitilor de Revolutie, poienita respira pace si spiritualitate ecumenica. &#8222Aici, pe Slatina, se rupe o realitate de cealalta. La trei kilometri sunt oamenii saraci, care au probleme si vin sa ne ceara ajutor material, in jurul nostru sunt oamenii care traiesc la un anumit standard. Noi ii primim pe toti si ne bucura sa-i vedem ca ne trec pragul, mai ales la Paste si la Craciun&#8221, ne spune o maicuta cu bunatate linistita intiparita neclintit pe chip. Si pentru a reconfirma deschiderea spre o lume care are nevoie sa-si uite zadarnicele zbateri, aici s-a deschis un atelier de creatie plastica, ce poarta numele artistului Anton Ciobanu. Dupa ce treci de portile si gardurile care ascund neprietenos bogatii trecatoare, asezamantul carmelitan de pe Slatina implineste gandul inalt al celui care l-a zidit: un colt din gradina Maicii Domnului.

    Greu cu melcii si strutii, si mai greu cu gainile ouatoare

    Ca orice orasean, intrebi de oameni care au facut ceva mai deosebit si te astepti sa afli de vreo ferma traznet cu vaci, oi ori cu zeci de hectare cultivate intensiv. Nu prea sunt. Insa afli de fermele de melci si de struti. Cine spunea ca agricultura romaneasca n-a intrat in circuitul european, ba chiar mondial?! Nicu Bulai este student si, pe timpul vacantei, seful fermei de melci a familiei. Chiar daca arata mai degraba a salvamar pe o plaja plina cu rasete de fete frumoase, Nicu se ocupa de tacuta lume a fiintelor ce-si misca lenevos profitabilele fapturi in platose rotunde. De unde si pana unde melci? &#8222Pai, tata si mama au aflat din niste pliante de treaba asta si cum aveau niste pamant, s-au gandit sa incerce&#8221, povesteste Nicu. Frumos curaj pentru un sofer si o contabila! Ca profitul (estimat 18.000-20.000 de euro de pe jumatate de hectar cu melci) va veni abia peste un an, asta-i alta treaba. Increzatori in propaganda, cei din familia Bulai a incercat sa obtina un credit Sapard, insa s-au lasat pagubasi in fata birocratiei sufocante si mizeriilor functionaresti. Merg pe cont propriu, molipsiti parca de ritmul sigur si increzator al delicateselor ce se ingrasa la Margineni pentru papilele italiene.

    Nu la fel de usor a cedat nea Gogu Gavriliu. Destupat la minte si slobod la gura, omul s-a batut aproape doi ani ca sa vada pusa pe picioare o ferma de gaini ouatoare. Ideea lui a fost proiect-pilot in Romania pe &#8222masura 3.1&#8221 Sapard si chiar s-a simtit ca un subiect de experiment. &#8222Dom&#8217le, eu n-am nimic cu aia de la Uniunea Europeana, ei chiar vor sa ne dea bani. Astia ai nostri strica, ori nu se pricep ce sa ceara, ori toaca nervii, timpul si banii nostri ca sa-si justifice lefurile&#8221, peroreaza nea Gogu, punctandu-si spusele cu cate o zicere de &#8222dulce&#8221 la adresa functionarilor autohtoni. Dupa atata amar de vreme risipita, dupa ce s-a imprumutat in stanga si-n dreapta, dupa ce a cheltuit cat nu face, are aproape 2.000 de gaini care se oua &#8222asistate de calculator&#8221. &#8222Mai am de tras. Nu mult, vreun an-doi, da&#8217 dupa aia sa nu mai prind picior de oficial la mine la poarta, ca le….&#8221, se descarca fermierul care, in urma cu 4-5 ani uimea Bacaul cu rosiile lui uriase &#8222made in Luncani&#8221.

    Gheorghe Garmacea are serviciu bun, in Bacau, insa s-a gandit ca-i pacat sa lase nefolosit pamantul din Luncani, &#8222cumparat cand era ieftin, nu acuma cand nu te poti apropia.&#8221 S-a uitat pe Internet si a vazut ca nu-i greu sa cresti struti si, mai ales, poti castiga bani frumosi de pe urma uriaselor impanate. A inceput cu o familie si acum are 30, majoritatea pui, dar niste pui de doi metri si peste 100 de kilograme. Abia la anul vor fi buni de taiat, pretul international fiind de 32 de euro kilogramul. Daca mai pui penele si pielea, mai ca-ti vine sa crezi

    ca drumul spre bunastare il poti strabate calare

    pe o turma de &#8222curcani altoiti&#8221, cum le spun oamenii. Si pentru ca a dat de gustul zootehniei, Gheorghe Garmacea a mai adus ceva animalute. De data asta a fost conservator: ingrasa vitelusi.

    Sanatatea, o afacere de suflet

    Cand vezi cladirea cocheta si moderna itita printre case traditionale, primul gand este ca vreun VIP excentric a vrut sa-si faca vila la sosea. Abia dupa ce iti arunci ochii pe firma incepi sa-ti pui intrebari. A ajuns sistemul sanitar romanesc asa de bine? Reforma din sanatate a inventat si la noi un loc unde gasesti laolalta cabinet medical, stomatologic si farmacie in acelasi loc? Si unde, intr-un sat? Abia dupa ce stai de vorba cu farmacista Felicia Galinescu afli ca-i vorba de o investitie privata: &#8222Mi-am pregatit pensia! Mi-am vandut apartamentul din Bacau si am facut un credit pe care trebuie sa-l platesc pana in 2007. Acum nu-i mare afacere, insa perspectiva-i buna peste 2-3 ani.&#8221 Pana atunci, se merge inainte chiar si fara gaze (incalzire cu motorina, care-i scumpa si greu de adus), cu retea electrica slaba, cu vanzari ce abia acopera cheltuielile. &#8222Mai faci si din dragoste de oameni, nu numai ca sa te imbogatesti. Tatal meu, care a fost preot intr-un sat tare sarac, spunea ca fiecare are dreptul la ingrijire sufleteasca si trupeasca. Asta incerc sa fac si eu. Poate se vor gandi si alti colegi sa faca asa ceva, si aici sunt oameni…&#8221, se destainuie doamna farmacista. Medicul stomatolog Camelia Cazancicu si-a deschis cabinetul de un an si ceva. De ce aici? Nu si-a permis in oras. Si asa a avut noroc cu parintii care i-au dat mai mult de jumatate de bani ca sa cumpere aparatura. Moderna, ce-i drept! Daca renteaza? &#8222Daca n-ai pretentii, da! Oamenii nu prea au bani. Isi fac dintii mai rarut, pentru ei e o investitie.&#8221

    &#8222E greu aici, e greu si printre straini”

    Sta in soarele amiezii si picoteste pe bancuta. Obrazul spanatic al lui mos Anton se increteste intr-un zambet cand ii spunem ca suntem de la ziar si vrem sa-l intrebam de viata in comuna. &#8222Hi, hi, ati si gasit pe cine sa intrebati! Eu is trecut, sa vorbiti cu istia tineri, ca ei is baza, nu noi…&#8221, ne arunca batranul vorbele usor rastit, dar mai ales ne incerca banuitor cu privirile. Care tineri, se mira smecheros reporterul, ca sunt plecati? Aici, mosul se scutura de moleseala vremilor si-a vremii si isi dezveleste fruntea cu tuleie albe de sub palarie. &#8222Sa nu-i condamnati, ca le e greu si lor! Uite, eu am trei nepoate si doi nepoti care se macina si se zbat de sapte-opt ani pe acolo. Si ce-au facut? Si-o ridicat vreo doi case pana la acoperis, si pe urma s-o oprit ca n-au mai avut bani. Fetele au vrut la oras, si-au luat apartamente si-au ingropat acolo tot ce-au strans. Vai de steaua lor&#8221, se aprinde mos Anton. Si e de-abia inceputul. Aflam despre a lui Gherghies, de-a lui Paduraru, de-a lui Herciu si de multi altii care vin in august acasa, stau cate o luna si pe urma pleaca sa-si rupa mainile si spinarile pentru cateva sute de euro pe luna. Cat ne turuie mos Anton, se apropie curioase doua femei. Nu vor sa ne spuna cum le cheama. &#8222Marcelina si Maria&#8221, le paraste batranul. Ele au copii in Italia, ba Marcelina a fost si ea. N-a stat decat doua luni, pe urma s-a intors ca nu i-a placut de italieni: &#8222Is rai, domnu&#8217! Se uita la tine ca la un cane si nu-i place nimica. Vai de sufletul lor copchii! E greu si aici, e greu si printre straini&#8221. Despre comuna, ce sa zica? Ar vrea mai mult, da&#8217 de unde? &#8222Nu&#8217s bani, nu-i de unde. Cu ce sa aduci apa si gaze, cu ce sa faci drumuri, daca

    n-ai bani? Primaru&#8217 parca ar vrea, da&#8217 n-are nici el atatia bani&#8221, crede tanti Marcelina. Dam sa plecam, dar ne opreste mos Anton: &#8222Sa scrieti acolo ca s-a stricat mult. Aveau oamenii servici, care la bere, care la mobila, care pe santier. Acuma trebe sa pleci unde vezi cu ochii. Care poate, da&#8217 la 50 de ani, unde sa te duci? Nu mai zic de mine, la 80!&#8221. N-avem incotro, ii dam dreptate si ne vedem de drum.

