aTantarul nu te asteapta sa-i dai cu flit in ochi.” Este afirmatia unui om care nu mai face fata disconfortului creat de tantari. Insectele au invadat pur si simplu orasul. Iti este imposibil nu numai sa pleci la o plimbare prin parc, dar pana si deschisul ferestrelor a devenit o adevarata aventura. Primaria sustine insa, cu tarie, ca dezinsectia s-a facut si a fost coordonata de specialisti.

Tantarii au pus stapanire pe Bacau si pe bacauani. La orice ora, este imposibil sa nu simti intepaturile lor sacaitoare. Seara, situatia se agraveaza in mod vizibil. Este un chin sa stai la o terasa sau sa faci o plimbare prin parc. Tantarii nu-ti dau pace. Dar un alt pericol mai mare ne paste de pe urma lor: meningita. Mica insecta nu ne induce numai o stare de disconfort accentuat, ci este si purtatoarea acestei boli grave. Pentru locatarii de la Asociatia Calugareni Nord, situatia este de-a dreptul dramatica. Subsolurile blocurilor sunt intesate de insectele cu pricina. Proprietarii din zona sustin ca nu mai pot indura sub nici o forma starea de fapt. In acelasi timp, autoritatile par ca i-au uitat. „Am fost la Primarie si mi s-a spus ca este domeniu privat si nu pot interveni. Dar daca este domeniu privat, ei ce cautau in curtile oamenilor?”, ne-a declarat Ionel Dogaru, presedintele Asociatiei Calugareni Nord. Principala cauza a incredibilei densitati a tantarilor din zona respectiva este inundarea subsolurilor blocurilor, odata cu ruperea digului Barnat. „Noi intelegem ca este domeniu privat dar apa, in momentul in care a inundat, nu a inundat subsolurile pentru ca stia ca este pe domeniu privat. Iar stoparea raspandirii molimelor este in sarcina Primariei.”, ne-a mai spus Dogaru. Locatarii din zona respectiva sunt de parere ca insectele ar trebui neutralizate cu ajutorul unor gaze speciale, de preferat pe timpul noptii cand „intra in actiune”. „Tantarul nu te asteapta sa-i dai cu flit in ochi. Trebuie sa mergi in subsoluri nu sa treci in viteza cu avionul peste oras.”, a mai afirmat Dogaru. Raspunsul primariei este invariabil acelasi. „I-am explicat domnului Dogaru ca principala noastra grija este indreptata spre zonele afectate de inundatii. Noi am efectuat dezinsectia in tot orasul cu substante recomandate de specialisti, pulverizate din avion. Actiuni de acest gen vom mai avea si in perioada urmatoare. Autoritatea locala nu trebuie chemata pentru orice problema. Iar asociatia de locatari respectiva trebuie sa-si aduca o firma specializata.”, a afirmat Ionut Tomescu, purtator de cuvant al primariei Bacau.
Scris de Alexandra SIMION

Farmacii goale si farmacii in care nu puteai arunca un ac. La fel ca in fiecare inceput de luna, si ieri zeci de pacienti s-au calcat in picioare pentru a-si procura medicamentele de care au nevoie. In multe farmacii, s-au format cozi, in special la cele din centrul orasului. Astfel a debutat si aceasta luna, asteptata cu sufletul la gura de bolnavii care depind de fiecare pilula prescrisa de medic.

Inca de la primele ore ale diminetii, farmaciile centrale au fost luate pur si simplu cu asalt de bolnavi. Unii chiar s-au sculat cu noaptea in cap ca sa fie printre primii la rand. Predominau, ca de fiecare data, pensionarii. „Stam de doua ore aici in soare, e bataie de joc, se plangea Aneta Toma in fata Farmaciei 1, din centru. Numai aici

se dau medicamente gratuite, dar

merge foarte greu. Daca guvernantii alocau fonduri asa cum s-au laudat, nu mai era asa&#8221. „De doua luni caut reteta, dar nu am gasit nicaieri medicamente gratuite, a adaugat si Petrea Potoroaca venit tocmai de la Parincea. Stam aici si ne ardem. O sa intram si poate nu mai gasim nimic. Nu-i prima data. E la ghici. Ai noroc, iti da medicamente, n-ai noroc, o iei de la capat la o alta farmacie. E groaznic, ca la loterie. Am luat farmaciile la rand, si m-am oprit aici in centru ca am vazut ca este coada. Abia pot sa ma mai tin pe picioare&#8221. Pe fetele lor transpirate de caldura se citeau suferinta si panica. Unii care nu au mai rezistat caniculei, s-au aciuat la umbra unui copac sau sub umbrele. Chinuiti deja de boala care le macina trupul si sufletul cu totii au recunoscut ca s-au saturat de bataia de joc a celor care ar trebui sa se ocupe de sanatatea lor. „De la opt dimineata stau aici si cred ca mai am de stat vreo doua ore. Sunt farmacii care ne plimba pe drumuri. Ne-am saturat, doamna, sa mai stam la cozi, sa ne umilim pentru a ne lua pastilele, ne-a declarat si Vasilica Ambraus, care statea la rand la Farmacia 34. Pana acum ni s-a spus ca nu sunt bani, acum stam la cozi infernale si nici nu stim daca vom mai prinde&#8221.

&#8222Este doar o pshihoza”- sustine Casa de Asigurari

&#8222Este o noua situatie de panica pentru ca au fost o serie de precizari si zvonuri necompletate de niste chestiuni clare legislative, ne-a declarat dr.Florina Buzdugan, purtatorul de cuvant al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate Bacau. Farmaciile pot elibera retete compensate si gratuite, deocamdata in limita plafonului pe care l-au avut in luna iulie. Pe total farmacii, asta ar insemna circa 11 miliarde de lei. Rectificarea bugetara alocata la acest capitol va putea fi impartita in farmacii abia dupa aparitia normelor metodologice conform carora vor putea fi stabilite si contractele pentru lunile urmatoare. Este doar o psihoza specifica inceputului de luna. Bani vor fi pentru medicamente asa ca aceste cozi nu sunt justificate&#8221.

S-a largit accesul la medicamentele compensate si gratuite

Tot de ieri, s-a largit si accesul asiguratilor la medicamentele compensate si gratuite. Conform noilor norme, medicii vor prescrie medicamente compensate si gratuite sub forma denumirii comune internationale (DCI), precizand concentratia si forma de prezentare farmaceutica. Acest lucru inseamna ca pe retete nu vor mai aparea denumirile comerciale ale medicamentelor, iar pacientii vor putea alege, daca vor dori, intre mai multe produse diferite, dar care au la baza aceeasi substanta activa si sunt echivalente din punctul de vedere al actiunii terapeutice. Asiguratul va putea astfel opta fie pentru produsul de baza (cel mai ieftin), care se vinde la pretul de referinta si este gratuit sau compensat in proportie de 90 sau 50 la suta, fie pentru un produs mai scump, caz in care va suporta diferenta fata de pretul medicamentului de baza. &#8222In acest sens, farmaciile au obligatia contractuala de a avea si produsele de baza printre medicamente, iar in cazul in care medicamentul dorit de asigurat nu exista in famacie, aceasta are obligatia de a-l aduce la raft, la cererea pacientului, in termen de maximum 12 ore (pentru bolile acute si subacute) sau de 48 de ore (pentru bolile cronice)&#8221, explica dr. Buzdugan. In plus, pentru bolnavioi cronici, retetele au valabiliatte de 30 de zile astfel ca ele vor putea fi eliberate si dupa 1 august, sub vechea formulare. Noul sistem de presciere largeste astfel accesul asiguratilor la medicamentele compensate si gratuite deoarece in cazul bolnavilor cu afectiuni cronice se renunta la plafonul valoric al prescriptiei pentru compensarea de 90 la suta si 100 la suta. Pentru beneficiarii de gratuitati prevazuti de legile speciale, orice prescriptie medicala la pretul produselor de baza este gratuita.

Scris de Roxana NEAGU

Au fost luati de puhoaie. Au inotat prin ape involburate si mal. Au coborat cu troliu din elicopter. Au facut un brat al solidaritatii pentru a putea trece de puhoaie. Zile intregi nu si-au vazut familiile. Au dormit pe jos. Si-au potolit setea band apa cu picatura. Protagonistii acestor sacrificii sunt jandarmii. Lor li se datoreaza sute de vieti salvate. Franturi din cosmarul inundatiilor sunt povestite chiar de cei care au fost acolo.

&#8222Numaram gurile de apa pe care le beam!”

&#8222Pe 12 iulie, la ora 09:00 am ajuns la Agas, povesteste Constantin Zanescu, jandarm. Apa era de 1,5 metri. Pentru a putea ajunge la locuintele izolate am facut un lant din cinci oameni si am intrat in puhoaie. Curentul era atat de puternic incat singur nu te puteai tine pe picioare. Apa crestea fara incetare”. Momentul care i-a ingrozit pe sutele de jandarmi prezenti la fata locului a fost cel in care si-au vazut colegii luati de ape. &#8222Nu stiam ce sa facem sa-i ajutam, ne-a declarat jandarmul Mihai Bontas. Am vazut cum un puhoi vine si il ia pe comandant. I-am aruncat o funie groasa pentru a-l putea scoate de acolo. A fost ingrozitor”. Pentru sute de jandarmi nu a contat daca era noapte sau zi, daca au mancat sau nu, daca sunt insetati sau nu. Timp de patru zile, Constantin Matei, Razvan Burche, impreuna cu alti trei colegi de ai lor au ramas izolati in satul Agaseni. Podurile de la Ciobanus s-au rupt si scoala din Agaseni a devenit pentru ei &#8222acasa”, podeaua cladirii &#8222pat” si banca salii de clasa &#8222masa”. &#8222Nu aveam semnal la telefoane sau la statii, povesteste Razvan Burche. Am ramas in sat si am continuat sa-i ajutam pe oameni cum puteam. Am dormit pe jos si am mancat paine cu pate. Cel mai groaznic a fost faptul ca eram cinci oameni si aveam o galeata de apa care a trebuit sa ne ajunga timp de doua zile. Am ajuns sa ne numaram gurile de apa pe care le beam”.

