In iulie si august, luni care au precedat alegerile, atmosfera in Partidul Romania Mare (PRM) a fost una incendiara: conflicte, acuzatii grave, amenintari cu dezvaluiri si dosare. Razboiul a inceput dupa ce Anghel Stanciu si Corneliu Ciontu, certati cu Vadim Tudor, au plecat din PRM si au incercat sa infiinteze Partidul Popular (PP), care urma sa fie acceptat de grupul partidelor populare europene (PPE). Valeriu Uricaru, vicepresedinte al PRM Bacau, a fost unul dintre cei acuzati ca sprijina PP impotriva lui Vadim Tudor. El a declarat, atunci, ca n-a facut decat sa transmita niste formulare in teritoriu. Nesiguranta privind evolutia PRM, temerile ca se va rupe in doua, speranta ca PP va avea succes etc. au tulburat apele si la Bacau. Valeriu Uricaru, Toader Stanciu si Ioan Enasoae au decis sa o inlature pe Angela Bogea de la presedintie si sa preia conducerea partidului. Simultan, ei au sesizat Parchetul ca patru colege, intre care si Angela Bogea, au falsificat semnaturi si au fabricat liste de sustinatori ai PP. La Conferinta Judeteana, pe 18 septembrie, Valeriu Uricaru a obtinut foarte putine voturi, fiind reconfirmata in functie Angela Bogea. Socotelile, insa, nu s-au incheiat. In sedinta de ieri, Consiliul municipal a luat impotriva lui Uricaru masura cea mai radicala cu putinta: l-a exclus din partid. Acuzatia rostita in sedinta a fost ca, in iunie, a initiat constituirea Filialei Bacau a PP. Cea nerostita e ca si-a reclamat colegii la Parchet. „El s-a intalnit cu Anghel Stanciu, la Roman, si s-a adresat apoi primarului nostru din Asau si viceprimarului din Podu Turcului, prezentandu-le posibilitatea de a se inscrie in PP”, a explicat Victor Mitocariu, presedintele organizatiei municipiului Bacau. Propunerea de excludere a venit de la organizatiile de femei si tineret ale PRM. Si altii au fost atrasi de PP. Dan Croitoru, care i-a fost student lui Anghel Stanciu, a semnat o declaratie de adeziune, fapt pentru care a fost destituit din Biroul Municipal. Valeriu Uricaru va contesta excluderea sa din PRM la Biroul Judetean. El a afirmat, ieri, ca nu apropierea de PP e motivul sanctiunii, ci faptul ca a fost „un incomod” in PRM Bacau. Si va fi in continuare deoarece lupta nu s-a incheiat. „Eu stiu ca se pedepseste fapta, nu gandul, a declarat el. Astept raspuns de la Parchet. Au fost peste 1000 de semnaturi falsificate pentru ca PP sa poata fi inscris la Tribunalul Bucuresti. Eu am rabdare. Nadajduiesc ca Politia si Parchetul isi vor face datoria”.Scris de Silvia PATRASCANU
S-a schimbat modificarea! / RAFO are un nou patron
Desi in urma cu cateva zile Balkan Petroleum (BkP), actionarul majoritar al RAFO anunta ca nu a vandut rafinaria onesteana, ieri un comunicat al Calder A a anuntat ca pachetul de actiuni a fost vandut inca din luna iulie.
Calder-A International B.V. anunta ca in data de 12 iulie a semnat un contract cu Balkan Petroleum Ltd de cumparare a intregului pachet de actiuni detinut de aceasta firma la RAFO. „Calder-A International B.V. si Balkan Petroleum Ltd au informat AVAS in privinta semnarii contractului de achizitie in conformitate cu procedurile de novatie” – scrie in comunicat. „Calder-A International B.V. declara ca rafinaria RAFO Onesti functioneaza la capacitatea maxima avand contracte de furnizare a cantitatilor necesare de titei pe termen lung. Ca urmare a unui studiu tehnic intocmit de renumita firma de engineering „Baran”, recomandarea unui plan de investitii de aproximativ 100 de milioane USD a fost insusita de Calder-A International B.V. urmand a fi pus in aplicare odata cu finalizarea procedurilor de novatie. Aceasta investitie va permite asigurarea unei calitati a produselor RAFO Onesti in conformitate cu standardele UE la nivelul anului 2009”.
Calder-A s-a angajat fata de autoritatile romane sa asigure garantiile financiare necesare achitarii datoriilor pe care RAFO le are fata de bugetul de stat. Totodata, Calder-A a declansat un proces de achitare a datoriilor pe care rafinaria onesteana le are fata de alti creditori.
Rezultatele RAFO – ca inainte de 1990
Directorul rafinariei, Paul Ivascu, (foto) confirma existenta raportului intocmit de Baran. „Acest raport are concluzii extrem de favorabile pentru RAFO” – ne-a declarat directorul Ivascu. „Pe scurt, conform acestui document, rafinaria este foarte profitabila si acum si pe viitor”. Paul Ivascu crede ca saptamana viitoare se vor clarifica foarte multe lucruri cu privire la aceasta tranzactie despre care s-a discutat foarte mult in ultima vreme. „Cel mai important este ca rafinaria functioneaza la intreaga capacitate cu rezultate deosebite. N-am mai avut asemenea rezultate de dinainte de 1990″ – a mai spus Ivascu.
Si liderul sindicatului Rafinorul, Ion Marian, este increzator in viitorul RAFO. „Eu zic ca suntem pe drumul cel bun si ca o vom scoate la capat” – ne-a declarat el. Sindicatul amenintase ca daca societatea isi inchide capacitatile de productie, toti salariatii ar putea intra in greva foamei. Scris de Razvan BIBIRE
Lipsa de interes / Agricultorii bacauani au uitat de cupoane
Au trecut cateva saptamani de cand s-a anuntat actiunea de distribuire a cupoanelor valorice destinate agricultorilor pentru campania de toamna. Cu toate acestea, producatorii agricoli nu prea dau semne ca i-ar interesa alocatia bugetara, si nu s-au grabit sa depuna actele necesare ridicarii bonurilor valorice de la Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR).
Potrivit OU 117/2005, agricultorii care detin sau lucreaza maximum cinci hectare de teren agricol beneficiaza in aceasta toamna de sprijin bugetar de 1.750.000 lei vechi pe hectar. Cei care au mai mult de cinci hectare vor primi ajutor doar pentru limita maxima de cinci hectare. In aceeasi suma este inclus atat ajutorul pentru procurarea de seminte si pesticide (1.350.000 lei vechi), cat si cel pentru cumpararea de motorina (de 400 de mii de lei). Anul trecut, in judetul Bacau, au fost 19.000 de proprietari de teren agricol care au primit subventii pentru infiintarea de culturi agricole. In acest an, este mai mult ca sigur ca numarul acestora sa se injumatateasca, avand in vedere ca normativul acorda posibilitatea primirii de subventii de la stat si celor care iau in arenda pamantul. Data limita pana la care agricultorii vor putea cere subventiile pentru infiintarea culturilor de toamna este de 31 octombrie. Cheltuielile pentru infiintarea unui hectar de grau pot ajunge si pana la 10 milioane de lei. Prin urmare, sprijinul acordat de stat nu poate acoperi decat cel mult 20 la suta din aceste investitii.
Sascutenii sunt primii la subventii
Ridicarea cupoanelor ar trebuie sa fie facuta cat mai repede, intrucat bonurile valorice pot fi folosite exclusiv pentru culturile de toamna. Or, in contextul in care a anceput deja campania de araturi si de ansamantari, exista riscul ca proprietarii de culturi agricole de toamna sa nu mai poata folosi aceste bonuri. Pana an prezent, anca nu au fost eliberate cupoanele pentru cateva zeci de comune, cu toate ca beneficiarii acestora au fost anuntati. Mai exact, din 89 de comune, doar 35 au solicitat si au primit, in acelasi timp, cupoanele valorice. Pana la aceasta data, au fost distribuite cupoane an valoare de 5,65 miliarde lei (565.424 lei noi), pentru 4.445 persoane. Cei mai multi tarani care au primit bonurile valorice sunt din zona Sascut si din Buhusi. Un numar semnificativ de cupoane au fost primite si de agricultorii din Gaiceana, Dealul Morii, Letea Veche, Buciumi si Parincea.
Agronomii fac pe „scribologii”
Interesant este faptul ca, in alti ani, taranii aproape ca rupeau usile primariilor pentru a ridica subventiile cuvenite. S-ar putea spune ca agricultorii sunt preocupati cu strangerea recoltei de pe camp si nu au timp sa ceara bonurile de la primarii. Numai ca, se stie, anul acesta recoltele au cam fost dijmuite de capriciile naturii, si ca atare, taranul nu prea are ce culege. Prin urmare, motivul cel mai credibil al incetinelii distribuirii cupoanelor ar putea tine de faptul ca subventiile sunt acordate numai celor care folosesc samanta certificata pentru infiintarea culturilor. In plus, agricultorul trebuie sa si dovedeasca acest fapt. O alta problema, destul de greu de rezolvat, este multitudinea de date care trebuie completate pe cupoanele valorice de catre inginerii agronomi din teritoriu. Se intampla la fel ca in legislatura trecuta, cand angajatii Directiei Agricole faceau scurta la mana semnand, completand si stampiland sute de mii de bonuri valorice.Scris de Florentin RADU
Soc si groaza in intersectii
In municipiul Bacau exista cateva intersectii foarte periculoase. In fiecare saptamana au loc aici accidente de circulatie, unele soldate cu pagube materiale, altele si cu victime.
Dintre ele, cea mai periculoasa se pare ca este cea dinaintea podului de la Narcisa. Nerespectarea semnificatiei indicatoarelor a devenit un fapt obisnuit. Pentru evitarea evenimentelor nefericite, ar fi necesare doua lucruri, ori un semafor electric, ori un agent de circulatie cu post fix. Se pare ca ambele sunt „misiuni imposibile”.