    Scris de Nelu BROSTEANU

    Un nou conflict la Scoala „Al.I.Cuza”

      Sambata dimineata, intre orele 9.00-12.45, la Scoala &#8222Al.I.Cuza”, una dintre unitatile gimnaziale de elita din municipiul Bacau, a avut loc o sedinta maraton, la care au participat, ca invitati, primarul Romeo Stavarache, inspectorul scolar general Radu Ababei si presedintele Sindicatelor Libere din Invatamant Bacau, profesorul Gheorghe Manole Chiriac. Subiectul furtunoasei sedinte, care a continuat inca o ora dupa plecarea invitatilor, a fost un memoriu catre Inspectoratul Scolar Judetean, semnat de 20 de parinti ai elevilor din clasa a V-a D, care-l contestau pe profesorul de matematica Ion Radu, invinuindu-l de comportament dur in relatia cu elevii si de acordarea unor note mult mai mici decat acorda, in general, ceilalti profesori de matematica din scoala. &#8222Daca nu ne dati un alt profesor de matematica ne mutam copiii la alta scoala”, au spus, raspicat, parintii nemultumiti. Au fost ascultate, pe rand, toate partile: profesorii din catedra de matematica, profesorul Ion Radu, parintii, invitatii, membrii consiliului de administratie al scolii. &#8222Eu, ca invitat, am putut doar sa sugerez cateva solutii de dezamorsare a conflictului, ne-a declarat inspectorul scolar general Radu Ababei. Responsabilitatea deciziei revine, in exclusivitate, consiliului de administratie. Daca, dupa luarea unei decizii, conflictul va continua, vom trimite o comisie de ancheta. O scoala cu un asemenea prestigiu nu poate fi minata la infinit de orgolii si incapatanari atat de nocive pentru elevi”. Consiliul de administratie a decis schimbarea profesorului Ion Radu la o alta clasa a V-a. Ramane de vazut daca aceasta decizie nu va genera un nou conflict.Scris de Stefan OLTEANU

      Școala, între abandonul școlar și fuga profesorilor / Clopoțelul sună a jale

        Noul an școlar începe, din nefericire, tot sub semnul unor boli cronice care macină de ani de zile sistemul de învățământ. Abandonul școlar, exmatriculările pentru numărul prea mare de absențe, evadările tot mai numeroase ale cadrelor didactice din sistemul de învățământ și criza personalului didactic calificat, înmulțirea cazurilor de indisciplină în rândurile elevilor și numeroasele probleme economico-sociale care nemulțumesc cadrele didactice rămase pe poziții, la catedră, conferă în continuare învățământului statutul de butoi cu pulbere, gata oricând să explodeze.

        Numărul copiilor care abandonează școala este într-o creștere alarmantă și în județul Bacău. În anul școlar 2004-2005, au fost înregistrate 380 cazuri de abandon școlar, dintre care 113 la nivelul învățământului primar, 104 la gimnaziu, 114 la școlile de arte și meserii și 49 în învățământul liceal (21 de cazuri fiind înregistrate la nivelul ultimei clase de liceu). Cel mai îngrijorător procent (peste 1 la sută) se înregistrează la nivelul școlilor de arte și meserii, unde, din cei 10.598 elevi înscriși la începutul anului școlar precedent, 114 au abandonat cursurile. La fel de îngrijorător este și faptul că au crescut cazurile de abandon școlar la clasele I-IV, unde au fost înregistrate 113 cazuri, din cei 36.417 elevi din învățământul primar prezenți la școală la începutul anului școlar.

        Efectele „italian”

        Principalele cauze ale abandonului școlar nu mai sunt, ca în anii precedenți, sărăcia părinților sau distanțele mari dintre școală și localitatea de domiciliu. Acum, pe primul loc a trecut, detașat, „italian”, adică acele cazuri de copii care au unul sau chiar ambii părinți plecați la muncă în Italia, Spania sau Germania. Din statistici (incomplete, din păcate, la unele unități școlare) reiese faptul că peste 60 la sută dintre copiii care au abandonat școala sunt „italieni”, care fie că au fost luați de părinți în străinătate, fie că pur și simplu, scăpați de sub controlul părinților plecați să facă bani în străinătate, au uitat să mai dea pe la școală. Se adaugă și o altă realitate îngrijorătoare: fiind „cu bani”, mulți dintre „italieni” devin lideri de grup, terorizând profesorii la ore sau convingându-și foștii colegi de clasă să chiulească de la școală. La nivelul Inspectoratului Școlar Județean nu există încă o evidență strictă, pe unități școlare, a numărului elevilor cu ambii părinți plecați la muncă în străinătate. La acest capitol apar, însă, două aspecte deosebite. Primul ar fi cel al elevilor care pleacă în străinătate la studii, chemați de părinți. În acest caz, singura problemă majoră apare doar dacă pleacă mai mulți elevi din aceeași unitate școlară, pentru că există riscul desființării unei clase, cu repercusiuni asupra normelor didactice. Cel de-al doilea aspect, cel al elevilor rămași acasă, în grija bunicilor, a unchilor sau, uneori, chiar a unui vecin, este mult mai complex. Aici, principala problemă pleacă de la părinți, care cred că, dacă-i trimit copilului bani, periodic, s-au achitat de toate sarcinile care le revin ca părinți. Având bani și rămași fără supraveghere, mulți dintre acești copii devin elevi-problemă.

        Evadarea cadrelor didactice

        De la sfârșitul anului școlar precedent și până vineri, 9 septembrie 2005, încă 170 de cadre didactice au părăsit sistemul băcăuan de învățământ, solicitând concedii fără plată. „Ne îngrijorează foarte mult acest aspect”, ne-a declarat inspectorul școlar general Radu Ababei. Faptul că tot mai multe cadre didactice își părăsesc catedrele pentru a munci un an în străinătate demonstrează că în sistemul românesc de învățământ mai sunt încă multe lucruri care nu funcționează cum trebuie, îndeosebi în domeniul salarizării”. Acestei „evadări” de educatori-formatori i se adaugă și faptul că tot mai mulți absolvenți ai învățământului superior pedagogic renunță la învățământ, pentru posturi mai sigure și mai bine plătite. Efectele sunt deosebit de nocive pentru sistemul de învățământ. După ultima ședință publică pentru ocuparea catedrelor vacante din sistemul băcăuan de învățământ, au fost ocupate doar 680 din cele 944 de catedre oferite de Inspectoratul Școlar Județean. Semnificativ ni se pare și „faptul” că, din cele 680 de catedre ocupate, numai 416 au revenit suplinitorilor calificați, pe celelalte 264 fiind repartizați suplinitorii necalificați, care au obținut medii peste 5.00 la testarea din 1-2 septembrie a.c. Au rămas, așadar, neocupate 264 de catedre, dintre care 243 de catedre complete și 22 de catedre incomplete. „Vom apela și de această dată la cadrele didactice pensionare din localitățile respective și la suplinitori necalificați pentru ocuparea celor 243 de catedre complete”, ne-a declarat inspectorul școlar Ionel Ardeleanu, de la Departamentul perfecționare și mobilitate personal didactic. În ce privește cele 22 de catedre incomplete, sperăm să le rezolvăm cu personal calificat, la cumul sau la plata cu ora”. Nu este exclusă nici posibilitatea organizării unei noi ședințe publice, în cursul săptămânii viitoare.

        Și „evadații” părăsesc țara

        Sărăcia din sistemul de învățământ și numărul crescând al problemelor spinoase cu care se confruntă educatorii sporește numărul celor care evadează. Ce-i drept, și sub efectul mirajului creat de salariile tentante din Europa Occidentală, unde salariile sunt de patru-cinci ori mai mari. Așa se face că până și cadre didactice cu o pasiune deosebită pentru învățământ au cedat, în cele din urmă, tentațiilor occidentale. Un astfel de caz este cel al Mihaelei Ioja, laureată a Olimpiadei de limba română pe când era elevă la Frumoasa-Balcani, care, urmând sfatul profesoarei sale de limba română, Speranța Țepeș, a absolvit mai întâi Liceul Pedagogic „Ștefan cel Mare” și, apoi, cursurile Facultății de Litere a Universității Bacău, devenind profesoară de limba și literatura română. Proaspăta absolventă a preferat, însă, un loc de muncă (necalificat, cel puțin deocamdată) în Italia. De ce? Nu credem că răspunsul e greu de aflat.

        Elevi „șefi de promoție”, care nu obțin medii de trecere la Teste

        Discrepanțele dintre nivelul pregătirii elevilor de la orașe și cel al elevilor din mediul rural se acutizează în condițiile numărului tot mai mare de suplinitori necalificați care ocupă sutele de catedre rămase vacante. Nici chiar șefii de promoție din școlile rurale nu mai reușesc să intre la licee. Numai în vara acestui an, de pildă, 25 de candidați care absolviseră clasele V-VIII cu medii peste 9.00 nu au reușit să promoveze Testele Naționale, patru dintre ei obținând medii sub 4.00 la limba și literatura română, iar doi fiind evaluați sub 4.00 la matematică, situație care spune foarte mult despre pregătirea, responsabilitatea, nivelul de exigență și „abilitățile” de evaluatori ale cadrelor didactice din școlile respective.