&#8222Singur nu puteam face nimic, dar alaturi de colegi am reusit. Toti am reusit!”

&#8222Miercuri noaptea, 13 iulie, in jurul orei 1.30, am plecat cu o barca sa-i evacuam pe cei care nu doreau sa-si paraseasca locuintele, povesteste Constantin Zanescu. Era intuneric bezna. Nu se vedea la 10 centimetri in fata, iar peste tot era apa, numai apa. Barca era lovita de lemne, bucati de acoperis si animale moarte. Era ingrozitor. Atunci mi-a fost frica. Pentru a ajunge la casa unde era izolat un batranel a trebuit sa trec prin curtea unui om. Apa era aproape de gard. Am sarit din barca si m-am dus sa deschid poarta… Am fost grav lovit la picioare. Si acum mai am rani. Pentru a-l putea scoate pe batranel din ape, l-am luat in brate, iar doi colegi ma sprijineau din stanga si din dreapta sa nu fiu luat de puhoaie. Omul si-a luat cu el bani si punga cu medicamente…” Constantin Zanescu, alaturi de colegii sai a salvat copii, batrani, mame, tati, frati, bunici, persoane imobilizate la pat. Dar, cati anume? &#8222Nu m-a interesat cati oameni salvez, marturiseste Dan Canache, jandarm. Important era sa-i salvez. Acesta era principalul meu gand. Cand vedeai disperarea acelor oameni, chinurile prin care trec, faptul ca au pierdut tot, era strigator la cer sa incepi sa numeri cate persoane ai ajutat sa iasa din ape. Iar, in plus, eu singur nu am salvat nici un om, ci doar alaturi de colegii mei”.

&#8222Trebuia sa supravietuiesc, altfel

ma certa nevasta…”

Liviu Ciurcanu a fost omul care a adus salvarea din cer. In varsta de 30 de ani, tanarul a coborat de zeci de ori cu troliu din elicopter pentru a-i ajuta pe cei care se refugiasera pe acoperisurile caselor. &#8222Multi nu vroiam sa urce, povesteste Liviu Ciurcan. Spuneau ca prefera sa moara decat sa-si abandoneze casele.Copii se bucuram ca merg cu elicopterul, dar disperarea se vedea pe chipul parintilor”. In incercarea de a salva un caine, jandarmul s-a ales cu o muscatura pe cinste. &#8222M-am bandajat si am continuat sa cobor pe acoperisuri”. Alaturi de Liviu Ciurcan in elicopter a fost si Ioan Francisc. &#8222Desi il stiam pe Liviu doar de cateva ore, prin ceea ce am trecut impreuna in scurt timp am constientizat ca il cunosc de o viata”. Ioan Francisc a fost luat de doua ori de viituri si a reusit sa ajunga la mal doar la gandul &#8222ca daca mi se intampla ceva ma cearta nevasta…”

In loc de &#8222multumesc”

Din nefericire, nu intotdeauna oamenii sunt solidari cu semenii lor. Sublocotenent Constantin Sandulache povesteste cu o ironie amara de cazuri in care singurii care-i mai ajutau pe jandarmi sa scoata noroiul de prin curti erau proprietarii, pe cand ceilalti stiau doar sa dea sfaturi sau stateau gura-casca, la baut. &#8222Am fost martor la situatii absurde, hilare chiar: sinistrati nemultumiti de distributia ajutoarelor (&#8222trebuia sa ne aduceti apa minerala, ca apa plata am primit deja!”), in Agas, oameni luandu-se la bataie de la un butoi de vin adus de ape”, povesteste Constantin Sandulache. Totusi a vazut si oameni civilizati, cu bun simt, care i-au ajutat pe jandarmi la descarcat alimente, &#8222n-au venit doar sa ia”.

Scris de Iulia CUCU Oana TANASA- Scoala de Presa &#8222Desteptarea”

Sase saptamani mai sunt pana la inceperea anului scolar si in nici o scoala din Bacau nu au inceput lucrarile de reparatie si curatenie. Directorii se impart in doua cete. Unii, de la scolile periferice, care trebuie sa mearga zilnic cu cersitul pe la usile inchise ale Primariei si altii, de la scolile centrale, care isi rezolva treburile cu ajutorul parintilor sus-pusi. Primaria, cea care ar trebui sa faca aceste lucrari, promite cu gratie ca va face si va drege. Dar timpul trece si mai evidenta decat promisiunea este o singura intrebare: „Cand?&#8221.

Scolile de cartier asteapta in zadar ajutor

In postura de „cersetor&#8221 se gaseste – ca exemplu pentru scoli cu aceeasi soarta – Scoala „Georgeta si Mircea Cancicov&#8221, din cartierul Nord. Una din dorintele conducerii acestei scoli este reamenajarea unui cabinet de fizica. Din parchetul, vechi de ani buni, s-au desprins bucati mari. Unde au ramas inca, lemnul e ros si inegrit. Directorul Mitica Pricopie ar dori ca acest parchet sa fie schimbat cu gresie, mai usor de intretinut. Scoala are nevoie de reparatii capitale, atat pe dinauntru cat si pe dinafara. De saptamani, insa, directorul umbla pe la Primarie si tot ce a obtinut sunt cateva promisiuni. Atat. De un ajutor din partea parintilor nici nu se poate pune problema, majoritatea familiilor care locuiesc in acest cartier fiind sarace.

Copii vip-urilor vor invata in banci moderne

Daca vii inspre centru si te opresti, de exemplu, la Scoala „Alexandru Ioan Cuza&#8221, lucrurile se schimba. Anual, cel putin cate o clasa este refacuta integral cu contributia comitetului de parinti. Banci noi, moderne, perdele dupa ultima moda, mobilier scump, cam asta vezi in cel putin o jumatate din clasele de la Scoala „Al.I.Cuza&#8221. Parintii care au copiii aici, persoane cu posibilitati financiare, vor tot ce-i mai bun pentru odraslele lor. Si culmea, tot pentru aceasta scoala, promisiunile Primariei Bacau sunt clare. Din spusele directorului adjunct Zvetlana Gavrilovici aflam ca angajatii Primariei au venit, au vazut si se vor intoarce. Sa inlocuiasca tamplaria de la corpul central, cladire de patrimoniu cu sase sali de clasa, sa schimbe parchetul in alte doua sali si in laboratorul de fizica. Pe holul vecin cu biroul directorilor cateva banci clasice, ca acelea pe care ne-am cam tocit toti hainele in scoala fara sa tusim ca n-au pupitru individual, erau scoase la vedere. Curiozitatea nu ne da pace. Ce se intampla? Nu mare lucru! „Cu eforturile parintilor&#8221, mobilierul unei intregi clase a fost schimbat. Sala in care va invata a VI-a D va fi transformata in cabinet de geografie. Numai o banca a costat doua milioane de lei. Scoala „Al.I.Cuza&#8221 „se scoate&#8221 si anul acesta cu curatenia. Nu degeaba aici invata odraslele vip-urilor din Bacau. Directorul Zvetlana Gavrilovici ne spune ca ajutorul nu este intotdeauna in bani: „Ne mai pot pune in legatura cu cate cineva. Sistemul de relatii este foarte important&#8221. Plec si ma intreb fara sa vreau: „Copiii de la Scoala &gt ce vina au, ca nu s-au nascut cu taticul primar si mama director economic?”.

La Primarie, e veselie

Aflam ca planul cadru va fi depasit. „Parte din lucrarile de reparatii curente, igienizari, de reparatie a instalatiei electrice au inceput. Suma alocata anul acesta pentru reparatii si curatenie in scoli este de 25 de miliarde de lei. N-as putea sa dau o prognoza asupra termenului la care vom finaliza, dar va asigur ca la 15 septembrienu vor mai exista lucrari care sa sa impiedice desfasurarea procesului educativ. In premiera anul acesta vor fi facute si fatadele unor institutii de invatamant din Bacau, printre care Liceul de Arta , Colegiul Economic „I.Ghica&gt, Colegiul Tehnic „Anghel Saligny&#8221, ne-a declarat Ionut Tomescu, purtatorul de cuvant al Primariei. Dar nu ne-a spus cand, cand vor incepe macar licitatiile si ce scoli vor fi ajutate. Va fi si „Cancicov&#8221 printre ele?Scris de Laura Huiban

Zi de vacanta pentru pustanii de la Centrul aPistruiatul”. Doi dintre ei bat mingea afara, iar ceilalti privesc cu mare interes un episod de desene animate la televizor, in camera de zi a centrului. Sunt per total 11 copii la a”Pistruiatul, patru fete si sapte baieti, toti culesi de pe strazi. Unii cersetori, altii ramasi fara familie, cu totii s-au imprietenit aici, devenind o adevarata echipa. Din cand in cand, unii dintre ei mai fac cate o escapada vreme de cateva zile, insa tot la aPistruiatul” revin, pentru ca aici este acasa pentru ei.

