Sumele destinate, pentru anul 2006, centrelor de plasament pentru cazarmament, echipament, transport, jucarii, materiale igienico-sanitare, rechizite si materiale cultural-sportive au fost, recent, aprobate in sedinta extraordinara a Consiliului Judetean. Acestea sunt de-a dreptul jenante, in conditiile in care variaza, in functie de varsta copilului sau a tanarului, doar intre 2,769 milioane lei si 6,393 milioane lei.

&#8222Este adevarat. Aceste sume sunt extrem de mici. Dar nu noi le stabilim, ci Guvernul&#8221, ne-a declarat Sorin Brasoveanu, director general la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC). Este adevarat! Legea nr.111/2004, care a modificat Legea nr.326/2003 privind drepturile de care beneficiaza copiii si tinerii ocrotiti in serviciile publice specializate pentru protectia copilului, precum si mamele protejate in centre maternale, stabileste aceste sume infime care, pentru anul curent, culmea ironiei, erau limite maxime. Concret, pentru anul 2006, un copil cu varsta cuprinsa intre 0 – 3 ani va trebui intretinut cu numai 2,769 milioane lei. Facand un simplu calcul matamatic, intr-o luna, un bebelus sau un copil mic trebuie sa fie imbracat si sa i se cumpere jucarii doar in valoare de 230.750 lei. Doar atat. &#8222Doamne, dar asa ceva este practic imposibil. Numai o jucarie de duzina costa peste 100.000 de lei. Iar hainutele sunt foarte scumpe. Vai de capul copiilor&#8221, se mira Daniela Stanciu, mama unui baietel in varsta de 1 an. Pentru copiii intre 3 si 7 ani suma alocata, pe tot anul 2006, este putin mai mare, de 3,775 milioane lei, iar pentru cei cu varsta cuprinsa intre 7 – 14 ani de 4,632 milioane lei. Nici pentru adolescenti sumele alocate nu sunt mai imbucuratoare: pe un an intreg, fiecare dintre acestia va beneficia doar de 5,712 milioane lei. Comentariile sunt de prisos pentru ca, oricum, nu ar majora sumele aprobate de Consiliul Judetean. De suma cea mai mare, de 6,393 milioane lei, se vor bucura, asta daca le da mana, tinerii de 18 – 26 ani si mamele protejate in Centrul Maternal. „Anul acesta sumele au fost la jumatate. Pentru anul 2006, cu siguranta va mai exista o rectificare de buget, ne vor mai ajuta sponsorii sau organizatiile nonguvernamentale. Doar suntem in sistem bugetar si trebuie sa ne multumim cu putin. Doar nu vom imbraca copiii de la Armani sau Versace. Vom face eforturi sa le asiguram un standard minim de viata. Si, cu siguranta, vom mai gasi si alte surse de finantare pentru ca, altfel, nu ne vom descurca. Doar nu trebuie sa le cumparam haine si rechizite in fiecare luna&#8221, spune Brasoveanu, care recunoaste ca nici 10 – 12 milioane pe an daca s-ar aloca pentru un copil sau un tanar nu este mult.Scris de Carmen SERBAN

Pe faras se afla si procurorii Ioan Irimie si Alexandru Chiciu,

doi dintre magistratii care au intocmit dosarul &#8222Sechelariu”

Daniel Morar, seful Departamentul National Anticoruptie (DNA), cere ca 11 procurori anticoruptie sa fie dati afara din departament, lista acestora fiind trimisa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), la finele saptamanii trecute. Printre cei 11 se numara si doi magistrati care au lucrat la dosarul fostului primar al Bacaului, Dumitru Sechelariu. Avocatul acestuia caracterizeaza cererea noului sef de la PNA drept o miscare pur administrativa si spune ca motivul ar fi incompetenta procurorilor vizati.

Surse judiciare au declarat agentiei MEDIAFAX ca lista celor 11 anchetatori vizati a fost trimisa CSM vineri seara, urmand a fi luata in discutie in sedinta de marti a Consiliului. Potrivit modificarilor aduse recent la legile privind reforma justitiei, avizul CSM este unul consultativ, revocarile si numirile in functii fiind facute de catre presedintele tarii, la propunerea motivata a ministrului Justitiei, a sefului Parchetului instantei supreme sau al fostului PNA. Potrivit site-ului CSM, Morar doreste revocarea din functiile de conducere si de executie din cadrul DNA a cinci sefi de servicii: Ioan Irimie (seful Serviciului teritorial Cluj), Ioan Otel (seful Serviciului teritorial Constanta), Alois Imbrea (seful Serviciului teritorial Iasi), Constantin Stefanescu (seful Serviciului teritorial Ploiesti) si Gheorghe Vizitiu (seful Serviciului de anchete speciale, din structura centrala a fostului PNA). Totodata, este ceruta eliminarea din DNA a unui anchetator din cadrul Serviciului teritorial Cluj si a cinci procurori din structura centrala a fostului PNA. Acestia sunt Nicolae Dorel Pascut si, respectiv, Alexandru Chiciu, Carmen Cojocariu, Ioan Ciofu, Gheorghe Stan si Octavian Lupescu.