Dintre toate intersectiile din municipiul Bacau, poate cea mai periculoasa este cea dintre strada Milcov si Calea Republicii, inainte de podul de peste calea ferata. In aceasta intersectie, compartimentul care se ocupa de semnalizarile rutiere din Primarie a montat cateva indicatoare obligatorii pentru toti participantii la trafic. Desi sunt foarte putini cititori care nu cunosc despre ce este vorba in propozitie, amintim ca un conducator auto care circula de pe strada Milcov si ajunge in intersectia cu pricina se trezeste ca nu are voie sa efectueze virajul la stanga ce i-ar permite sa urce podul de peste calea ferata si sa ajunga la Narcisa. Si atunci, volens – nolens, devine contravenient. Se aseaza la rand si asteapta sa gaseasca prilejul s-o ia la stanga. Daca se grabeste, il „dubleaza” pe cel inscris deja pe banda din mijloc a strazii si forteaza patrunderea in intersectie. Uneori are noroc, alteori nu. In zilele cand este lipsit de sansa, se „pupa” cu un autovehicul ce coboara podul. Rareori insa vezi prin preajma vreun politist care sa supravegheze circulatia in zona. Si daca politist nu e, contraventie e! Numai ca nu are cine s-o consemneze, doar noi ziaristii. Asa ca harababura este la ea acasa. Se formeaza o ditamai coada, se claxoneaza, soferii se „felicita” intre ei pana se „pupa” doi. Abia atunci apare si politistul. Si totusi, pe unde trebuie sa circuli pentru a ajunge pe pod? Normal ar fi ca imediat ce treci podul de la intersectia strazii Milcov cu Letea sa fi fost montat un indicator care sa te avertizeze ca numai daca circuli prin Bazar poti ajunge la…Bucuresti, dar asa ceva lipseste cu desavarsire. Si uite-asa ajungi contravenient, pentru ca daca ar fi sa respecti indicatorul mergi inainte si intorci in intersectia dintre strada Letea si strada Orizontului si iar devii…contravenient! Sa se monteze un semafor, e dificil, podul de la Narcisa nu poate suporta un numar prea mare de autovehicule. „La podul de la Margineni poate functiona semaforul, dar aici nu”, spune insp. pr. Dorin Roman din cadrul Biroului Politiei Rutiere Bacau. Si astfel, aceasta intersectie ramane una cu probleme si poate cea mai periculoasa din municipiu.
O intersectie in bezna
Cea de a doua intersectie periculoasa, mai ales dupa lasarea intunericului, se afla la iesirea din municipiul Bacau catre Onesti. Este vorba despre intersectia dintre strazile Stefan Guse, Arcadie Septilici, Narciselor si DN 11. Mai ales dupa ce s-a intunecat trebuie sa circuli extrem de prudent prin acest loc. Pentru ca si ziua sunt probleme, foarte multi conducatori auto ignorand regula prioritatii si intrand in intersectie fara nici o teama. Nu mai putin de ieri, doua autovehicule s-au ciocnit in aceasta intersectie ziua in amiaza mare, un TICO cu numarul CV 03 VFC fiind facut zob dupa ce a intrat in coliziune cu autocamionul BC 04 DXK, care circula regulamentar.
O alta intersectie extrem de delicata este cea dintre strazile Venus si Ion Ionescu de la Brad, unde numai dupa ce patrunzi cu o jumatate de masina in mijlocul ei poti sa te asiguri daca esti in pericol sau nu. Din pacate, si aici au avut loc numeroase accidente de circulatie iar intersectia se afla in apropierea scolii „Mihail Sadoveanu”.
Nu sunt politisti destui
Vasile Cristudor, seful Biroului Politiei Rutiere spune ca nu are oameni destui pentru a-i posta la aceste intersectii. „Lipsa de efectiv ne impiedeca sa avem oameni in aceste puncte ale traficului. Cand dispunem de politisti, ii trimitem in acestei intersectii. In ceea ce priveste instalarea unui semafor, ni s-a comunicat de la Primarie ca nu rezista covorul asfaltic la o greutate prea mare”, spune comisar Vasile Cristudor. Intelegem lipsa politistilor dar nu intelegem din ce motiv un agent de circulatie trebuie sa stea zilnic in fata Policlinicii vechi, unde probleme sunt prea putine, si nu se deplaseaza in intersectia dintre Milcov si Calea Republicii. Poate pentru ca la Policlinica veche mai cad in capcana cei care forteaza semaforul sau dubleaza patrunderea in intersectie.
Scris de Dan MINDIRIGIU
Razboiul stelelor / Legea pumnului in varianta cu epoleti
Seful Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculari Vehicule, comisarul sef Virgil Ardeleanu a intrat intr-un razboi deschis cu fiul comisarului sef Gheorghe Luca, adjunctul politiei bacauane. Andrei Luca sustine ca Virgil Ardeleanu l-a lovit fara motiv si chiar are un certificat medico-legal in acest sens. Victima a depus o reclamatie si la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bacau.
Incidentul s-a petrecut miercuri seara, in jurul orei 21.00, la intersectia dintre strazile Bacovia cu Energiei. „Baiatul meu se intalnise cu niste prieteni si stateau de vorba, a declarat Elena Luca, mama lui Andrei. A venit domnul Virgil Ardeleanu si s-a luat de ei. A motivat ca nu are pe unde sa treaca cu masina. Baiatul meu spune insa ca era suficient loc”. Din declaratiile lui Andrei Luca se pare ca sefului Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculari Vehicule Bacau i-a sarit repede mustarul ca tinerii comenteaza. „A coborat din masina si l-a lovit pe fiul meu cu pumnul. Apoi i-a luat cheile de la masina si le-a aruncat. Fiul meu nu i-a spus cine este”, afirma Elena Luca. In timpul altercatiei, Andrei Luca a apelat-o pe maica-sa si a lasat telefonul in functiune. Femeia sustine ca a auzit foarte clar amenintarile si injuriile lui Gigi Ardeleanu. Deoarce nu putea ramane pasiva in fata atitudinii comisarului de la Permise auto, Elena Luca s-a hotarat sa reactioneze pe toate caile. Ieri, pe la ora pranzului si-a luat fiul si impreuna s-au deplasat la Laboratorul de Medicina Legala Bacau. „Tanarul prezenta un traumatism tempolo-mandibular pe partea dreapta, a precizat medicul legist Marcel Badara, seful LML Bacau. I-am eliberat un certificat medico-legal, considerand ca are nevoie de de 8-9 zile de ingrijiri medicale”. Cu acest act precum si cu o plangere, Elena Luca si fiul ei, Andrei, s-au prezentat ieri la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bacau.
„Cum sa-l lovesc pe baiatul lui Luca?!”
Comisarul sef Virgil Ardeleanu sustine ca nu l-a atins nici cu o floare pe baiatul lui Gheorghe Luca, adjunctul inspectorului sef al IPJ Bacau. „Nu am avut nici un incident cu acesta, spune Gigi. Copilul lui Luca a parcat pe partea stanga. Erau mai multe masini in spate, care nu puteau trece. M-am dus la baieti si i-am intrebat a cui este masina. Le-am spus sa o ia din intersectie, dar baiatul lui Luca mi-a raspuns ca nu are chei. Cand m-am apropiat de masina, tanarul m-a avertizat sa nu pun mana pe ea ca vine taica-su. Mi-a zis ca-i baiatul lui Luca. Cum sa-l lovesc pe baiatul lui Luca? Daca-l loveam, cadea jos”. Comisarul sef Virgil Ardeleanu sustine ca a fost intr-adevar un schimb de cuvinte dure, dar nu s-a pus problema unei batai. El spune ca in acest sens are si doi martori, persoanele in cauza fiind chiar avocati. „Nu permit ca un baiat sa-si bata joc de mine si sa-mi spuna ca nu stie a cui este masina, iar apoi ca nu are cheile de la ea”, mai declara seful Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculari Vehicule Bacau. Comisarul sef Ardeleanu spune ca nu este intimidat de faptul ca pe numele lui s-a depus o reclamatie la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bacau. „Nu are de ce sa-mi fie frica, deoarce nu sunt vinovat”, sustine Gigi Ardeleanu.Seful lui Gigi Ardeleanu dar si al tatalui victimei acestuia este prefectul judetului Gabriel Berca. Despre incident el spune ca nu a luat inca o decizie. „Nu am cum sa ma pronunt pana justitia nu se pronunta. Domnul Ardeleanu e angajatul Prefecturii. Astept sa vad rezultatele si voi lua o decizie. Nu pot acuza pe nimeni. In primul rand ma intereseaza activitatea profesionala a subordonatilor mei si apoi cea extraprofesionala in masura in care aduce atingere imaginii institutiei. E adevarat ca tin foarte mult la o conduita impecabila. Domnul Ardeleanu m-a informat despre incident, este insa varianta sa”, ne-a declarat Gabriel Berca.Scris de Lili ADOCHITEI
Primarii de la tara „au uitat” ca a inceput scoala / Frigul a prins scolile fara lemne
O situatie statistica la nivel de judet privind aprovizionarea cu lemne la unitatile scolare arata extrem de ingrijorator: in 5 comune depozitele sunt goale, la alte 65 a fost asigurat sub 50 de procente din necesarul de lemne, numai copiii de varsta scolara din doar trei comune avand, la ora actuala, sanse sa invete in sali de clasa incalzite. Majoritatea primarilor au facut solicitari de lemne la ocoalele silvice, insa multe au ramas doar la capitolul de discutie.