Alexandra viseaza sa locuiasca impreuna cu familia

Abia s-au intors din excursia de la Durau. Inca mai povestesc despre pataniile petrecute acolo si isi admira suvenirurile cumparate. Timid si cu pasi marunti, Alexandra se apropie de noi. Isi aseaza bratara de la picior si ne priveste intrebator. aMi-am cumparat bratara de la Durau. Fiecare dintre noi a avut bani de buzunar ca sa ne luam mici cadouri”, ne spune, vizibil emotionata, Alexandra. Provine dintr-o familie saraca, cu cinci copii. Are 11 ani si este deja eleva in clasa a V-a la Scoala nr.5. Si-ar dori sa locuiasca cu parintii, adar nu sunt conditii. Mama munceste pe la wc-uri si nu are casa, iar tata este mai mult plecat. Aici este bine pentru mine ca am unde sa dorm si sa mananc”. Privirea ei tradeaza faptul ca sufera si ca i-ar placea sa locuiasca in familie. Inca nu s-a resemnat cu ideea, sperand ca, intr-o zi, va putea dormi alaturi de fratii ei si, dimineata, mama va fi cea care o va trezi ca sa mearga la scoala.

Irina, premianta centrului, vrea sa lucreze in strainatate

Irina a implinit deja 16 ani si stie ce vrea de la viata. Doreste sa termine un liceu, sa se angajeze undeva in strainatate si, daca se poate, sa isi intemeieze o familie. Viata ei a luat o intorsatura radicala in urma cu patru ani, cand s-a decis sa plece la piata sa vanda stevii. Pe drum, ea s-a lasat ademenita de niste tigani si, astfel, a devenit cersetoare pentru ei. aM-au luat cu zaharelul ca va fi bine la ei. Ma tineau incuiata in casa seara, iar ziua cerseam pentru ei. Am reusit sa fug de la ei, cu ajutorul lucratorilor stradali de la Protectia Copilului. Acestia m-au gasit pe strada si mi-au propus sa vin la aPistruiatul”. Intre timp, am reusit sa reiau legatura cu mama mea, chiar merg la ea cu bilet de voie”, ne-a povestit Elena, care a terminat clasa a X-a la Liceul de Chimie cu media 8,17. Este unul dintre copiii model de la centru, facand farte din seria succeselor Fundatiei de Sprijin Comunitar. Irina viseaza sa termine liceul si sa se angajeze, daca se poate undeva prin strainatate. aAcum vreau sa imi vad de carte, dar mai tarziu doresc sa imi fac un prieten si, de ce nu, o familie. Daca voi avea copii, ei nu vor ajunge niciodata pe strada, asa cum am patit eu”, a tinut sa precizeze Irina.

Ancai ii place mai mult pe strada

Cu ochii jucausi si framantandu-si mainile, Anca, in varsta de 14 ani si eleva abia in clasa a IV-a, nu stie cum sa inceapa dicutia cu noi. Este tulburata vizibil de prezenta noastra si cu greu isi gaseste cuvintele potrivite. aParintii mei nu au avut niciodata casa. Dormeam eu, mama, tata si alti doi frati in cort, in comuna Pancesti. Eu am plecat de foarte multe ori de acasa, pentru ca tata o batea pe mama si ma saturasem de scandaluri. Pe strada eram libera si faceam ce vroiam”, spune Anca. Cu privirea tinta in podea, ea recunoaste ca a cersit foarte mult timp, recordul cu care se mandreste fiind suma de 400.000 de lei in doar doua ore. aAm ajuns aici pentru ca am fost gasita pe strada de oamenii de la Protectia Copilului. Dar, din cand in cand, mai fug si de aici pentru ca nu prea am multa libertate. Vreau sa fac ce vreau, iar regulile de aici mi se par prea stricte. Voi vedea eu ce voi face mai departe”, incheie fata, uitandu-se la noi, de data asta, cu coada ochiului. Aflam ca este maestra in minciuni si inca nu stie ce vrea de la viata. Traieste la maxim prezentul, cand la centru, cand pe strada. Insa, ea nu constientizeaza faptul ca, intr-o zi, din cauza comportamentului libertin, risca sa nu mai fie primita la aPistruiatul”.

Chemarea strazii

Povestea Laurei, o pustoaica in varsta de 10 ani, eleva in clasa a III-a, este de-a dreptul socanta. Ea a fugit de acasa pentru ca aam vrut sa nu mai aud certurile si bataile dintre mama si tata”. Vreme de aproape un an a locuit pe strazi, supravietuind din mila trecatorilor. A avut si zile bune si zile rele. aUneori abia reuseam sa strang bani pentru o paine, iar alterori mancam si cateva felii de salam, chiar si o ciocolata”, spune Laura. Dormind sub cerul liber, in ploaie si frig si imbracata doar in cateva zdrente, ea a avut norocul sa fie salvata in extremis de la moarte de catre lucratorii stradali de la Protectia Copilului. A fost gasita intr-o stare deplorabila in timp ce dormea intr-un tomberon, printre gunoaie. Dusa de urgenta la spital, fata s-a insanatosit in doar cateva saptamani. Initial, ea a fost plasata la Centrul aMorcoveata” si, din decembrie anul trecut, la aPistruiatul”. A creat probleme inca de la inceput pentru ca viata in centru nu prea este pe gustul ei. aAm fugit de mai multe ori de aici cu niste copii. Ultima data am ajuns la Piatra Neamt unde un mos pe care l-am gasit in piata m-a luat acasa la el. S-a jucat putin cu mine, dar pe urma mi-a dat drumul. Deocamdata, vreau sa mai stau aici si nu stiu cand am sa mai plec”, incheie Laura. Este doar un copil, insa cunoaste totul despre sex. Asistentii sociali de la aPistruiatul” incearca sa o ajute, sa sa poarte ca un copil de varsta ei, dar sperantele sunt mici. Si asta pentru ca fata s-a obisnuit mai mult cu viata de strada, la care nu vrea in ruptul capului sa renunte. aAm avut cazuri mult mai grave. Acestia sunt copiii strazii. Aici au parte de consiliere, de educatie, de un regim de viata normal. Unora insa nu le prea place. Zilele viitoare vom pleca cu totii la mare, la Costinesti, unde speram sa ne simtim bine si sa nu avem parte de evenimente nefericite. Ei trebuie ajutati din toate punctele de vedere”, ne-a declarat Adriana Ouatu, coordonator de program.Scris de Carmen SERBAN

Canicula de afara a ucis sase bacauani. Zeci de oameni au ajuns la Urgenta, din cauza caldurii. Temperaturile ridicate sunt tot mai greu de suportat. Strandurile sunt luate cu asalt, fiecare cauta un colt de umbra. Caldura face aerul irespirabil. Poluarea atmosferica si traficul intens cresc simtitor valorile noxelor. Soarele arde si va arde in continuare, dupa cum spun meteorologii. Cele aproape 40 de grade din termometre te imbie la o baie. Starea de nervozitate este insa accentueaza de conditiile mizere pe care primaria le pune la dispozitia bacauanilor. Din acest punct de vedere, Bacaul este total neatractiv. Practic, nu exista nici un loc in care sa te simti bine intr-o zi torida de vara.

Caldura ne pune in pericol sanatatea. Ieri, in numai trei ore, la Serviciul de Urgenta al Spitalului Bacau s-au prezentat peste 50 de persoane, iar in tot week-endul s-au efectuat circa 150 de consultatii pe zi. &#8222Majoritatea cazurilor sunt pe probleme de hipertensiune, hemoragii, lipotimii si deshidratari care duc la tulburari de tensiune si accidente vasculare, ne-a declarat dr. Sofia Haralambie. Predomina tetaniile, care debuteaza cu amorteli la nivelul limbii, a degetelor si picioarelor si se manifesta prin dureri musculare pana la spasme si convulsii. Este groaznic, abia reusim sa facem fata. Multe persoane care au suferit cre&ordmteri sau sc&atildederi de tensiune, din cauza anc&atildelzirii bru&ordmte a vremii, au ajuns in Sectia Neurologie, iar cei cu afectiuni cardiace la Sectia de Cardiologie”. Efectul nefast al exesului termic si al expunerii imprudente la soare, mai ales de catre varstnici, se simte asupra sanatatii oamenilor. Aerul conditionat si ventilatoarele au provocat si primele viroze &#8222de vara”. In plus, lipsa controlului medical si inadecvarea terapiei la conditiile patologice de moment au dus la acele decompensari si la accentuarea suferintelor cardiovasculare. Transpiratia masiva, necompensata cu o hidratare adecvata au dus la aparitia trombozelor vasculare – infarct miocardic, paralizii. Frecvente sunt si crizele anginoase (dureri de inima), ca si instalarea lipsei de aer. Sub aspect medical, cele mai afectate sunt persoanele in varsta, gravidele si sugarii.