Sub lupa presei

Unii dintre cei a caror eliminare o cere procurorul general Daniel Morar s-au aflat in atentia presei, in diferite momente, cel mai adesea din cauza dosarelor pe care le-au instrumentat. Numele lui Ioan Irimie – seful Serviciului teritorial Cluj – a fost vehiculat, acum cateva luni, ca posibil inlocuitor si, ulterior, succesor al lui Ioan Amarie la conducerea PNA. Procurorul Ioan Otel este unul dintre cei doi anchetatori care au semnat rechizitoriul prin care Traian Basescu a fost trimis in judecata, in dosarul &#8222Flota”, aflat pe rolul instantei supreme. Otel a fost vizat de o plangere penala pe care Basescu a inaintat-o legat de modul in care s-a facut cercetarea. Procurorul Constantin Stefanescu, seful Serviciului Teritorial Ploiesti, s-a implicat in instrumentarea primelor dosare vizand mafia petrolului. Gheorghe Vizitiu este seful Serviciului de anchete speciale din cadrul structurii centrale a fostului PNA, cea care a realizat primul dosar penal in baza caruia a fost trimis in judecata un senator.

Chiciu in cadere libera

Procurorul Alexandru Chiciu a fost eliberat la cerere din functia de sef al Sectiei a II-a penale (Sectia de combatere a infractiunilor conexe faptelor de coruptie) a fostului PNA, in vara acestui an, el fiind vizat de propunerile de destituire facute de ministrul Justitiei, in momentul in care a fost schimbata intreaga conducere a acestei structuri de ancheta. El a solicitat in 19 iulie eliberarea din functie din motive medicale astfel ca, la fel ca in cazul sefului PNA, Ioan Amarie, solicitarea de revocare facuta de Macovei a ramas fara obiect. Chiciu a coordonat Sectia a II-a timp de un an si doua luni, timp in care a fortat intocmirea dosarului fostului primar al Bacaului Dumitru Sechelariu. Numele lui Chiciu a fost legat mereu si de cazul Armagedon II, in care a fost vizat Mugur Ciuvica (fostul sef de cabinet al lui Emil Constantinescu). &#8222Schimbarea este una pur administrativa. Cei 11 n-au reusit sa respecte ordinele primite. A fost un fel de examen pentru ramanerea in PNA. Nereusind au fost exclusi. Multi dintre ei au fost detasati din tara cu cate o comanda clara. A fost si cazul lui Ioan Irimie adus special pentru dosarului lui Dumitru Sechelariu. Cred ca Morar a inteles mai repede despre ce este vorba. Nu-i stiu pe toti procurorii in cauza dar pot spune ca platesc pentru incompetenta lor”, ne-a declarat avocatul Catalin Dancu, aparatorului fostului primar al Bacaului. Daniel Morar anunta inca de la numirea sa la conducerea fostului PNA ca va evalua activitatea tuturor procurorilor anticoruptie si ca va propune destituiri, pentru eficientizarea activitatii structurii si pentru profesionalizarea celor implicati in lupta anticoruptie.

Scris de Catalin BEJAN

De anul acesta, profesorii trebuie sa fie examinati de psihologi scolari, care nu exista in judetul Bacau. Cadrele didactice ar putea fi amendate daca nu sunt la zi cu examenul medical periodic. Vizita la medic este obligatorie si trebuie platita de anagajator. Profesorii sunt siliti insa sa scoata bani din buzunar.

In luna august, ministrul educatiei, Mircea Miclea, a emis un ordin prin care impune efectuarea controlului psihologic anual numai la psihologii scolari. Insa, acesti psihologi nu exista. Pentru a intra in aceasta categorie, psihologii trebuie sa treaca printr-o testare, pe care insa nu a organizat-o nimeni nici pana in ziua de astazi. &#8222Nu am cunostinta de existenta psihologilor scolari, ne-a declarat dr. Mihaela Popescu, director al Directiei de Sanatate Publica. De altfel, nici psihologi fara aceasta competenta nu prea avem. In perioada inundatiilor a trebuit sa facem echipe cu mai multi specialisti. Cu greu am adunat sapte psihologi din tot judetul”. Asa se face ca examinarile psihologice, care ar trebui luate in serios, conform ordinului ministerial, sunt o simpla formalitate. Constienti ca psihologii nu pot deveni &#8222scolari” peste noapte, emitentii ordinului au adaugat ca examinarea se poate face pe parcursul anului scolar. Se pare insa ca testarea psihologilor nu va avea loc in urmatoarele luni, asa ca profesorii vor fi examinati abia spre sfarsitul anului scolar, ceea ce nu va fi de nici un folos elevilor.

In plus, profesorii trebuie sa scoata bani din buzunar pentru examenele medicale, cand, conform legii, ar trebui sa fie platite sau decontate de anagajator, adica Ministerul Educatiei. Ordinul din august, semnat de Mircea Miclea si presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, prevede ca profesorii din invatamantul preuniversitar trebuie sa treaca anual prin mai multe examene medicale, nu doar cel psihologic. Ei trebuie sa primeasca de la medicul de familie avizul ca sunt sanatosi din punct de vedere clinic, iar de la radiologie, rezultatul examenului micro. &#8222Anul trecut a fost singurul in care s-a respectat legea si profesorilor li s-a platit examenul medical de catre angajator, a declarat Gheorghe Manole Chiriac, liderul Sindicatului Liber din Invatamant, la ultima intalnire a Comisiei de Dialog Social de la Prefectura. Acum, isi platesc singuri vizitele la medici, iar costul este prea ridicat”. Luna aceasta, examenul medical periodic va fi tema unor controale in scoli si licee, iar pe profesorii care nu sunt in legalitate ii pasc amenzi de zeci de milioane.Scris de Doina MINCU

Incepe anul universitar si situatia caminelor studentesti este una care nemultumeste atat parintii si studentii, cat si cadrele universitare. Studentii bacauani trebuie sa se gandeasca unde vor locui din luna februarie.

