27 noiembrie 2024
Acasă Blog Pagina 5487

Primarul face dezvaluiri in cazul „mita la Primarie” / Listele masluite / Tentaculele mafiei locuintelor a cuprins Primaria si Consiliul Local

    In cazul privind arestarea Doinitei Hutu, angajata a Primariei Bacau, au aparut elemente noi, dezvaluite de insusi Romeo Stavarache. El sustine ca pe lista apareau persoane care au depus cererile in 2005, inaintea altora care asteapta de ani buni. Mai mult, exista o lista care a fost modificata substantial dupa ce a fost votata in sedinta CL.

    Romeo Stavarache a descoperit acum fel de fel de nereguli legate de listele cu persoane indreptatite sa primeasca locuinta. Unii au depus dosarul in 2005 si, hop, au si fost trecuti pe tabel si aprobati in sedinta CL. Razboiul declaratiilor se da intre sefi si subalterni. Primarul sustine ca Viorica Cretu si Lorena Lazarica erau colege cu Doinita Hutu si ca trebuie sa raspunda unor intrebari si acuzatii: &#8222Ele lucrau la dosarele ANL, sustine primarul. Ea se ocupa de partea de asociatii, nu de locuinte. Biroul se numeste Spatiu Locativ si Asociatii de Proprietari (SLAP). Hutu primea sesizari privind asociatiile si se ocupa de locuintele sociale, cele din fondul Primariei”. Stavarache a declarat, ieri, ca cele doua &#8222sunt intr-o mare culpa” deoarece au semnat tabele. De exemplu, lista 10584/24.03.2005, semnata de Doinita Hutu si Lorena Lazarica. &#8222Hutu se ocupa de dosarele ANL, poate nu stia domnul primar”, reactioneaza Lazarica, intrigata la culme. Ea arata ca Doinita Hutu facea referate si tabele, spunandu-le ca a primit dispozitii, direct sau la telefon, de la Nicolae Onica. Romeo Stavarache afirma ca nu poti sa acuzi pe cineva doar pentru faptul ca vorbeste la telefon cu subalternii sai. &#8222Erau probleme de serviciu. Si eu am vorbit cu Hutu cand am avut in audienta reclamatii de la asociatii”. Romeo Stavarache sustine ca nu o sprijina pe Hutu, dar afirma insistent ca celelate doua au lucrat cu dosarele ANL. &#8222E o lipsa de bun simt din partea lor sa dea vina pe altii”, sustine primarul.”Referatele de repartite din 2005 nu sunt semnate de Hutu? intreaba, revoltata, Lorena Lazarica. Au fost semnate de mine? Ea s-a ocupat de locuinte. Sa se dovedeasca, cu acte, ca ne-am ocupat noi. Eu, in mod clar, cer asta!”.

    Doinita Hutu, in rolul omului invizibil…

    Toate dosarele, 579, au fost predate de serviciu SLAP unei comisii infiintate prin dispozitia primarului, care le va reanaliza. Asta dupa arestarea Doinitei Hutu. Primarul spune ca a mai descoperit ceva socant: listele erau modificate si dupa ce treceau prin CL. In sedinta intra hotararea si, anexat, tabelul cu persoanele indreptatite sa primeasca locuinta. Dupa ce consilierii il votau, tabelul era modificat. &#822215 persoane au fost eliminate de pe lista aprobata in CL si introduse alte 15, care nici macar nu trecusera prin CL”, spune Romeo Stavarache. Cine a facut modificarile? &#8222De unde sa stiu?” intreaba el. Dar cine face lista? Foarte greu de aflat! Primarul sustine ca biroul SLAP facea lista, comisia CL verificand dosarele dupa sedinta. Lorena Lazarica prezinta altfel procedura: cetatenii depuneau cererea si actele la SLAP, aici se verifica dosarul, daca era complet si corect. &#8222Asta semnam eu”, sustine Lazarica. Lista care intra in CL era intocmita de Hutu pe baza altor liste, facute la audientele primarului si viceprimarului. Dosarele erau apoi analizate de comisia CL si intrau pe ordinea de zi. &#8222Comisia putea adauga sau taia ce voia, dar nu putea fi modificata lista dupa votul CL, existau copii, afirma Cretu. Daca s-a intamplat asa e foarte grav”. Ea spune ca Doinita Hutu se ducea la audiente si venea cu lista. &#8222De unde sa stiu daca lista era corecta sau nu? intreaba ea. Un lucru e sigur: Doinita Hutu a lucrat la dosare si se stia ca lucreaza”. Mirarea angajatelor e mare: ea se ducea cu actele la semnat, iar sefii nu-si dadeau seama ca in fata lor se afla Doinita Hutu?

    &#8222Asta va stabili Parchetul!”

    Nicolae Onica, viceprimar al Bacaului, afirma ca locuintele repartizate in 2004 au avut la baza dosarele aprobate de CL si ca listele au fost publice. Dar Doinita Hutu n-a fost arestata pentru locuintele repartizate in 2004, ci, in 2005, pentru luare de mita in schimbul unei promisiuni de locuinta realizabila in 2005. &#8222Faptul ca o angajata a primariei este in prezent arestata nu inseamna ca trebuie sa-i culpabilizati pe ceilalti angajati ai primariei care au stat de vorba cu ea, declara Nicolae Onica. Incercarea de a stabili o posibila legatura bazata pe anumite interese financiare dintre mine, ca viceprimar, si persoana in cauza este cel putin ridicola, in conditiile in care, repet, listele pentru aprobarea/repartizarea locuitelor au fost publice”. Totusi, cele doua angajate sustin in continuare ca sefii au stiut ca Doinita Hutu se ocupa de listele cu locuinte. E chiar ciudat ca primarul afirma, acum, ca Doinita Hutu nu s-a ocupat de locuintele ANL, ci numai de asociatiile de proprietari. Romeo Stavarache e convins: Doinita Hutu nu putea influenta comisia, asadar ii escroca pe oameni. Totusi, daca ea ii trecea pe lista in 2005, desi le-ar fi venit randul in 2006, inseamna ca le facea un serviciu. Cineva ar fi trebuit sa observe ca in tabel apar dosare inregistrate in 2005. E de presupus ca unii au inchis ochii sau au participat la actiune. &#8222E posibil, declara primarul, dar asta va stabili Parchetul!”Scris de Silvia PATRASCANU

    Cazul Bibliotecii Judetene, pe masa lui Tariceanu

    O „spovedanie&#8221 a vicepresedintelui Consiliului Judetean Bacau, Victor Mitocariu, a ajuns publica dupa ce „confesorul&#8221 sau, Bulibasa Constantin, a trimis esenta discutiei, intr-o scrisoare, prim ministrului Calin Popescu Tariceanu. Subiectul? „Situatia anormala in care se afla Biblioteca Judeteana &#171Costache Sturdza&#187 din Bacau&#8221. In trei puncte si mai multe subpuncte acesta enumera pentru cunostinta Guvernului Romaniei nemultumirile sale cu privire la situatia respectivei institutii de cultura si cateva propuneri pentru „prevenirea unor situatii anormale in randul cititorilor bacauani&#8221. Bulibasa Constantin propune primului ministru (!) consolidarea si extinderea cladirii Bibliotecii Judetene „pe terenul liber din jurul sau si al Prefecturii Bacau&#8221. Parand destul de documentat asupra unor date tehnice, Bulibasa cere urgentarea intocmirii documentatiei tehnice de executie a unui nou sediu pentru biblioteca pe terenul din zona Catedralei Ortodoxe „Inaltarea Domnului&#8221. De asemenea, confesorul paracios mai arata in aceasta scrisoare convingerea sa ca Biblioteca Judeteana ar trebui sa treaca „in patrimoniul&#8221 Consiliului Local Bacau. Finantarea lucrarilor de refacere, modernizare si extindere ale cladirii s-ar putea face, propune acesta, din diverse surse, una fiind datornicii la impozite si taxe, cu restante in perioada 1996 – 2004. „A fost o discutie privata. Eu mi-am spus necazurile mele. Ca Ministerulul Transportului, Constructiilor si Turismului tot amana inceperea lucrarilor de consolidare a vechiului sediu. Probabil s-a gandit ca ma ajuta. Dar nu m-a ajutat chiar deloc&#8221, ne-a declarat Victor Mitocariu, vicepresedintele Consiliului Judetean Bacau. Acesta presupune ca s-ar putea ca in demersul sau, Bulibasa sa mai fi fost „consiliat&#8221 de anumite persoane binevoitoare. Finalul acestei intamplari este cat se poate de banal. Guvernul a scris Prefecturii Bacau sa ia masurile legale care se impun si sa le trimita un raspuns in timpul legii. Prefectura a cerut un raspuns oficial Consiliului Judetean. Consiliul Judetean, Bibliotecii Judetene. Raspunsul s-a facut, iar la Guvern va ajunge o scrisoare frumoasa din care reiese ca totul e in regula cu biblioteca judetului Bacau, ca toata lumea e multumita si ca vom trai fericiti pana la adanci batraneti. Toate cu mentiunea ca propunerile „petentului&#8221 Bulibasa „ies din sfera Bibliotecii Judetene&#8221.Scris de Laura Huiban

    „Cimpeanu este exact antrenorul de care aveam nevoie”

    este de parere Doru Damaschin, presedintele Aerostarului

    – Aerostar traverseaza o perioada buna. Sunt rezultatele de pana acum cele pe care le asteptati?