Mii de copii vor invata in frig
Suntem in plina toamna, a inceput scoala, insa majoritatea copiilor de la tara risca sa invete in frig, imbracati cu haine groase si caciuli pe cap. Si asta pentru ca primarii din comunele in care invata nu au reusit, de la inceputul anului si pana acum, sa faca aprovizionarea cu lemne. La ora actuala, in cinci comune depozitele de lemne de langa unitatile scolare sunt complet goale. Este vorba despre comunele Cleja, Magura, Nicolae Balcescu, Colonesti si Valea Seaca. „Nu avem bani sa cumparam lemne pentru scoli. Astept rectificarea de buget si, poate atunci, voi reusi sa iau lemne. De unde? Habar n-am. Unde va fi mai ieftin, ca doar banii sunt foarte putini. Am sa fac rost de lemne”, promite primarul Ioan Joca din comuna Cleja. Primarul Constantin Traistaru din comuna Magura este ferm convins ca, saptamana viitoare, va rezolva problema lemnelor: „Am vorbit la Ocolul Silvic Fantanele si trebuie sa iau factura proforma. Nu prea sunt bani si este cam greu sa te descurci”. Primarul din comuna Nicolae Balcescu, Francisc Tancau, era in Germania, deci aprovizionarea cu lemne poate sa mai astepte pana se intoarce el in tara. Ceva mai roz pare sa fie situatia din alte 18 comune, unde primarii au reusit sa asigure doar 50 la suta din necesarul de lemne pentru incalzirea unitatilor scolare in sezonul rece, toamna – iarna. Cu alte cuvinte, copiii de aici vor primi caldura cu taraita in timpul orelor de scoala. Mai raman 65 de comune, unde depozitele nu sunt complet goale, ci au cateva gramezi de lemne, sub 50 la suta din necesar. Trebuie subliniat faptul ca, la tara, cu bani putini, se si poate: primarii Ionel Zorila si Mihai Dascalescu, din comunele Rachitoasa si Beresti-Bistrita, au procurat intreaga cantitate de lemne necesara pentru incalzirea salilor de clasa pe timp de toamna-iarna. Mentionam ca, in prezent, in mediul rural exista 315 unitati scolare si 64 de gradinite independente care functioneaza in locatii proprii. Mai mult decat atat, desi suntem in mileniul III, doar 55 de unitati de invatamant de la tara au sistem propriu de incalzire.
Ocoalele silvice, sursa de lemne pentru scoli
Anii trecuti, majoritatea primarilor au apelat la ocoalele
silvice din zona pentru aprovizionarea unitatilor scolare cu lemne. La fel s-a intamplat si anul acesta, insa solicitarile par a fi mai mult verbale, data fiind situatia mentionata mai sus. Si totul din cauza lipsei banilor. „Primarii mai au datorii la noi inca din anul trecut. Insa, nici nu putem sa nu le dam, in acest an, lemne, chiar daca au datorii la noi. Copiii sunt, pana la urma, beneficiarii”, ne-a declarat Gheorghe Savu, director general la Directia Silvica. Tarifele impuse de Directia Silvica, nereactualizate inca din martie anul trecut, difera, in functie de diametru, de specie si de conditiile de livrare. De exemplu, un metru cub de rasinoase poate costa intre 650.000 si 950.000 de lei, daca este ridicat din padure. Daca Directia Silvica se ocupa si de transport atunci pretul mai creste cu 200.000 de lei. Cel mai cautat este, insa, fagul. Un metru cub de fag ajunge sa coste intre 600.000 si 900.000 de lei, iar daca livrarea se face direct la scoala atunci pretul se ridica, intre 850.000 si 1.550.000 lei. Stejarul, cel mai scump lemn – 1.100. si 1.900.000 lei, iar cu taxa de transport intre 1.500.000 si 2.800.000 lei – nu are ce cauta in sobele de la scoli. Este mult prea scump pentru primarii. „Cred ca, pana la urma, toate scolile vor avea lemne, fie de la noi, fie din alta parte”, concluzioneaza Savu.Scris de Carmen SERBAN
Dupa un start ezitant, Daniel Bogdan a contribuit decisiv la succesul Bacaului in dauna Brasovului / Mai mult inger decat demon
A inceput slab. Cu o degajare gresita care se putea transforma intr-un 1-0 pentru FC Brasov inca din minutul 2. A continuat insa in stil de mare campion. Interventiile lui Daniel Bogdan s-au dovedit providentiale, netezind drumul FCM-ului spre calificarea in „optimile” Cupei Romaniei. E adevarat, portarul bacauan are pe constiinta golul doi al brasovenilor, dintr-o lovitura libera executata de Sandru, dar in rest si-a facut din plin datoria. Inclusiv la loviturile de departajare, unde a parat cu un reflex superb penalty-ul executat de Cilean.
– Jeane, felicitari pentru calificare! A fost totusi mai greu decat va asteptati.
– A fost mai greu pentru ca Brasovul a jucat bine, demonstrand multa ambitie. Acest lucru e caracteristic echipelor din ligile inferioare atunci cand evolueaza in Cupa contra unor formatii din Divizia A. Important este ca am reusit sa ne calificam, chiar daca a trebuit sa trecem si prin emotiile penalty-urilor.
– La inceputul jocului ai parut cam nesigur.
– Da, din cauza faptului ca nu aveam jocuri in picioare. Nu mai aparasem intr-un meci oficial de o luna si jumatate, iar acest lucru a conditionat prestatia mea. Eram putin derutat.
– Ai avut apoi o serie de interventii de senzatie. Care a fost cea mai grea minge?
– Cea in care am evitat golul cu ajutorul barei (n.r. in min.70), la 1-0 pentru noi. A fost un sut foarte puternic la coltul scurt, eu am deviat mingea care a lovit bara si apoi am reusit sa o prind chiar inainte de a trece linia portii. Atunci m-am si accidentat.
– Cum a fost la golul doi al Brasovului? Ai vazut prea tarziu balonul?
– Problema e ca am plonjat inainte. Din pacate, balonul a luat o traiectorie curba, pacalindu-ma. Am zis ca voi reusi sa resping cu piciorul, dar n-am mai avut ce face. Am gresit. Bine macar ca la cateva minute m-a scos Croitoru, cu acel gol superb. Era pacat sa nu restabilim egalitatea, mai ales ca parcurgeam un moment bun, iar golul lor de 2-1 a venit contrar cursului jocului.
– Cum procedezi de obicei la penalty-uri?
– Merg pe inspiratie, dar nu numai. In timpul meciului urmaresc jucatorii adversi cum obisnuiesc sa suteze. Am vazut ca Cilean este stangaci si stiam ca stangacii dau de obicei in dreapta portarului. Asa ca m-am facut ca plec in dreapta pentru a-l obliga sa suteze in partea opusa. M-am dus decis in stanga si am parat.
– Urmeaza jocul cu Farul? Crezi ca oboseala acumulata in partida cu Brasovul isi va pune amprenta pe evolutia voastra de sambata?
– Eu zic ca trebuie sa castigam meciul de sambata trecand peste orice stare de oboseala. Suntem obligati sa luam cele trei puncte pentru ca ne-am complicat putin situatia dupa infrangerea cu Poli Iasiul. Trebuie sa castigam, asta e clar. Si trebuie sa nu luam gol.
– Pai de asta trebuie sa te ocupi tu, nu?
– Daca voi juca. Sper din tot sufletul sa-mi ajut echipa sa castige meciul cu Farul.Scris de Dan SION
Participarea Monicai Rosu la Mondiale este pusa sub semnul intrebarii / „Nu ma simt bine”;
Desi mai sunt doua luni pana la startul Campionatelor Mondiale de Gimnastica de la Melbourne, Romania nu stie daca va participa sau nu la aceasta competitie. Surpriza ar putea veni chiar de la Bacau, acolo unde se pregateste Monica Rosu. Ieri dimineata, dubla campioana olimpica de la Atena nu s-a antrenat, spunand ca nu se simte bine. Insotita de mama sa, Monica Rosu a venit la sala care-i poarta numele si a plecat dupa doar cateva minute. aCum a venit asa a si plecat. N-am inteles gestul ei”, a spus mahnit Cornel Agop. Pana la Mondiale insa, pentru gimnasta bacauana cea mai importanta competitie este Campionatul National de Maestri de la Bacau. In acest moment, participarea Monicai Rosu la aceste Nationale este pusa sub semnul intrebarii. La fel si cele doua etape de Cupa Mondiala de la Stuttgart si Maribor. aNu stiu daca voi participa la aceste etape. Nu ma simt bine. Cel putin deocamdata. Nu am timp sa-mi revin. E foarte greu ca intr-o luna de zile sa revin la forma maxima. Nu vreau sa merg la Mondiale si sa vin pe locul opt. N-am mai concurat de un an de zile si imi vine foarte greu acum”, a precizat Monica Rosu, care a lasat insa sa se inteleaga ca o decizie finala o va lua in zilele care urmeaza. Aseara, Mona a plecat la Bucuresti, fiind invitata, alaturi de alte gimnaste, la emisiunea aGeniali” de la Antena 1. aEu o astept inca la antrenamente”, a declarat Cornel Agop. Federatia Romana de Gimnastica n-a privit cu ochi buni acest refuz al campioanei olimpice, mai ales ca, oficialii se bazeaza pe trioul Rosu – Ponor – Leonida pentru Campionatele Mondiale. aRegulamentul international spune ca o echipa reprezentativa nu poate participa cu mai putin de trei gimnaste la Campionatele Mondiale. In acest sens, daca Ponor si Leonida merg bine la Nationale, plecarea lor la Melbourne depinde si de evolutia Monicai Rosu”, a precizat Cornel Agop. Rosu a primit cu ceva timp in urma avizul INMS pentru a se putea pregati, aviz care i-a fost refuzat in doua randuri atunci cand se afla la lotul olimpic. aSunt bulversata in acest moment. Nu stiu exact ce va fi in continuare”, a spus Monica Rosu.Scris de Cristi SAVA
Si-a taiat beregata / Grozavie la Magiresti
Virgil M., in varsta de 46 de ani, din comuna Magiresti, a incercat sa-si puna capat zilelor intr-un mod demn de filmele de groaza. Dupa ce si-a infipt cutitul in piept, barbatul a avut taria sa-l scoata si sa-si taie beregata. A avut noroc de faptul ca a fost transportat imediat la spital. Lumea spune ca Virgil a vrut sa se sinucida de necaz ca nevasta l-a parasit pentru un alt barbat.
Dupa 15 ani de casnicie, Corina si Virgil M. si-au incropit o gospodarie pe cinste. Si-au facut casa mare si spatioasa, au mobilat-o frumos, iar dupa cativa ani au adus pe lume si doi copii frumosi. In ultimul timp insa, lucrurile au luat o intorsatura nedorita. Femeii i-a cazut cu tronc un barbat mai tanar din sat, iar atractia se pare ca a fost reciproca. Virgil a aflat de pasiunea sotiei, insa tinea prea mult la ea ca sa treaca la o masura radicala. Prin urmare, s-a complacut in situatie. Vinerea trecuta insa lucrurile au scapat de sub control. Dis de dimineata, Corina a plecat la serviciu si nu s-a mai intors acasa. Virgil a asteptat-o zadarnic cateva zile. „Luni si marti, Virgil a umblat ca bezmeticul prin curte, ne-a declarat soacra lui, Angelica B. (70 de ani). Marti, eu m-am apucat sa sortez niste cartofi si la un moment dat aveam nevoie de ajutorul lui pentru transportul sacilor. I-am vazut cizmele la usa. Am intrat in casa, pana la gura beciului. Acolo l-am vazut cazut intr-o balta de sange. Horcaia ca un porc. Am inceput sa strig”. Tipetele batranei au alarmat cativa vecini, care au venit sa vada ce se intampla. „M-am dus sa vad ce este acolo si l-am vazut pe Virgil intr-o balta de sange, spune Lucica C., una dintre vecine. L-am trimis pe sotul meu sa dea o mana de ajutor. L-a scos cu greu pe ranit din casa. A venit doctorita si i-a facut o injectie care l-a mai inviorat. Ne-a vazut si ne-a spus: . Nu stiu ce a intrat in copiii astia ca tare mai erau de treaba si la locul lor”.