Mai sunt doar cateva zile si incepe noul an universitar. Ca in fiecare an, studentii au nemultumiri privind caminele universitatii din Bacau. &#8221Nu este nici o diferenta fata de anul trecut&#8221 a pus verdictul un student. Intr-o camera sunt patru studenti de la inginerie si s-au apucat de zugravit, pe banii lor. Sunt nemultumiti ca &#8222nu s-a facut nici o renovare&#8221, iar &#8222saltelele sunt mizerabile si paturile infecte, murdare, mucegaite&#8221.Cu toate acestea, un student trebuie sa scoata din buzunar o suma de minimum 650.000 lei. Asa se prezinta situatia in caminul mixt al Universitatii Bacau. Anul trecut, Liga studentilor a obtinut o finantare de 16 miliarde lei de la Banca Mondiala, pentru modernizarea acestuia. La 1 octombrie a.c., trebuia sa demareze reparatia capitala, dar la presiunea studentilor, inceperea lucrarilor s-a amanat pana in luna februarie. Ana Maria Chirila, presedinte al Ligii Studentilor din cadrul Universitatii Bacau, este de parere ca &#8222decat sa lasam studentii sa stea la licee, unde sa n-aiba nici apa, mai bine sa stea in camin. Unele camere de la licee nici macar nu aveau paturi&#8221.

&#8222Sunt studentii multumiti, suntem si noi”

Gheorghe Pintilie, profesor doctor inginer – prorector pe probleme economice si studentesti, afirma ca &#8222a fost complet igienizat caminul de fete din corpul C. Toate holurile si camerele au fost zugravite, de asemenea s-a fectuat si dezinsectia anuala&#8221. &#8222S-au facut mai multe decat anul trecut, acum au zugravit si camerele. Anul trecut s-a varuit doar pe holuri&#8221 afirma o studenta la inginerie. Pentru a moderniza camerele studentilor, Universitatea a dorit sa cumpere mobilier (scaune, mese, dulapuri), din surse proprii de finantare. Achizitia nu a putut fi facuta deoarece exista o ordonanta de urgenta ce nu permite unitatilor bugetare sa faca astfel de cheltuieli pana la sfarsitul anului.S-au facut demersuri pentru ca Universitatea sa intre intr-unul din cazurile exceptate, iar in momentul in care vor primi aprobarea vor achizitiona mobilier pentru camerele din camine. Despre caminul mixt, Gheorghe Pintilie afirma ca &#8222situatie este alta, s-a facut in doua saptamani ce trebuia facut intr-o vara&#8221 pentru ca acesta sa-i poata primi pe studenti. Pentru ca studentii sa-si faca existenta cat mai comoda si-au adus de acasa un dulap si un frigider. Pana in februarie vor avea unde sta, dupa aceea vor vedea. Unii dintre ei se vor muta in caminele liceelor, altii in gazda sau la rude.

Scris de Alina BERUICA

Spitalele romanesti ar putea fi privatizate. Opiniile lumii medicale sunt impartite: patul de spital ar putea deveni &#8222un lux&#8221 sau &#8222de lux&#8221. Pentru populatia de rand ar ramane doar un spital sau doua. In judetul Bacau se afla primul spital privatizat din tara.

Ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, a anuntat ca vrea sa scoata la privatizare spitalele romanesti. Daca intentia va fi dusa pana la capat, in fiecare judet vor ramane doar unul sau doua spitale publice, pentru populatia cu venituri scazute.

Modul in care aceasta masura va fi pusa in practica nu a fost specificat inca. Ministrul a mai spus ca incearca sa scape astfel bugetul de pietrele de moara care sunt spitalele nerentabile, ingropate in datorii si fara sanse de a fi acreditate si acceptate sa mai lucreze dupa integrarea in UE.

Doar unul-doua spitale pentru oamenii simpli

Lumea medicala si-a exprimat ingrijorarea ca un eventual investitor privat va renunta la sectoarele neprofitabile, orientandu-se spre cele gen chirurgie plastica. Si precedentul ministru, Mircea Cinteza, a intentionat sa privatizeze unitatile cu paturi, dar s-a lovit de opozitia medicilor care au folosit drept argument perspectiva ca spitalele sa devina de lux, inaccesibile pacientilor de rand. Mai exista posibilitatea ca pacientii sa moara cu zile pentru ca nu-si permit sa plateasca spitalizarea. Si acum, medicii se plang ca bolnavii ajung la ei in stadii avansate ale bolilor. Privatizarea dupa modelul &#8222Nicolaescu&#8221 ar fi o premiera in Europa, unde spitalele sunt in majoritate publice. Populatia Romaniei se zbate intr-o saracie care ar putea face din spitalele private o Fata Morgana.

Dr. Leonard Rosu, directorul Spitalului Judetean de Urgenta:

&#8222Privatizarea spitalelor e un lucru la care refuz sa ma gandesc. O enormitate! In toata lumea exista spitale de stat, cu dotare extraordinar de buna, care pot rezolva orice caz. Spitalele private reprezinta un procent mic in Europa, iar ziua de spitalizare costa intr-o astfel de unitate chiar si 1.500 de dolari pe zi. O practica frecventa este cea a cazarii pacientilor la hoteluri de patru stele, caci e mai ieftin decat in spital. Noi suntem acum obligati sa ne incadram in 800.000 lei/zi: masa, casa, tratament. Va dau ca exemplu Maternitatea. Daca maine s-ar privatiza, tot maine s-ar inchide. A fost proiectata pentru natalitatea de acum 30 de ani. Cu scaderea natalitatii, fiind platiti pe servicii, ar da faliment&#8221.