    – Sunt foarte multumit de rezultatele de pana acum. Pacat ca nu reusim sa inscriem pe cat de des ajungem in fata portii adverse. Cred ca jucatorilor le lipseste concentrarea in aceste momente cheie. Suntem pe locul 3 si avem doi juniori convocati la lotul national. Si-asta spune multe.

    – Este Costel Cimpeanu antrenorul potrivit pentru aceasta echipa?

    – Cu siguranta. Costel este un tip caruia ii place aceasta meserie. N-am avut pana acum nici un antrenor care sa urmareasca toate grupele de juniori si echipa a 2-a. Ii prevad un viitor frumos. Mi-ar parea rau sa plece, insa, daca va avea oferta nu pot sa ma opun. Cimpeanu este exact ceea ce aveam noi nevoie. S-a mulat pe cerintele noastre. Imi place ca are curaj.

    – Desi au trecut doar cateva etape, cum vedeti lupta la promovare?

    – E greu de spus acum cine va promova. Cert e ca se vor bate mai multe echipe pentru locul I. FCM II Bacau, Poli II Iasi, Energia Vulturul si CFR Pascani si-au anuntat deja intentiile de promovare. Poate ca si noi ne vom bate.

    – Vineri, Aerostar joaca cu Willy, intr-un joc derby al orasului.

    – Mi-ar placea sa fie un meci frumos si sunt sigur ca asa se va intampla. Sunt ambitii intre cele doua echipe. Acest joc este unul ca toate celelalte. Daca vom castiga va fi bine pentru jucatori ca vor trece pe la casierie, daca nu, nu-i nici o drama.

    – In partida cu Willy va absenta jucatorul cheie, Gabi Petrea. E o absenta care va atarna greu?

    – Petrea este un jucator foarte bun. Pana a deveni lider mai are de munca. Este o pierdere grea, dar cred ca antrenorul va gasi un inlocuitor sa faca uitata lipsa acestuia. Avem cu ce acoperi acest gol. Ma astept ca acest jucator sa faca pasul spre un esalon superior.Scris de Cristi SAVA

    In octombrie, furnizorul de caldura nu ia in seama contorii / Razboi deschis cu CET-ul

    Conducerea Asociatiei Calugareni Nord acuza CET ca a intarziat contorizarea si refuza sa semneze contractul de furnizare. Locatarii nu-si pot monta repartitoare de costuri pentru ca scarile nu au gigacalorimetre. Acolo unde exista, sunt inutile luna aceasta, caci CET nu le va lua in considerare la repartizarea consumului de caldura.

    Contorizarea scarilor de bloc deservite de CET de la infiintare este pe ultima suta de metri. Au fost montati 1272 de contori pe sistemul vechi si au mai ramas 106 scari necontorizate. Ritmul si modul in care au fost dotate scarile cu aparate de masura au starnit reactii de nemultumire in unele asociatii. Printre acestea, Asociatia Calugareni Nord. &#8222Contorizarea se face cu mare intarziere, ne-a declarat Ionel Dogaru, presedinte al asociatiei. Daca nu se incheie pana in ziua in care CET va incepe sa furnizeze caldura, eu nu voi semna contractul de furnizare/primire agent termic”. Ionel Dogaru mai spune ca, din cauza contorizarii prea lente, li se pun bete in roate locatarilor care doresc sa-si monteze in apartamente repartitoare de costuri. &#8222Oamenii vor sa-si regleze consumul, pentru a putea plati atat cat isi permit. Am un dosar cu peste o suta de cereri pentru montarea de repartitoare, dar firma care se ocupa cu aceasta lucrare nu poate incepe treaba pentru ca nu s-a incheiat contorizarea. Ni se spune ca este pe terminate, dar ce au montat ei de fapt sunt doar armaturile, cele in care se introduc dispozitivele de masurat”. Administratorul asociatiei, Dan Mocanu, vine cu completari la nemultumirile presedintelui, aratand ca pentru apa calda nu s-au montat aparate de masura cu prag de temperatura. &#8222Normal ar fi ca aparatele sa inregistreze apa dupa ce aceasta ajunge la temperatura stabilita prin contract, declara Dan Mocanu. De ce sa platim la CET apa rece care trece prin contori inainte de a veni apa calda? Acesta este inca un motiv pentru a nu semna contractul cu CET”. Directorul societatii, Vasile Dragusanu, promite ca se va incheia contorizarea inainte de a incepe furnizarea caldurii. &#8222Cel putin pe vechiul nostru sistem va fi gata, declara managerul de la CET. Cat despre consumatorii preluati de la Termloc, nu este o problema daca vom fi nevoiti sa montam contori si dupa inceperea sezonului rece, caci se poate sista furnizarea din centrale. Regret ca Asociatia Calugareni Nord a ramas la coada, nu a fost cu intentie, si nu au motiv sa nu semneze contractul cu noi”. Conducerea CET a anuntat ieri ca pentru caldura ce va fi furnizata in luna octombrie nu va lua in calcul consumul indicat de contori, intrucat acestia sunt inca in probe. Si aceasta decizie este contestata de Ionel Dogaru, acum in calitate de vicepresedinte al Ligii asociatiilor de proprietari: &#8222Va iesi scandal daca nu vor recunoaste contorii. Nu e vina noastra, a asociatiilor de proprietari, ca au contorizat abia acum, desi exista o hotarare de guvern care obliga inca din 1996 furnizorii sa instaleze aparate de masura”.Scris de Doina MINCU

    Dati-i o sansa la viata!

      Cazul micutei Nicole Beatrice Dumitriu, in varsta de numai zece luni, din Bacau, este de-a dreptul tragic, in conditiile in care viata ei depinde de o interventie chirurgicala. Parintii fetitei, Petronela si Marius, in varsta de 22, respectiv 28 ani, sunt disperati pentru faptul ca nu-si permit, din punct de vedere financiar, sa plateasca operatia fetitei lor. Nicole s-a nascut pe data de 22 decembrie, cu greutatea de 2,1 kilograme. Desi imediat dupa nastere medicii neonatologi i-au avertizat pe parinti ca fetita este suspecta de o malformatie congenitala cardiaca, insa ei au refuzat sa-si duca pruncul la un control mai amanuntit. „In primele doua luni, Nicole a luat in greutate foarte bine, cate 1 kilogram in fiecare luna. Abia din a treia luna am observat ca nu mai lua in greutate si am intrat in panica. Medicii din Iasi au diagnosticat-o cu canal atrioventricular comun Rastelli Tip A, hipertensiune pulmonara si Sindrom Down. Singura sansa ca fetita noastra sa traiasca este ca ea sa fie operata cat mai repede&#8221, ne-a povestit Marius, tatal lui Nicole, care, acum, nu cantareste mai mult de 5 kilograme. Din cauza bolii de care sufera, orice banala raceala, un simplu efort fizic (chiar si cel din timpul suptului la san), ori o bucurie imensa sau o suparare ajunsa la plans, toate ii pot fi fatale micutei. Concret, pentru operatie, parintii fetei au nevoie de aproximativ 5.000 de Eur. Aceasta suma este singura speranta la viata pentru Nicole. Cine doreste sa-i ajute cu bani o pot face contactandu-ne la redactie sau sunand la telefonul familiei Dumitriu, 0745706592. Scris de Carmen SERBAN

      Nicusor Damian nu este de gasit in Bacau / Cu arcanul dupa fratii Damian

        Nicusor Damian, patronul de la Tracorom, a fost dat in consemn la frontiera. El a disparut de acasa, inainte ca politistii bacauani sa ajunga cu mandatul de retinere. Valeriu Damian a fost luat cu duba de la sediul firmei sale Helios si condus la Penitenciar. Fratii Damian si Daniel Pirgariu, cel din urma administrator la SC Dani Love SRL, au fost condamnati la cate trei ani de inchisoare pentru comiterea infractiunii de dare de mita.

        Mandatele de arestare pentru fratii Nicusor si Valeriu Damian ca si pentru Daniel Pirgaru au ajuns in Bacau abia marti dimineata. Imediat ce au intrat in posesia lor, politistii bacauani s-au grabit sa le puna in aplicare. Valeriu Damian a fost gasit la firma sa „Helios&#8221 , care are sediul pe strada Milcov. El nu a protestat, atunci cand i s-au pus catusele la maini, dar nici nu si-a putut stapani lacrimile. Fara probleme s-a desfasurat punerea in aplicare a mandatului de retinere pentru Daniel Pirgaru. El a fost gasit acasa si nu s-a opus, atunci cand a primit „invitatia&#8221 sa urce in masina ce avea ca destinatie Penitenciarul Bacau. Surpriza mare a venit din partea lui Nicusor Damian, care nu era acasa. Sotia lui nu a putut da prea multe amanunte despre locul unde patronul de la „Tracorom&#8221 se afla in acel moment. Se stie doar ca pana in ziua de 29 septembrie, Nicusor Damian a fost internat la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau. Dupa acea data, patronului de la Tracorom i s-a pierdut urma. Politistii inclin sa creada ca este vorba doar de o simpla coincidenta si nu de un act voit. Tinand cont de sanatatea sa precara, e posibil ca Nicusor Damian sa fie spitalizat la vreo unitate din tara. Insa pentru evitarea oricaror surprize, el a fost dat in consemn la frontiera. Intre timp, lucratorii de politie ii verifica periodic domiciliul, in cazul in care Nicusor ar aparea pe nepusa masa. Daca nu va fi de gasit in urmatorul interval de timp, patronul de la Tracorom va fi dat in urmarire generala.