        Boala din interior: disciplina elevilor

        În contextul preocupărilor pentru integrarea sistemului românesc de învățământ în sistemul general european și, implicit, pentru creșterea calității educației pentru toți, atitudinea elevilor față de școală, față de responsabilitățile ce le revin și starea disciplinară a elevilor din toate formele învățământului preuniversitar se înscriu printre prioritățile de prim rang. Inspectorul școlar general adjunct Mirela Berza pornește de la compararea a două seturi de cifre. În anul școlar 2003-2004, în județ au fost 452 de elevi cu medii la purtare sub 7.00, iar în anul școlar 2004-2005 numărul lor a crescut la 495, mai ales datorită numărului mare de absențe; numărul elevilor exmatriculați pentru absențe s-a redus, totuși, de la 246 la 138. A crescut, în schimb, numărul sancțiunilor aplicate pentru nerespectarea prevederilor regulamentelor școlare, de la 1647 în anul școlar 2003-2004, la aproape 1750 de sancțiuni. S-a atins un punct foarte sensibil: relația școală-părinți și implicarea familiei în corectarea conduitei sociale a elevului. „Cei șapte ani de acasă” au dispărut din educația foarte multor elevi, iar cauzele sunt cunoscute: super-antrenarea părinților în servicii extenuante dar relativ bine plătite, oboseala și criza permanentă de timp desființând practic atât de necesarul dialog părinte-copil; mentalitatea multor părinți conform căreia „de educația copilului trebuie să se ocupe doar școala, că de aia l-am dat la școală”; tendința și mai păguboasă a foarte multor părinți de a eticheta manifestările golănești ale odraslelor drept sclipiri de genialitate; în fine, cauza cea mai nouă și cu efectele cele mai nocive: „italianul”, despre care am vorbit mai sus.

        Relații tensionate în sistem

        Secretarul general al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Mariana Becic, spune că premierul Călin Popescu Tăriceanu cunoaște bine toate problemele tensionante din sistemul românesc de învățământ, dar că, dincolo de promisiunile formulate în mai multe rânduri, s-a făcut prea puțin pentru învățământ, deși guvernanții recunosc că „este prioritate națională”. Întâlnirile repetate ale secretarilor de stat de la Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul de Finanțe și Ministerul Muncii, Familiei și Solidarității Sociale n-au adus până acum nici un rezultat concret, rămânând încă în suspensie posibilitățile de finanțare suplimentară a învățământului și inițierea Legii salarizării în învățământ. „Trebuie să obținem indexarea salariilor, definitivarea calendarului creșterilor salariale în 2005 și rezolvarea punctelor fierbinți din proiectul noului cod al muncii”, a precizat Iulian Oprișan, vicepreședinte al S.L.I. Bacău. „În caz contrar, vom apela la toate formele de luptă sindicală, inclusiv la declanșarea grevei generale”. Tensiunile din interiorul sistemului de învățământ sunt alimentate și de lipsa acută de fonduri. În nici un județ din țară nu sunt bani, la ora actuală, pentru plata salariilor din învățământ pe ultimele trei luni din acest an calendaristic. Situație care dă fiori de pe acum tuturor slujitorilor școlii, învățământul devenind un butoi cu pulbere, gata oricând să explodeze. Gheorghe Manole Chiriac, liderul Sindicatelor Libere din Învățământ Bacău, ne-a informat că mai sunt necesare la ora actuală circa 500 de milioane de lei vechi pentru acoperirea salariilor nemajorate în învățământ până la sfârșitul acestui an calendaristic, din care 200 de milioane numai pentru municipiul Bacău. „Vă dați seama că această sumă va trebui să fie substanțial majorată când va deveni operativă, de la 1 octombrie, cea de-a doua tranșă de indexare a salariilor bugetarilor. Și nu vom accepta, sub nici un motiv, să fim din nou plasați la coadă, pentru o nouă așteptare”, a precizat Gheorghe Manole Chiriac. „Dacă guvernanții vor o toamnă fierbinte, o vor avea. Noi sperăm, însă, că atât Guvernul, cât și Președinția vor respecta promisiunile formulate la ultima noastră întâlnire, din vara acestui an”.

        Scris de Ștefan OLTEANU

        Apele raman tulburi la liberali / Chiriac iese la atac

          Razboiul pentru putere in Organizatia Judeteana a PNL Bacau este departe de finalizare. Mai mult, decizia conducerii de la Bucuresti de invalidare a alegerilor de la 1 iulie este aprig contestata de Ioan Chiriac, cel care a iesit victorios la vot dar a pierdut la masa verde postul de presedinte. Abia intors din concediu, Chiriac a organizat ieri o conferinta de presa, in care a tinut sa dea replica acuzatiilor ca el si echipa sa ar fi fraudat votul de la Conferinta Judeteana, in urma careia a izbucnit scandalul. Atunci, el a obtinut majoritatea voturilor dar contracandidatul sau, Romeo Stavarache, a contestat rezultatul. Curtea de Onoare si Arbitraj a PNL a decis sa anuleze configuratia de la urne si l-a repus in functia de presedinte interimar pe primarul Bacaului. Dupa anuntarea deciziei, Ioan Chiriac a facut contestatie, urmand ca un alt complet de judecata al Curtii sa se pronunte, la o data ce nu a fost inca stabilita. &#8222Noi nu am fraudat alegerile, pentru ca frauda inseamna inselaciune, furt premeditat. Curtea a suspendat alegerile pentru motive ce tin de organizare. Dar de organizare s-a ocupat tocmai Stavarache, cel care a si facut contestatia”, declara Chiriac. El interpreteaza decizia Curtii ca pe o invitatie la negocieri intre cele doua tabere.

          &#8222Pe usa din dos”

          Problema e ca dialogul intre cele doua parti este, in acest moment, imposibil. &#8222Nu ne-am asezat la aceasi masa de pe 29 iunie”, spune Chiriac. El afirma ca, de la inceput, a dorit sa ajunga la un acord cu Stavarache, dar acest lucru a fost imposibil. Practic, solutia crizei, sugerata de Bucuresti si agreata de tabara Chiriac, ar fi unificarea echipelor celor doi pretendenti. &#8222Si noi credem ca nu pot lipsi din conducerea PNL parlamentari, primarul si prefectul (aflati in tabara &#8222Stavarache”- n.n.)”, spune Chiriac. El este sustinut si de fostul presedinte al liberalilor bacauani, deputatul Valeriu Gheorghe. Acesta spune ca insusi premierul Calin Popescu Tariceanu, presedintele PNL, doreste &#8222sa faca echipa la Bacau”. Deputatul este convins ca, daca nu vrea sa negocieze, actualul primar al municipiului Bacau are numai de pierdut. &#8222Romeo Stavarache a intrat pe usa din dos in fruntea partidului. Acum, va pierde la o diferenta si mai mare”, afirma Gheorghe.

          &#8222Ba pe usa din fata”

          In replica, prefectul Gabriel Berca, un apropiat al lui Stavarache, spune ca, intr-adevar, cuvantul &#8222frauda” nu apare in decizia Curtii dar &#8222din moment ce au invalidat alegerile, inseamna ca au avut motive”. Despre propunerea de negociere, prefectul ramane pe pozitii: &#8222Compromisurile nu-si au rostul. Trebuie schimbata clasa politica”. Berca mai considera nemotivata acuzatia ca primarul ar fi intrat pe usa din dos la conducerea PNL. &#8222E foarte important ca Romeo Stavarache a intrat in constiinta electoratului pe usa din fata, ceea ce Chiriac si Gheorghe n-au facut-o si n-o vor face niciodata”, opineaza Berca. El precizeaza ca noile alegeri vor fi organizate in cel mult trei luni si se declara convins ca echipa din care face parte le va castiga. Romeo Stavarache nu a fost de gasit, ieri, ca sa-si precizeze pozitia.

          In perioada urmatoare, cea mai importanta batalie din razboiul liberalilor cu ei insisi se va da pentru constituirea echipei ce va organiza alegerile. In mod normal, conducerea interimara ar trebui sa faca asta, adica reprezentanti ai ambelor tabere. &#8222Vom vedea cine va face parte din Biroul interimar”, declara, insa, prefectul. Intre timp, mai urmeaza o noua sentinta a Curtii, ce poate fi aplicata doar printr-o decizie a Biroului Permanent National.

          Scris de Florin POPESCU

          Achizitionarea unui teren agricol nu este, deocamdata, rentabila / Pamantul se vinde la preturi ridicole

          Tranzactiile cu terenuri, indiferent de categoria de folosinta (arabile, fanaturi, pentru constructii etc.) sunt, in prezent, afacerile care aduc in mod constant profituri. Si asta pentru ca, la fel ca depozitele in valuta, valoarea pamantului creste continuu, ajungand in unele cazuri la sume &#8222frumusele”. De altfel, statisticile arata ca, in judetul Bacau, terenurile sunt printre cele mai scumpe. Nu si in zona mai saraca a judetului.