Sase persoane au decedat din cauza caldurii

La Serviciul Judetean de Ambulanta, de cateva zile solicitarile si-au dublat numarul. &#8222Sunt deja sase morti, gasiti decedati in strada din cauza caniculei, ne-a declarat dr. Crina Padure, medic la Salvare. Trei au murit vineri, doi, sambata, unul, duminica. Sunt foarte multe cazuri de decompensari din cauza disconfortului termic. Predomina starile de colaps, sincopele calorice, socurile termice la foarte multi batrani, accidentele cardio-vasculare, hipertensiunile, cardiacii, pesoanele cu tulburari psihice decompensate, lipotimiile, tulburarile de ritm”. Pe langa acestia, Salvarea a fost chemata si pentru a intervenii in cazul persoanelor care au incearcat sa se racoreasca pe aceasta vreme caniculara consumand bauturi alcoolice in cantitati exagerate. &#8222Chiar daca este foarte cald afara, sunt unele persoane care consuma diferite bauturi alcoolice, a mai precizat dr. Padure. Pe fondul acestui consum, majoritatea lor prezinta colici biliare, pancreatite, abdomene acute, atacuri de panica, cu anxietate, neliniste, agitatie si tulburari”. Cazurile grave sunt dirijate catre spital. Predominanta este insa patologia cardiaca si neurologica.

Caldura face aerul irespirabil

Temperaturile ridicate din ultima vreme au facut aerul sa devina irespirabil. Mai mult, din cauza traficului intens si a societatilor care polueaza, pe timpul verii, valorile noxelor cresc simtitor. In plus, bacauanii au de-a face in aceste zile si cu tantarii, a caror inmultire este favorizata tot de vremea deosebit de calda. Constructiile inalte, lipsa spatiilor verzi si strazile inguste duc la transformarea aglomerarilor urbane in adevarate cuptoare pe timpul verii. In plus, traficul este responsabil de 70 la suta din poluare. Gazele de esapament fac aerul greu, sufocant. Medicii specialisti spun ca poluarea atmosferei, a apei, cat si a solului pot provova boli precum hepatita virala acuta de tip A, dizenteria, astmul bronsic, tumori ale esofagului si stomacului, iar factorii responsabili pentru acestea sunt praful, poluarea industriala si fonica, traficul auto, precum si reducerea spatiilor verzi. Astfel, locuitorii inspira zilnic resturile gazoase emise de cele aproximativ 40.000 de automobile din municipiu. &#8222Este adevarat ca traficul intens este responsabil in cea mai mare parte pentru poluarea atmosferei, prin emanarea de gazelor de esapament, insa asta nu inseamna ca temperaturile foarte ridicate duc la cresterea gradului de poluare”, a afirmat Dana Micu, director al Agentiei Judetenne pentru Protectia Mediului. Conform Institutului Regional de Prognoza a Vremii Bacau, depasirea pragului critic, de 80 de unitati, a indicelui de temperatura umezeala genereaza o stare de disconfort a organismului uman. Prognozele realizate de meteorologi prevad, si pentru acesta perioada temperaturi ridicate si depasiri ale indicelui de temperatura umezeala.

Medicii trag un semnal de alarma

Valul de caldura excesiva ingrijoreaza lumea medicala prin potentialul sau agresiv. De aceea, medicii recomanda evitarea expunerii la soare, a efortului fizic in conditii de caldura, o corecta hidratare (cel putin doi litri de lichid pe zi), urmarirea cu strictete a tratamentului ambulator, pentru bolnavii deja diagnosticati, in general un regim igienico-sanitar bogat in vitamine. Pe langa acestea trebuie evitate mancarurile grase, greoaie si mai ales consumul de alcool sub orice forma (distilate, vin, bere), dar si bauturile racoritoare foarte reci. Persoanele cu hipertensiune arteriala, conditionata de carenta de calciu, trebuie sa evite cafeaua si sa-si mentina tonusul vascular adecvat printr-un consum rational de lactate. Pentru prevenirea imbolnavirilor prin toxiinfectii alimentare sau alte boli cu transmitere digestiva, medicii specialisti recomanda evitarea prepararii alimentelor cu mai mult de 2-3 ore anaintea consumului, respectarea stricta a normelor minime de igiena si consumarea alimentelor pregatite pentru sugari imediat dupa prepararea lor, fara a fi reancalzite sau pastrate la frigider. Spalarea atenta a fructelor, zarzavaturilor si verdeturilor anainte de consumarea lor, asigurarea conditiilor necesare evitarii oricarui contact antre alimentele destinate consumului si insecte sau animale, folosirea doar a surselor de apa potabila pentru preparea alimentelor si consumul uman (o atentie deosebita trebuie acordata apei folosite la prepararea alimentelor pentru copii), fierberea obligatorie a apei an cazul an care exista suspiciuni asupra calitatii acesteia, precum si evitarea consumarii alimentelor vandute pe strada (anghetata, prajituri, produse de patiserie, hot-dog, mici, hamburger etc), in conditii improprii, sunt alte indicatii ce trebuie respectate.

Uitati de administratia locala

Canicula. Peste tot pe unde te duci sau oriunde intorci capul auzi acelasi cuvant: canicula. Gradele din termometre si prognozele meteo te sperie La 36 de grade Celsius ce ne-am putea dori decat o baie racoritoare si o umbra binefacatoare in mijlocul naturii? Dar, principala problema este unde sa mergem. La strand? La insula de agrement? Sau in parc la Gheraiesti? Dar, dupa multi ani, constati ca nu ai unde sa te duci. Cu toate astea nu te dai batut. Iti iei bocceluta si pleci hotarat sa te balacesti. Prima oprire: insula de agrement. Sub copaci este un adevarat furnicar. Bacauanii fac gratare sau se intind lenesi pe sezlonguri. Cat despre o baie buna…”In afara de dusuri, care spre fericirea noastra functioneaza, nu ai unde. In bazine se joaca fotbal, iar in Bistrita nu poti intra. In primul rand pentru ca nu ai voie, si in al doilea rand, pentru ca apa este foarte murdara. Este cumplit. In tot Bacaul nu ai un loc de scaldat.”, ne-a declarat Cristina Oprea.

Strandul uitat de primarie

La strandul &#8222Tineretului” situatia este de-a dreptul tragica. Locul arata deplorabil. Prima senzatie care te intampina este aceea de constructie parasita inainte de afi data in functiune. Si cand te gandesti ca zona pe care ar trebui s-o deserveasca este una foarte mare: cartierul Nord, dar si alte zone invecinate. Bazinele imense iti ranjesc sfidator, golite de apa. Vopseaua este scorojita de multa vreme, iar putinii curajosi care s-au aventurat in odiseea obtinerii bronzului de vara, privesc tristi placutele pe care sa inscriptionat cu litere de-o schioapa &#8222PERICOL DE INEC”. Dar unde?! Pe trambulinele cu treptele stirbite sau in cei cativa centimetri patrati de apa dintr-un bazin adunati probabil in urma ploilor? &#8222Un astfel de loc se intretine singur. Daca ar fi concesionat, situatia ar fi cu totul alta. Este vorba de o proasta administrare. Un om gospodar l-ar face superb. De dimineata caut un astfel de loc si n-am gasit.”, a afirmat Teodor Danculea, unul dintre sutele de bacauani dezamagiti de starea locurilor de agrement din oras. &#8222Cu sistemele moderne de filtrare a apei si cu noile generatii de vopsele rezistente, ar iesi ceva deosebit. Dar nimeni nu-si da interesul.”, a mai spus Teodor D. Putinii vizitatori ai strandului se orienteaza dupa umbra deasa a buruienilor care au crescut intre timp pe spatiile verzi.

Actualele conditii de scaldat: apa murdara

In parcul de la Gheraiesti, nu ai unde sa arunci un ac. Masinile sunt parcate una langa alta, iar umbrelutele au rasarit ca ciupercile dupa ploaie. Singurul loc de scaldat este apa Bistritei. Murdara si plina de gunoaie pe acest tronson, ea nu este tocmai atractiva pentru amatorii unei bai racoritoare. Dupa ce se invart pret de cateva minute pe malul apei, se hotarasc: intra. &#8222La stranduri nu este fir de apa. Nu au nici macar autorizatie. Probabil ca ne vom duce acolo prin decembrie. Ca sa patinam.”, ne-a marturisit, frustrat de numeroasele grade din termometru, Ion Stanciu. Pentru a-i sustine afirmatiile, Georgeta Cristea, ne declara si ea ca &#8222la particulari te costa o gramada de bani. Ar trebui sa se amenajeze undeva un loc unde sa poata merge toata lumea. Dar, in lipsa de altceva…”.

Oaza din mijlocul desertului

Intre timp, la ora pranzului, termometrul se apropia vertiginos de 36 de grade. Strazile pustii si asfaltul incins te duceau automat cu gandul la racoare. Dar, unde? Ultima sansa, strandul &#8222Letea”. Pentru cei 20 de mii pe care ii platesti la intrare si dupa ce ai strabatut orasul in lung si-n lat, te crezi in rai. Mica oaza de relaxare este pur si simplu asediata. Cu chiu cu vai razbati prin multime si dai peste cateva zeci de bacauani fericiti. Cele doua bazine ale standului au devenit de-a dreptul neincapatoare. Sunt atat de multi oameni inghesuiti pe cativa zeci de metri patrati incat apa din bazine da pe-afara. &#8222Ce va uitati asa mirata? Nu stiti ca numai aici se poat face baie in tot Bacaul?”, mi-a spun in treacat unul dintre cei fericiti. Si intr-adevar. Numai aici se poate face o baie mai de Doamne ajuta. In rest, peste tot pe unde te duci, vezi fete triste. Altii mai nervosi injura printre dinti canicula, termometrul care le arata in orice moment o multitudinea de grade Celsius si administratia locala care, anul acesta, i-au uitat de tot. Si cand te gandesti ca s-ar multumi cu atat de putin iti pui si tu intrebarea &#8222de ce atata dispret pentru omul de rand?”Scris de Alexandra SIMION, Roxana NEAGU, Alina RATA

Intre Stolojan si Tariceanu

Ieri, liberalii din Bacau au organizat o conferinta de presa la sediul partidului lor. Cand spui „liberalii&#8221 trebuie insa sa precizezi care anume, asta din cauza ca PNL Bacau e structurat in doua tabere. Una e cea a liberalilor „traditionalistii&#8221, care ii sustin pe Ioan Chiriac si Valeriu Gheorghe, si cea a fostilor umanisti, condusi de Stavarache si Berca.