Dr. Marin Bustuc, director adjunct al Directiei de Sanatate Publica:

&#8222E o idee buna privatizarea. Avem exemplu in judet: spitalul din Podu Turcului. Inainte aveam mereu probleme acolo cu salariile, dotarea, asistenta medicala. Nu e pericol cu privatizarea daca se intocmeste cum trebuie caietul de sarcini. Eu am fost in comisia de privatizare a spitalului de la Podu Turcului. S-a impus pastrarea obiectului de activitate, a sectiilor majore si a salariatilor. Acum, acolo exista si sectii noi, au personal, vin chiar si profesori universitari de la Iasi, iar pacientii vin si din alte judete&#8221.

Aurel Cretu, lider Sindicatul Sanitas:

&#8222Daca nu se gaseste alternativa pentru populatia saraca, e o masura proasta. Pe de alta parte, privatizarea ar putea avea efecte bune. Vom avea insa grija sa impunem conditii, cum ar fi protectia sociala. Nu suntem adeptii tinerii cu forta a angajatilor pe locurile de munca de acum, dar nici sa fie concediati dupa privatizare. Sa primeze selectia in functie de capacitatile profesionale.&#8221

Scris de Doina MINCU

In judetul Bacau, viiturile au spulberat 771 de case si au avariat peste 1000. Guvernul a promis bani, materiale, teren, asistenta. Pana la ora asta au sosit 40 la suta din materialele necesare. Unii sinistrati, inca in putere, au imprumutat bani si s-au apucat de treaba. Din 771 case distruse, UNA e gata. A fost construita si inaugurata la Moinesti.

In judetul Bacau, inundatiile au afectat 2080 case, din care 771 trebuie reconstruite din temelii. Cel mai crunt lovite de revarsarea apelor au fost Gura Vaii, cu 283 de case distruse total, Asau, cu 143, Comanesti – 88, Agas – 46, Darmanesti – 39, Urechesti – 35, Dofteana – 20. Guvernul a promis materiale, asistenta tehnica, bani etc., dar s-a urnit tarziu. Unii sinistrati n-au mai asteptat boltarii de la stat. In Agas, 17 case sunt aproape terminate, fiind ridicate pana la acoperis. Trei in Cotumba si trei in Agas au fost construite de sateni, iar alte 11, de Episcopia Sucevei. Sinistatii n-au avut bani sa cumpere pamant, dar au facut o intelegere, girata de primarul Toma Spoiala. „Oamenii n-au stat degeaba, sustine el. Vanzatorii le-au dat terenul, stiind ca vor primi banii cand vor sosi subventiile&#8221. Din 114 case avariate, peste 50 au fost reparate. Si in Asau sunt cateva imobile noi. Cretu Constantin si Neculai Bors, din Asau, au casele „la rosu&#8221. Primul, in Lunca, al doilea, in Goioasa. O alta familie din Asau a acceptat sa se mute la Moinesti. Casa lui Rusu Mircea a fost construita de o primarie din Bistrita Nasaud, care a organizat si inaugurarea imobilului. „Au pus o singura conditie: fara aparate de filmat, fara publicitate, declara Stefan Potoroaca. Sambata au venit din Bistrita doua autocare cu enoriasi ca sa participe la sfintire&#8221. In Asau, 143 de case au fost distruse total, dar numai 128 de familii, care au avut act de proprietate, vor beneficia de sprijin. Problema terenului revine in actualitate. „Pe islaz nu se poate construi, eu nu pot sa-mi raspunderea, declara Stefan Potoroaca. I-am spus domnului prefect, acolo sunt alunecari de teren&#8221.

Casele din Comanesti vor fi reevaluate

Din cele 88 de familii sinsitrate din Comanesti, doar una are, in momentul de fata, casa aproape gata. „Imobilul a fost construit de o firma din Vermesti, iar beneficiarul a fost stabilit prin tragere la sorti&#8221, declara viceprimarul Nicolae Ciocan. Alte 10 au fost incepute tot in Vermesti. Casele care au nevoie de consolidari sau reparatii, 235, vor fi revaluate de o comisie infiintata la Prefectura Bacau. „Eu cred ca ca aproximativ 60 la suta din sinistrati vor avea case in aceasta iarna&#8221, a declarat Ciocan. Fundatia Habitat pentru Umanitate s-a angajat sa repare sapte case in Laloaia. Raman, insa, 228 de familii disperate, care nu stiu cum se vor descurca. „Guvernul nu a trimis materiale pentru consolidari si reparatii, declara Dumitru Nada, seful secretariatului CJSU. Nici pentru casele distruse total n-au venit toate materialele&#8221. Doar 40 la suta din cimentul si cheresteaua necesara au ajuns la sinistrati.