        Au incercat sa mituiasca un procuror

        In urma cu doi ani, Nicusor Damian a fost arestat preventiv pentru afaceri necurate cu petrol. Din rechizitoriul intocmit de procurorii de la Ministerul Public, rezulta ca Damian, administratorul firmei Tracorom, a prejudiciat Ministerul Transportului cu 8,933 miliarde de lei, iar prin schimbarea calitatii unor produse petroliere a avut un castig de 7,190 miliarde de lei. Dupa ce a scapat de arest, Nicusor a contactat un procuror de la PNA, caruia i-a oferit bunuri si bani, cu conditia sa treaca cu vederea ilegalitatile comise de el, de fratele sau Valeriu Damian, patronul societatii Helios si de un alt asociat Daniel Pirgariu, administrator la SC Dani Love SRL Bacau. La data de 1 aprilie, fratii Damian i-au oferit procurorului suma de 100.000 euro. Apoi, procurorul a mai fost cautat si de Daniel Pirgariu. Acesta i-a promis reprezentantului PNA ca ii va da suma de 15.000 , pentru a da o solutie favorabila intr-un dosar in care era cercetat pentru mai multe infractiuni economice. Celor trei li s-au organizat un flagrant ca in filme, fiind prinsi cu mata in sac. Fratii Damian si Pirgariu au fost judecati pentru comiterea infractiunii de dare de mita. In plus, in sarcina lui Nicusor Damian s-a mai retinut si evaziune fiscala, din dosarul „Petrolul&#8221. Initial, cei trei inculpati au fost condamnati la trei ani cu suspendare, insa PNA a facut recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie. In ziua de 14 septembrie 2005, instanta superioasa a decis ca fratii Damian si Pirgariu sa fie privati de libertate pentru trei ani. In cazul lui Nicusor Damian lucrurile sunt mai simple pentru ca el a stat deja opt luni in arest preventiv si mai are de executat doar 2,4 ani. Asta numai in cazul in care in momentul de fata nu-si pregateste „libertatea&#8221, motivata de sanatate. Pentru ceilalti doi, ziua de azi este deja a treia petrecuta dupa gratii.Scris de Lili ADOCHITEI

        Au inflorit constructiile ilegale / Sub presiunea mansardelor

          Aparute precum ciupercile dupa ploaie, mansardele pericliteaza viata a sute de bacauani. Dintre zecile de blocuri din Bacau ce au fost mansardate, doar doua sunt autorizate. Construirea mansardelor poate determina slabirea fundatiei si chiar prabusirea imobilului in caz de cutremur.

          In ultimii ani, pe acoperisurile blocurilor au fost construite noi apartamente, cu scara interioara, vedere panoramica si confort sporit, intr-un cuvant, mansarda. Daca unii se rezuma sa-si construiasca doar o camera sau doua, altii ridica adevarate case cu podurile peste blocuri. Constructiile lucioase care ii duc pe proprietari mai aproape de cer sunt de-a dreptul periculoase pentru restul locatarilor. Bacaul se afla intr-o zona seismica de gradul 8, iar majoritatea blocurilor sunt catalogate ca fiind de risc seismic de gradul 1, 2 sau 3. &#8222Este interzisa construirea mansardelor pe astfel de blocuri, a declarat Adrian Sichitiu, inspector sef al judetului Bacau, in cadrul Inspectoratului de Stat in Constructii. La nivelul municipiului Bacau, sunt autorizate doar doua mansarde. In ultimii patru ani nu s-a dat autorizatie de mansardare nici unui bloc&#8221. Facuta in conformitate cu prevederile legale, mansardarea blocurilor i-ar costa pe proprietari sume de ordinul miliardelor de lei. Pentru a obtine autorizatia de functionare, cel care doreste mansardarea imobilului trebuie sa execute racordarea noii locuinte la utilitati, fixarea conctructiei exact pe structura blocului si, nu in ultimul rand, montarea unui lift. „Daca prevederile de construire nu sunt respectate, riscul de prabusire a noii constructiei, in cazul unui seism, este foarte mare, a declarat Adrian Sichitiu. De asemenea, viata celorlalti locatari este serios pusa in pericol, caci mansarda nu trebuie sa ingreuneze structura imobilului&#8221.

          Explicatii cu usi trantite in nas

          In centrul Bacaului, mai exact pe strada Mihai Viteazu, numarul 3 , pe acoperisul unui bloc cu sapte etaje se inalta o constructie masiva din tabla si lemn. Locuinta se intinde pe toata suprafata blocului. Am incercat sa luam legatura cu proprietarul impunatoarei constructii, dar ne-am ales doar cu o usa trantita in nas si cu raspunsul: &#8222nu vorbesc pana nu vine sotul meu acasa&#8221. Mult mai comunicativi au fost vecinii, care ne-au marturisit ca nu au fost de acord niciodata cu constructia de pe bloc. &#8222Noi, vecinii, nu am semnat pentru construirea mansardei de pe bloc&#8221, a declarat Maria Uncescu, locatar. Nu acelasi lucru se poate spune si despre mansarda de la blocul 13 de pe strada Mioritei. &#8222Din cauza necesitatii unei sarpante, ne-am gandit sa construim una mai mare, a declarat Daniela Florescu, proprietar. De cand am construit-o temperatura a scazut cu 5 grade vara si a crescut la fel iarna&#8221. In acest caz, vecinii au fost de acord. Cei care trebuie sa ia masuri pentru a evita construirea mansardelor este asociatia de locatari. &#8222Ca persoana juridica, in administrarea careia se afla blocul, Asociatia de proprietari trebuie sa se autosesize cu privire la construirea de mansarde si sa-l dea pe proprietarul vinovat in judecata, a declarat Ionel Dogaru, vicepresedintele Ligii Asociatiei de Proprietari. Blocurile sunt construite dupa un anumit proiect si mansardarea lor reprezinta o sarcina in plus pentru structura de rezistenta, care si asa este invechita si nu avem bani sa o consolidam&#8221.

          Legalitate sau puscarie

          Desi construirea ilegala de mansarde se sanctioneaza cu inchisoarea de la 5 la 10 ani, Primaria Bacau vrea sa mai dea o sansa proprietarilor de mansarde. La fel ca in cazul sarpantelor, exista extrem de putine mansarde autorizate, sustine Ionut Tomescu, purtator de cuvant la Primaria Bacau. „Vom permite celor care se afla in aceasta situatie sa intre in legalitate, mai mult, le vom intinde o mana de ajutor celor care vor sa intre in legalitate&#8221, declara Tomescu. Bineinteles, trebuie indeplinite niste conditii: realizarea unui proiect, utilizarea unor materiale rezistente etc. Cei care nu vor catadicsi sa foloseasca aceasta sansa vor fi somati, amendati, deferiti justitiei. In campania electorala, Romeo Stavarache le vorbea bacauanilor despre mansardarea blocurilor P+3 si P+4, ca solutie la criza de locuinte. &#8222Primarul nu a renuntat la aceasta idee si s-a consultat cu mai multi specialisti, acestia urmand sa stabileasca cea mai convenabila solutie&#8221, declara Ionut Tomescu. Convenabila din punct de vedere estetic, dar si al structurii constructiilor, deoarece, intr-adevar, nu toate blocurile pot suporta o mansarda.Scris de Iulia CUCU / Silvia PATRASCANU

          Pietarii isi impart zilele intre recolte / Viata la kilogram

            Ora 23.00. Piata Centrala. Odata cu lasarea intunericului, pietarii incep sa-si stranga marfa de pe tarabe. Locul gogosarilor si pepenilor este luat de perne, paturi, plapumi si cearsafuri. Taraba devine dormitorul celor care traiesc din munca campului. Cismeaua si spatele blocurilor sunt transformate in toalete. Viata de pietar este cu atat mai grea, cu cat saracia si datoriile preseaza tot mai mult pe umerii lor.

            &#8222Eu sunt din Galati si stau in Bacau de trei saptamani, povesteste Nelu Tontu, producator agricol. Am venit aici cu pepeni si nu plec pana cand nu-i vand. Este foarte greu. Noaptea, dorm aici, pe taraba. „Infas” taraba cu o plapuma si cu alte patru paturi ma invelesc. Ce sa facem? Nu avem de ales. Avem si noi copii&#8221. Temperaturile tot mai scazute din ultimele nopti au transformat somnul sub cerul liber intr-un adevarat cosmar. Cu toate acestea, taranii sunt fericiti ca in ultimele zile Dumnezeu i-a ferit de ploaie. „Cel mai rau e cand ploua, marturiseste Aglaia Zincu, producator. Chiar daca Piata este acoperita, prin acoperis tot curge apa. Si atunci ma invelesc cu multe paturi si deasupra pun doi saci lipiti pentru a nu-mi ajunge apa pana la piele&#8221. Un singur rand de haine reprezinta atat tinuta de zi cat si pe cea de noapte. „Mai pun pe mine o vesta din blana de oaie cand dorm, mai spune femeia. Este foarte frig si cred ca aici imi voi gasi moartea&#8221. Pe langa pepeni sau rosii, in interiorul tarabei se gasesc inghesuite intr-un colt un sapun si un prosop. „Asta e averea mea, rade Nelu Tontu. Reusesc sa vand toti pepenii, voi avea bani sa-mi intretin familia si sa lucrez pamantul. Nu vand, va fi vai si amar&#8221. Pe langa dormitor, taraba reprezinta si locul unde isi iau masa sau mai joaca o tabla. Taranii au incercat sa-si faca viata cat pot de frumoasa. Daca nu duc lipsa unui loc unde sa-si aseze capul, nu acelasi lucru se poate spune despre locul unde isi fac igiena. „Dimineata ne spalam la cismeaua din piata, povesteste Aglaia Zincu. Dar, ne spalam doar pe fata si maini, caci nu ne putem dezbraca in mijlocul lumii si sa ne sapunim&#8221. Situatia este cu atat mai grava cu cat toaletele ecologice din piete functioneaza pana la ora 20.00, dupa aceea boschetii si spatele blocurilor le iau locul. Sacrificiul lor se masoara in recolta de anul viitor. „Noi ne-am bagat averea in cultivarea pamantului, avem deja datorii, daca nu vindem suntem oameni morti, confirma Vasile Zugra, producator. Banii castigati din vanzare, tot in pamant ii ingropam. Din asta traim…&#8221 Desi traiul lor se aseamana cu cel al oamenilor fara casa, taranii s-au invatat cu viata pe care o duc. „Daca adun lunile pe care le-am petrecut dormind pe taraba se transforma in ani, rade Aglaia Zincu. Aceasta este viata noastra…&#8221 Somnul la taraba este unul iepuresc. „Sunt o gramada de hoti, declara Vasile Zugra. Asteapta sa adormim si apoi incearca sa ne fure marfa. Dar, mai facem si noi cu randul la dormit si ne pazim legumele…&#8221Scris de Iulia CUCU