Asadar, conferinta de presa de ieri a PNL a fost organizata de prefectul Gabriel Berca, senatorul Ioan Aron Popa si deputatul Ionel Palar. Tot la ora 11 au sosit la sediul PNL, absolut intamplator, rivalii Ioan Chiriac si Valeriu Gheorghe. Au intrat, au zambit spre ziaristi, cu simpatie, si s-au strecurat pe langa scaunele ocupate, disparand in cabinete. Organizatorii conferintei au dat informatii privind Delegatia Permanenta a PNL, sesiunea extraordinara a Parlamentului si situatia din PNL Bacau. Delegatia Permanenta a dat un vot covarsitor in favoarea lui Calin Popescu Tariceanu, a declarat prefectul judetului. „La Bacau, cei care au fost consecventi sunt si in continuare. Cei care au semnat pe lista lui Stoica vor raspunde moral, nu poti sa fii azi intr-o parte, maine, in cealalta&#8221. Si Valeriu Gheorghe ii acuza pe ceilalti de balans, afirmand ca „acum doua zile erau cu Stolojan, azi sunt cu Tariceanu&#8221. Deputatul sustine ca „lista lui Stoica&#8221 nu exista, singura lista fiind cea privind fuziunea cu Partidul Popular. Berca a apreciat demisia Monei Musca, ministru al Culturii, ca fiind un gest de o mare eleganta, adaugand ca altii se tin de scaune de 15 ani, desi au facut atatea greseli. „PNL Bacau a fost perceput ca o anexa a PSD si daca nu schimbam asta ne vom trezi ca PSD va castiga iar alegerile&#8221. Fostii umanistii striga „schimbare&#8221 si „curatenie&#8221, traditionalistii, „echilibru&#8221, si unii si altii vrand binele partidului. Situatia PNL Bacau se la lamuri saptamana viitoare, sustine Gabriel Berca. E vorba de raspunsul Comisiei e Onoare si Arbitraj a PNL la contestarea alegerilor. Conferinta judeteana a PNL l-a ales in functia de presedinte pe Ioan Chiriac, iar Romeo Stavarache, candidat si presedinte interimar, a acuzat ca alegerile au fost fraudate si a depus contestatie la COA. Din cauza ca si Chiriac si Stavarache se considerau presedinti, Bucurestiul a decis ca pana la rezolvarea contestatiei, organizatia sa fie condusa de vechiul Birou permanent. „Clasa politica trebuie sa inteleaga ca trebuie sa faca pasul inapoi&#8221, a declarat Gabriel Berca, facand aluzie la inamicii sai. Ambele tabere cred in victorie. Berca declara ca, peste trei-patru zile, COA le va da castig de cauza, iar Valeriu Gheorghe ca umanistii nu pot contesta alegerile din cauza ca ei le-au organizat.

Scris de Silvia PATRASCANU

Din cauza banilor insuficienti

Banii insuficienti dau batai de cap primarilor din zonele calamitate. Cele 200 de miliarde de lei vechi alocate reabilitarii infrastructurii din intreg judetul sunt mai mult decat insuficienti. Primarii

au declarat ca prioritare stramutarea si constructia caselor afectate de inundatii si eliberarea

drumurilor de acces.

Reconstructia de dupa inundatii este mai dificila decat ne-am fi asteptat. Incet, incet,viata oamenilor intra pe fagasul normal. Problemele grave vor aparea la debutul anotimpului rece. Atunci, multi sinistrati, vor constata ca nu au o casa. Si toate deriva din lipsa banilor. &#8221Am distribuit alimente si cereale. Dar am inceput sa refacem si caile de acces din diferite zone. Avem mare nevoie de bani. Sa stim si noi in ce ape ne scaldam.&#8221, ne-a declarat Stefan Potoroaca, primarul comunei Asau. Situatia de aici este una generala. Sute de oameni trebuie stramutati si zeci de drumuri trebuie refacute. „Avem 130 de locuinte care trebuie stramutate. Deocamdata nu stim de cati bani avem nevoie. Asteptam sa se dea o ordonanta prin care sa ni se comunice suprafata de teren acordata pentru fiecare gospodarie. Anul trecut s-au dat 300 metri patrati.&#8221, a afirmat Toma Marian Spoiala, primarul comunei Agas. Necesarul de utilaje pentru refacerea infrastructurii reprezinta o problema dificila pentru intreaga comunitate din zona. Numai la Agas este mare nevoie de cinci excavatoare, patru buldozere mari, sase autobasculante si cel putin doua incarcatoare. Caile de acces trebuie degajate de mal si de resturile aduse de apa. De asemenea, Trotusul trebuie adus la matca initiala pentru a nu mai curge pe sub case.

Lucrarile acum, plata mai tarziu

In alte zone, primariile au angajat deja societati de profil pentru a reabilita infrastructura. „O societate specializata va reda traficului 35 de kilometri de drumuri comunale. Numai pentru 17 kilometri de drum ne sunt necesari 32 de miliarde de lei. Fara sa mai luam in calcul si malurile raului Ciughes care trebuie consolidate. In total, valoare proiectelor noastre este de peste un milion de euro. Speram insa sa fim ajutati si de Directia Apelor. Asa cum se folosesc de ape, tot asa trebuie sa ne si ajute.&#8221, ne-a declarat Adrian Palisteanu, primar in comuna Palanca.

Digul nimanui

La Comanesti, inundatiile au scos la iveala o situatie cel putin stranie. Digul de protectie al orasului este al…nimanui. „Am vrut sa refacem digul si am constatat ca el nu este pe lista de inventar al Consiliului Local Comanesti. Am sunat de cei de la Ape si s-au uitat pe situatia lor. Digul nu este nici al lor. Atunci, noi ce facem? Cine-l repara? Pentru ca nici nu indraznim sa ne gandim la urmatoarele ploi mai abundente.&#8221, a afirmat Viorel Miron, primar in Comanesti. Fondurile necesare in zona depasesc 1.000 de miliarde lei vechi. Tinand cont de faptul ca la nivelul intregului judet vor fi alocate 200 de miliarde de lei vechi pentru infrastructura, va mai curge destula apa pe Trotus pana cand vor fi remediate dezastrele create de inundatii.

Scris de Alexandra SIMION

Curtea de Apel Bacau a respins recursul PNA

Ieri, Curtea de Apel Bacau a respins recursul inaintat de Parchetul National Anticoruptie fata de decizia luata de Tribunalul Bacau pentru punerea in libertate a lui Dumitru Sechelariu, Laurian Lucas

si Dorinel Ifrim. Dupa trei ore de deliberari, instanta suprema bacauana a considerat ca inculpatii nu reprezinta un pericol public si ca nu exista motive sa ramana in arest preventiv pe perioada cercetarilor. Ieri, in jurul orei 17.00, Sechelariu, Lucas si Ifrim au parasit sediul Inspectoratului Judetean de Politie, liberi.

Judecarea recursului formulat de Parchetul National Anticoruptie a inceput la ora 10.30. Mai intai, procurorul de la PNA a justificat in cateva minute in fata instantei de la Curtea de Apel de ce Dumitru Sechelariu, Laurian Lucas si Dorinel Ifrim reprezinta un pericol social si de ce este necesar ca pe perioada cercetarilor cei trei sa fie privati de libertate. La randul lor, avocatii inculpatilor au incercat sa convinga completul de judecata ca fostul edil al Bacaului Dumitru Sechelariu, fostul viceprimar Laurian Lucas si seful Serviciului de Cadastru Dorinel Ifrim pot sa fie cercetati in stare de libertate, fara repercusiuni asupra altor persoane. &#8222Colegul meu de la PNA incearca sa argumenteze faptul ca va aflati in fata unor infractiuni de o gravitate deosebita, care au in vedere natura faptelor de coruptie comise de clientii mei – a declarat in deschiderea pledoariei avocatul inculpatilor Catalin Dancu. In al doilea rand, incearca sa insiste in fata dumneavoastra pe aspectul calitatii persoanelor si anume rolul pe care acestea l-ar avea in influentarea martorilor si a situatiei dosarului. Aveti trei instante, trei complete diferite, care in trei faze procesuale a urmaririi penale au respins clar toate argumentatiile in legatura cu aprecierea si interpretarea probelor. Nu sunt probe, doamna Presedinta! Nu sunt indicii temeinice pentru care, cei trei sunt acuzati ca ar fi savarsit fapte penale. Nu au obstructionat ancheta, am fost prezenti de cate ori ni s-a cerut. Personal sau cu ei. Ne-am prezentat de buna voie la sediul politiei, am cautat in spiritul realitatii sa raspund tuturor problemelor pe care le-a ridicat acest dosar complicat. Lasarea lor in libertate, pentru Bacau si pentru toata opinia publica, nu poate sa constituie un pericol public&#8221. Ceilalti doi avocati ai apararii, au incercat, in acelasi spirit, cu argumente tehnice dar si sentimentale, sa convinga instanta ca in situatia de fata se impune respingerea recursului, inaintat de PNA inca din ziua de 27 iulie. La randul lor, Dumitru Sechelariu, Laurian Lucas si Dorinel Ifrim au solicitat cercetarea in stare de libertate, asigurand instanta ca nu sunt un pericol pentru semeni. &#8222Am incredere ca justitia bacauana va face ceea ce e drept&#8221, a spus in finalul pledoariei Dumitru Sechelariu.