S-a injunghiat in piept, apoi si-a taiat gatul
Intr-un moment de depresie, se pare ca Virgil a luat un cutit pe care si l-a infipt in piept. A avut apoi taria sa-si scoata cutitul din rana si sa-si taie beregata. A ajuns la Spitalul Municipal Moinesti in stare de soc hemoragic. „S-a intervenit chirurgical imediat, ne-a declarat dr. Adrian Cotirlet, directorul spitalului. S-a suturat plaga laringiana, dar s-a lasat o canula trahiana prin care pacientul respira. Sunt sanse de vindecare, dar procesul este de durata. Mai e nevoie insa de o interventie chirurgicala de corectare a laringelui”. Virgil a pierdut o cantitate mare de sange. Insa se pare ca a mai avut zile. Lama cutitului a trecut doar la trei centimetri de inima. Ieri, barbatul era constient, dar nu putea vorbi. Intrebat daca din cauza sotiei a incercat sa-si puna capat zilelor, Virgil a negat vehement. „Soacra”, a articulat mai mult din buze. Nu a putut spune mai multe, deoarece de sub pansamentul de pe gat se auzea o suieratura cumplita.
Epilog
Incercarea de suicid a sotului, a determinat-o pe Corina sa se intoarca langa cei doi copilasi. Desi a primit asigurari ca ginerele ei se va face bine, Angelica a scuturat a jale din cap. „Nu va mai fi niciodata cum a fost”, a spus mai mult pentru sine batrana.Scris de Lili ADOCHITEI
ONG-urile au criticat serviciile de salubrizare / Scandal de la taxa pe gunoi
Ieri, angajatii primariei s-au intalnit cu bacauanii pentru a discuta despre taxele pe 2006. Inspectorii si directorii din Primaria Bacau erau de trei ori mai multi decat cetatenii. Totusi, criticile nu au lipsit, fiind atacate mai ales taxa de salubritate si serviciile firmei SOMA.
Dezbaterea publica asupra taxelor locale a fost organizata la initiativa Transparency International Romania (TIR) si a avut loc in sala mare a CJ Bacau. Trei sferturi dintre participanti erau angajatii primariei, comunitatea fiind slab reprezentata: vreo patru ONG-uri, un consiier, un avocat, cativa ziaristi. Desi era considerata de TIR doar o tema secundara, taxa de salubritate a fost subiectul care a inflamat atmosfera. Vasile Botomei, decanul Barolui de Avocatura, a contestat atat valoarea ei, cat si modul in care se calculeaza, afirmand ca „e nepopulara in raport cu promisiunile din campania electorala” ale primarului Romeo Stavarache. Mai mult, avand in vedere ca pentru o persoana se plateste si la firma si acasa, e o dubla impunere, a declarat Botomei, adica „un abuz”. El a afirmat ca Primaria Bacau ar fi trebuit sa cumpere europubele, din banii platiti de cetateni, si nu sa dea chirie firmei SOMA. Vasile Botomei a mai acuzat administratia ca nu a anuntat dezbaterea in timp util. „Personal, consider ca nu a fost respectata obligatia de a-i instiinta pe cetateni cu 30 de zile inainte. Sunt convins ca toti bacauanii ar fi fost interesati sa participe”. Raspunsul a fost ca actiunea a fost anuntata in presa, dar si la sediul institutiei. Cristi Jigau, seful Directiei de Impozite si Taxe Locale (DITL), a explicat invitatilor ca taxele au fost majorate de Guvern cu 7 la suta (inflatia pe 2005) si ca CL Bacau nu va adauga nimic. Cu privire la abuz, el a afirmat ca persoana fizica plateste pentru deseurile produse acasa, „iar la serviciu, plateste angajatorul, nu angajatul”. Vasile Botomei n-a fost multumit de raspuns si a acuzat ca taxa de salubritate e prea mare. „O familie cu trei copii plateste 2,4 milioane lei pe an, adica de trei ori mai mult decat impozitul pe apartament. Cu penalitati, ajunge la 5 milioane. O taxa adiacenta, cum ati numit-o, e sub 10 la suta, nu dublu”. Maria Maxinas, AACHF, a criticat serviciile de salubrizare din zonele periferice. Oameni necajiti sunt platitori de taxe, dar inoata „prin noroaie si gunoaie”, a acuzat ea. Si Constantin Topala, Pro Democratia, s-a referit la acest aspect. „Daca vorbim despre modul in care SOMA isi face datoria, vreau sa va spun ca la mine vine cu un container spart, prin care curg gunoaiele”. Vasile Botomei a propus scutirea copiilor si studentilor de la taxa de salubritate si introducerea, la categorii impozabile, a aleilor, ca sa nu se calculeze la fel ca pentru constructii. Aceste propuneri, dar si altele, au fost depuse, ieri, la Transparency International Romania, care a anuntat ca va monitoriza reactia administratiei locale.Scris de Silvia PATRASCANU
Institutiile statului stau cu chirie / Cu miloaga la Primarie
Aproximativ 110 miliarde, de atat a fost nevoie pentru constructia impunatoarei cladiri de pe strada Ionita Sandu Sturza unde vor functiona toate institutiile de munca, respectiv Casa de Pensii, Directia Muncii, Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM) si Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca (AJOFM). Bani multi, insa pentru o cladire al carei proiect era la moda prin anii „95.
aConstructia cladirii a inceput din anul 2002, cand au fost alocate 87 miliarde de lei. In luna decembrie anul 2004 trebuia finalizata, insa banii nu au ajuns pentru constructie. Astfel, s-a facut o pauza pana in luna august anul acesta, cand am reusit sa primesc o suplimentare de fonduri, de la rectificarea de buget din luna iulie, de 22,2 miliarde lei”, ne-a declarat Gheorghe Apostu, director general la Directia Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei (DMSSF). Poate ca proiectul nu corespunde normelor europene, insa Apostu este ferm convins ca tuturor persoanelor care vor lucra aici le va place. „Fata de ce conditii avem acum la munca, dincolo, in cladirea noua, ni se va parea lux”, afirma Apostu. Pana in acest an, proiectul nu avea cuprinsa si o rampa pentru persoanele cu handicap care se deplaseaza intr-un scaun cu rotile. Scandalos, in conditiile in care institutiile presteaza servicii publice si in folosul lor. S-a remediat, intre timp, situatia si, zilele acestea, cladirea va fi dotata si cu necesara rampa. In cladirea impunatoare, in nunate de gri si galben de la tamplaria de aluminiu, la parter si etajul I va functiona Casa de Pensii, la al doilea etaj ITM, la etajul III AJOFM, iar la ultimul DMSSF. Exista si cateva inconveniente. Unul ar fi faptul ca, abia acum, la finalizarea proiectului si a banilor, s-a descoperit ca nu este spatiu suficient pentru arhiva. „In cele patru garaje de la subsol si fosta cladire a AJOFM voi face arhiva. Alta solutie nu vad”, sustine Apostu. Un alt inconvenient tine de spatiul pentru parcarea masinilor. „Locatia noii cladiri este total improprie. Strada este stramta, iar zona centrala va fi foarte afectata de masinile parcate. Se va aglomera foarte tare. Insa, necazul meu cel mai mare este faptul ca, in fiecare an, platesc 400 milioane lei chirie la Primarie. Terenul a fost concesionat de la Primarie. Sper sa reusesc sa il scot din concesiune si sa obtin administrarea lui cu titlu gratuit. Doar suntem institutii care deservesc publicul. Statul plateste chirie la stat, nu este normal. Daca nu voi reusi, voi cere, anul viitor, un buget plus taxa de concesiune”, conchide Apostu. Cladirea noua va fi deschisa pentru bacauani incepand cu data de 1 decembrie anul curent. Ionut Tomescu, purtator de cuvant la Primarie, sustine ca adaca asa spune legea, inseamna ca este corect sa se plateasca acea taxa”.Scris de Carmen SERBAN
Senatorul Mardare, implicat in scandalul „Doinita Hutu” / Case pentru PSD
Senatorul PSD de Bacau, Catalin Mardare, ca si consilierii locali Ilie Birzu si George Bogatu vor fi cercetati pentru coruptie. Cei trei au intervenit la Doinita Hutu, fost consilier la Primaria Bacau, sa ajute cu locuinte din fondurile ANL colegi de partid, rude sau cunostinte. Dosarul lui Mardare a ajuns la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in timp ce consilierii locali vor fi luati la intrebari de Parchetul National Anticoruptie, filiala Bacau.
Fostul prefect de Bacau, Radu Catalin Mardare, actual senator PSD, ca si consilierii locali Ilie Birzu si George Bogatu au intrat in vizorul procurorilor de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau din intamplare. Navodul era intins de fapt pentru Doinita Hutu, angajata a primariei, persoana care analiza cererile pentru locuinte. Numai ca in plasa s-au prins mai multi pesti, printre care si cele trei VIP-uri bacauane. Totul a inceput in ziua de 27 mai 2005, cand Elena B. a depus o plangere la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau. Femeia era foarte pornita impotriva salariatului primariei, Doinita Hutu, aceasta fiind reclamata ca pretinde foloase materiale pentru a facilita obtinerea unei locuinte din fondurile ANL. In aceeasi zi, la solicitarea Parchetului, instanta bacauana a emis o autorizatie de interceptare a convorbirilor telefonice efectuate de Doinita Hutu.