Prefectul e, inca, optimist

In Bacau, o singura casa este, nu finalizata, dar aproape finalizata. Cele partial afectate se afla in diferite faze de reabilitare. „Pe 5 octombrie vor fi terminate, asa au promis firmele de constructie, a declarat primarul Romeo Stavarache. Multe case sunt din chirpici si necesita si consolidari, nu numai reparatii&#8221. Initial, numarul caselor distruse total in Bacau era 39, apoi s-a ajuns la 16, iar acum sunt 13. Din aceastea, una e gata, iar 12 au doar fundatie. Cea aproape gata este a familiei Lacatusu, str. Pr. Bradului. Prima demolata, prima refacuta. „Au beneficiat de sponsorizarea unei firmei”, a explicat primarul. Societatile de constructie vor fi platite din banii stransi in conturile „Speranta&#8221, 2,4 mliarde lei. „Nu cred sa ne ajunga, a declarat Romeo Stavarache. Din bugetul local am rezervat 5 miliarde de lei, dar ii vom cheltui ultimii&#8221. Cel mai rau stau lucrurile la Gura Vaii, unde nici problema locatiei n-a fost solutionata. Prefectul Gabriel Berca acuza lipsa de solidaritate a bacauanilor. E, totusi, optimist: „Ministerul Constructiilor ne-a promis ca locuintele vor fi realizate de ANL, pe Rotunda&#8221. Autoritatile au ales dealul Rotunda, insa rromii refuza categoric si cer langa Chimcomplex. Apele au distrus la Gura Vaii 283 de case, dar in acestea locuiau 1600 de persoane, care nu au, la ora asta, adapost.Scris de Silvia PATRASCANU

Din cauza unui teren de cateva sute de metri patrati, in Girleni s-a ajuns la moarte de om. Intr-un moment de furie, Remus Ciobanu si-a lovit vecinul, pe Georgica Hadimbu, cu un levier in cap. Pustiul victimei, in varsta de 9 ani, a asistat la toata scena. Ciobanu va trebui sa dea socoteala pentru infractiunea de omor calificat.

Conflictul intre Georgica Hadimbu, in varsta de 51 de ani si Remus Ciobanu, de 52 de ani, dureaza de trei ani. Iar motivul acestei dusmanii nu este altul decat o bucata de pamant, asupra careia cei doi isi exercitau dreptul de proprietate. „Terenul a fost mostenit de sotul meu, insa printr-un concurs de imprejurari, Ciobanu are titlu de proprietate asupra lui, ne explica Marieta Hadimbu. De trei ani incoace, noi cultivam terenul, iar Ciobanu strangea recolta. De aici toate certurile&#8221. Saptamana trecuta insa, pentru pamantul din vatra satului Girleni s-a facut moarte de om. Mai grav ca bataia s-a petrecut sub ochii unui copil de noua ani, care si-a vazut tatal pe moarte. „Joi am auzit tractorul lui Ciobanu care ara terenul nostru, povesteste Marieta Hadimbu. Sotul meu s-a enervat tare rau si s-a dus la Ciobanu sa-l opreasca. Apoi am auzit scandal mare. L-am trimis pe baiat sa vada ce se intampla&#8221. Copilul a asistat la toata scena de violenta dintre Georgica Hadimbu si Remus Ciobanu. In incercarea de a-l opri sa mai are pamantul, Hadimbu a luat un pietroi si a tintit geamul tractorului, pe care l-a spart. Deloc luat prin surprindere, Ciobanu a reactionat imediat. El a aruncat cu un ciocan dupa „dusmanul&#8221 lui, dar acesta s-a ferit. Atunci tractoristul a pus mana pe un levier si l-a trosnit pe Hadimbu drept in moalele capului. Barbatul s-a prabusit din picioare ca retezat. „Fiul meu a alergat imediat la taica-su si i-a ridicat pe brate capul plin de sange. Apoi, sotul meu s-a caznit sa ajunga in curte. L-am dus imediat la spital. Pe drum mi-a zis: Alte cuvinte nu a mai rostit&#8221, mai spune Marieta Hadimbu.

De la vatamare corporala la omor calificat

Victima a fost transportata, mai intai, la Spitalul Orasenesc Buhusi, insa data fiind starea sa de sanatate s-a facut transferul la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau. Diagnosticul stabilit de medici a fost traumatism cranio-cerebral acut deschis, delacerare cerebrala. In pofida ingrijirilor de specialitate primite, miercuri seara, Georgica Hadimbu si-a dat obstescul sfarsit. Desi initial, Remus Ciobanu a fost cercetat pentru vatamare corporala grava, odata cu decesul victimei s-a schimbat si incadrarea juridica. El urmeaza sa dea socoteala pentru infractiunea de omor calificat. Ciobanu a fost retinut 24 de ore pe baza de ordonanta, iar ieri pe numele sau instanta bacauana a emis mandat de arestare. Daca va fi gasit vinovat, Remus Ciobanu risca ani grei de inchisoare.Scris de Lili ADOCHITEI

Doi cetateni din comuna Agas, care n-au vrut sa-si decline identitatea (pentru ca &#8222domnul primar ar pune ochii pe noi si e genul de om care nu te uita si nici nu te iarta”), ne-au informat, telefonic, ca s-au decis sa anunte presa &#8222in calitate de parinti care au copii la scoala” si nu vor sa stea cu bratele in san cand vad cum scoala este in pericol de a ramane fara jumatate de curte, iar cativa cetateni perturba intreg programul scolar.