          In general, la nivelul intregii tari, terenurile s-au scumpit, an prima jumatate a anului, cu aproape 40 la suta. Un metru patrat de pamant in Bacau se vinde cu peste 150 de euro. Din pacate, scumpirile nu se vor opri aici, pentru ca oferta nu face fata cererii. S-a si vazut, de altfel, ca romanul a avut resurse sa construiasca de trei-patru ori mai mult decat anul trecut.

          Destul de rar gasesti proprietari dispusi sa-si vanda terenurile. Iar daca le vand, fac o adevarata afacere. La marginea Bacaului, metrul patrat costa 18-30 euro, iar in zone centrale ajunge si la cateva sute de euro. Parcelele agricole sunt mult mai ieftine.

          Taranii vand si cumpara sub presiunea nevoii de bani

          Valoarea terenului din zona rurala are o stransa legatura cu zona unde este amplasata parcela. Specialistii spun ca pamantul are o anumita valoare, denumita valoare de randament, care este data de bonitatea solului si de venitul net obtinut in raport cu clasele de calitate. Valoarea pamantului, spre deosebire de alte imobile, nu poate fi estimata in functie de costurile de productie, ci de venitul net obtinut prin cultivare. De aceea, valoarea de randament este diferita de la zona la zona, in functie de cat de fertil este solul. Taranii vand si cumpara sub presiunea nevoii de bani. Cumpara mai ales cei care vor sa extinda afacerile pe care la au in agricultura. Pe piata locala, achizitionarea unui teren agricol nu este prea rentabila. Deocamdata. Asta mai ales din cauza taxelor de intabulare si cadastru, care sunt marila la 1 ianuarie 2005. Prin urmare, aceste cheltuieli ajung chiar sa depaseasca cu putin pretul pamantului. Pretul unui hectar de pamant este in unele comune din judetul Bacau este mai mic decat salariul mediu pe economie, mai ales in zonele cu activitate preponderent agricola. Situatie accentuata de greutatile mari din agricultura, dar si a litigiilor nerezolvate, care fac imposibila eliberarea titlurilor de proprietate.

          Catanga se da pe nimic

          Cele mai slab cotate in privinta valorii de randament sunt terenurile situate in zona Colinelor Tutovei, cunoscuta printre localnici drept zona Catanga, (in special, Filipeni, Colonesti, Izvorul Berheciului, Rachitoasa). La intravilan, hectarul de teren costa intre 10 si 30 milioane de lei, daca nu are si o casa. In situatia in care pe teren este amplasata o constructie, valoarea acestuia se poate dubla. La extravilan, insa, pamantul aproape ca nu are pret. In cele mai fericite cazuri, se poate obtine un pret de 5-6 milioane de lei pe hectar. Exista insa cazuri cand hectarul de teren agricol abia trece de doua milioane de lei. Ceva mai bine cotate sunt terenurile din zona de munte a judetului (Agas, Asau, Brusturoasa, Palanca s.a.). Aici, valoarea de randament a unui hectar de teren agricol este de 5-10 milioane de lei. Insa, pentru ca terenul este destul de putin, preturile sunt mult mai bune decat in zona colinara. Daca vorbim de teren arabil, o prajina se vinde cu 3-5 milioane de lei. Lumea care mai are ceva pamant nu prea vinde. Renunta la teren doar cei care pleaca din zona. Cele mai cautate si mai bine platite sunt terenurile agricole situate in Lunca Siretului sau in vecinatatea oraselor, preturile crescand odata cu apropierea de Bacau. Un hectar de teren arabil situat in extravilan se vinde cu 6 pana la 40 de milioane de lei. Insa, problema care se pune nu sunt preturile, ci mai curand dezordinea care exista in domeniul proprietatii agricole. Cu toate ca exista o initiativa legislativa prin care toti cetatenii tarii sunt obligati sa-si intabuleze terenurile pe care le detin la cadastru, masura este extrem de greu de pus in aplicare din cauza miilor de procese de restituire si partaj aflate de ani buni pe rol. Pentru ca lucrurile sa inceapa sa mearga, recomandata ar fi inventarierea exacta a tuturor terenurilor agricole.Scris de Florentin RADU

          Educatia rutiera, educatia pentru viata / Noua copii au murit in accidente de circulatie

            Imprudenta, dar si lipsa unei educatii rutiere temeinice reprezinta principalele cauze ale evenimentelor rutiere, unde victime sunt copii. In perioada 1 septembrie 2004 – 1 septembrie 2005, pe raza judetului Bacau, au fost inregistrate nu mai putin de 36 de accidente grave, in care si-au pierdut viata 9 copii, in timp ce alti 31 au fost grav raniti. &#8222Pe categorii de varsta, situatia se prezinta astfel: copiii prescolari (2-7 ani) au fost implicati in 11 accidente grave de circulatie, in urma carora patru minori au murit, iar opt au ajuns la spital in stare grava. Copiii cu varsta cuprinsa intre 7 si 18 ani au fost implicati in 25 de accidente grave. Cinci dintre ei au murit, iar 23 au fost grav raniti”, ne-a declarat comisarul Vasile Puscasu, de la Serviciul Politiei Rutiere Bacau. Politistii sunt de parere ca toate aceste evenimente rutiere puteau fi evitate, daca minorii ar fi fost supravegheati indeaproape de parinti. Insa nu este de neglijat nici educatia rutiera, de care elevii ar trebui sa beneficieze la scoala. &#8222De astazi incepe noul an scolar. In vederea prevenirii accidentelor de circulatie, rugam dascalii sa aiba in vedere urmatoarele masuri. La fiecare ora de dirigintie sa fie pusa in discutie macar o regula de circulatie. Dupa finalizarea cursurilor, elevii mai zburdalnici sa fie atentionati in mod special. De asemenea, rugam parintii sa nu lase nesupravegheati copiii sub sapte ani, deoarce acestia nu au inca format instinctul de autoaparare. Si tot parintii ar trebui sa invete minorii sa traverseze strada numai prin locuri marcate si dupa o temeinica asigurare, sa nu-i lase sa se joace in apropierea strazii.” a mai spus comisarul Vasile Puscasu.Scris de Lili ADOCHITEI

            Spitalul Municipal Moinești – excepția în Sănătate / Medicină cu față europeană

              În condițiile când, după Revoluție, sistemul sanitar s-a confruntat an de an cu probleme majore în care lipsa banului și-a pus adânc amprenta, bolnavul fiind cel care a avut cel mai mult de suferit, în Moinești, zonă declarată defavorizată, s-a ridicat și a prosperat un spital, o excepție în Sănătate. Mai ales pentru o unitate sanitară de talia unui spital municipal. În toată țara, au fost desființate sau restructurate spitalele, medicii și asistenții au ieșit în stradă și au cerut demisia șefilor Sănătății. La Spitalul Moinești, a fost întotdeauna liniște și pace. Aici, s-a vorbit mereu de un exemplu de management și de muncă în echipă.

              Spitalul Municipal Moinești este pentru această zonă cea mai importantă instituție în asigurarea asistenței medicale pentru locuitorii municipiului și ai comunelor arondate, aproximativ 150.000 persoane. Adresabilitatea a crescut datorită reputației personalului și condițiilor pe care le asigură spitalul. Unitatea spitalicească este nu numai un element al unei organizații cu caracter medical și social, ale cărei funcții constau în asigurarea de îngrijiri medicale complete populației, dar și un centru de completare a pregătirii profesionale pentru doctoranzi, medici stagiari, studenți la facultățile de Medicină și Biologie și pentru asistenții medicali. Nivelul științific este menținut prin participarea permanentă a medicilor care lucrează aici la conferințe și congrese naționale și internaționale.

              Maternitatea spitalului, cea mai modernă din județ

              Structura spitalului a cunoscut transformări repetate. În primul rând prin înființarea secției Obstetrică-Ginecologie, care asigură asistență medicală la naștere populației feminine din Moinești și din comunele arondate, după o perioadă de peste 25 de ani, timp în care pacientele erau nevoite să nască la zeci de kilometri de casă, fie la Spitalul Comănești, fie la Spitalul Județean de Urgență Bacău. „Un proiect îndrăzneț, cu eforturi materiale și umane mari, care a fost posibil datorită factorilor economici și politici din zonă, a organizațiilor non-guvernamentale care și-au adus un aport substanțial la finanțarea lucrărilor”, a dezvăluit secretul succesului dr. Adrian Cotîrleț, medic primar chirurg, doctor în științe medicale, director al spitalului din 2001. Secția de Obstetrică-Ginecologie din cadrul spitalului moineștean funcționează cu un număr de 45 de paturi, din care 15 paturi sunt alocate compartimentului Neonatologie. Dotată cu 11 saloane în sistem rooming (mama și copilul stau în același loc), saloane moderne, săli de nașteri, de operații și de tratament ultradotate și incubatoare pentru nou-născuți, secția dispune de personal specializat și condiții hoteliere occidentale.