Telefoane marca „PSD”
In data de 29 iunie 2005, consiliera Hutu a fost apelata de nimeni altul decat senatorul PSD Radu Catalin Mardare, fostul prefect al Bacaului. Acesta i-a solicitat Doinitei sa ajute o cunostinta buna (Cosmin Necula, membru in cabinetul prefectului in perioada guvernarii PSD si actual sef al Tineretului Social Democrat Bacau) sa obtina o locuinta ANL. Tot in luna iunie, dar si in iulie (22 iunie respectiv 22 iulie), Doinita Hutu a fost sunata de consilierii locali Ilie Birzu si George Bogatu. Birzu dorea sa-si ajute fiul sa se stabileasca la casa lui, iar Bogatul a facut lobby pentru Petruta Lupu si Gabriela Constandache, probabil cunostinte sau chiar rude. Se stie ca Doinita Hutu a fost arestata in seara zilei de 31 august, pe numele ei fiind emis un mandat de arestare preventiva pentru o perioada de 29 de zile. In cazul senatorului Catalin Mardare, Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau a declinat competenta de solutionare a cauzei la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Castie si Justitie, sectia Urmariri Penale si Criminalistica, Biroul de Anchete Speciale Demnitari, fostul prefect fiind acuzat de coruptie. In cazul consilierilor locali Birzu si Bogatu, procurorii au declinat competenta la Parchetul National Anticoruptie Bacau. Cei doi politicieni bacauani vor fi cercetati tot pentru coruptie.
Si mana grebla se facu
Cei trei politicieni care urmeaza sa fie dati pe mana anchetatorilor au raspunsuri previzibile fata de situatiile in care se afla, recunoscand ca au intervenit telefonic. Ilie Barzu, consilier local independent, dar ales pe listele PSD, ne-a declarat relaxat ca „nu sunt probleme”. El a intervenit chiar pentru fiul sau, Madalin. Alesul este convins ca telefoanele pe care le-a dat nu reprezinta trafic de influenta. „Am sunat-o si eu pe Doinita Hutu si am intrebat ce se mai intampla cu apartamentul fiului meu. Avea aprobare din 2003 si nu i se daduse inca repartitia”, ne-a declarat Barzu. La fel de fireasca i se pare interventia si consilierului local din partea PSD George Bogatu. „Un consilier e votat de oameni. Ei vin la noi si ii indrumam. Nu e trafic de influenta. Cei pentru care am intervenit la Doinita Hutu reprezinta cazuri sociale grave”, ne-a declarat Bogatu. El a recunoscut ca nu are un birou in primarie, unde sa i se adreseze alegatorii cu probleme, dar nu ne-a putut preciza cum se poate obtine sprijinul sau.
Un caz special este al fostului prefect de Bacau, Radu Catalin Mardare. Acum, el este senator din partea PSD Bacau, a carui organizatie municipala o conduce, si a sunat-o pe Doinita Hutu la rugamintea unui coleg de partid. Astfel, Mardare si-a pus numele-n joc pentru Cosmin Necula, lider al tineretului pesedist bacauan. „Acea persoana m-a rugat sa sun la Doinita Hutu ca sa o rog sa-i dea informatii in legatura cu cererea sa pentru o locuinta. Practic, nu era clar daca dosarul este complet”, ne-a spus, tot telefonic, senatorul Mardare. El s-a declarat convins ca telefonul dat unei functionare nu reprezinta sub niciun chip trafic de influenta.Scris de lili.adochitei@desteptarea.ro florin.popescu@desteptarea.ro
Fotbal/ Cupa Romaniei / Tari la penalty-uri / FC Brasov – FCM Bacau 4-6, dupa penalty-uri (1-1, 2-2)
Stadion: ICIM, spectatori circa 800.
Au inscris: Peres (min 77), Sandru (min 97), respectiv, M. Tanasa (min 24), M. Croitoru (min 100).
Au transformat penalty-urile: Peres, Pintea, respectiv, M.Tanasa, Trofin, Codreanu, M. Croitoru.
Au ratat: Dragulin (sut in transversala) si Cilean (aparat de Bogdan), ambii de la brasoveni.
FC Brasov: Dossey – Maghici, Tatarciuc, Poverlovici, Pasca (min 70 Ahmed), Sandru – Dragulin, Pintea, Satmar (min 46 Cilean) – Vasiliu, C. Prodan (min 46 Peres). Antrenor: Gh. Multescu.
FCM Bacau: Bogdan – Codreanu, David, Bojescu (min 80 Trofin), Geaman, Ganea – Gheorghiu, Spiridon, Dobos (min 54 Croitoru), Matei (min 114 Doltea) – M. Tanasa. Antrenor: Cristi Popovici.
Cartonase galbene: Dragulin (min 62), Sandru (min 70), Ahmed (min 113), Doltea (min 117).
Arbitru: V. Sandru.
FCM Bacau este cu 11 metri mai aproape de finala Cupei Romaniei. Aseara bacauanii au facut primul pas catre obiectivul fixat in aceasta vara. Un pas pe care n-au reusit sa-l fca nici in 90 de minute si nici in 120.
Bacauanii au fost nevoiti sa treaca prin furcile cudine ale loviturilor de departajare pentru a depasi o divizionara B, FC Brasov, deosebit de ambitioasa. Cristi Popovici a decis sa nu-si menajeze decat doi jucatori, pe Trofin si pe Marius Croitoru. Astfel, a rezultat un 5-4-1 care i-a avut in centrul liniei de mijloc pe Spiridon si Dobos. In replica, Gigi Multescu a mizat pe un 5-3-2 tinand trei fundasi centrali in dreptul lui M. Tanasa.Precautie inutila, pentru ca dupa o ratare monumentala a lui Dobos in minutul 12, M TANASA a fost cel care a deblocat tabela, fructificand o centrare de pe dreapta a lui Codreanu.
Galben – albastrii au incercat sa apere acest 1-0 iar brasovenii nu au refuzat invitatia de a porni la atac. Gazdele au dominat, insa au intalnit un portar in mare forma, Bogdan, care a avut trei interventii senzationale in minutele 68, 76 si 77.
Ultima interventie s-a soldat cu un corner care a adus, insa, egalarea, Peres reluind cu capul in plasa mingea centrata dinlovitura de colt de Pintea.
Desi Brasovul schimbase sistemul trimitand al treilea atacant, Ahmed, Popovici a raspuns printr-o mutare curajoasa. A renuntat a libero-ul Bojescu intarindu-si linia mediana prin intrarea lui Trofin. Din acest moment jocul bacauanilor a capatat mult mai multa limpezime, Trofin interpretandu-si foarte bine rolul de dispecer. Finalul celor 90 de minute a apartinut bacauanilor insa Gheorghiu si Tanasa (in doua randuri) s-au jucat cu ocaziile. Ajunsi in prelungiri, bacauanii au intarit forcingul insa a venit lovitura libera din minutul 97 la care Bogdan a gresit incercand sa respinga cu piciorul sutul lui Sandru. Brasovenii s-au bucurat un pic prea devreme, deoarece trei minute mai tarziu M. Croitoru a inventat un sut magistral de la 20 de metri restabilind egalitatea.
Calificarea s-a decis la penalty-uri, acolo unde toti bacauanii chemati sa execute au inscris, in timp ce Dragulin a lovit transversala iar Bogdan si-a rascumparat greseala de la golul doi neutralizand sutul lui Cilean.
Bacaul isi continua parcursul in Cupa Romaniei iar pana la urmatorul meci din aceasta competitie se pregateste pentru un nou examen important in campionat: jocul de sambata cu Farul.
Bogdan: "L-am derutat pe Cilean"
Principalul erou al formatiei bacauane in partida de ieri, portarul Daniel Jean Bogdan, a marturisit ca absenta jocurilor i-a conditionat evolutia in prima faza. "Consider ca am facut o partida buna chiar daca am gresit la golul doi. Am vazut destul de tarziu mingea care a luat si o traiectorie curba si am incercat sa o scot cu piciorul" – ne-a declarat Bogdan. In ceea ce priveste cele trei interventii senzationale din minutele 70, bacauanul a spus: "Cea mai grea minge a fost cea din minutul 70, cand am respins balonul in bara si abia dupa aceea l-am retinut. In acesta situatie m-am si accidentat putin". Comentand penalty-ul aparat, Bogdan a mai declarat: "L-am derutat pe Cilean pentru ca de obicei stangacii dau in dreapta portarului. M-am facut ca plec putin in dreapta, dar m-am dus decis in partea stanga".
Tanasa are glezna umflata
Marian Tanasa a reusit sa sparga gheata, inscriind dupa cinci luni intr-un meci oficial. Golul inscris in minutul 24 a fost pus in umbra de cele doua ratari din minutele 88 si 90. "E adevarat, in cele doua situatii aveam si varianta de a face intai preluare, insa am preferat sa sutez din prima. E bine ca ne-am calificat, mai ales ca am intalnit o echipa buna".Scris de Dan SION
Karting / „Realizarile externe cresc nivelul kartingului nostru”, a declarat Calin Herascu, presedintele Comisiei de Karting din cadrul FR Automobilism
Doru Sechelariu a castigat in week-end-ul trecut titlul de campion al Ucrainei la karting, fiind printre cei care au ridicat pe plan european, in 2005, prestigiul sporturilor cu motor din Romania, alaturi de mai varstnicii Mihai Marinescu (Formula Renault 1,6) si Robert Muresan (motociclism). Acest suflu nou este apreciat de responsabilii sporturilor cu motor din Romania. Pe latura de karting, evaluarea vine din partea lui Calin Herascu, presedintele Comisiei de Karting din cadrul FR Automobilism.
-Cat de important este titlul ucrainean cucerit de Doru Sechelariu?
-Conteaza in primul rand pentru cariera lui. Eforturile lui, ca sportiv, si investitiile tatalui sau, ca principal sprijinitor, au dat roade. Este important si pentru intreg kartingul romanesc, care va fi mai bine apreciat peste granite, titlul lui Doru adaugandu-se altor contributii pe care le-a avut Bacaul la dezvoltarea kartingului din Romania.
-In mod practic, cum va fi recunoscut in Romania acest titlu?