            Pasi „ecologici” spre Europa

              aCodru-i frate cu romanul”, spunea Vasile Alecsandri, fiindu-i imposibil sa anticipeze atunci cum vor arata, peste mai putin de doua secole, padurile noastre: pline de tot felul de deseuri, de resturi ale acivilizatiei” mileniului trei. Pentru a schimba cat de cat aspectul zonelor impadurite din preajma municipiului Bacau, prin inlaturarea mormanelor de deseuri adunate aici in fiecare week-end, un grup de elevi de la Scoala aMiron Costin” Bacau au participat sambata la o ampla actiune ecologica in zona Magura, de la Hanul cu pini pana la Hanul Magura, sub coordonarea inginerului silvic Valentin Ionita si a profesorilor Maria Bargaoanu, Fernanda Carneala, Constanta Cozma si Constantin Cozma. Nu numai marginile padurii, de-o parte si de alta a soselei spre Onesti, au fost ecologizate de elevii bacauani, ci si parcarile din zona, si cararile de acces. Iar faptul ca, in finalul actiunii, fusesera umpluti aproape 90 de saci cu deseuri vorbeste de la sine nu numai despre harnicia copiilor, ci, mai ales, despre lipsa de educatie a celor care au lasat atatea urme ale zabavei lor la iarba verde. Si, daca Ocolul Sivic merita felicitari pentru faptul ca a oferit fiecarui elev si cadru didactic manusi de protectie si saci de plastic, se cuvine sa mentionam si aamanuntul” ca elevii si profesorii si-au platit din banii lor drumul dus-intors, pe ruta Magura-Bacau. Dupa cum ne-a informat profesoara Maria Bargaoanu, aceasta actiune a facut parte din proiectul aCodru-i frate cu romanul”., care si-a propus, printre altele, plantarea de puitei, colectarea de maculatura si educarea tuturor elevilor in spiritul respectarii naturii si al protejarii mediului inconjurator.Scris de Stefan OLTEANU

              Vinovati pentru aglomeratia din spitale / Medicii de familie, acuzati de neglijenta

                Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) este pe ultima suta de metri la verificarea modului in care se efectueaza, in cabinetele medicilor de familie, examenele medicale anuale ale asiguratilor. Tot zilele acestea, ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, i-a acuzat pe medicii de familie ca nu dau atentie laturei profilactice si, in mod special, acestor examene de bilant.

                Ministrul Eugen Nicolaescu a reprosat medicilor ca nu-si indeplinesc indatoririle si, ca urmare, tot mai multi oameni ajung la spital. &#8222Daca medicul de familie si-ar vizita toti pacientii din lista si ar depista la timp o boala, deci daca s-ar lucra pe preventie, atunci sunt convins ca multi oameni ar putea fi tratati din fasa de medicul de familie si nu ar avea nevoie de servicii medicale de specialitate sau de spitalizare”, a declarat ministrul Nicolaescu.

                Reforma stopata in medicina primara

                &#8222Medicii de familie sunt din nou blamati, ne-a declarat dr. Costin Tintaru, medic de familie la Berzunti. Poate de aceea suntem atat de uniti si vom fi si mai uniti. Daca s-ar investi mai mult in medicina primara, daca ar creste valoarea punctului, pentru ca medicii cu multi asigurati pe lista sa poata angaja un alt medic, nu ar mai fi probleme. Medicii fac bani din servicii, iar acestea sunt prost platite. S-a inceput in 1994 o reforma a medicinii primare, dar nu s-a continuat. Cat despre examenele de bilant, si populatia trebuie sa fie educata, sa stie ca are dreptul si obligatia de a se prezenta la medic”. Dr. Tintaru crede ca in noul Contract-cadru vor fi prevazute masuri pentru a obliga asiguratul sa se prezinte la programarea pentru controlul medical periodic. Este posibil ca asiguratii restantieri sa nu mai primeasca retete sau chiar sa fie exclusi de pe listele medicilor de familie.

                Ministrul se ia de &#8222frizura”

                Medicii de familie care au pe lista minimum o mie de pacienti nu sunt obligati sa viziteze bolnavul, acesta trebuind sa se prezinte singur la cabinet. Marea nemultumire a medicilor este insa tariful foarte mic pentru fiecare asigurat de pe lista. &#8222Sa fie sanatos ministrul daca ne trimite controale, ne-a declarat dr. Valeriu Bologan, medic de familie la Vultureni. Cand nu au ce face, se iau de frizura. Ce preventie vrea sa fac, daca mai mult de jumatate din asiguratii mei sunt cronici? Populatia e imbatranita, nu mai ai ce preveni. Ni se reproseaza mereu ca facem bani, dar de cheltuieli nu se tine cont. Acum fac reparatii, iar cabinetul nici macar nu este al meu si nu cred ca-l pot cumpara, caci se afla in incinta primariei. Apoi, trebuie sa cumpar lemne, sa platesc asistenta. Ce mai ramane?” Dr. Bologan mai spune ca are peste 1.600 de asigurati pe lista, dar peste 1.900 de pacienti in comuna, diferenta constituind-o neasiguratii, cei carora totusi nu le poate inchide usa in nas. Chiar daca nu reuseste sa-i vada pe toti intr-un an, cand au nevoie de medic il gasesc. Un medic de familie trebuie sa urmareasca gravida si copilul, face imunizarile din programul national, consultatiile obisnuite, tine evidenta bolilor cronice, depisteaza boli cu potential endemic, urmareste TBC-ul si sifilisul. Pentru un singur pacient este nevoit sa scrie chiar si trei retete, in functie de lista pe care se afla medicamentele. In plus, fac raportari la CJAS si la Directia de Sanatate Publica. Chiar si minstrul Sanatatii recunoaste ca medicii de familie sunt prost platiti si le promite o crestere a valorii punctului, dar nu atat cat se asteapta.Scris de Doina MINCU

                Marius Croitoru dezminte categoric ca ar fi ratat intentionat penalty-ul din meciul cu Steaua: / „Am vrut sa schimb coltul, dar am lovit prost mingea”

                &#8222Penalty distractiv&#8221 si &#8222Cu ata alba&#8221. Astfel au titrat ieri pe prima pagina Gazeta Sporturilor si Pro Sport, sugerand ca Marius Croitoru ar fi ratat intentionat lovitura de la 11 metri in jocul de luni, Steaua-FCM Bacau, incheiat cu victoria campioanei cu 1-0. Ieri dimineata, in momentul discutiei cu reporterul Desteptarii, Croitoru nu citise inca ziarele. A ramas stupefiat cand a aflat de acuzele formulate si s-a jurat ca partida din Ghencea a fost una corecta.

                – Marius, ce parere ai despre acuzele aparute in ziarele de sport?

                – Nu-mi vine sa cred. Pur si simplu nu-mi vine sa cred ca se poate scrie asa ceva. Ma jur pe ce am mai sfant ca daca cineva mi-ar fi spus ca trebuie sa cedam meciul, nici nu as fi intrat pe teren. Prefer sa fiu dat afara de la echipa decat sa particip la asa ceva. Si mai este un lucru pe care nu-l inteleg. Imediat dupa joc, ziaristii prezenti la teren laudau jocul Bacaului. Cum de si-au schimbat parerea in momentul in care si- au scris articolele?

                – Singura faza care poate fi incriminata este cea a penalty-ului ratat de tine in minutul 66.

                – Regret enorm ca am ratat, dar n-am facut-o intentionat. Regret sa constat ca in presa sportiva se interpreteaza totul cu rautate.

                – Adevarul este ca ai sutat prost. Ai incercat sa tragi tehnic, in conditiile in care terenul impunea mai mult un sut in forta.

                – Este adevarat. Dar a mai fost un lucru.

                – Care?

                – Eu imi alesesem sa trag in dreapta lui Hamutovski. Tare, asa cum i-am tras si lui Bogdan la incalzire. De altfel, chiar nea&#8217 Gica Mandrila, antrenorul portarilor ne-a recomandat sa sutam cat mai mult jos, langa bara pentru ca terenul era moale. Ei bine, in momentul in care m-am apropiat de minge, am tras cu ochiul la Hamutovski, iar acest lucru m-a derutat. Portarul Stelei se pregatea sa plonjeze in dreapta sa, adica exact acolo unde ma pregateam sa sutez eu. Mi-a inghetat piciorul. Am vrut sa schimb coltul, dar n-am mai avut timp, ba, mai mult, am lovit prost balonul. Cand am vazut ca am ratat, am simtit ca se prabuseste cerul pe mine.