              Un spital, pentru binele locuitorilor din zonă

              A urmat apoi inaugurarea Stației de Hemodializă, a doua stație de acest fel din județ, ce funcționează în prezent cu 6 aparate. Înființarea și amenajarea secției Pneumoftiziologie cu 30 paturi, ce își desfășoară activitatea în două pavilioane modernizate și renovate complet, întregește structura cu paturi a spitalului. Pe parcursul anului 2004 a continuat reamenajarea saloanelor, Blocului Operator, secției Anestezie și Terapie Intensivă, amenajarea sălii de operație – ortopedie, dotarea cu aparat de anestezie și aparat Roentgen mobil, pentru îmbunătățirea calității serviciilor medicale și hoteliere acordate pacienților. Pe total 356 de paturi, la care se adaugă 10 paturi pentru însoțitori pediatrie. Aici funcționează secții specifice specializărilor: medicină internă, nefrologie, cardiologie, recuperare, medicină fizică și balneologie, ATI, pediatrie, chirurgie generală, chirurgie laparoscopică, ortopedie și traumatologie, obstetrică-ginecologie, neonatologie, boli infecțioase, dermato-venerice, pneumoftiziologie. Un spital în care, în medie, sunt internați 1.500 de pacienți lunar, din județul Bacău, dar și din toate județele țării.

              Chirurgia laparoscopică, recunoscută în țară și străinătate

              Secția de chirurgie, care asigură asistență chirurgicală pentru pacienții cu afecțiuni benigne sau maligne de glandă tiroidă, de sân, de colon, rect, anus, intestin subțire și apendice sau cu afecțiuni hepato-biliare, ale stomacului, duodenului, de intestin subțire și de tract genito-urinar, este de departe cea mai solicitată. Pentru buna desfășurare a activității medicale de profil, în anul 2004 s-a continuat programul de modernizare a blocului operator. S-au renovat și reutilat sala de preanestezie, o cameră filtru pentru medici, sala de pregătire materiale, dotată cu un modul automat pentru spălarea și dezinfectarea instrumentarului, cât și cu un curățător cu ultrasunete Amsco. Una din sălile de operație a fost dotată cu aparatură și echipamente primite de la Ministerul Sănătății, iar în prezent se lucrează și cu un bisturiu cu ultrasunete, folosit în special pentru chirurgia ficatului, a pancreasului și splinei, instrumentar rar întâlnit în spitalele și clinicile din țară. „În plus, prin achiziționarea unei stații grafice digitale am reușit să realizăm arhivarea imaginilor în sistem digital”, a declarat dr. Cotîrleț. De asemenea, cu sprijinul sponsorilor și cu aportul unor ONG-uri din Franța, Belgia, Norvegia, Olanda, am continuat reamenajarea și modernizarea a două saloane. Tot ca urmare a acestor colaborări ne-am îmbunătățit și dotarea tehnică cu noi echipamente medicale”. În 1995 s-a efectuat prima operație laparoscopică în Spitalul Moinești. Cu timpul, s-a format o echipă complexă chirurgical-anesteziologică, care a reușit performanța ca până în prezent să realizeze peste 2.500 de intervenții laparoscopice, din care în jur de 35% în regim de urgență. Premierele chirurgicale au fost: cura laparoscopică a herniei hiatale (prin tehnica Nissen), a herniei diafragmatice și a eventrației. Aria intervențiilor s-a extins datorită caracterului de urgență a activității spitalului, la chirurgie toracică, cardiovasculară și urologică.

              Urgența a fost modernizată și adusă la standarde europene

              Peste un miliard de lei s-au investit în această perioadă în modernizarea serviciului de urgență al Spitalului Municipal Moinești, care dispune acum de aparatură de ultimă generație. Compartimentul Primiri Urgențe funcționează cu patru linii de gardă pentru specialitățile: boli interne, chirurgie, pediatrie, obstetrică-ginecologie. În plus, ambulatoriul de specialitate, conceput inițial ca parte indispensabilă a spitalului, este unitatea de specialitate care acționează foarte mult spre latura profilactică, întrucât prin activitatea sa vine în contact cu un număr extrem de mare de persoane, fapt care permite să se depisteze boli în stadii incipiente în cabinetele în care lucrează medici din toate specialitățile medicale. Registrul activităților este întregit prin funcționarea laboratoarelor de investigații paraclinice: Laboratorul de analize medicale, Laboratorul de radiologie și imagistică medicală, Laboratorul de anatomie patologică, Stația centrală de sterilizare, Serviciul de recuperare fizică medicală și balneologie, Serviciul de explorări funcționale și farmacia.

              Proiecte

              „Avem de gând să ne oprim aici,” a mai precizat dr. Adrian Cotirlet. „Eforturile noastre se vor concentra în continuare pe realizarea unor noi proiecte în care este inclusă spălătoria spitalului, reabilitarea serviciului de sterilizare, extinderea unor secții, renovarea, modernizarea și dotarea cu aparatură de înaltă performanță a spitalului și crearea condițiilor pentru activități medicale civilizate, informatizarea spitalului. La acestea se vor adăuga noi premiere în domeniul profesional, disciplina și spiritul de echipă.” Într-un motto al întregii echipe de la Moinești, în care „își va păstra măreția dacă va ști să rămână umană”. Secretul reușitei? „Din mers”

              Scris de Roxana NEAGU

              Groaznic accident pe „Soseaua mortii”/Tragedie in familia sefului de la „Pasapoarte”

                Seful Serviciului Public Comunitar pentru Evidenta si Eliberarea Pasapoartelor Simple Bacau, comisarul sef Ioan Matei, a fost implicat intr-un teribil accident de circulatie. Unicul copil al sotilor Matei a murit, ieri dimineata. Comisarul sef este internat la Sectia Ortopedie, fiind in afara oricarui pericol. Nu acelasi lucru se poate spune despre sotia politistului, Angela Matei, care a ajuns pe unul din paturile Sectiei Neurochirurgie.

                Joi dupa-amiaza, familia Matei se indrepta spre localitatea Beresti Bistrita, cu autoturismul TICO (BC-30-KWY). In momentul in care s-a apropiat de drumul comunal, comisarul sef Ioan Matei, aflat la volanul masinii, a redus viteza si a semnalizat stanga. Se pare ca Dumitru Cosofret, in varsta de 35 de ani, din localitatea Vinatori, judetul Neamt, soferul autoturismului Mazda, cu numarul de inmatriculare W 62435T, care venea din spate, nu a sesizat intentia conducatorului de pe TICO de a vira stanga. „Cosofret a declarat ca a fost orbit de soare si nu a observat nici stopurile de frana si nici semnalizarea autoturismului TICO, ne-a spus comisarul Ionel Mirica, seful Serviciului Politiei Rutiere Bacau. Atunci cand a realizat acest lucru, a franat. Urma de frana se intinde pe o distanta de 51 de metri. Conducatorul auto a mai spus ca a incercat sa treaca pe banda de siguranta, insa doua autoturisme care circulau pe ea nu i-au permis sa faca acest lucru&#8221. Soferul din Vinatori sustine ca nu a reusit sa depaseasca TICO nici pe sensul opus, deoarece se apropia in viteza o masina. Si atunci s-a izbit in autoturismul familiei Matei. Din cauza franei bruste, Mazda a intrat practic sub TICO. Masina comisarului sef s-a rasturnat si s-a deplasat pe cupola aproape 18 metri. Impactul s-a dovedit teribil pentru cei trei membri ai familiei Matei. Emma, in varsta de doi ani si sase luni, aflata pe bancheta din spate a autoturismului a fost catapultata prin geam. Si Angela Matei, care se afla tot in partea din spate a masinii a fost accidentata grav. In timpul impactului, femeia a lesinat si nu a vazut ce s-a intamplat cu fetita. Comisarul sef Ioan Matei, cel mai putin afectat de accident, a avut insa cosmarul sa-si vada atat sotia, cat si copilul in stare grava. Cele trei victime au fost transportate imediat la spital. Pentru Emma Matei, medicii au stabilit ca diagnostic fractura baza craniu, coma de gradul III. Angela Matei a ajuns la Reanimare-Neurochirurgie cu traumatism cranio-cerebral acut deschis, fractura bazin, fractura glezna stanga, iar Ioan Matei a suferit un traumatism cranio-facial si o fractura la un picior, in momentul de fata fiind sub supraveghere medicala la Sectia Ortopedie. Ieri dimineata, micuta Emma a murit. Tot ieri dimineata, Angela Matei a fost supusa unei interventii medicale extrem de delicata. In ce-l priveste pe autorul accidentului, Dumitru Cosofret, acesta este cercetat pentru ucidere din culpa si vatamare corporala grava. Soferul din Neamt avea permis auto din anul 1997.Scris de Lili ADOCHITEI