-In clasamentele intocmite de noi acest titlu va conta in al doilea rand. Pe primul plan raman Campionatul National si Campionatul European, Zona Sud-Est, in care stiu ca Doru Sechelariu este, de asemenea, printre primii. Dar vom tine cont si de celelalte competitii internationale, deci si de acest campionat al Ucrainei, pentru alcatuirea clasamentului celor mai buni sportivi pe specialitati si categorii de varsta. Cei mai buni vor fi premiati, conform traditiei, la gala anuala a sporturilor cu motor din Romania.
-De ce campionatul romanesc nu a avut o desfasurare la fel de regulata ca anii trecuti?
-Au fost in primul rand inundatiile din timpul verii, care au dus chiar la amanarea etapei din Bacau. Aceasta este programata pe 1 si 2 octombrie, iar noi am dori sa mai fie inca una, la Arad, dar dupa ultima etapa din Campionatul Europei de Sud-Est, cea de la Istanbul. Asta si in functie de gradul de pregatire al circuitului aradean. Vom sti sigur daca aceasta etapa se va disputa, atunci cand ne vom intalni la Circuitul aSelena Motor Sport”, pe 1 octombrie. Si mai mentionez ca am introdus concursuri separate pentru clasele mici si clasele mari, astfel ca etapa de la Bacau a devenit acum a VI-a.Scris de Peter KELMANN
Impozite pe trait bine / Anul viitor aduce biruri mai mari si mai multe
In graba lor de a se supune cat mai mult vointei oficialilor din UE, autoritatile romane care, in campania electorala din toamna trecuta, ne amageau cu un motivant aSa traiti binea, nu stiu cum sa ne faca viata cat mai grea. Si cum romanul este cel mai sensibil cand i se umbla la punga, supararea lui este intregime justificata la aflarea noilor propuneri facute de Ministerul Finantelor Publice. Masurile, destul de dure, care vor fi aplicate de la inceputul anului viitor, ating cam toate categoriile sociale, incepand cu oamenii de afaceri si terminand cu taranul caruia i s-a promis ca va trai mai bine.
Autoritatile stiu foarte bine ca vaca cea mai buna de muls sunt locuintele cu suprafete mai mari de 100 de metri patrati si autoturismele cu cilindree mari. Prin urmare, prin proiectul de Cod Fiscal se majoreaza impozitul pe aceste bunuri. Valoarea impozabila a cladirii va creste cu cate 10 la suta pentru fiecare 100 de metri patrati sau fractiune din aceasta suprafata. Trebuie spus ca, in prezent, impozitul anual pe cladiri este determinat ca si cota din valoarea impozabila a cladirii, nivelul fiind de 0,2 la suta pentru cladirile din mediul rural si 0,1 la suta pentru cele din mediul urban. Valoarea impozabila va fi calculat inmultind suprafata construita desfasurata cu valori stabilite in Codul Fiscal in functie de utilitatile si materialele din care este construit imobilul. Impozitul pe mijloacele de transport va fi calculat prin inmultirea fiecarei grupe de 200 de centimetri cubi cu o valoare cuprinsa intre 10 lei si 60 lei (100.000 lei vechi-600.000 lei vechi). In acest context, impozitul minim anual care va fi platit pe un autoturism cu o capacitate cilindrica de peste 3.000 de centimetri cubi va creste la 150 lei (1,5 milioane de lei vechi), fata de valoarea actuala de 50 de lei (500.000 lei vechi). In prezent, impozitul pe autovehicule se calculeaza in functie de grupe de 500 de centimetri cubi. Pentru autoturisme, impozitul este de 7 lei (70.000 de lei vechi) pentru fiecare 500 cmc sau fractiune din aceasta capacitate in cazul motoarelor de pana la 2.000 cmc si de 9 lei (90.000 lei vechi)/500 cmc pentru motoarele peste 2.000 cmc. Sa mai amintim ca, de la 1 iulie 2006, accizele vor creste si ele, e drept, nu la fel de mult cum au urcat in acest an.
Dispar facilitatile din agricultura
Pentru oamenii de afaceri, dar nu numai, trebuie spus ca, desi Guvernul nu a luat inca o decizie definitiva privind majorarea TVA, Codul Fiscal va rezolva problema. Prin urmare, de la 1 ianuarie 2007, plafonul de scutire de TVA stabilit cu UE va fi de 35.000 de euro, fata de cel de 57.000 euro din prezent. Tot de atunci, vor disparea facilitatile oferite cooperatiilor agricole in ceea ce priveste plata impozitului pe profit. Totodata, vor fi eliminate unele facilitati fiscale, cuprinse in acte normative speciale, considerate neconforme cu principiile UE, precum regimul special pentru activitatea de transport maritim international. In plus, de la 1 ianuarie 2006 va fi eliminata facilitatea privind scutirea de impozit pe venit pentru persoanele care lucreaza in domeniul productiei de programe informatice.
Impozit pe casa de la bunica
Modificarile aduse in vara Codului Fiscal au dus la scutirea de la impozitare a veniturilor rezultate din vanzarea constructiilor si terenurilor primite cu titlu de mostenire, donatie, sau obtinute prin schimb imobiliar. De la anul, castigul obtinut de pe urma vanzarii caselor si terenurilor mostenite sau obtinute prin schimb va fi impozitat. In prezent, cota de impozit platita de populatie pentru castigurile realizate din vanzari de imobile este de 10 la suta, urmand ca de anul viitor sa creasca la 16 la suta. Cota se aplica vanzarilor de imobile cumparate cu mai putin de trei ani inainte de data instrainarii. Noul proiect nu aminteste nimic de sumele obtinute din aport in natura la capitalul social al unei societati comerciale si din transferul proprietatilor restituite prin lege sau celor obtinute prin donatii. Casigul impozabil se calculeaza ca diferenta intre pretul de vanzare si o valoare de baza calculata in functie ori de pretul de achizitie, ori de costul constructiei realizate de contribuabil, ori de pretul orientativ minim al proprietatilor imobiliare la data dobandirii, utilizat de Camera Notarilor Publici (CNP) in circumscriptia careia este situat imobilul.
Se mareste lista produselor accizate
Interesant este ca, probabil, fara nici o legatura, ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, secretar de stat pe vremea ministrului Remes, vrea sa repuna pe tapet taxa pe numarul de scaune din localuri. Pentru firmele din constructii sau restaurantele, care nu obisnuiesc sa-si declare impozitele la Fisc, finantistii pregatesc taxe speciale, obligatorii. Toate antrepozitele fiscale vor trebui sa se reautorizeze de la 1 ianuarie 2006. Durata de valabilitate a autorizatiei va fi limitata la un an si in plus proprietarul antrepozitului va trebui sa plateasca o taxa pentru autorizare si reautorizare, precum si o garantie obligatorie la eliberarea autorizatiei. Proprietarii antrepozitelor care au obligatii restante la bugetul general consolidat nu vor mai primi autorizatii. Finantele vor sa introduca in lista produselor accizate tot ceea ce rezulta din prelucrarea titeiului (pacura, cocsul de petrol, propilena si gazele combustibile). Cantitatea de tuica si rachiuri fara accize produse in gospodariile individuale ar putea fi redusa anul viitor de la 300 de litri la 50 de litri cu concentratia alcoolica de 40 de grade. Finantele mai vor sa introduca in Legea privind Codul Fiscal masura de confiscare si distrugere a instalatiilor de productie de alcool pentru cei care desfasoara activitati ilegale de productie.
Scris de Florentin RADU
Disperare pe Valea Muntelui / Greva foamei pentru un acoperis
Doi sateni din Asau au intrat in greva foamei. Disperati ca la trei luni de la inundatii, dupa zeci de vizite oficiale si mii de promisiuni, continua sa locuiasca impreuna cu familiile in cort, ei s-au decis sa protesteze prin refuzul de a se mai alimenta. Fara locuinte si in conditii inumane traiesc sute de persoane din zonele afectate de inundatii. In timp ce oficialitatile promit marea cu sarea, pe Valea Muntelui s-a construit o singura casa…
Ion Stefanescu si Stefan Musca, ambii din Asau, au intrat in greva foamei. Cosmarul satenilor a inceput pe 12 iulie. Atunci, puhoaiele le-au maturat locuintele si le-au distrus agoniseala de o viata. Din acea zi, tot ce au primit de la oficialitati au fost doi saci de ciment insotiti de multe promisiuni. Ion Stefanescu locuieste impreuna cu sotia si cei trei copii ai sai intr-un cort… In ciuda insistentelor sale de a i se oferi si familiei sale un acoperis deasupra capului, barbatul nu s-a ales cu nimic. Satul de amanari si incapacitatea autoritatilor locale de a-l ajuta, barbatul s-a plans lui Calin Popescu Tariceanu, in cursul vizitei sale oficiale pe Valea Muntelui. Desi premierul i-a dat toate asigurarile ca situatia se va imbunatati si in cel mai scurt timp va avea propria locuinta, sateanul a ramas tot in cortul sau. Duminica a intrat in greva foamei, decis fiind sa nu renunte la protest pana nu i se va oferi si lui un acoperis deasupra capului. In aceeasi situatie se afla si Stefan Musca. Tata a patru copii, barbatul locuieste impreuna cu acestia intr-o magazie insalubra la scoala din localitate. De trei luni, familia Musca doarme pe dusumea, se hraneste cu pateuri si din mila vecinilor. Pentru a atrage atentia asupra situatiei sale, Stefan Musca a intrat in greva foamei. Cei doi grevisti, nu au primit nici macar materiale de constructii pentru a incepe reconstructia caselor. Protestul celor doi a alertat autoritatile. „Am discutat problema celor doi sateni din Asau care au intrat in greva foamei si am dispus luarea unor masuri urgente pentru a se gasi pentru Ion Stefanescu si Stefan Musca un acoperis normal deasupra capului”, a declarat Gabriel Berca, prefectul judetului Bacau.