                – Colegii ce ti-au spus dupa meci, in vestiar?

                – Sincer, nu ma asteptam sa ma incurajeze asa cum au facut-o. M-au batut pe umeri si mi-au spus sa trec peste acest moment pentru ca nu sunt nici primul si nici ultimul jucator din lume care rateaza un penalty. Adevarul asta e: un penalty nu se apara, ci se rateaza. Imi pare rau de baieti, imi pare rau si de faptul ca l-am dezamagit pe nea&#8217 Cristi Popovici. Puteam sa nu execut, dar as fi aratat ca un las care fuge de responsabilitate.

                – In urma cu doua saptamani, in Cupa Romaniei ai inscris un penalty decisiv contra Brasovului.

                – La fel am vrut sa bat si acum. E acelasi tip de executie.

                – Ai mai ratat vreun penalty de cand joci pentru FCM Bacau?

                – Da, intr-un meci cu Poli Iasi, acum vreo doi ani. Atunci a fost insa un amical, pe cand acum am trecut pe langa o sansa mare, de a pune piedica Stelei. Imi cer scuze si fata de suporterii nostri si ii asigur ca voi face tot ce-mi sta in puteri pentru a ma revansa sambata viitoare, contra Rapidului.Scris de Dan SION

                Functionarii publici strang randurile

                Din aceasta saptamana, functionarii publici din judet sunt organizati in cadrul unei noi organizatii. Este vorba despre filiala Bacau a nou infiintatei Aliante Federative a Sidicatelor Functionarilor Publici &#8222SED LEX”. Presedintele filialei este Dragomir Dulcescu, care este secondat de Pavel Hriban, de la sindicatul din Finante, Ioan Catana, reprezentantul sindicalistilor de la Directia Muncii, impreuna cu Gratiela Munteanu, si Iulian Cerbu, de la sindicatul din Finante. Alianta a inceput sa-si faca planul de actiune pentru perioda imediat urmatoare. Functionarii se pregatesc sa iasa in strada, nemulmiti fiind in special de nivelul scazut de salarizare.

                Alianta &#8222SED LEX” are in componenta sapte federatii sindicale si 324 de sindicate in toate domeniile administratiei publice (munca, pensii, statistica, inspectia muncii, finante, administratie locala, trezorerii, vama, mediu etc.). Alianta reprezinta drepturile a peste 51.000 de sindicalisti. In prezent, exista filiale in 36 de judete, inclusiv in municipiul Bucuresti. Revendicarile sindicatelor vizeaza, pe langa salarizarea pentru anul viitor, avansarea functionarilor publici si rediscutarea programului de lucru. &#8222Salariul mediu net al functionarului public este de 4,8 milioane de lei, sub media pe economia nationala cu aproximativ 2 milioane de lei. In conditiile scumpirii utilitatilor si a carburantilor, care atrage mariri de preturi in lant, functionarii publici au devenit cea mai defavorizata categorie sociala. Nici un functionar public nu poate desfasura o alta activitate remunerata in afara celei de baza”, a declarat Dragomir Dulcescu, liderul local al functionarilor publici. In acest context, functionarii solicita o crestere a salariilor cu 50 la suta. &#8222Cresterea solicitata este in concordanta cu posibilitatile economice ale bugetului national, fara a tine cont de necesitatile reale ale functionarilor publici, care ar insemna o crestere salariala de cel putin 200 la suta”, a mai aratat liderul Dulcescu. Sindicatele solicita trecerea la o salarizare pe grila fixa a personalului contractual (care nu sunt functionari publici) din institutiile statului si discutarea grilei de salarizare pentru aceasta categorie sociala care reprezinta o proportie de maximum 15 la suta in fiecare institutie publica. Totodata, sindicatele cer majorarea numarului de functionari cu 50 de procente. Functionarii publici se mai plang de faptul ca nu au mai putut avansa in functii in ultimii 7 ani datorita modificarilor permanente ale legii, precum si a prevederilor care permit avansarea pe o functie superioara numai daca aceasta se vacanteaza (prin decesul functionarului public, transferul la alta unitate, mutare etc.). Alianta cere modificarea Legii 188/1999 privind Statutul functionarului public si crearea unui sistem tip cariera, similar celui din Germania, Franta si Suedia. In fine, sindicalistii mai solicita abrogarea HG 1.723/2004 privind aprobarea masurilor pentru combaterea birocratiei in activitatea de relatii cu publicul. &#8222Acest act normativ stabileste programul de lucru al functionarilor, prin obligarea acestora la prestarea de ore suplimentare patru zile pe saptamana, inclusiv sambata. Programul a fost adoptat fara consultarea sindicatelor, punerea in aplicare dovedindu-i ineficienta”, crede liderul Dulcescu. Astfel, pe perioada aplicarii acestui program, nu au fost platite orele suplimentare, nu a fost acordat timpul liber corespunzator, datorita lipsei de personal. Prin urmare, sidicatele se pregatesc sa organizeze un miting in Capitala, urmat de o greva de avertisment si apoi o greva generala.Scris de Florentin RADU

                67 de persoane si-au pierdut viata in accidente rutiere / Sange pentru padurea de cruci

                  Luni seara, inca o persoana si-a pierdut viata pe DN2, la Racaciuni. Anul acesta pe &#8222soseaua mortii&#8221 si-au gasit sfarsitul in accidente de circulatie nu mai putin de 24 de oameni, iar alti 27 au fost raniti grav. Bacaul se afla in primele zece judete ale tarii la nesiguranta rutiera.

                  La numai 24 de ore, &#8222soseaua mortii&#8221 si-a luat iarasi tributul in vieti omenesti. De data aceasta victima este Neculai I., in varsta de 68 de ani, din Pincesti. Luni seara, la ora 19.30, pe raza localitatii Racaciuni, barbatul s-a angajat in traversarea strazii, prin loc nepermis si fara sa se asigure. Imprudenta a fost platita cu viata! Neculai I. a ajuns sub rotile masinii Renault Megane, cu numarul de inmatriculare B-045432, condusa de Daniel C., in varsta de 37 de ani, din Iasi. Desi un echipaj al Ambulantei s-a prezentat imediat la locul accidentului, cadrele medicale nu au mai putut face nimic pentru victima. Soferul din Iasi urmeaza sa fie cercetat pentru comiterea infractiunii de ucidere din culpa. &#8222De la inceputul anului, pe DN2 s-au comis nu mai putin de 39 de accidente,

                  soldate cu 24 de morti si 27 de raniti grav, ne-a precizat inspectorul principal Teo Iacovache, de la Serviciul Politiei Rutiere Bacau. Numai pe raza comunei Racaciuni, in primele noua luni ale anului, s-au produs 10 accidente grave, in urma carora cinci persoane si-au pierdut viata, iar alte sapte au fost grav ranite. Dintre cauzele care au condus la producerea evenimentelor rutiere pot fi mentionate imprudenta pietonilor si nu in ultimul rand neatentia conducatorilor auto&#8221.

                  Soselele Bacaului sunt pline de cruci

                  Judetul Bacau ocupa un loc fruntas in tara in ceea ce priveste evenimentele rutiere grave. Bilantul dupa primele noua luni ale anului 2005 este mai mult decat ingrijorator. De la inceputul anului s-au produs nu mai putin de 179 de accidente de circulatie, mai mult cu 37 fata de aceeasi perioada a anului trecut. In urma acestora si-au pierdut viata 67 de persoane (cu 12 mai mult ca in 2004), iar 134 au fost grav ranite (cu 31 mai mult ca in 2004). Si accidentele usoare au fost nenumarate. In urma celor 176 de evenimente rutiere, 177 de persoane au ajuns pe un pat de spital. &#8222Cele mai multe accidente s-au produs in intervalul orar 18.00 – 24.00, a precizat inspectorul principal Teo Iacovache. Probabil ca in aceste cazuri au intervenit oboseala, conditiile meteo nefavorabile si neatentia. Predomina accidentele produse in zonele urbane. Nu ne onoreaza deloc faptul ca Bacaul se afla intre primele zece judete din tara la nesiguranta rutiera&#8221. Multe evenimente rutiere s-au produs in comunele limitrofe municipiului Bacau. In urma celor 65 de accidente de circulatie, 20 de persoane au murit, iar alte 49 au ajuns la spital in stare critica. Nu a scapat de lista neagra nici municipiul Bacau, care este inregistrat cu 49 de evenimente rutiere, soldate cu 11 morti si 40 de raniti. &#8222S-a lucrat mult la prevenire. Dovada sunt cele peste 85.000 de sanctiuni aplicate pentru nerespectarea legislatiei rutiere. Cu toate acestea, numarul evenimentelor rutiere este in crestere&#8221, spune ofiterul de la Serviciul Politiei Rutiere Bacau. Topul celor amendati este dominat de vitezomani (32.968 de sanctiuni) si soferii care se urca la volan sub influenta bauturilor alcoolice (847). In primele noua luni ale anului au ramas fara permise de conducere 1731

                  de conducatori auto.Scris de Lili ADOCHITEI

                  Directorul Centrului de la Darmanesti acuza Protectia Copilului \ „Moare asistatul de foame, iar buzunarele lor sunt pline”

                    De cateva luni bune, medicul Mircea Doran, directorul Centrului de Recuperare si Reabilitare Darmanesti, a devenit ca un ghimpe in coasta pentru Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC). Si asta pentru ca el a avut curajul sa declare cu voce tare ca &#8222la nivel de Directie, se fac numai ilegalitati, ca sa se umple buzunarele agentilor economici agreati de directori&#8221. Razboiul dintre cele doua parti a inceput deja cu un proces, insa nu este nici pe departe la final.