Libertate, dupa trei ore de emotii

La ora 12.30, completul de judecata s-a retras pentru deliberare. Cele trei ore, cat au fost necesare magistratilor sa se hotarasca daca ii lasa sau nu in libertate pe Sechelariu, Lucas si Ifrim s-au dovedit mai mult decat chinuitoare. La ora 15.30, presedinta completului a citit sentinta: &#8222Instanta respinge ca nefondat recursul formulat de Parchetul National Anticoruptie, impotriva incheierii din 27 iulie 2005 formulata de Tribunalul Bacau. Decizia este definitiva&#8221. Cei trei avocati au recunoscut ca au avut ceva emotii, in asteptarea deliberarii instantei de la Curtea de Apel. &#8222A fost o presiune extraordinara, pe care cu totii am trait-o destul de greu, a declarat avocatul Catalin Dancu. Este prima instanta de recurs care, vedeti, respinge irevocabil cererea pe care a facut-o PNA-ul. Vreau sa va spun ca nu vedeam nimic optimist fata de situatia ca ma judec la Bacau. Si chiar am fost tentat, la un moment dat, sa stramutam aceasta cauza la o alta instanta. Dar se pare ca, intr-adevar, probele si-au spus cuvantul&#8221.

Imediat dupa pronuntarea sentintei, Dumitru Sechelariu, Laurian Lucas si Dorinel Ifrim au fost transportati la Inspectoratului Judetean de Politie pentru a-si recupera lucrurile personale. In jurul orei 17.00, cei trei paraseau institutia in care si-au petrecut doua nopti. &#8222Acum ca s-a incheiat totul, sincer, nu am cuvinte, ne-a declarat vizibil emotionat Dumitru Sechelariu, la iesirea din sediul politiei. Sa stai trei ore si sa astepti o decizie de care depinde libertatea ta, nu e usor!&#8221

Si fostul viceprimar Laurian Lucas recunoaste ca a stat ca pe ghimpi, cat timp instanta a deliberat. &#8222In ultimele zile am avut prilejul sa vad foarte multe lucruri care nu reprezinta teoria unui stat de drept. Ma asteptam si astazi (ieri n.a.) la multe surprize&#8221. Seful Serviciului de Cadastru din cadrul Primariei Bacau, Dorinel Ifrim, nu a dorit sa comenteze in nici un fel scoaterea sa din arestul preventiv. Oricum, in acest moment, justitia si-a spus cuvantul iar probele existente la dosar au fost realmente luate in considerare. Dumitru Sechelariu este pregatit pentru batalia finala care ii va da cu certitudine castig de cauza.

Scris de Lili ADOCHITEI

Mare parte dintre adolescenții băcăuani se bucură deja de vacanța mult așteptată, fie omorându-și timpul pe la terase, fie devenind clienți fideli ai discotecilor. Pentru ei, zilele trec rapid, fără niciun rost. Însă, o categorie aparte și care merită luată în serios o reprezintă cei care au optat pentru voluntariat în centrele de bătrâni sau copii. Printre ei se află și Ancuța Elena Moisa, în vârstă de 17 ani, elevă în clasa a XI-a la Liceul „Vasile Alecsandri”, o voluntară pe care am găsit-o la Centrul de Zi „Speranța”. Aici își dau întâlnire pensionarii, pentru a sta la taifas sau pentru a juca table.

Batem la ușă și dăm să intrăm la Centrul de Zi „Speranța”. Nu apucăm pentru că ușa ne este deschisă imediat de unul dintre pensionari. Este Mitică Scățulă, în vârstă de 80 de ani, veteranul centrului. Cu ochii veseli și mic de statură, bătrânul ne invită înăuntru. „Aici mă simt ca acasă. Toată lumea se poartă ireproșabil”, începe să ne povestească nea Mitică. Într-un colț al camerei, o tinerică vorbește de zor cu câțiva pensionari. Mi se spune că este o voluntară, „raza noastră de soare”. Elena Ancuța Moisa este din Bacău și nu are mai mult de 17 ani. Elevă în clasa a XI-a la Liceul Vasile Alecsandri, fata ne mărturisește că a devenit voluntar de mai bine de un an și jumătate. „Eram la școală, înainte de vacanță. Atunci s-a făcut o campanie despre voluntariat în școli, iar mie și prietenilor mei ne-a surâs imediat ideea. La început, a fost curiozitatea. Am făcut de toate: de la menaj în casele bătrânilor îngrijiți la domiciliu până la comentarea telenovelelor. Am stat și cu puști bolnavi de SIDA, fie la centru, fie prin spital. Faptul că simpla mea prezență reușește să le aducă zâmbetul pe buze acestor persoane aflate în suferință mă face să mă simt deosebită. Ei au nevoie de cineva care să îi asculte și să le ridice tonusul de viață. N-am să renunț niciodată la voluntariat pentru că așa mă simt cu adevărat utilă”, ne-a declarat Ancuța.

Fiecare cu necazul lui

Părinții fetei sunt extrem de încântați de decizia ei pentru că „nu trebuie să mai aibă grijă de mine, să stea cu frica în sân că cine știe pe unde și cu cine umblu”. Privirile pensionarilor de la Centrul de Zi „Speranța” o caută doar pe Ancuța, fiecare dorind să stea cât mai mult prin preajma ei. Nostalgia trecutului și bucuria prezentului merg mână în mână și aduc pe chipurile pensionarilor multă voie bună. Nea Mitică a stat tot timpul lângă noi, ochi și urechi. De trei ani vine în fiecare zi la centru și o va face câte zile va mai avea. „Mi-a murit soția și o plâng și acum. Am noroc de colegii mei de aici că sunt alături de mine”, ne spune, cu lacrimi în ochi, nea Mitică. Pe o canapea, o bătrânică citește atent ziarul. Nu are ochelari. Este Margareta Turcu, în vârstă de 80 de ani. Se laudă că vede foarte bine și poate citi și în cartea de telefon. „Am rămas fără bărbat și vin aici ca să mai stau de vorbă cu oameni de-a seama cu mine și să primesc pachete cu alimente în fiecare lună. Merg mult pe jos ca să ajung aici, dar mă simt foarte bine. Voluntarii parcă îmi dau viață”, precizează Margareta. Dornic să stea de vorbă cu noi este și Vasile Diaconu, un pensionar în vârstă de 71 de ani. Pare să fie cel mai supărat pe viață, pentru că „femeia m-a părăsit de mai bine de 30 de ani, a plecat cu un artist”. Comentează viața grea pe care o au unii bătrâni, bătuți de rude, și se consideră norocos că nu are pe nimeni. Vine la centru să mai joace un șah și să facă politică. Doar atât. Așezat pe o noptieră, Gheorghe Stadniciuc, în vârstă de 73 de ani, se pregătește să ne impresioneze cu o melodie cântată la acordeon. Fost ofițer genist și motociclist de-o viață, Stadniciuc este cel mai nou membru al grupului. „Am auzit de la un prieten de acest centru și, uite așa, am venit aici, pentru prima dată, în urmă cu o lună. De atunci vin în fiecare zi pentru că aici este oaza mea de liniște”, ne spune Stadniciuc. El și-a vândut recent motocicleta, banii de pe aceasta investindu-i în acordeon. Până acum, el a reușit să învețe să cânte „La mulți ani” și „Ciobănaș cu trei sute de oi”. „Pe domnul Stadniciuc vrem să-l facem șeful grupului de muzică. Împreună cu voluntarii, organizăm în fiecare lună câte o seară dansantă. Se încinge câte o petrecere care ține până aproape de dimineață. Doamnele mai împletesc, fac și felicitări. Serviciile oferite la centrul nostru sunt de socializare și, pentru unii, de recuperare medicală”, ne-a declarat Lenuța Ungureanu, coordonator de program. Într-un colț al camerei, este amenajată o bibliotecă, mare parte dintre cărți fiind donate de pensionari și voluntari. Alături, într-o colivie, doi canari se zbânțuie într-una. Vor să li se dea atenție.

Totul se termină cu un certificat și cu mulțumiri

La ora actuală, peste 200 de voluntari sunt în evidențele Fundației de Sprijin Comunitar, 80 dintre aceștia fiind activi. „Voluntarii au de câștigat foarte mult, în sensul că învață să comunice în echipă, să se integreze mai bine în societate și, de ce nu, munca lor va atârna greu la CV. Așa cum aceasta contează în Occident. În plus, ei primesc un certificat de voluntariat, unora li se decontează anumite cheltuieli făcute în interesul beneficiarilor”, ne-a declarat Gabriel Măgureanu, coordonatorul voluntarilor. Merită subliniat și faptul că mare parte dintre voluntari beneficiază de cursuri de pregătire, unde pot îmbina utilul cu plăcutul. Anul acesta, Agenția Națională de Instruire a Tinerilor a organizat cursuri la Neptun, Brașov și Turda, 12 voluntari băcăuani aflându-se printre participanți. „Avem nevoie de voluntari pentru ca viața copiilor și a bătrânilor aflați în suferință să fie umplută cu multă bucurie și voie bună”, a încheiat Măgureanu.