Primarul a incercat sa ne abureasca

Cei doi parinti ne-au relatat ca Primaria a vandut la cinci familii sinistrate din comuna un teren invecinat cu Scoala de arte si meserii, pentru a-si construi acolo alte locuinte in locul celor distruse de inundatiile din luna iulie. Pana aici, nimic deosebit. Numai ca, sustin cei doi parinti revoltati, terenul respectiv nu avea drum de acces si, cu invoire de la dom&#8217 primar, cetatenii respectivi au perturbat si continua sa perturbeze programul scolar, &#8222ba chiar sa considere ca ograda scolii e proprietatea lor, pe care pot face orice le trece prin cap, fara sa tina cont de programul elevilor si de nevoile scolii”, iar &#8222primarul si postul de politie nu iau nici o masura, desi doamna directoare a facut plangere si colo, si colo”. Contactat de noi, primarul comunei Agas, Marian Toma Spoiala, a prezentat altfel lucrurile, vrand sa diminueze proportiile problemei. &#8222Directoarea sa-si vada de treburile ei, de terenurile din comuna ma ocup eu. Ce daca-si construiesc oamenii case acolo, langa scoala? E singura scoala care are in vecinatate case? Si daca n-au drum de acces, nu trebuia sa care pe undeva materialele de constructii? Le-am dat voie sa le care prin curtea scolii si tot pe-acolo o sa facem si drumul de acces. In fond, terenul e al comunitatii, consiliul local hotaraste ce face cu el”. O fi terenul din comuna al comunitatii, nu insa si cand e vorba despre curtea scolii, care apartine unitatii scolare respective, deci Ministerului Educatiei si Cercetarii, si nu poate fi instrainat decat prin Hotarare de Guvern. Credeam ca cineva i-a soptit acest lucru primarului Marian Toma Spoiala. Care a si incercat sa ne abureasca.

Directoarea scolii prezinta alta varianta

Iata ce ne-a declarat directoarea Scolii de arte si meserii Agas, profesoara Mida Apetrei: &#8222Incepand cu luna august, cetatenii care au cumparat terenul din vecinatatea scolii au depozitat materialele in curtea unitatii noastre, fara a ne cere consimtamantul si au inceput sa treaca prin curtea scolii cu masinile sau carutele cu materiale. De cand au inceput cursurile, muncitorii care lucreaza la casele respective fac un zgomot infernal, perturband grav desfasurarea orelor de curs. Prin curtea scolii trec masini, buldozere, betonierele fac zgomot, e un vacarm asurzitor”. Mai mult decat atat, unul dintre noii &#8222megiesi” ai scolii a creat si altfel de probleme. &#8222Neculai Botezatu a demolat gardul scolii si a plasat stalpi metalici, marcand portile, care sunt la aproximativ doi metri de intrarea elevilor in scoala, precizeaza directoarea Mida Apetrei. Noi am inchis cu lacat portile scolii, dar Botezatu Neculai a taiat lantul si lacatul, fortand intrarea”.

Primaria si Politia n-aud, nu vad

Am intrebat-o pe directoarea scolii daca nu a adus la cunostinta Primariei si a postului de politie din comuna intrarea abuziva a cetateanului respectiv in perimetrul scolii. Raspunsul a fost afirmativ: &#8222Am depus la Primaria comunei Agas sesizarea inregistrata cu nr.6492/15.09.2005, iar a doua zi, dupa ce Neculai Botezatu a spart si cel de-al doilea lacat pus de noi, am depus si la Politia Agas o reclamatie, inregistrata cu nr.5555/16.09.2005, dar nici primarul, nici seful de post n-au miscat un deget”. Primarul impinge, insa, lucrurile si mai departe, preconizand sa mai ia din terenul scolii o portiune, dintre cladirea scolii si gardul cetateanului Dumitru Merlusca, pentru a face cale de acces spre noile locuinte, fara a tine seama nici de proprietar, care este scoala, nici de faptul ca pe terenul respectiv sunt amplasate lotul scolar, livada scolii, straturile cu plante medicinale si ornamentale, grupurile sanitare pentru elevi si pentru cadrele didactice. Primarul nu vrea sa tina cont nici macar de faptul ca o cale de acces ar putea fi deschisa foarte usor, si fara scandal, prin spatele atelierului scolar si al grajdului primariei. Inspectorii scolari cu probleme de management Radu Ghiciusca si Dumitru Botezatu ne-au confirmat spusele directoarei Mida Apetrei, inclusiv faptul ca lanturile si lacatele puse la poarta scolii au fost sparte in cateva randuri. Inspectorul scolar general Radu Ababei ne-a declarat: &#8222Ma voi deplasa personal la Agas sa vad care este situatia si daca lucrurile nu reintra grabnic in normalitate voi sesiza imediat Prefectura si Consiliul Judetean. Cineva trebuie sa-i deschida ochii primarului si sa-i spuna cui apartin de drept scoala si curtea acesteia”. Ramanem pe receptie.

Scris de Stefan OLTEANU

O femeie de 52 de ani, din Bacau, spune ca viata i-a fost distrusa de o vizita la stomatolog, cu peste 15 ani in urma, cand a contractat virusul hepatitei B si C. Ultima vizita la dentist i-a provocat un nou chin. In urma unei extractii, a ajuns pe mainile chirurgului.

&#8222Am contractat virusul hepatitei B si C cu ani in urma, la dentist”, ne-a declarat Rodica Placinta”. Toata viata mea a stat sub semnul acestei boli: internari frecvente in spitale, tratament si suferinta. In luna august am fost nevoita sa trec din nou pragul unui cabinet. Am apelat la dr. Iulia Sava pe 26 august, care a incercat sa-mi scoata maseaua. Numai ca a rupt-o. Mi-a zis sa las maseaua asa, ca pot trai toata viata cu ea”. Pentru ca i s-a umflat falca, s-a dus noaptea la urgente, unde nu a fost primita si i s-a recomandat sa ia antibiotice. &#8222Eram innebunita de durere”, povesteste femeia. &#8222Am mers la un cabinet unde am fost supusa unei interventii chirurgicale. Nu voi uita toata viata prin ce am trecut. Era sa mor sufocata cu sange. A trecut o luna de la extractie si nu se mai termina chinul meu. I-am cerut sa ma despagubeasca, dar refuza”.