                    Totul a inceput prin luna mai, cand au avut loc, la nivelul DGASPC, licitatiile la produsele alimentare pentru centrele de plasament de adulti si copii. Potrivit afirmatiilor medicului Mircea Doran, acestea au fost aranjate, astfel incat sa castige firmele agreate de conducerea institutiei. &#8222Este posibil sa se cumpere un ou cu pretul de 5.000 de lei, cand el poate fi luat de la piata, nu en gros, cu 3.000 de lei? Sau tacamul de pui cu 82.000 lei kilogramul, cand pot lua ficat cu 44.000 de lei kilogramul? Nu mai spun de carnea de vita pe care ei vor sa o cumpar cu peste 200.000 de lei kilogramul. Iar eu am putut face rost cu doar 90.000 de lei kilogramul? Astea sunt magarii pe fata si nu admit asa ceva&#8221, ne-a spus, nervos peste masura, dr.Doran. Refuzul lui de a accepta sa cumpere de la firmele iesite castigatoare la licitatie l-a transformat imediat intr-o persoana non grata pentru DGASPC, care a si inceput sa-i bage bete in roate sau sa-i gaseasca nod in papura, dupa cum afirma dr. Doran. Pe data de 25 mai i s-a facut un control, dupa care a si primit avertisment. &#8222Pentru ce sa primesc avertisment? Ca li s-a parut ca medicatia pentru asistatii mei nu este corecta si ca nu ajunge la ei? Mi s-a cerut sa fac un referat pe care l-am si depus la directie, dar degeaba. Mi-au dat avertisment&#8221, a precizat dr.Doran. Ferm convins ca a fost nedreptatit, dr.Doran nu a stat cu mainile in san, nu s-a resemnat: la inceputul lunii iulie, el a actionat in instanta DGASPC. Procesul a durat putin, pana pe data de 29 septembrie anul curent, cand sentinta data de Tribunalul Bacau a fost una favorabila dr.Doran. &#8222Deci, am reusit sa anulez avertismentul care mi-a fost dat, pentru ca s-a dovedit ca am dreptate. Eu nu ma opresc aici. Si asta pentru ca doresc sa le fie bine asistatilor, si nu directorilor. Moare de foame asistatul, ca vor ei sa cumpar carne la pret dublu sau triplu! Eu nu le fac jocul. Si voi avea pretentii sa-mi plateasca si daune materiale&#8221, a conchis dr.Doran. Raspunsul DGASPC la acuzatiile aduse de catre dr.Doran a fost scurt si la obiect: &#8222Hotararea instantei judecatoresti nu este definitiva. DGASPC a formulat recurs ce urmeaza a fi judecat la Curtea de Apel Bacau. Dispozitia de sanctionare nu a avut un caracter pecuniar, urmarindu-se doar indreptarea neregulilor constatate cu ocazia efectuarii controlului. Asemenea conflicte intre angajat si angajator sunt firesti si se apreciaza ca instanta de judecata va avea ultimul cuvantul.&#8221 Doar atat.

                    Scris de Carmen SERBAN

                    Sentinta executorie pentru doi avocati \ Taranu si-a prins urechile in justitie

                      Sotii Taranu au fost obligati de Tribunalul Suceava la plata a peste 800 milioane lei. Ca orice buni romani si cat de cat instariti, Elena si Anghel Taranu, cu statut de avocati, si-au dorit o casa la kilometrul 0. Si nu orice casa, ci o vila, cu subsol, parter si etaj, inconjurata de un teren indestulator. Acum e gata. Cine nu stie unde este vila lui Taranu! Pe strada I. S. Sturza, la nr. 59. Arata ca o nava cu panze, rosie si porneste exact din strada. Pentru indiscreti, a fost inconjurata cu un gard solid si destul de inalt. Nu sunt carcotas. Nu este Anghel Taranu singurul bacauan care si-a construit o vila. Sunt altele si mai mari si mai impunatoare. Exista, totusi, o deosebire intre Anghel Taranu si alti proprietari de vila: toti si-au achitat constructorii, furnizorii de materiale si servicii efectuate, numai Taranu, dupa cum arata o hotarare a Curtii de Apel Suceava, mai are inca multe datorii.

                      Primul pas

                      Dupa achizitionarea terenului, sotii Elena si Anghel Taranu au comandat un proiect pentru casa. Tot proiectantul i-a recomadat si constructorul. S-a nimerit sa fie firma SC ARAV CON SRL Bacau – patron si manager fiind ing. Virgil Arseniu. In anul 2001 s-a incheiat un contract intre ARAV CON si sotii Elena si Anghel Taranu. Firma se obliga sa construiasca casa, iar beneficiarii sa achite contravaloarea materialelor si a manoperei. S-a semnat si fiecare a trecut la treaba. &#8222Noi ne-am angajat sa aducem materiale de cea mai buna calitate, unele la sugestia partenerului nostru, avocatul Taranu. Suntem constructori, dar si distribuitori autorizati ai mai multor firme de materiale de constructie. Apoi, conform proiectului, am demarat lucrarile de constructie. Am lucrat in conditii bune aproape un an, decontarea lucrarilor s-a facut pe situatii de lucrari, insusite si semnate de beneficiari, fara obiectii&#8221, ne-a declarat Virgil Arseniu, managerul firmei ARAV CON SRL. &#8222La sfarsitul anului 2002, am observat o oarecare raceala din partea lui Anghel Taranu, ba ca lucrarile nu sunt de calitate, ba ca unele materiale nu sunt corespunzatoare. Intr-o zi mi-a spus ca nu mai doreste sa lucreze cu firma noastra, in conditiile in care aveam lucrari in executie, materiale aduse si bani de decontat. Nu ne-a mai dat nici un leu. Am discutat, am negociat, insa nu am ajuns la nici un rezultat&#8221, mai spune Virgil Arseniu.

                      Al doilea pas

                      Pentru continuarea lucrarilor, Anghel Taranu a aranjat sa lucreze cu o parte din lucratorii firmei ARAV CON . Normal ca acestora li s-a desfacut contractul de munca. &#8222Au ramas in discutie peste 800 de milioane de lei, pe care dl Taranu a refuzat sa-i mai achite. In aceste conditii, m-am vazut nevoit sa-l actionez in judecata&#8221. Speta a ajuns pe rolul Tribunalului Bacau. Dupa mai multe termene, prea multe in opinia lui Virgil Arseniu, expertize peste expertize, Tribunalul ii respinge actiunea, in baza sentintei nr. 3122 din 19 septembrie 2003. A urmat apelul la Curtea de Apel Bacau. Dupa primul termen, managerul societatii ARAV CON cere stramutarea procesului. Motivarea acestei cereri a fost luata in calcul de Curtea Suprema de Justitie si stabileste ca acesta sa se judece la Suceava.

                      &#8222Mai exista dreptate in justitie”

                      In tot acest timp s-au cheltuit bani, timp si nervi. &#8222A fost o perioada foarte grea pentru noi, insa am avut noroc ca o parte din firmele cu care am colaborat(Vasion, Dedeman, Rombet, Lustrans, Delta) ne-au inteles si au acceptat amanarea unor plati&#8221, mai spune dl Arseniu. Calvarul a luat sfarsit in ziua de 14 septembrie 2005. Dispozitivul sentintei este bogat si destul de tehnic, de aceea nu vom intra in amanunte. Pe final, se spune: &#8222Fata de toate cele expuse mai sus, curtea, in temeiul disp. art. 296 Cod de Procedura Civila, va admite apelul reclamantei si va respinge apelul paratilor. In consecinta va schimba in parte sentinta apelata, in sensul ca va admite actiunea reclamantei si va obliga paratii la plata sumei de 819.535.099 lei catre reclamanta, reprezentant contravaloare lucrari constructie efectuata la imobilul proprietatea paratilor. Va mentine celelalte dispozitii contrare prezentei decizii. Pentru aceste motive, in numele legii DECIDE: &#8222Admite apelul declarat de reclamanta SC ARAV CON SRL Bacau impotriva sentintei nr. 3122 din 19 decembrie 2003 a Tribunalului Bacau. Schimba in parte sentinta apelata, in sensul ca, admite actiunea reclamantei. Obliga paratii Taranu Anghel si Taranu Elena la plata sumei de 819.535.009 lei reprezentand diferenta contravaloare lucrari de constructie efectuate la imobilul proprietatea acestora si TVA, situat in municipiul Bacau, str. I.S.Strurza nr. 59. Respinge, ca nefondat, apelul paratilor impotriva aceleasi sentinte. Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.&#8221

                      Taranu poate fi executat silit

                      Sentinta, in dosarul nr. 5287, este definitiva si executorie. &#8222Vom declansa procedurile de executare, chiar daca dl Taranu va face recurs. Este dreptul lui, insa eu sunt bucuros ca instanta mi-a dat dreptate, asa cum era normal. Nici nu cred ca mai este vorba doar de bani&#8221, ne-a spus la finalul disctiilor Virgil Arseniu, un om care s-a judecat trei ani pentru a-si castiga banii cuveniti si demnitatea. Din informatiile noastre mai sunt si alte societati care au de primit bani de la Anghel Taranu pe lucrarile executate la vila personala. De notorietate este si cazul firmei MILEA IMPEX din Darmanesti care se judeca in continuare cu avocatul Taranu. Insa acestea sunt aspecte care privesc partile si instanta se poate pronunta in fiecare caz.