Scris de Carmen Șerban

Filiala bacauana a Partidului Conservator (fost Umanist) se afla in pragul dizolvarii. Desi presedintele Petru Munteanu infirma situatia delicata in care se afla partidul care l-a promovat pe Romeo Stavarache in functia de primar al municipiului Bacau, liderii de organizatii locale il contrazic demisionand in masa. Munteanu sustine ca cei care vorbesc despre dizolvare sunt aramasite de-ale lui Stavarache”.

Maine, Petre Munteanu, presedintele Partidului Conservator (PC), fost PUR, se va deplasa la Filiala Onesti, iar poimaine, la Darmanesti si Tg. Ocna pentru a desemna presedinti intermari in locul desmisionarilor de saptamana trecuta. In timp ce el sustine ca se va intalni cu membrii organizatiilor, alti conservatori sustin ca organizatiile nici nu mai exista. aInformatia privind dizolvarea e o gogoasa, declara Petre Munteanu. Ca sa se dizolve organizatia trebuie ca decizia sa fie votata de jumatate plus unu din numarul total al membrilor. Ei sunt patru din 1800″. Munteanu sustine ca cei care vorbesc despre dizolvare sunt aramasite de-ale lui Stavarache”, care au plecat pentru ca nu si-au putut atinge scopul”. Si totusi ala noi, la Darmanesti, s-a dizolvat organizatia”, declara Alecu Craciun, fost presedinte. N-a mai ramas nimic din PC pe Valea Trotusului”. El se refera la organizatiile din Darmanesti, Onesti, Comanesti, Tg. Ocna. Presedintele Munteanu il contrazice: aSunt vreo 17 demisionari din 8000. Asta nu distruge partidul”. El sustine ca acestia erau aoamenii lui Stavarache” si nu respectau deciziile, modul de organizare al PC, interesele partidului. Demisionarii invoca aceleasi interese, ale partidului, aratand ca Munteanu actiona adupa bunul lui plac”. aEu am construit organizatia PC la Comanesti, dar nu pentru Stavarache, nici pentru Voiculescu, ci pentru oamenii din zona, declara Constantin Lupu, presedinte la Comanesti. Am demisionat pentru ca am depus un memoriu impotriva lui Munteanu, iar cei din Bucuresti n-au raspuns”. aNu e nici o pierdere pentru partid, spune Munteanu. Am dat 11 afara mai demult tocmai pentru ca erau oamenii lui Stavarache. Acum nu a fost nevoie, si-au dat demisia si ne-au usurat sarcina”. El sustine ca Romeo Stavarache si-a lasat in mod deliberat oameni in PC. Acestia aveau sarcina sa-l dea jos din functie pe Munteanu, dar n-au reusit. aLa mijloc sunt functiile de conducere din institutiile descentralizte, Garda de Mediu, Garda Financiara, Inspectoratul de Munca, Inspectoratul Scolar, sustine Munteanu. Noi am negociat cu Alianta aceste functii, iar ei stiu ca voi nominaliza oameni care sunt loiali PC”. Din pacate, desi ne-am straduit, n-am reusit sa-l contactam pe Romeo Stavarache, fost presedinte al PUR, acum presedinte interimar la PNL, unde se afla in conflict cu vechii liberali, care au castigat alegerile la ajudeteana”.Scris de Silvia PATRASCANU

Vestea buna ca vara si-a intrat in drepturi nu da tocmai bine pentru buzunarele angajatorilor din judet. Si asta pentru ca, potrivit Legii436/18.07.2001, acestia trebuie sa asigure conditii suplimentare de munca pentru salariati. Pe langa faptul ca sunt obligati prin lege sa le asigure angajatilor cabine de dus, examene medicale periodice pentru cei care au de suferit din cauza caniculei, amplasarea de instalatii de ventilare mecanice, ei trebuie sa treaca si la masuri cu aplicabilitate imediata. aDe exemplu, angajatorii trebuie sa reduca programul de munca si sa-l alterneze cu pauze. In plus, ei sunt obligati sa asigure in perioada de repaus locuri cu umbra si curenti de aer”, ne-a declarat Ioan Barbu, inspector sef interimar la Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM). Legea mai prevede ca fiecare angajat sa primeasca suplimentar intre 2 si 4 litri de apa usor salina pe zi. Insa totul depinde de cum negociaza sindicatele sau reprezentantii angajatilor cu patronii. aDaca sindicatele nu se zbat pentru drepturile angajatilor, atunci patronii pot foarte usor sa se scuze in cazul in care nu le asigura conditiile adecvate de munca pe timp de canicula. Este specificat in lege. Totusi, trebuie mentionat faptul ca judetul nostru nu a fost evidentiat la nivel national cum ca avem perioada caniculara. Ar trebui sa avem timp de trei zile consecutiv 37 grade Celsius sau echivalentul (afara pot fi 33 grade Celsius, insa sunt locuri de munca unde organismul uman transpira ca la 37 grade Celsius) ca Bacaul sa intre pe lista judetelor cu vreme caniculara. Cred eu ca cei mai afectati de canicula sunt confectionerii. Multi dintre ei lucreaza in spatii mici, neaerisite”, ne-a mai spus inspectorul sef interimar Barbu. Demn de subliniat este faptul ca, din cauza caniculei, s-a demarat, la nivel national, o campanie atat de informare, cat si de verificare a respectarii legii in teren. Campania a inceput marti, 25 iulie, si nu are o data precisa de finalizare. Va dura atat timp cat mercurul termometrelor va depasi 35 de grade Celsius. Prima zi de campanie i-a vizat pe angajatorii care se ocupa de decolmatarea zonelor sinistrate. aInspectorii nostri nu au fost in control ca sa le perturbe activitatea. S-a constatat pe teren ca salariatii acelor firme aveau apa, chiar si o masa calda, deci totul era in limite normale. Insa nu trebuie sa uitam faptul ca angajatorii care nu respecta Legea 436 risca sa primeasca amenzi intre 15 si 25 milioane lei”, a precizat inspectorul sef interimar Barbu.Scris de Carmen SERBAN

La 9.30, dubita cu numar de Bucuresti isi face aparitia pe strada din fata Politiei Municipiului. Franeaza un pic, atunci cand trebuie sa intre in curtea Inspectoratului Judetean de Politie Bacau, suficient cat sa fie zarit Dumitru Sechelariu. Ocupa chiar locul din spatele soferului. Nu-si poate dezlipi ochii de la noua locatie, unde isi va petrece urmatoarele zile. Cateva ore mai tarziu, omul de afaceri avea sa paraseasca arestul si sa raspunda intrebarilor indiscrete ale unui reporter.

Usa grea de la arest scartie din toate balamalele. Mai intai apare un gardian masiv. In spatele lui, Dumitru Sechelariu scruteaza cu atentie holul lung si luminat. Este putin incruntat, dar ochii radiaza liniste. Sa se fi coborat pacea in sufletul zbuciumat al fostului primar? O raza de lumina ii fulgera privirea. Intra degajat in sala rezervata pentru vorbitor. Ocupa un scaun si isi aprinde o tigara. Nici urma de deprimare pe chipul lui. Tatonez cu grija terenul. „Cate zile au trecut de cand sunteti in arest?” Intrebarea parca aseaza o povara pe umerii lui Sechelariu. Priveste lung tigara din mana si respira precipitat. De parca intreaga existenta a lumii ar fi fost legata de raspunsul pe care avea sa-l dea. aSunt 42 de zile. Numarate una cate una. La fel ca orele, minutele, clipele…”.
aCel mai mult ma doare umilinta”

O tacere grea se lasa in sala neprimitoare. Dar e de scurta durata. Dumitru Sechelariu isi scutura capul si trage din tigara cu sete. Un gand il tortureaza, ca o ganganie sacaitoare. „Cel mai mult ma doare umilinta la care am fost supus, vorbeste ca pentru sine fostul primar. Daca nu aveam cativa oameni de suflet in jur, care sa ma incurajeze si sa ma sustina, nu stiu ce m-as fi facut”. Iarasi un moment de liniste. „In arest, esti anulat ca om. Devii un simplu numar. Eu eram 288″…. aSingur in celula sau aveati colegi”?, intreb imediat. „Nu am stat singur niciodata. Mai nou, l-am avut coleg de suferinta pe parintele de la Tanacu”, raspunde fara rezerva Dumitru Sechelariu. Doresc sa aflu mai multe despre viata din spatele gratiilor, iar interlocutorul meu pare dispus sa vorbeasca. „Ce faceati toata ziua in celula? Cum va petreceati timpul, ca sa nu simtiti apasarea lui”? Fostul primar zambeste amar. „Mai jucam table, citeam, dar cel mai mult am meditat la ceea ce mi s-a intamplat”.

aSunt dezamagit total”

Sechelariu stinge tigara, care aproape ii arde degetele. Cuta de pe frunte ii dezvaluie trairile intense si tensiunea interioara. Dar totul dureaza o fractiune de secunda. Barbatul isi controleaza foarte bine sentimentele. aCe este mai greu de suportat, privarea de libertate sau rautatea oamenilor”?, intreb iarasi. Raspunsul vine pe nerasuflate. aPrivarea de libertate! Recunosc faptul ca cele 42 de zile petrecute in arest mi-au dat posibilitatea sa reflectez foarte bine…. La prietenii pe care i-am avut, la anturaj, la ce va fi cu mine. Concluzia este una singura. Sunt dezamagit total”. Pe chipul omului Sechelariu se lasa din nou umbre. Rictusul din coltul gurii este in concordanta cu starea interioara a barbatului. Curiozitatea imi da ghes. Vreau sa aflu mai multe despre afatarnicia. aAti avut prieteni care v-au inselat asteptarile”? Pentru cateva momente, ochii lui Sechelariu arunca vapai. „O! O! O! Si cat de multi au fost. Nici nu-mi vine sa cred ca m-am inconjurat de atat de multi oameni care au profitat de mine. Dar nu spun acum nici un nume. Cert este ca m-au dezamagit, cum nu credeam ca se poate intampla. Mi-e greu sa cred ca pot exista pe lume asemenea oameni.”

aSunt un om ca oricare altul!”