Stomatologul se declara nevinovat

Dr. Iulia Sava sustine ca nu a gresit cu nimic in timpul interventiei. Initial a declarat ca pacienta nu avea infectie, dar in timpul discutiei a admis ca la radacina molarului era puroi, dar nu a putut sa-si dea seama de asta inaintea extractiei. &#8222Fiind molar de minte, s-a rupt”, declara dr. Sava. &#8222Am trimis-o pentru radiografie si am dat indicatie pentru chirurg. Ghinionul a facut sa fie vineri. I-am zis sa ia algocalmin, dar mi-a zis ca are hepatita B si C. Atunci, m-am blocat si nu i-am mai dat antibiotice”. Dr. Sava mai declara ca, la presiunile pacientei, i-a oferit ulterior acesteia tot felul de medicamente. &#8222I-am dat 700.000 lei pentru injectii, Esentiale, medicamente pentru detoxifierea ficatului, chiar si 10 tablete de Zinat”. Dr. Sava sustine ca pacienta nu a fost operata si ca pansamentul facial nu demonstreaza nimic. Chirurgul care a efectuat interventia, dr. Mariana Goroneanu, ne-a declarat ca Rodica Placinta a venit in stare proasta la cabinet. &#8222S-a initiat o extractie, dar momentul nu a fost bine ales. Ar fi trebuit sa se prescrie intai un tratament cu antibiotice. A evoluat greu, avand un organism tarat. Ne-a luat doua saptamani sa o facem sa-si revina. I-am dat la inceput retete mai ieftine, dar s-a ajuns la cefalosporine scumpe. Pacienta va avea cicatrice toata viata”.

Plangere la Colegiul Medicilor Dentisti

&#8222Rodica Placinta a depus o reclamatie la noi impotriva doctorului Iulia Sava”, a declarat Mina Bustiuc, secretar Colegiul Medicilor Dentisti. &#8222Pacienta acuza o extractie neterminata. Urmeaza sa ne aduca fisa medicala de la doctorul stomatolog care a consultat-o dupa ce a fost tratata de Iulia Sava. Dupa ce vom strange toate probele si vom organiza o intrevedere atat cu reclamanta, cat si cu doctorul acuzat, vom analiza plangerea. In cazul in care va fi vorba de culpa medicala, se va constitui o comisie care va analiza si va da rezultatul anchetei”.

Scris de Doina MINCU Iulia CUCU

Septembrie se sfarseste, dar in spitale aprovizionarea de toamna a inceput cu pasi mici. Abia s-au igienizat camarile si pivnitele, s-au spalat butoaiele. Una dintre cauzele intarzierii o reprezinta lipsa banilor, caci spitalele din judetul Bacau au semnat contract de finantare cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) pe 10 luni, asa ca au bani doar pana luna viitoare. Singura speranta pentru a supravietui si in ultimele luni o reprezinta rectificarea bugetara.

La Spitalul Judetean de Urgenta aprovizionarea demareaza in luna octombrie. Necesarul este urias, caci primesc hrana zilnic in jur de o mie de pacienti. &#8222Vom achizitiona 30 de tone de cartofi prin licitatie electronica”, ne-a declarat Teofil Rosu, director administrativ. &#8222Noi cautam producatori cu putere economica mare, care pot sa ne astepte cu plata chiar si cateva luni, pana avem fonduri. Conservele le achizitionam lunar. Mai avem pe stoc fasole, mazare, ghiveci. La cartofi nu ne grabim, caci anul trecut i-am cumparat devreme si s-au stafidit”.

Bolnavii de la Buhusi nu mai vad lapte si branza

La Spitalul Buhusi, toate fortele s-au canalizat spre reparatii la instalatia de incalzire. &#8222Abia acum ne mobilizam pentru aprovizionare”, ne-a declarat dr. Elena Mazilu, directorul spitalului. &#8222Problema este ca nu avem bani. Daca are vreun spital, sa ne spuna si noua cum a reusit! Nu stam deloc bine cu banii. Le dam bolnavilor carne doar de doua ori pe saptamana. Facem eforturi sa le asiguram celor de la Psihiatrie de trei ori pe saptamana. Din cauza lipsei banilor renuntam si la contractul pentru lapte si branza”. Dr. Mazilu mai spune ca branza nu ar trebui sa lipseasca din meniul unui bolnav, dar ii e teama ca daca nu plateste facturile la timp trebuie sa aduca bani de acasa. Asa ca baza vor fi cartofii (va face o comanda de 15 tone). Din

fericire, mai primesc sponsorizari. De curand, in virtutea unei traditii, Asociatia Betania a ajutat spitalul buhusean cu conserve.