Zeci de familii ameninta cu greva foamei
In aceeasi situatie se afla alte 71 de familii din Asau afectate de inundatii. Dintre acestea 11 vor fi mutate in Moinesti, restul, Dumnezeu cu mila. 11 camere din comuna au fost transformate in adapost. Aici locuiesc nici mai mult nici mai putin de 37 de romi. Spatiul fiind foarte mic, doar copiii au un acoperis deasupra capului, parintii dormind pe jos, sub cerul liber. Restul pana la 71 locuiesc fie in corturi, fie in magazii sau grajduri. „Situatia este foarte grava, multi sateni ameninta cu greva foamei”, a declarat Stefan Potoroaca, primarul comunei Asau. La fel este in Agas si in Comanesti. In Agas nu a fost construita nici o casa, iar in Comanesti una singura… „Avem peste 200 de sinistrati, iar dintre acestia, 160 stau in scoala speciala din localitate”, a declarat Viorel Miron, primarul orasului Comanesti. Autoritatile locale dau din umeri. Ba nu este teren, ba nu sunt materiale de constructii, ba nu exista mana de lucru…
Harababura terenurilor pentru case
Desi au trecut mai bine de trei luni de la producerea inundatiilor, autoritatile nu au identificat nici macar portiunile de teren neinundabile pe care se pot construi case. „Incercam sa gasim teren, a declarat Stefan Potoroaca, primarul comunei Asau. De asemenea, din lipsa de teren trebuie sa mutam 22 de familii de romi ramase fara locuinte in alta comuna. Pentru restul satenilor cautam sa cumparam pamant si de abia apoi sa inceapa construirea caselor”. Autoritatile din Asau se arata cum nu se poate mai sceptice vis-a-vis de finalizarea locuintelor pana la iarna. „Localnicii singuri nu vor reusi sa-si construiasca singuri casele, dar daca ar veni o firma de constructii puternica care sa-i ajute pe sateni, poate in 40 de zile oamenii ar avea case noi. Daca nu, cine stie ce se va intampla…” Din cauza cererii foarte mari, pretul pamantului s-a majorat considerabil, ajungand la 12,5 euro pentru metru patrat. Suma este de trei ori mai mare decat cea oferita de stat pentru aceeasi suprafata de pamant. La Comanesti nu se stie daca trebuie cumparat teren sau daca acesta va fi donat de Romsilva. „Se pare ca un teren din patrimoniul Romsilva va fi transferat catre Consiliul local, care il va preda sinistratilor”, a declarat Viorel Miron, primar Comanesti. Dar, sinistratii care vor ocupa pamantul aflat in patrimoniul Consiliilor locale vor avea doar drept de folosinta nu si de proprietate… In ciuda situatiei deloc imbucuratoare, Prefectura anunta ca va primi in curand 15,2 miliarde de lei vechi destinati angajarii de catre consiliile locale a unor firme specializate, care sa ajute la construirea caselor pentru sinistrati.
Scris de Iulia CUCU
Pensiile „mari” cotizeaza la asigurari / Discriminare in numele sanatatii
Statul ar putea plati, lunar, aproximativ 10 miliarde de lei, pentru asigurarile de sanatate ale pensionarilor bacauani, suma ce ar urma sa se regaseasca in bugetul de stat pe anul 2006. Iar singurii care vor achita din pensie o parte din contributie vor fi cei care primesc, lunar, peste 9 milioane de lei.
„Contributiile la bugetul asigurarilor de sanatate ale pensionarilor care primesc, in fiecare luna, sub noua milioane lei, vor fi platite de la bugetul de stat, astfel incat sa nu fie afectate veniturile lor. Legiuitorul are grija de persoanele care au pensii mici”, ne-a declarat Liviu Cretu, director executiv la Casa Judeteana de Pensii. Pentru fiecare pensionar se va plati o contributie, de catre bugetul de stat, de 6,5 la suta, corespunzatoare pentru fiecare pensie, aceasta fiind procentul de asigurare medicala individuala, conform legii asigurarilor de sanatate. Din estimarile directorului executiv Liviu Cretu, costurile suplimentare pentru aplicarea acestei masuri ar fi in jur de 10 miliarde de lei pe luna. „Din anul 2003, toti pensionarii au scapat de cotizatia la asigurarile de sanatate. Si asta in conditiile in care acest segment al populatiei beneficiaza de cele mai multe servicii medicale. Mi se pare fireasca aceasta decizie, de revenire a contributiei catre sanatate pentru cei care au pensiile peste noua milioane lei, intrucat cu totii o platim pe aceasta. Toti trebuie sa fim contribuabili. Doar banii ajung la Casa de Asigurari de Sanatate”, precizeaza directorul Cretu. Demn de subliniat este faptul ca, la ora actuala, in judetul nostru sunt 120.000 de pensionari. Insa numarul celor care vor plati procentul de 6,5 pentru asigurarile de sanatate este de doar 202 pensionari. Facand un simplu calcul matematic, un pensionar care primeste, lunar, noua milioane de lei, va avea de platit aproape 600.000 de lei drept contributie la sanatate. Iar cel care are o pensie de 8,9 milioane de lei se poate considera cu adevarat norocos, intrucat a scapat de birul la sanatate. „Concret, in cazul pensionarilor care au un venit mai mare de noua milioane lei vechi, statul va plati contributia necesara asigurarilor de sanatate pana la nivelul de noua milioane, iar ceea ce depaseste – acea diferenta – o va plati persoana in cauza. Deocamdata, nu exista un act normativ, ci doar propuneri care vor fi dezbatute in Guvern si la elaborarea bugetului de stat pe anul viitor”, a mai spus directorul Cretu. Casa Nationala de Pensii si Asigurari Sociale afirma ca, cele mentionate mai sus, reprezinta o varianta de lucru in discutie care va fi legiferata in cel mult doua saptamani. Cert este doar faptul ca proiectul bugetului de stat pe anul 2002 va fi inaintat Guvernului pe data de 10 octombrie. Scris de Carmen SERBAN
CFR a lasat calatorii de izbeliste / Gara – fantoma
Calatorii care ajung in Statia CFR Bacau au senzatia ca au coborat intr-o gara pustie, undeva la capatul lumii. Chiar daca nu vad calea ferata barata cu busteni, semn ca nu mai pot continua calatoria, se izbesc de tacerea si atmosfera unui loc uitat. Desi platesc sume mari pe biletul de calatorie, nu au parte nici macar de minima atentie din partea Companiei CFR. Pentru o simpla intrebare bat in zadar la geamuri cu perdele trase si la usi incuiate. Este imposibil sa obtii informatii cu privire la trenurile care vin si pleaca, la legaturile din alte statii. Biroul de informatii e inchis din data de 5 septembrie. De pe o foaie sprijinita de geam calatorii pot afla ca e „greva spontana”. In josul afisului li se cere scuze. Tabelele de pe pereti dau informatii ce se bat cap in cap. Trenuri care apar pe unul sunt anulate pe celalalt. Dar cui ii pasa? La casele de bilete, perdelele isi fac datoria si nu lasa ochii sa patrunda dincolo de geam. Cu doua exceptii, dar de personal nici urma. Dupa indelungi batai in partile metalice ale ghiseului, apare o casiera. La intrebarea „Ce tren avem dimineata spre Suceava” ne tranteste sec: „Eu nu sunt birou de informatii! Cititi tabelele!”. A doua casiera ne indica ora de plecare a trenului, dar ne da de inteles ca rabdarea nu e principala ei calitate.
La CFR Calatori aflam ca Mesagerie SA, societate separata, e in greva si suntem asigurati ca informatiile se pot obtine foarte usor. „La numarul de telefon de la informatii, preluat de noi, raspunde seful nostru de tura de la Comanda, ne-a declarat Catalina Iancu, inginer in cadrul CFR Calatori. In gara, informatiile se pot obtine de la casele de bilete. Numai ca acum nu prea e nimeni acolo, caci ne mutam si fetele sunt in spate, strang biletele. Gara intra in renovare. Nu stim nimic despre greva, caci nu tine de noi”.
„Arata jalnic gara, ne-a declarat Vasile Iosif, din Roman. Eu vin des la Bacau si pot sa va spun ca in urma cu cativa ani era cea mai frumoasa gara din Moldova. Acu’ parca a dat holera in toti. Nu ai cu cine sa vorbesti. Am bagaje si nu stiu ce sa fac cu ele. In loc sa stau acu’ pe sac, il lasam la Bagaje de mana si mergeam sa mananc o ciorba de burta, ca mie nu-mi plac chiflele astea umplute cu prostii de le gasesti prin magazinele astea”.
In aceasta poarta de intrare a Bacaului poti gasi tot ce doresti, de la case de amanet, la agentii de turism si chiar magazine cu mancare pentru caini si pisici. Un adevarat complex comercial. Numai ce trebuie nu gasesti in Gara Bacau: respect pentru calatori.
Scris de Doina MINCU
Directia Silvica se plange „penal” de comisiile de pe Valea Muntelui / Jaf de proportii in padurile Bacaului
De aproape doua luni, comisiile locale privind punerea in posesie de pe Valea Trotusului sunt cercetate penal de organele in drept. Plangerea penala a fost facuta de catre Directia Silvica, in luna august a anului curent. Pe lista neagra a Directiei Silvice se afla comisiile din comunele Agas, Asau, Palanca si Brusturoasa. Acestea sunt acuzate ca ar fi aplicat Legea18/1991 si Legea 1/2000 abuziv. Primarii incriminati, ca presedinti de comisii, neaga toate acuzatiile, spunand ca sunt neintemeiate.
Primarul Spoiala ii sfatuieste pe inginerii silvici sa-si caute de munca
„… punerea in posesie ilegala in alte amplasamentre decat cele predate de ocolul silvic, comisia a pus in posesie 22 de parcele nepredate, cu suprafata totala de 108,70 hectare … s-au pus in posesie suprafete mai mari decat cele predate … comisia locala a pus in posesie abuziv 150 de persoane cu peste 300 de hectare, desi nu au fost validate, pentru ca nu aveau stabilit dreptul de proprietate de catre Comisia Judeteana de Fond Funciar comisia locala a facut propuneri de validare de doua ori pentru aceeasi persoana exista mai multe cazuri de acest gen”, sunt doar cateva fragmente din dosarul intocmit la nivel de Directie Silvica. De partea cealalta, primarul de la Agas, Toma Spoiala, presedintele comisiei de punere in posesie, neaga toate acuzatiile care i se aduc. „Cercetarile sunt inca in derulare. Se va dovedi ca nu este nimic adevarat, ca toate acuzatiile sunt neintemeiate. Cei de la Directia Silvica trebuie sa inteleaga, odata pentru totdeauna, ca nu mai au la noi nici un metru patrat de padure. S-au obisnuit sa traiasca bine, cu vile si masini, iar acum nu prea le-a picat cu tronc legea proprietatii. Sa-si caute si inginerii silvici locuri de munca, ca in comuna noastra nu mai au ce administra”, ne-a declarat, revoltat peste masura, primarul Spoiala.