                      Contactati telefonic, sotii Taranu au refuzat, initial, sa ne ofere informatii asupra cazului prezentat in acest articol. Avocatul Taranu ne-a spus, ulterior, ca &#8222in principiu, nu discut cu ziaristii de la Desteptarea.&#8221 Dar, in concret, l-am intrebat. &#8222In concret inseamna in principiu&#8221, a raspuns avocatul Taranu.

                      Scris de Gheorghe BALTATESCU

                      Spre NATO, pe calea licitatiei \ Armata isi scoate bunurile la vanzare

                        Dupa cinci ani de la aparitia Ordonantei de Urgenta 95/1999, Guvernul a aprobat procedura de valorificare a bunurilor aflate in otarea MApN. Guvernul Romaniei a emis recent o hotarare prin care aproba normele la OUG 95/1999. Bunurile scoase din functiune aflate in administrarea institutiilor publice de aparare pot fi valorificate prin Compania Nationala ROMTEHNICA SA.

                        Potrivit acestei hotarari, deseurile de sticla, cauciuc, textile, lemn, hartie, carton, plastic, materialele de resortul hranirii si cele de constructii si cazare, animalele, uneltele genistice si ambalajele pot fi valorificate si de catre unitatile militare gestionare, an conditiile stabilite prin instructiuni aprobate prin ordin al ministrului apararii nationale. Valorificarea bunurilor aflate an administrarea Ministerului Apararii Nationale se efectueaza la propunerile comandantilor sau sefilor unitatilor militare gestionare si se aproba de organele competente, potrivit legii. Prin bunuri se anteleg produsele, echipamentele si orice alte obiecte, de orice fel si cu orice fel de descriere, cu exceptia cladirilor si terenurilor. Daca acestea nu mai sunt necesare, au devenit excedentare, nu mai sunt prevazute an anzestrarea armatei, nu se mai fabrica sau, datorita uzurii morale ori fizice avansate, nu mai corespund destinatiei sau fac obiectul anlocuirii cu altele performante de acelasi tip, pot fi instrainate. Bunurile care pot fi folosite an mod curent an alte sectoare de activitate se valorifica la persoane fizice sau juridice romane. Nu fac obiectul valorificarii aparatura de secretizare sau componentele speciale care, prin procedura de valorificare, ar conduce la transmiterea de informatii si date cu caracter secret. Bunurile aflate an administrarea Ministerului Apararii Nationale se valorifica la intern, prin licitatie publica deschisa cu strigare, selectie de oferte de pret sau negociere directa, valorificare directa fara organizare de licitatie, transmitere fara plata la alte institutii publice. In acest mod pot fi valorificate tehnica de lupta care devine comuna cu alte sectoare de activitate, dupa dezafectarea de dotarea specific militara, precum si bunurile, inclusiv cele demilitarizate care pot fi folosite an mod curent an alte sectoare de activitate, an starea an care se afla ori an stare dezmembrata sau partial dezmembrata, cat si tractoarele de artilerie, plasele si completele de mascare, busolele, lunetele, binoclurile, precum si deseurile feroase, neferoase, de metale pretioase si de aliaje ale acestora. Compania Nationala ROMTEHNICA a organizat mai multe licitatii pentru vinderea de mijloace de transport, remorci, marmite, bucatarii portative, dulapuri frigorifice, autocisterne, masini de scris, autostropitoare, masini de cusut manuale, masini de gaurit autofurgonete. O parte din aceste obiecte au fost achizitionate de diferite societati. O bucatarie de campanie scoasa la licitatie si vanduta nu de mult timp are mare pret in curtea unei societati agricole din judet. In luna august 2005, a fost organizata o noua licitatie iar pe 11 octombrie urmeaza alta. Pe site-ul ROMTEHNICA nu figureaza insa nici o unitate militara din Bacau care sa fi scos la licitatie un anume utilaj sau obiect care nu le mai este de folos. Cpt. Gelu Miron, purtator de cuvant al Garnizoanei Bacau, ne-a declarat: &#8222Toate obiectele se scot la licitatie si se vand prin ROMTEHNICA. Aceasta societate decide care obiecte anume pot face obiectul acestor licitatii”.

                        Scris de Dan MINDIRIGIU

                        „Universitarii romani trec prin momente dificile” / Studentie mai scurta pentru „boboci”

                          Anul universitar 2005 – 2006 s-a deschis ieri in Bacau cu „sarcini noi&#8221 si tristeti vechi pentru profesorii Universitatii de stat. Renuntand partial la „elanul muncitoresc&#8221 si festivismul obisnuit al acestui eveniment, rectorul Gogu Gheorghita nu si-a ascuns ingrijorarea si nemultumirea pe care le incearca lumea universitara bacauana la acest nou inceput de drum. „Este un moment de rascruce. Incepem acest an universitar cu sarcini noi, fiind constienti ca studentii de astazi sunt mai grabiti, mai pragmatici, au un stil mai speculativ. Invatamantul universitar romanesc trebuie sa se supuna unor noi reguli, in timp ce se lupta cu o subfinantare cronica, trebuie sa aiba tot mai bune rezultate in cercetare, luptandu-se in acelasi timp cu lipsa unei baze materiale&#8221, a mentionat Gogu Gheorghita in discursul sau. „Am remarcat o anumita tristete, justificata, in discursul domnului rector. Universitarii romani trec prin momente dificile. Scara valorilor s-a schimbat. Profesorul nu mai este profesor, doctorul nu mai este doctor, inginerul nu mai este inginer&#8221, a intarit prefectul Gabriel Berca spusele universitarului bacauan. Desi deschiderea anului universitar s-a facut in aceste tonuri gri, conducerea Universitatii Bacau si mai apoi invitatii sai au incercat sa le insufle „bobocilor&#8221 un elan care sa-i tina pe parcursul tuturor anilor de studii, spunandu-le, comic pentru „cunoscatori&#8221, ca Romania si Bacaul au nevoie de ei. Cei peste 1000 de „boboci&#8221 inscrisi la Universitatea Bacau vor avea o studentie mai scurta decat colegii lor mai mari. Incepand cu anul universitar 2005 – 2006, studiile de licenta au – conform standardelor europene – durata de trei ani. Exceptie fac studentii la Inginerie care vor invata patru ani, inainte de a-si da examenul de licenta. Absolventul promotiei 2005 -2006 va primi pe langa diploma obisnuita si suplimentul la diploma, emis intr-o limba de circulatie europeana, care asigura recunoasterea studiilor din Romania. Suplimentul va contine pe langa datele din foaia matricola de pana acum, mai multe informatii, cum ar fi: media minima si maxima a promotiei, participarile la diferite manifestari. Acest supliment va fi util mai ales daca studentul va dori sa mearga in Europa pentru a-si continua sau finaliza studiile din tara. Tot la capitolul noutati, din acest an studentii din mediul rural vor putea primi o bursa lunara de peste 3.500.000 de lei vechi indexabili, cu conditia sa profeseze in mediul rural, la finalul studiilor.Scris de Laura HUIBAN

                          „Un simbol care emana tinerete si optimism” / Cea mai frumoasa poveste de dragoste a targului

                            Saptamana viitoare, targul Buhusi va fi ravasit de povestea sa de dragoste cea mai frumoasa. Buhusenii vor sarbatori implinirea a 50 de ani de invatamant liceal si a 85 de ani de invatamant profesional, tehnic si de arte si meserii. Multe sunt povestile de dragoste ale targului (in care apersonajele” sunt celebrele stofe, gloria sportiva sau celebrii rabini), dar aceasta este cea mai frumoasa dintre toate pentru ca – nu-i asa? iubirile adolescentine nu se uita si nu se vestejesc niciodata. Le tinem in suflet ca pe-o icoana secreta, le sarutam in vis si le multumim c-au existat pentru noi.