Maiestria bucatarilor acopera lipsurile

La Spitalul Municipal Onesti se incearca anul acesta un experiment. Dupa cum ne-a dezvaluit dr. Doru Androne, director, se vor cumpara mai putini cartofi decat in alti ani. &#8222Vrem ca varza si cartofii sa nu mai fie hrana de baza din spital. Incercam o diversificare a alimentatiei si sa furnizam mai multe proteine pacientilor. Pentru insilozari avem fonduri in buget. Pentru carne, oua si branza, insa, vom vedea cum ne vom descurca. Bolnavii nostri au carne de doua trei ori pe saptamana”. Bucataria spitalului onestean este impresionanta ca dotare si ca personal. In lipsa fondurilor indestulatoare, directorul Androne merge pe mana bucatarilor. &#8222Cu aceeasi materie prima poate iesi mancare buna sau rea. Avem bucatari priceputi si asistent dietetician”, spune directorul onestean. Spitalul Moinesti sta bine la capitolul aprovizionare. &#8222Am licitat deja pentru cartofi, iar pretul e bun: 4.600 lei/kilogramul, la fel ca anul trecut”, ne-a declarat Ana Gaman, contabil-sef. &#8222Restul procuram prin selectie de oferte. Momentan stam bine cu banii, dar contractul se termina in octombrie. Sa vedem ce primim la rectificare”.Scris de Doina MINCU / Iulia CUCU

Ziua de marti, 27 septembrie, nu va fi uitata niciodata de familia Papanicu din Onesti. O zi aparent normala avea sa se transforme intr-o mare tragedie, care i-a indoliat pentru totdeauna. Fetita lor Maria, de numai 6 anisori, a murit zdrobita sub o cruce de piatra. Accidentul a fost posibil si din cauza degradarii excesive a monumentului funerar aflat in Cimitirul Eroilor.

Sa fi fost ceasul trecut de orele 18 &#8230 Fetita lor, in varsta de numai 6 anisori se afla in curtea bunicii, din comuna Bogdanesti. Tatal, Adi Papanicu a venit de la Onesti pentru a o ajuta in gospodarie pe mama sa, aflata de cativa ani imobilizata la pat. Casa batraneasca este situata langa Cimitirul Eroilor din comuna, loc pe care, copiii satului l-au transformat de multe ori in teren de joaca. Era locul preferat pentru o partida de &#8222de-a v-ati ascunselea” sau &#8222ratele si vanatorii”. Nimeni nu s-a gandit vreodata ca un joc nevinovat se poate transforma intr-o nenorocire. Asa s-a intamplat si in acea seara blestemata, cand, linistea de nepatruns a cimitirului a fost tulburata de un strigat de ajutor. Un trosnet sinistru si o bufnitura surda&#8230 Atat au putut sa auda tatal fetitei si Ecaterina Darie, femeia platita sa o ingrijeasca pe batrana. Scena care li s-a desfasurat in fata ochilor, a fost de-a dreptul terifianta. Micuta zacea sub o cruce de piatra, desprinsa de la unul dintre monumentele funerare. Imediat, tatal fetitei s-a repezit catre locul cu pricina pentru a vedea ce s-a intamplat. Ajuns langa copil si-a dat seama de dimensiunea tragediei. A inceput sa strige dupa ajutor, si-a ridicat copilul de jos si a iesit cu fetita in drum, pentru a o transporta cat mai repede cu putinta la spital. In ciuda eforturilor depuse de medici, viata s-a scurs din trupul firav al fetitei. In urma investigatiilor efectuate, personalul medical a concluzionat ca decesul a fost cauzat de un traumatism toraco-abdominal sever. Parintii au refuzat cu indarjire sa creada ca Cel de Sus le-a luat-o in imparatia cerurilor pe &#8222micuta printesa”, asa cum o mai alintau ei din cand in cand. Era singurul lor copil pe care si l-au dorit foarte mult si pe care au reusit sa-l aiba abia dupa 14 ani de tratamente medicale. Nimeni nu stie cu exactitate ce s-a intamplat si mai ales cine a asezat crucea rupta de ceva vreme pe soclul ei. Anchetatorii banuiesc faptul ca micuta s-a sprijinit de acel monument funerar, iar crucea i-a cazut pe piept&#8230

Monumente uitate de autoritati

Este limpede ca desprinderea crucii de pe mormant a fost posibila cu trecerea anilor, rezistenta ei fiind serios afectata de intemperii. Cineva ar fi trebuit sa verifice periodic stabilitatea monumentelor funerare si sa ia masura indepartarii oricarui pericol de acest gen. Viceprimarul Bogdanestiului, Dorel Puscasu, impartaseste durerea familiei indoliate, dar arunca responsabilitatea intretinerii cimitirului, pe umerii Ministerului Cultelor. Totusi, acolo unde a existat bunavointa s-au gasit si solutii.

Indiferenta, nepasare, lipsa de fonduri, cazul nu este singular. In Romania exista zeci de cimitire pe care administratiile locale aproape ca le-au uitat cu totul. Trecerea anilor lasa urme adanci in structura monumentelor funerare, prabusirea acestora constituie o permanenta amenintare pentru toata lumea. Asociatia Nationala Cultul Eroilor – filiala Bacau, prin vocea col(r) Corneliu Chiries, a tras de-a lungul vremii nenumarate semnale de alarma autoritatilor locale si judetene, privind situatia dezastruoasa in care se afla multe monumente si cimitire ale eroilor patriei. Din pacate, aceste demersuri au ramas de cele mai multe ori fara raspuns. Ne facem datoria de a lansa un semnal de alarma pe care edilii localitatilor ar trebui sa-l ia in serios, asta inainte ca tragedii de acest fel sa mai curme si alte vieti nevinovate. Oricum, pentru micuta Maria este deja prea tarziu&#8230

Scris de Cristi AIOANEI Claudiu STEFANESCU