                Demisia care precede glontul

                  Banul pune orice in miscare. Dincolo de vointa multimilor, jocurile sunt facute tot pe baza de numerar. Convingerea asta mi-este mereu intarita de ceea ce vad in jurul meu. Mai ieri, premierul Tariceanu iesea penibil intr-o conferinta de presa ca sa-si justifice una dintre afaceri. E vorba de cumpararea si vanzarea – cu profit – a unui pachet de actiuni pe care seful actual al liberalilor l-a avut la firma condusa de prietenul sau, Dinu Patriciu. Am spus ca iesirea prim-ministrului a fost jenanta, deoarece a fost nevoit sa dea seama pentru o afacere la vedere si, pana la proba contrarie, cinstita.
                  In timp ce Tariceanu dadea explicatii, alt VIP autohton si-a ridicat un rand de fuste, chipurile sa vedem adevarul. Dan Ioan Popescu, fostul ministru pesedist al Industriilor, s-a prezentat la aorgane” cu chitantierele si dovezile averii sale, estimate de unii la vreo 15 milioane de euro. Problema e ca, vorba aia, omul nu vrea sa ne explice cum a facut el Primul Milion. Adica fostul ministru are acte care dovedesc modul cum a crescut valoarea investitiilor facute acum mai multi ani, dar nu ne spune de unde a avut bani pentru acele achizitii.
                  Sistemul legislativ romanesc prevede pentru categoria functionarilor publici si a demnitarilor un sistem prin care acestia sunt nevoiti sa-si declare averile. Daca-mi declar averea, o sa vina hotii sa ma prade tipau isterizati potentatii zilei, la momentul aparitiei obligatiei declararii avutiei. De ochii lumii, politicienii au fost nevoiti sa inghita galusca, dar s-au razbunat altfel. Au facut legea ori derizorie, ori inaplicabila. Ceea ce a facut ca politicieni extrem de bogati sa apara in acte ca si cum s-au nascut ieri. Mai toti au firme, bunuri pe numele altora, de nici dracu” nu le mai poate descalci. Si, cand li se cere socoteala, sar de fund in sus ca li se incalca drepturile. Ca asta e beleaua cu legislatia romaneasca referitoare la demnitari: doar acestora li se aplica prezumtia de nevinovatie. Oamenii obisnuiti sunt intai luati cu japca de pe strada si apoi li se cauta nod in papura. Demnitarilor nostri, insa, li se aplica un tratament invers decat in Occident. Acolo, uneori, doar demisia precede glontul de pe teava, cum a fost cazul nefericitului sinucigas Pierre Beregovoy, fost prim-ministru al Frantei. Prinsi cu mata-n sac sau doar vag banuiti, demnitarii vestici au acea bruma de bun simt de a se retrage din ochii opiniei publice si de a incerca sa-si mai salveze onoarea. La noi, alesii sau numitii n-au de gand sa-si repereze onoarea, din doua motive: ori au obrazul gros, ori n-au onoare. Atatea scandaluri cate au izbucnit in Romania n-au reusit sa provoace decat rare gesturi de demnitate umana.Scris de Florin POPESCU

                  Noua legislatie ameninta evazionistii/Firme condamnate la moarte

                  Societatile comerciale care vor fi gasite vinovate de producerea unor infractiuni grave vor putea fi condamnate la moarte de justitie. Proiectul noului Cod Penal cuprinde un principiu cu privire la raspunderea penala a persoanelor juridice. Cu alte cuvinte, in cazul unei infractiuni grave, cum ar fi, de exemplu, o poluare cu efecte majore, firma poate fi urmarita penal.

                  Daca va fi gasita vinovata, societatea poate fi condamnata la dizolvare, la suspendarea activitatii pe o perioada de la unu la trei ani sau poate fi obligata sa-si faca singura publicitate negativa timp de mai multe luni.

                  Modificarea Codului Penal a fost aprobata in sedinta de Guvern de marti si urmeaza sa fie supusa spre aprobare Parlamentului. &#8222Nu cred ca sunt modificari spectaculoase fata de legislatia cu privire la protectia mediului deja existenta” – ne-a declarat directorul general al Sofert SA Bacau, Cornel Carnu. El considera ca cea mai grea pedeapsa – dizolvarea firmei – trebuie sa fie aplicata doar in ultima instanta si doar in cazul in care firma respectiva nu face nimic pentru a-si rezolva problemele de mediu. &#8222Aceasta problema trebuie privita cu foarte mult discernamant si nu trebuie judecat emotional” – considera el. &#8222Sa luam cazul nostru. Trebuie sa obtinem autorizatie integrata de mediu, pana la obtinerea ei trebuie facute studii, rapoarte analize”. Directorul Carnu spune ca pentru anumite instalatii s-au dat perioade de tranzitie astfel incat, in final, noxele emanate sa se inscrie in limitele admise de UE. &#8222Probabil ca cel mai mult se are in vedere firme de genul celor care exploateaza gaterele de pe Valea Muntelui si care functioneaza mai mult sau mai putin legal” – presupune directorul Sofert, care opineaza ca noile prevederi au rolul de a acoperi situatii care nu mai fusesera reglementate. &#8222Pentru Sofert lucrurile sunt clar stabilite in legea cu privire la protectia mediului” – a mai spus el.

                  Iar legislatia este foarte clara si stricta: Sofert va trebui sa-si construiasca un depozit pentru fosfogips. Cum, insa, firma a hotarat sa sisteze productia de acid fosforic, din al carui proces de fabricatie rezulta deseurile de fosfogips, prevederea europeana de realizare a depozitului ecologic nu va mai fi aplicata. &#8222Din punct de vedere economic nu se mai justifica producerea acidului fosforic la noi si putem face ingrasaminte pe baza de fosfor apeland la importuri” – ne-a declarat directorul Cornel Carnu, care recunoaste ca la aceasta decizie a contribuit si analiza costurilor necesare realizarii acelui depozit.Scris de Raznan BIBIRE

                  Peripetii spre Italia/Data jos din microbuz

                    Drumul spre Italia a fost un cosmar pentru o tanara bacauanca. Roxana Sova a hotarat sa plece in Italia, pentru ca isi gasise un loc de munca acolo. Doar ca, in loc sa aiba un drum linistit, aceasta a avut parte numai de neplaceri. Mai exact, soferul microbuzului a dat-o jos din masina, la Poiana Sarata, pentru ca trebuia sa ia alti turisti din judetul Hunedoara.

                    Conduita soferilor microbuzelor de transport persoane incalca uneori limitele normalitatii. Cel putin asa s-a intamplat la agentia de turism Lilans Tours, care in loc sa le ofere cat mai mult confort si siguranta pasagerilor, in timpul calatoriei ii muta pe acestia dintr-o masina in alta. &#8222Am tras o sperietura groaznica”, povesteste Vasile Sova, tatal tinerei, &#8222pentru ca eu stiam ca fiica mea este in siguranta si va ajunge cu bine. Numai ca, la cateva ore am primit telefon de la Roxana, care plangea ca soferul a dat-o jos din microbuz si a urcat-o in alta masina. Fara bagaje, fara mancare, fara nimic. Soferul a motivat ca trebuia sa mai ia un grup de persoane de la Deva si nu avea suficiente locuri, motiv pentru care a renuntat la un pasager aflat deja in microbuz&#8221. Desi Roxana nu a vrut sa fie mutata in cealalta masina, care mergea tot in Italia, nu a avut cum sa se opuna. „Roxana trebuia sa ajunga initial in Sicilia, unde o asteptau niste persoane cunoscute”, a completat tatal. &#8222Insa nu a mai ajuns la timp pentru ca s-a intarziat pe traseu, si a fost nevoita sa stea in Roma o zi si o noapte, si abia apoi sa ia trenul spre Sicilia. Pe drum, neavand bagajele cu ea nu a avut nici mancare, nici apa, nimic. Abia in Roma a reusit sa intre din nou in posesia bagajelor&#8221. Asta se intampla l-a sfarsitul lunii august. In primele zile ale acestei luni, Vasile Sova a fost la agentia de turism pentru a cere lamuriri. „Cand am ajuns acolo si am spus despre ce este vorba, angajata a inceput sa tipe la mine si sa imi spuna ca nu a fost nimic iesit din comun. Desigur ca nu mai aveam ce face. I-am multumit Domnului ca a ajuns totusi cu bine, chiar daca a intarziat doua zile. Totusi, stau si ma intreb daca se intampla ceva cu Roxana, a cui era vina?&#8221. Administratorul agentiei de turism, Liliana Florea, ne-a precizat ca „nu a fost nimic neobisnuit. Pur si simplu s-a efectuat un schimb de pe o masina pe alta la Poiana Sarata. Asta pentru ca din Deva mai urca un grup de persoane si ar fi fost o persoana in plus. Cat despre fata, nu s-a intamplat nimic, a ajuns cu bine la Roma, deci nu inteleg de ce se face atata caz?&#8221. Din punctul de vedere al administratorului, totul pare roz, insa doar Roxana si tatal ei stiu ce spaima au indurat.Scris de Alina RATA

                    Muzeul din Comanesti va fi transformat in hotel / „Am fost izgonit din casa mea”;

                    @ intr-un interviu acordat in exclusivitate cotidianului DESTEPTAREA, printul Sturdza dezvaluie planurile pe care le are cu mostenirea strabunicului Ghika