Dumitru Sechelariu isi mai aprinde o tigara. Nu este revoltat si nici manios. Doar un pic resemnat de intorsatura luata de viata lui, la un moment dat. aCe v-a dat putere acolo, in spatele gratiilor? Ce v-a facut sa nu clacati, pentru ca nu este usor sa treci de la o extrema la alta?!” Sechelariu n-are nevoie de mult timp ca sa gaseasca raspunsul. aCopiii si sotia! Ei sunt viata mea. Si, daca am rezistat pana acum, se datoreaza lor”. Intrebarea care urmeaza zbarnaie ca o sageata. aCum e sa-ti petreci ziua de nastere in arest, cand in urma cu numai cativa ani erati in plina glorie”? Sageata aotravita” nu-si atinge tinta. Dumitru Sechelariu zambeste in coltul gurii. aDe ziua mea! Am baut o cafea… mi-am sunat copiii, chiar cand cea mica sufla in lumanarea de pe tort. Dar parca ce e ziua mea? O zi la fel ca oricare alta! Ziua mea poate fi mereu. Si azi si maine si poimaine… Eu sunt de fapt o persoana ca oricare. Un om. Mananc tot cu o lingura, ma imbrac tot cu o haina.” Atmosfera s-a relaxat bine de tot. O raza de soare strecurata prin geamul cu gratii joaca zburdalnica in parul lui Sechelariu. aSi, totusi, privarea de libertate a avut repercusiuni?”. aAsupra greutatii corporale, glumeste barbatul. Am slabit cinci kilograme”.

aImi doresc sa-mi cresc copiii”

Fostul primar se aseaza mai bine pe scaun, gata sa faca fata altui tir de intrebari. Si nu are prea mult de asteptat. aDumitru Sechelariu mai viseaza in momentul de fata la ceva, mai are sperante?” Un nou fulger tasneste din ochii intunecati. aSigur ca viseaza. Nu la viata politica sau la alte desartaciuni ale vietii. Imi doresc sa-mi cresc copiii. Doar atat! Vreau ca ei sa nu mai cunoasca niciodata ce inseamna sa nu aiba tatal alaturi, sa nu stie de lipsuri si mai ales sa nu treaca niciodata prin ce am trecut eu”. Linistea pluteste iarasi in incaperea straina. aCopiii stiu unde sunteti acum”? intreb fara sa vreau. aDa, mai putin cei mici, spune cu amaraciune Sechelariu. Imi inchipui ce e in sufletul lor, cand stiu cum a fost tatal lor si unde este acum. Sunt sigur ca unii copii rad de ei. Si ma doare teribil acest lucru”.

aAstept ca Justitia sa-si faca datoria”

Lacrimile inunda ochii barbatului. Cateva aluneca pe obraz, iar Dumitru Sechelariu le sterge pe furis. aMai aveti incredere in oameni?”. aAsta nu! Niciodata!”, vine raspunsul prompt. In 42 de zile am reusit sa ma schimb total. Daca ar fi sa dau timpul inapoi, nu as mai face bine oamenilor”. Privirea omului de afaceri confirma hotararea de otel din sufletul sau. aEmotii pentru maine la Tribunal?”, inchei sirul
intrebarilor. aDeloc, spune Sechelariu. Astept ca justitia sa-si faca datoria asa cum trebuie”. La fel de senin, paraseste incaperea. Nici urma de resentiment sau disperare. Doar o hotarare de otel si un dor de libertate fara seaman.

Nota

Astazi, fostul primar, Dumitru Sechelariu va fi prezentat la Tribunalul Bacau, instanta urmand sa decida daca fostul edil bacauan va ramane in arest sau va fi cercetat in stare de libertate. Mandatul sau de arestare preventiva expira in ziua de 4 august, insa, potrivit legii, dupa 26 de zile, procurorii care ancheteaza cazul sunt obligati sa aduca noi probe la dosar, care sa justifice privarea de libertate a acuzatului.
Scris de Lili ADOCHITEI

Ca si in alte situatii cand am analizat cazuri de privatizari urmate de faliment, si de aceasta data ne bazam demersul strict jurnalistic in exclusivitate pe documente oficiale. Este vorba, in primul rand, de dosarul nr.8911/2003, aflat pe rol in instantele bacauane, in care se judeca falimentul SC BAT SA Moinesti. Prin scopurile urmarite, prin modul de actiune si prin efectele acestor actiuni, cazul BAT Moinesti seamana izbitor cu altele, cel mai celebru fiind cel al SC Cotidian, fosta Partizanul. Cine a obtinut foloase personale din aceste manevre cu proprietatile statului este evident, insa doar institutiile abilitate pot cerceta, dovedi si acuza. Ziaristii doar semnaleaza.

BAT Moinesti a fost una dintre &#8222unitatile reprezentative ale economiei socialiste”, un conglomerat care detinea in 1990 foarte multe proprietati mobile si imobile. Interesele guvernantilor care s-au perindat in ultimii 15 ani au condamnat si aceasta firma la disparitie. In acest moment, BAT este in faliment, creditorii luptandu-se sa recupereze cate ceva prin vanzarea brumei de avere care a mai ramas societatii care este inca de stat. Apropo de stat, acesta isi confirma inca o data in acest caz renumele negru de cel mai prost patron. Ar fi de ras daca n-ar fi de plans faptul ca falimentul BAT SA a fost provocat de o institutie a statului. Este vorba de Casa Judeteana de Pensii Bacau, cea care, la 1 octombrie 2003, a inaintat cererea de incepere a procedurii falimentului pentru a-si recupera aproape 53 de miliarde de lei. Aceasta uriasa suma s-a adunat cu incepere din 1997, timp in care cei pusi sa-i chiverniseasca averea au incalcat legea. Pe langa constatarea dramatica privind insolventa totala a societatii (&#8222..datoriile pe care le-a acumulat la bugetul de stat nu mai pot fi acoperite niciodata…”), in cererea de incepere a procedurii de faliment exista o fraza care risipeste fumul din jurul BAT Moinesti: &#8222Consideram ca la aceasta societate a carei activitate a fost preluata treptat de alti agenti economici nu mai exista nici o solutie de redresare…”.

Concurenta de stat, concurenta privata

La cine se refera expresia &#8222alti agenti economici”? De exemplu, la SC BAT Trans SA, societate nascuta la data de 06.09.1999, avand ca proprietar FPS. Adica statul infiinteaza in aceeasi curte o alta firma, avand in mare, acelasi obiect de activitate. De ce? Un posibil raspuns vine abia peste trei ani, mai exact pe 12 decembrie 2002. Atunci se privatizeaza BAT Trans si trece in proprietatea unei respectabile firme, SC Metalbac&ampFarbe SA, al carui obiect de activitate nu prea avea nimic in comun cu cel al noii achizitii. Asa probabil s-au gandit si cumparatorii de vreme ce revand firma peste doar sapte zile, pe 19 decembrie 2002, exact cu acelasi pret de cumparare, adica 173.800.000 de lei.

Ghici cine isi face un cadou?

Cumparatorul este Lungu (Selaru) A. Tudorita, care achita integral aproape 174 de milioane si devine proprietareasa BAT Trans, de aceasta data SRL. Peste numai sase luni, in societate intra un nou asociat: Nistor Gh. Vasile, care devine stapan pe jumatate din firma, dupa ce achita 86,9 milioane lei. Despre vecinatatea dintre falimentara BAT SA si destul de prospera BAT Trans (care anul trecut a avut simpaticul profit de aproape trei miliarde lei) exista o interesanta mentiune intr-un raport al lichidatorului desemnat de judecatorul sindic sa gestioneze procedura de faliment la BAT SA. Astfel, in raportul nr. 1983, din 27.09.2004, la punctul 3, se consemneaza: &#8222In plus fata de bunurile evaluate prin primul raport de evaluare s-au descoperit in incinta BAT Trans SRL Moinesti o serie de bunuri mobile proprietatea BAT SA Moinesti”. Ce sa-i faci, se mai incurca lucrurile intre vecini si cand ai o graba mare pui mana si pe ce nu-i al tau ca sa-ti faci treaba. Vom reveni in alte materiale cu noi elemente care dezvaluie dedesubturile afacerii BAT Moinesti. SA, SRL, Trans sau oricum s-ar numi puii care au capusat societatea-mama.Scris de Nelu BROSTEANU