La Brusturoasa, 41 de tarani pusi in posesie abuziv
Aceasta este una dintre concluziile raportului Directiei Silvice privind punerea in posesie, potrivit Legii18/1991 si Legii1/2000, in comuna Brusturoasa. In plus, in raport se specifica faptul ca Legea 18/1991 a fost incalcata. Si asta pentru ca, „prin nerespectarea amplasamentelor predate de ocolul silvic, au fost puse in posesie abuziv persoane care nu aveau nici un drept, iar, in teren, s-au masurat suprafete mai mari, cu peste 12 hectare, fata de suprafata pentru care sunt emise titluri de proprietate. Si, aceasta suprafata a fost defrisata pana in anul 1997”, se arata in dosarul intocmit de Directia Silvica. Iar la legea1/2000, institutia acuzatoare afirma ca sapte trani din zona au primit 126,59 hectare fara sa aiba nici un drept. „Nu mai stiu unde sa paseze pisica. Acum a venit randul primariilor. Toate capetele de acuzare nu au nici un sambure de adevar. Timpul va arata ca am dreptate”, ne-a precizat primarul Todirel Drumea.
La Asau si Palanca, aceleasi acuzatii
Directia Silvica acuza comisia de punere in posesie din Palanca, potrivit Legii18/1991, ca ar fi alocat suprafete mai mari de teren, cu 25,9 hectare mai mult, persoanelor care aveau dreptul si care au fost validate. Iar, dupa Legea1/2000, „comisia locala a atribuit ilegal o suprafata de 37,15 hectare fond forestier, chiar a pus succesiv in posesie mai multe amplasamente aceleiasi persoane”, se arata in rapotul Directiei Silvice. „Am incredere in organele penale si justitie ca se va face dreptate. Nimic nu este real. Nu s-a comis nici o ilegalitate”, explica Adrian Palistan,
primar in Palanca. Aceleasi
acuzatii privind punerea in aplicare a Legii1/2000 sunt aduse si comisiei de punere in posesie din comuna Asau. Primarul din Asau, Stefan Potoroaca, spune ca vinovata este Directia Silvica, care, in urma cu un an, a anuntat ca doreste sa cumpere teren in zona. „S-au facut presiuni atunci ca toate terenurile sa fie date taranilor. Cand au aflat ca Directia Silvica cumpara teren, taranii au platit schitele pentru mai bine de 500 de hectare. S-au completat procesele verbale, insa Directia Silvica a anuntat ca nu mai are bani sa cumpere terenurile. Suntem acum Asociatie de Proprietari de Padure si, dupa ce scapam de acuzatii, speram ca totul va fi bine”, spune primarul Potoroaca. De partea primarilor este si Gheorghe Hura, secretar general la Prefectura: „Actul de control din partea echipei de la Ministerul Agriculturii a sesizat faptul ca articolele legilor de punere in posesie nu au fost corelate corect. Adica nu ar fi fost aplicabile si terenuriulor din zona de munte. Desi legea 58/1949 mentioneaza ca suprafetele de padure ce urmeaza a fi defrisate sa fie date. Nu s-a dus pana la capat acest program si, de aceea, s-a ajuns in situatia asta. Noi spunem ca am aplicat legea corect, mai ales ca am cerut consultare juridica celor de la Silvic. Iar acum, acestia fac plangere penala”. Gheorghe Savu, director general la Directia Silvica, nu doreste sa comenteze situatia comisiilor de pe Valea Trotusului: „Cercetarile vor dovedi ca avem dreptate”.Scris de Carmen SERBAN
„Cazul Spria” a fost rezolvat / Copiii din Colonesti au unde invata „arte si meserii”
Ziarul nostru a scris, acum cateva zile, despre situatia celor 27 de elevi de clasa
a IX-a din satul Spria, comuna Colonesti, care, neavand in comuna scoala de arte si meserii, vor fi nevoiti sa faca zilnic naveta la Scoala de arte si meserii din comuna Rachitoasa, cale de 25 de km. Parintii elevilor, sprijiniti si de preotul din Spria, Ioan Barna, au facut reclamatii peste reclamatii la Inspectoratul Scolar Judetean, la Consiliul Judetean si la Prefectura, unii dintre ei (cum e cazul Rodicai Falos), amenintand chiar cu o reclamatie la ONU, pentru aprobarea infiintarii unei scoli de arte si meserii la Spria sau la Colonesti.
Cazul, insa, are mai multe componente, dintre care unele nu sunt cunoscute de parintii elevilor. Sa luam, mai intai, „componenta Spria-Colonesti”. Directorul Scolii Spria si directorul coordonator, de la Scoala Colonesti, trebuiau ca, pana in noiembrie, pe baza numarului elevilor din clasa a VIII-a de la cele doua scoli, a dotarilor existente si a optiunilor formulate de parintii elevilor si aprobate de consiliul local, sa solicite Inspectoratului Scolar Judetean aprobarea unei clase (sau a unui grup de clase) pentru scoala de arte si meserii, indicand si specializarea sau specializarile alese. Ceea ce nu s-a intamplat. Insusi primarul comunei Colonesti, Valentin Marzac, un fervent sustinator al constituirii unei scoli de arte si meserii in comuna sa, a recunoscut ca „directorul scolii de centru, Ciobanu Costel, nu mi-a spus care este perioada optima de depunere a dosarului pentru infiintarea unui SAM la scoala noastra”. Cand, la sfarsitul lunii mai, s-a cerut aprobarea Inspectoratului Scolar, era prea tarziu.
Sa vedem acum si „componenta Rachitoasa”. Aici, lucrurile s-au miscat repede, directoarea Elena Barbu depunand la timp toata documentatia pentru infiintarea Scolii de arte si meserii. Mai mult chiar, a obtinut si o substantiala sponsorizare din partea Asociatiei romano-olandeze „Betania”, care nu numai ca le-a dotat atelierele-scoala, ci, in plus, le-a montat si o centrala termica pe lemne la ultimul etaj. „Cu trei-patru brate de lemne incalzesc acum 16 sali de clasa, ne-a spus primarul comunei Rachitoasa, Ionel Zorila, adaugand si „amanuntul” ca toate scolile din comuna au fost aprovizionate deja cu intreaga cantitate de lemne necesara”. Mai mult, chiar, nemultumindu-se cu atat, directoarea Elena Barbu a finalizat si un proiect Phare, obtinand un fond de 6000 de euro pentru dotarea Scolii de arte si meserii. Primarul Zorila ne-a informat ca, imediat ce vor sosi banii, vor fi achizitionate si montate centrale termice si la etajul II, etajul I si la parter, asigurandu-se astfel incalzirea centrala a intregii unitati scolare, inclusiv a tuturor atelierelor scoala. Cu restul banilor vor fi dotate atelierele, ceea ce va permite, in viitorul an scolar, o diversificare a ofertei profesionale. „Noi am luat in calcul si elevii claselor a VIII-a din comunele limitrofe, a spus primarul Ionel Zorila, pentru ca alocarea celor 6000 de Euro era conditionata de o anumita cifra de scolarizare, deci de un numar minim de elevi la Scoala de arte si meserii”. Asadar, daca numarul elevilor de la SAM Rachitoasa scade mult sub cifra minima prevazuta in proiect, riscul este pierderea facilitatilor oferite prin Proiectul PHARE.
Saracia si mintea romanului, cea de pe urma
Acum intervine cea de-a treia problema: saracia familiilor din comuna Colonesti si, in special, a celor din satul Spria. Parintii nu-si pot permite sa achite, lunar, contravaloarea abonamentului de autobuz. Pe cei mai multi dintre ei ii sperie pana si ideea ca trebuie sa le cumpere copiilor haine, incaltaminte si rechizite. Toate aceste componente ale problemei au fost analizate luni dupa-amiaza, pana seara tarziu, in sedinta Consiliului de administratie al Inspectoratului Scolar Judetean, care a aprobat, in cele din urma, varianta navetei elevilor din satul Spria la Scoala de arte si meserii Rachitoasa, in conditiile in care atat directorul SAM, Elena Barbu, cat si primarul Ionel Zaborila au promis ca vor asigura zilnic naveta elevilor din Spria, dus-intors, cu microbuzul scolar de 17 locuri, fiind si un cadru didactic de la SAM Rachitoasa dispus sa-si puna la dispozitie masina, daca acest lucru este necesar si daca primaria ii asigura combustibilul. In perspectiva anului scolar viitor, 2006-2007, directorul Scolii Spria, profesorul Constatin Cazan, ne-a spus ca pentru cei 21 de elevi aflati acum in clasa a VIII-a la scoala pe care o conduce se va solicita din timp Inspectoratului Scolar Judetean infiintarea unei clase SAM la Spria, cu doua specializari, agrotehnica si zootehnie, deoarece atat doctorita veterinara din comuna Colonesti, cat si preotul Ioan Barna, care este si inginer agronom, are definitivatul si o bogata experienta didactica, sunt dispusi sa predea la SAM Spria. Asadar, cazul s-a rezolvat in cele din urma, iar pentru anul viitor rezolvarea se anunta a fi si mai avantajoasa pentri elevii din satul Spria. Inspectorul scolar general, Radu Ababei, a tinut sa precizeze, insa, imediat dupa incheierea sedintei maraton a CA, de luni dupa-amiaza: „Consider ca ambele parti au gresit. Cei din Rachitoasa au fost interesati doar sa le iasa cifra de scolarizare de la scoala de arte si meserii, pentru a prinde banii din proiect, fara a vorbi si cu parintii elevilor din celelalte comune, sau macar cu directoriii coordonatori si cu primarii din comunele respective. La randul lor, cei din Colonesti si Spria s-au miscat nepermis de incet, deschizand ochii abia pe ultimii metri, cand noi n-am mai avut, practic, alta solutie, decat sa alegem, din doua rele, pe cea mai buna, adica naveta elevilor din Spria la SAM Rachitoasa, scoala de altfel foarte bine dotata. Sunt sigur ca in anul scolar viitor cu totul altele vor fi datele problemei”.Scris de Stefan OLTEANU