                    – Cine sunt inaintasii dumneavoastra?
                    – Sunt stranepotul lui Dimitrie Ghika Comanesti, care a construit castelul. El a avut o fata, Maria si un baiat, Nicolae. Fata, Maria Ghika a avut si ea o fata, Zoe, care s-a casatorit cu Mihail Sturdza. Au avut un copil, Ilie Vlad Sturdza, care este tatal meu.
                    – Unde ati stat aascuns” pana acum?
                    – Am lucrat in America si in Spania. Sunt consultant informatic si sunt profesor la Universitatea spaniola de informatica. Vreau sa stiti ca am plecat din Romania in 1969. Aveam 25 de ani atunci. Probabil ca am mostenit un virus de la strabunicul meu, deoarece si eu am cutreierat lumea. Am fost in America de Nord, America de Sud, America Centrala… Nu m-am putut integra intr-o societate, deoarce simteam, undeva in sufletul meu, ca odata si odata ma voi intoarce in Romania.
                    Atunci, in urma cu 36 de ani, cu ce sentiment ati parasit Romania?
                    Stiam ca fug de o dictatura. Era poate un fel de act de rebeliune fata de comunism. Voiam sa traiesc liber, sa calatoresc, sa vad lumea. Pot sa spun cu certitudine ca mai mult visele si dorul de aventura m-au gonit spre occident. Si nu motivatiile financiare, deoarece ca profesor de franceza in Romania nu se murea de foame, in perioada comunista.
                    – Ce va leaga de Comanesti?
                    – Ma leaga amintirile tatalui meu, mai putin ale mele. Eu nu am trait in Comanesti. Insa in copilarie si mai tarziu am vazut fotografii cu domeniile de acolo si m-au incantat peste masura.
                    – Cand v-ati gandit sa va recuperati averile?
                    – Ideea proprietatii mi-a fost multa vreme straina. Stiam ce inseamna acest lucru intr-o societate comunista. Si acum ma mir ca este posibil sa am o proprietate de aceste dimensiuni. Cand eram tanar, am vazut pierzandu-se averi in jurul meu. Eu insumi am fost izgonit din casa mea din Cretulescu. Am vazut, de asemenea, cum bunica mea a vandut totul, ca sa poata sa plece in strainatate. Am vazut atatea persoane deposedate, incat de mic nu am dobandit simtul proprietatii. Dupa atatia ani, e amuzant ca incep sa discut despre averile mele. Inca nu-mi vine sa cred ca mai este posibila reintoarcerea la postura de proprietar. De mai multi ani am facut demersuri pentru o casa din Bucuresti, cea a mamei mele. Apoi, cercetarile genealogice si istorice au scos la iveala faptul ca sunt si mostenitorul lui Dimitrie Ghika.
                    – Cat de important este palatul Ghika pentru dumneavoastra?
                    – O glorie apusa. Stramosii mei au facut multe lucruri pentru comunitate. Am vazut din fotografii splendoarea mobilierullui, decoratiilor, trofeelor de vanatoare aduse de Nicolae Ghika, care a facut expeditii in Africa… Un stil de viata de care am auzit, dar la care eu nu am participat. Si totusi e foarte important sa detin acest domeniu.
                    – Cand l-ati vizitat prima data?
                    – Acum patru ani!
                    – Stiti ce reprezinta palatul pentru comanesteni?
                    – Din discutiile purtate cu primarul Viorel Miron este clar ca reprezinta un punct de atractie si o emblema a orasului. Sunt constient ca este orasul castelului si nu castelul orasului.
                    – Ce intentionati sa faceti cu palatul Ghika?
                    – Vreau sa-i pastrez valoarea istorica. Vreau sa ramana ceea ce a fost intotdeauna: o emblema a orasului Comanesti. O urma a familiei Ghika, care a contribuit la propasirea zonei. Sa nu mai vorbim de aspectul economic. Intentionez sa gasesc un partener strain, care sa exploateze castelul ca un hotel tematic. Vizitatorii vor vedea o sala etnografica, cu exponate din secolul al XVIII-lea, o sala a familiei princiare Ghika. Vreau ca totul sa fie ceva foarte intim si personalizat. Modelul place foarte mult in occident.
                    – Credeti ca va fi un avantaj si pentru orasul Comanesti?
                    – Daca afacerea cu hotelul merge, va profita si comunitatea. Vor veni straini aici. Vor fi cazati la hotelul-muzeu si se vor plimba in zona. Daca aceasta investitie se va acoperi in timp si daca va produce un venit care sa acopere cheltuielile de intretinere, voi fi multumit. Eu nu sper sa fac averi din exploatarea hotelului.
                    – In momentul de fata aveti suficiente venituri pentru a va intretine sau sunteti alefter”, vorba romanului!
                    – Vreti sa stiti daca am venit cu bani din strainatate! Economic, nu depind de averile din Comanesti. Dar vreau sa le folosesc si in binele meu si in binele obstesc. Am un fiu care va mosteni totul, care va duce mai departe traditia si contextul istoric care exista in zona.
                    – Un pic, asa, in sufletul dumneavoastra va simtiti si comanestean?
                    – Dupa atatea discutii, am inceput sa ma simt de-al locului.
                    – Veti tine cont, in obtinerea palatului, si de doleantele localnicilor? Ati auzit ca ei nu vor ca singurul parc din oras sa le fie ingradit.
                    – O proprietate privata de dimensiunile unui castel nu poate fi luata in considerare numai din punctul de vedere al proprietarului. Este evident ca trebuie facut ceva pentru multumirea comunitatii din Comanesti. Orasul nu se poate separa de palat si palatul nu se poate separa de Comanesti. Deci trebuie sa ajungem la o formula, in care ambele parti sa fie multumite.
                    – Este o promisiune?
                    – Cu certitudine!
                    Scris de Lili ADOCHITEI

                    Tenis de camp, Cupa „SCM-DSJ” \ Dragos Ignat, primul bacauan „de aur”

                    Prima parte a turneului de tenis de la Bacau e pe final. Dragos Ignat este primul jucator de la SCM Bacau care a reusit sa castige la categoria 12 ani. In finala, el l-a invins pe colegul sau de la SCM Bacau, Serban Rotariu cu scorul de 6/4, 6/4. La 10 ani baieti, elevul lui Paul Ciulina, Tudor Diaconu a izbutit o calificare in finala, dupa ce a trecut de ieseanul George Prisecaru cu 6/3, 6/2. Bacauanca Laura Chitu a pierdut in semifinale la Oana Simion, in cadrul categoriei 10 ani fete cu scorul de 6/1, 6/1. Bacaul a avut o alta prezenta in finala categoriei 12 ani fete. Din pacate, Madalina Nastase a pierdut cu 6/2, 0/6, 7/2 la ieseanca Suzana Sava. O prestatie excelenta a avut Beatrice Paduraru, care s-a clasat pe pozitia secunda la 16 ani fete. Eleva lui Mihai Ciuntea a fost urmata in clasament de o alta bacauanca, Andreea Rusei. Competitia va continua zilele acestea cu celelalte categorii.

                    Scris de Cristi SAVA

                    Inundatiile dauneaza grav sefilor de la judet \ Berca si Benea: razboi deschis

                      Gabriel Berca, prefect liberal, si Dragos Benea, presedintele

                      social-democrat al Consiliului Judetean (CJ), au pornit ieri un adevarat razboi al declaratiilor, din cauza lui Viorel Miron, primarul liberal din Comanesti. Dupa doua luni de la inundatii, Miron n-a incheiat contractul cu firma ce reface infrastructura

                      in Comanesti. Criticat pentru indolenta, primarul l-a acuzat

                      pe Dragos Benea de partizanat politic.

                      Primarul din Comanesti, Viorel Miron, a declansat un adevarat razboi intre Prefectura si CJ, ieri, in Comisia Consultativa. El a fost acuzat ca nu a facut inca documentatia pentru incredintarea directa a lucrarilor. Desi e obligatia primarului, prin lege, sa incheie contractul cu constructorul, Viorel Miron sustine ca a intarziat din vina CJ, care i-a ajutat numai pe primarii PSD. Primul pas l-a facut Gabriel Berca, prefect, care le-a reprosat primarilor ca nu se ajuta in realizarea documentatiei. &#8222Am fost sunat de la minister si intrebat de ce 47 miliarde nu se vad si in acte&#8221, a afirmat Gabriel Berca. Era vorba de suma alocata Comanestiului. Prefectul le-a reprosat apoi functionarilor CJ ca nu colaboreaza bine cu Miron si ca nu trec peste anumite tensiuni. Dragos Benea, presedintele CJ, n-a mai rezistat si a intervenit. El le-a reamintit celor de fata ca CJ Bacau s-a oferit sa le asigure consultanta primarilor in realizarea acestei documentatiei, catalogata ca &#8222stufoasa&#8221, inca de pe 1 august, insa unii n-au folosit sprijinul si se acopera de hartii. &#8222Comanesti, de exemplu, a exemplificat presedintele Benea. Primesc o hartie, pe 5-6 septembrie, ca vrea consultanta. Nu exista nici un fel de tensiuni, exista indolenta sau necunoastere&#8221. Ferm, el a anuntat ca primarii care n-au miscat nimic pana acum nu vor mai fi consiliati. La auzul acestora, s-a enervat Gabriel Berca. &#8222Nu mi se pare normal ca relatia proasta dintre CJ si primari sa afecteze cheltuirea banilor&#8221. Imediat, el s-a intors catre primari: &#8222Primesc telefoane acum ca &laquoNu stiu ce sa fac&raquo. Ati stiut sa tipati &laquoVreau bani, vreau bani!&raquo, iar acum spuneti ca nu stiti sa-i cheltuiti!&#8221

                      Mai departe, prefectul a vrut sa-l convinga pe Dragos Benea sa-l ajute pe primarul din Comanesti, dar Benea, nu si nu. &#8222Respect institutia prefectului, dar nu scot castanele din foc in locul altora&#8221, a replicat presedintele CJ. &#8222Castanele inseamna o ilegalitate, a replicat prefectul. Nu va cere nimeni o ilegalitate!&#8221. Dragos Benea a sugerat sa-i ajute Prefectura pe acesti primari. &#8222Asta nu e o atitudine normala&#8221, a sarit prefectul si a adaugat: &#8222De aia trebuie schimbata Legea 215&#8221, referindu-se la procedura de demitere din functie a presedintilor CJ.

                      Dupa acest schimb de replici, Viorel Miron a prins curaj si l-a atacat pe Dragos Benea. &#8222Stiti ce primari merg bine? Agas merge bine, Tg. Ocna, Darmanesti, toti acesti primari care sunt PSD-isti&#8221. &#8222Sunteti penibil, a reactionat, vizibil suparat, Dragos Benea. Jigniti niste oameni care si-au facut treaba!&#8221. Pentru ca si primarul PRM din Asau, Stefan Potoroaca, a fost nominalizat ca nu a semnat contractul cu constructorul, Angela Bogea, vicepresedinte CJ, i-a promis prefectului ca va rezolva problema. &#8221Sunt firme care si-au facut treaba si firme care au toate actele, dar nu si-au facut treaba!&#8221, a precizat ea. &#8222La noi a fost alta problema&#8221, a explicat Stefan Potoroaca, din Asau, dupa sedinta. &#8222Problema&#8221 e cunoscuta: la Asau a inceput reparatiile Global Invest, dar Gheorghe Flutur, ministrul Agriculturii, nemultumit de mersul lucrarilor, i-a cerut primarului sa colaboreze cu PA&ampCO. &#8222E o firma mare, cu super-utilaje, are cel mai mare buldozer din tara, a afirmat, ieri, Potoroaca. La mine reparatiile sunt gata, tot ce inseamna Asau centru-Apa Asau-Paltinis&#8222. Situatia s-a rezolvat, contractul va fi incheiat cu PA&ampCO, care, din 14 miliarde, va da 1 miliard primei firme. Viorel Miron, primarul din Comanesti, nu stie cu ce firma lucreaza, se pare &#8222Fulga&#8221 din Negresti Oas sau Satu Mare. Miron a declarat ca nu e vinovat de neincheierea contractului si nu era, la finalul sedintei, deloc ingrijorat, desi ar fi avut motive: prefectul Gabriel Berca i-a dat dreptate presedintelui CJ si a recunoscut ca

                      &#8222intr-adevar, Viorel Miron n-a facut nimic&#8221.

                      Scris de Silvia PATRASCANU

                      Persoanele cu handicap, umilite de birocratie / Asalt la Comisie

                        Puhoi de oameni resemnati in holul si in fata cladirii unde functioneaza Departamentul Adulti din cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC). Din strada poti vedea multimea de oameni asteptand sa intre la Comisia de Expertiza Medicala a Persoanelor cu Handicap Adulte. Este ziua dedicata bolnavilor psihic. Miercuri, zi cosmar atat pentru personalul comisiei, cat si pentru insotitorii si bolnavii cu nevoi speciale. Sunt multi bolnavi, iar holul de asteptare este mult prea mic.

                        Obositi, infometati, transpirati, fiecare dintre insotitori se gandeste cum sa faca sa intre mai repede la comisie. Bolnavii nu mai au rabdare si incep sa faca crize. Este un haos total in fata si holul cladirii, la care trecatorii asista curiosi si neputinciosi. „De aseara am venit la Bacau. Sunt din Secuieni si am o fata bolnava. M-am saturat sa astept. Stau de dimineata si abia acum a inceput comisia. Nu inteleg de ce e atat de aglomerat&#8221, se plange o mamaie, asezata pe treptele de la intrarea in cladire. Alaturi, un tanar gesticuleaza de zor, fara ca mama lui sa-l poata opri. Prezenta noastra le-a starnit curiozitatea si majoritatea se apropie de noi. Au aceeasi problema: vor sa scape mai repede de comisie. Multi sunt veniti cu noaptea-n cap de la tara, iar alti insotitori s-au invoit de la serviciu pentru a veni cu ruda la evaluare. Asteptarea pare sa ii sufoce si sa ii nelinisteasca pe bolnavii psihic. „In fiecare zi de miercuri este la fel. In jur de 50 de dosare sunt evaluate la fiecare comisie. Este un infern, in conditiile in care stau cu totii lipiti de usa, de teama sa nu-si piarda locul&#8221, ne-a declarat Dana Tataru, director general adjunct la Departamentul Adulti al DGASPC. Statisicile arata ca, la ora actuala, in judet sunt bolnavi psihic cu acte in regula peste 2.000 de persoane. Insa, grav este faptul ca, in fiecare an, aproximativ 300 de bacauani sunt diagnosticati cu deficiente mintale. „Comisia reevalueaza bolnavii psihic inregistrati de baza noastra de date – asa spune legea ca trebuie facut la fiecare 12 luni – si cazurile noi. Insa, printre bolnavi am mai despistat si foarte multe cazuri de prefacuti. Dorinta de a capata bani fara munca ii determina sa-si faca dosare false. Ca sa scapam de aglomeratie, ideal ar fi sa avem un medic dimineata si unul dupa-amiaza. Avem acum doar unul singur care vine la pranz si abia face fata numarului mare de cazuri. O alta solutie ar fi ca pentru bolnavii psihic sa existe o asociatie care sa ii reprezinte. Asa cum au nevazatorii. Astfel, un reprezentant de-al lor ar depune dosarele dimineata, in locul insotiorilor. La pranz vin la comisie, dupa care acelasi reprezentant depune actele pentru obtinerea drepturilor banesti. Simplu si organizat&#8221, a mai spus Dana Tataru. Mentionam ca bolnavii psihic beneficiaza, lunar, de o indemnizatie in valoare de 1,5 milioane lei si gratuitate la abonamentul telefonic.

                        Scris de Carmen SERBAN

                        Legumele de toamna ne costa cam trei milioane de lei

                          In timp ce vanzatorii motaie in spatele tarabelor, cumparatorii isi arunca ochii spre legumele de toamna. Doar ca preturilor „piperate” din acest an ii determina pe bacauani sa ocoleasca inca tarabele pline cu legume de sezon. Taranii spun ca ploile in exces le-au prapadit culturile. Cateva borcane cu zacusca, cateva cu gogosari, doi – trei saci cu cartofi si un bidon cu varza ne ajunge anul acesta cam 2 &#8211 3 milioane de lei.

                          Gogosarii se vand cu 30.000 de lei kilogramul, ardeii cu 25.000 de lei, vinetele coboara la 15.000 de lei, ardeii iuti costa 25.000 de lei, castravetii nu sunt mai ieftini de 15.000 de lei, conopida a crescut la 30.000 de lei, varza rosie la 25.000 de lei, varza alba costa 15.000 de lei kilogramul, cartofii sunt 8.000 de lei, iar ceapa se duce spre 15.000 de lei. Daca faci un calcul bazandu-te pe faptul ca nu cumperi cantitati mari de legume, ci cat sa ajunga intr-o iarna unei familii de patru persoane, rezulta o cheltuiala ce depaseste 2 &#8211 3 milioane de lei. Socotesti gogosarii, sa zicem ca pui la borcan vreo 30 de kilograme, adaugi 20 de kilograme de ardei, zece kilograme de vinete, ca e buna si zacusca, mai iei si cateva kilograme de ardei iute, apoi vreo 70 de kilograme de cartofi, 20 de kilograme de castraveti, 30 de kilograme de varza alba si, cand tragi linia, te iei cu mana de cap. Insa in socoteala nu am inclus muraturile, care in Piata Centrala, inca nu au aparut. Taranii se plang ca la ora asta n-au clienti. Bacauanii se incumeta destul de rar sa cumpere cateva kilograme de castraveti sau de gogosari. „Nu se mai ia cartofii cu sacul, ca in vremurile bune, ne spune un comerciant care vine tocmai din Teleorman. Acum se ia cu sacosa. E lumea saraca”. De aceeasi parere este o comercianta din apropierea Bacaului care a afirmat ca: „Nici macar jumatate din recolta de anul trecut n-am scos anul asta. Care a mai apucat sa dea cu prafuri si-a mai salvat gradina, care nu… Dumnezeu cu mila”. De cealalta parte, bacauanii spun ca au alternativa muraturilor gata facute, pe care le pot cumpara de la magazin. „Insa nici acolo nu e prea ieftin, spune Alexandrina Condret. Dai vreo 300.000 de lei pentru un borcan de cinci kilograme cu muraturi. Si nici nu stii daca sunt bune. Altceva e cand le pui tu, stii cum sunt”. Singura solutie, spun bacauanii, ar fi sa tai cat mai multe „capitole” de pe lista muraturilor. „Ramai cu ce e absolut necesar: cartofii si varza, si ai terminat povestea”, afirma in gluma un bacauan.

                          Scris de Alina RATA Iulia CUCU