                            La ceas aniversar, singura poveste de dragoste neofilita a targului va fi depanata, ca-ntr-o veritabila Seherezada, de elevi, parinti, profesori (din toate zarile si generatiile), de sponsori si reprezentanti ai autoritatilor. Prefatand acest eveniment, conf. univ. dr. Radu Ababei, inspector scolar general, spune: aEste cu totul remarcabil faptul ca un oras atat de mic a reusit mereu sa dea tarii oameni atat de mari. Mi-am pus mereu intrebarea acum?a, iar raspunsul a venit firesc: datorita scolii, o scoala buhuseana cladita pe truda unor cadre didactice de mare valoare si pe silinta unor elevi pe masura dascalilor lor (…). Colegiul Tehnic aIon Borcea” este singurul dintre simbolurile orasului care emana mereu tinerete si optimism… (…). Este, fapt incontestabil, aport-drapelula invatamantului din zona”. Academicianul Gheorghe Platon, cel care a invatat pe bancile scolii buhusene, fiind aici si profesor, un scurt timp, ne-a spus: aRegret nespus ca nu pot participa la aceasta sarbatoare tare draga sufletului meu. Transmiteti tuturor felicitari si spuneti buhusenilor, elevi, dascali, parinti, ca-i iubesc si-i respect foarte mult”. Din Israel, rabinul I. Tobias ne-a spus: aLiceul buhusean este o institutie de referinta internationala. Peste tot aud de valoarea elevilor si profesorilor ei. Multi evrei au trecut pe aici”. In aceasta institutie, care are astazi o mie de elevi, au fost ani in care erau inscrisi in cataloage si 3000 de cursanti. Veritabila scoala nationala in domeniul industriei textile, institutia reprezinta si acum un spatiu de referinta in domeniul educatiei si invatamantului. Aici au fost scoliti cei care au dus peste zari faima stofelor romanesti. Pe bancile acestei scoli au invatat handbaliste componente ale loturilor nationale. Cel putin trei loturi nationale performante de handbal feminin ar putea fi alcatuite din fostele liceene buhusene, iar mentorii lor, profesorii Crisostom si Angela Dantz, care le-au indrumat si pe prima scena a tarii, le-ar putea fi oricand antrenori. E de poveste si faptul ca echipa de fotbal feminin a aborcenilor” a abatut mar”, la faza nationala, echipe ale unor licee si cluburi sportive, castigand lauri nationali. Stiati ca unii dintre elevii acestei scoli (baieti si fete) sunt campioni nationali la box? Banuiati ca aceste rezultate au fost obtinute chiar in conditiile in care elevii n-au sala de sport? Tot de poveste este si faptul ca vreo cincizeci de elevi ai acestei institutii au urcat pe treptele cele mai inalte ale podiumului national al olimpiadelor scolare. De curand, toti elevii prezentati la examenul de bacalaureat au iesit invingatori. Nu se poate sa nu fi auzit ca aici a fost scrisa, probabil, cea mai lunga scrisoare de dragoste din lume, care poarta pentru Andrei Muit, acest lord al caritatii, peste 1300 de semnaturi. Au ajuns elevii acestei scoli, membri ai clubului de debate, sa sustina dezbateri demonstrative in Parlamentul Romaniei, pentru a le sugera spiritul autentic in care trebuie desfasurate dezbaterile. Unii dintre ei au participat la competitii internationale, si ca membri ai echipei nationale, cucerind lauri. Despre asta stiati? Se poate sa nu fi aflat si despre faptul ca, intre timp, elevii acestei institutii au ajuns in gratiile unor sponsori de exceptie ca Betania, ca si-au primenit aproape totul in ultimii ani (de la centrala si instalatie termica, pana la mobilier si aparatura), ca sunt si in gratiile fondului PHARE care, cu vreo 600.000 de euro, va transforma sediul Scolii de Arte si Meserii intr-o locatie occidentala a domeniului? Har Domnului, nici autoritatile judetene si locale nu sunt (mereu) stranse la punga, atunci cand este vorba despre aceasta institutie care are pentru elevi si parinti o deviza mult apreciata si eficienta: aIntra cine poate, termina cine merita!”. De regula, pe fondul unei exigente pe care profesorii o manifesta si fata de ei insisi, numai cine nu vrea nu devine absolvent bacalaureat…

                            Umorul si speranta, leacuri pentru vanatai

                            Dar povestea aceasta de dragoste are si vanatai pe care liceenii incearca sa le lecuiasca inedit, picurand in amaraciunea lor mult umor, speranta si pragmantism. Ca sa-si construiasca sala de sport, s-au autoproclamat proprietari ai planetei Marte, pe care mai apoi au scos-o la licitatie. Ca sa incropeasca o premiere decenta a celor mai buni dintre ei si-au facut prieteni sinceri si de cursa lunga precum Betania, Jupiter, Sublim, Avita, Stefel, Florian, Coroana, Electropas, Oups International, Dynamic Netyork System, Isatis, Paradis, Doru Trans, Generali Asigurari, CAR Pensionari si CAR Stofe, SC Stofe, Desteptarea, Tribuna Invatamantului, Unitar Ro, Eltchim, C.U.M., Renasterea si multi altii. Sprijinul comunitatii a avut un raspuns pe masura: rezultatele.

                            Aniversarea va fi concretizata in activitati organizate in perioada 10-14 octombrie. Un aTe Deum”, o monografie (prima din istoria scolii), un film realizat de elevi si profesori ai liceului, un numar special (dinamitard!) al revistei scolii, un spectacol din care nu va lipsi parada uniformei scolare de la inceputuri si pana astazi…), lansarea unor reviste proprii de matematica-informatica si chimie, expozitii diverse, dezbateri dintre cele mai atractive, intrecerile sportive si intalnirea cu fosti elevi si profesori reprezinta doar cateva dintre reperele acestei manifestari. Liceenii vor acorda premii supriza invitatilor, dar si profesorilor lor. Ei insisi vor avea parte de premii surpriza. Printre invitati vom regasi elevi si profesori ai primei promotii, reprezentanti importanti ai autoritatilor si sponsorilor. Va fi o sarbatoare a simplitatii si decentei si pentru faptul ca la Buhusi fastul n-a avut loc niciodata din cauza saraciei.

                            Scris de Ion FERCU

                            Fotbal, Divizia A / Ne-am „croit”-o singuri / Steaua – FCM Bacau 1-0 (1-0)

                            Am trecut pe langa primul gol din deplasare si am fost foarte aproape de o remiza in Ghencea. Chiar am fi meritat sa castigam un punct in Capitala, mai ales dupa cum au decurs ostilitatile in repriza secunda. Marius Croitoru a avut golul in bocanc, insa a executat relaxat un penalty obtinut de Neagu in minutul 67. Steaua s-a impus la limita, cu 1-0, dupa un gol inscris in prima repriza de Paraschiv. Disputa din Ghencea a inceput intr-o usoara dominare a gazdelor care au avut o prima oportunitate in minutul 19 prin Nicolita, dupa o combinatie cu Paraschiv. Codreanu a incercat si el poarta adversa printr-un sut de la 30 de metri, insa balonul a atins plasa din spatele portii. Stelistii au deschis scorul in minutul 26. Nicolita i-a pasat lui Paraschiv, mijlocasul Stelei a sutat spre poarta lui Bogdan, balonul respins in prima faza de un fundas bacauan a ajuns din nou la acesta, care a trimis usor in coltul lung: 1-0. Pana la finalul primei reprize nu s-a mai intamplat nimic, doar actiunea individuala a lui Croitoru, care a insirat trei stelisti, dar a fost oprit de Radoi. La reluare, meciul a curs spre poarta lui Hamutovschi, bacauanii iesind cu curaj la atac. Abia intrat pe teren, Neagu a fost agatat in careu de Lovin, Martis aratand punctul cu var dupa o consulatare cu asistentul Stoianof. Era minutul 67. Croitoru a executat slab permitandu-i lui Hamutovschi sa retina balonul. &#8222Galben-albastrii” au mai trecut pe langa egalare in minutul 75, sutul lui Gheorghiu fiind retinut in doi timpi de portarul stelist. Elevii lui Protasov au simtit pericolul si au iesit la atac. In doar trei minute, Dica, Iacob si Nicolita l-au intrebuintat serios pe Bogdan.

                            Steaua: Hamutovschi – Ogararu, Goian, Radoi, Nesu – Nicolita, Paraschiv, Lovin, Bostina – Dica (80, Fl. Dumitru), Iacob (80, Cristea). Antrenor: Oleg Protasov.

                            FCM Bacau: Bogdan – Codreanu, Bojescu, Ureche, David, Isac – M. Croitoru, Doltea (54, Matei), Dobos (57, Neagu), Gheorghiu – Petcu (70, Tanasa). Antrenor: Cristi Popovici.

                            Arbitri: Marius Martis (Focsani), Sebastian Stoianof (Constanta) si Bogdan Medrea (Rm. Valcea).Scris de Cristi SAVA

                            Luna viitoare incepe operatiunea „Regularizarea” / Bacauanii au de primit miliarde de la stat

                            Fiscul bacauan a finalizat situatia privind contribuabilii care ar urma sa primeasca de la stat bani ca urmare a regularizarii impozitului pe 2004. Sumele de restituit reprezentand diferente de impozit pe venit rezultate din regularizarea anuala a impozitului pe venit se restituie in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere anuala. Sumele de restituit reprezentand diferente de impozit pe venit rezultate din regularizarea anuala a impozitului pe venit se restituie in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere anuala.

                            Potrivit Directiei Generale a Finantelor Publice (DGFP) Bacau, au fost emise in total 78.623 decizii de impunere. Din acest total, 6.219 de bacauani trebuie sa mai plateasca statului, ca urmare a regularizarii, 3.172.000 lei noi (aproximativ 31,7 miliarde de lei vechi). Partea buna este ca aproape 60.000 de contribuabili au de primit bani de la stat. In total, ei au de incasat 7.790.000 lei noi (aproximativ 78 miliarde de lei vechi). Peste 8.300 de contribuabili au de primit sume mai mici de 5 lei noi (50.000 de lei vechi), in vreme ce aproape 35.800 de bacauani au de incasat de la stat sume cuprinse intre 5 lei si 150 de lei noi (50.000-1,5 milioane de lei). &#8222Din totalul sumelor de restituit, 2.523.000 lei noi (peste 25 de miliarde de lei vechi) reprezinta cheltuieli facute de contribuabili pentru reabilitarea termica a apartamentului, respectiv si-au pus termopane, centrale termice etc”, a declarat Maricel Radu, purtatorul de cuvant al DGFP Bacau. Totodata, 78.000 lei noi (780 milioane de lei vechi) reprezinta prime de asigurare pentru locuinta de domiciliu deduse din baza de impozitare (474 de dosare depuse si aprobate). In fine, 112.000 lei noi, reprezentand deducerea sumei de pana la unu la suta din impozitul pe venitul anual datorat entitatilor nonprofit deduse din impozitul pe venit datorat, sectiune unde figuraeza 4.776 de optiuni. In schimb, nu exista nici un caz reprezentand cheltuieli cu bursele private an limita a unu la suta deduse din impozitul pe venit datorat.

                            Banii de la Fisc, adusi de postas, cu dobanda

                            Diferentele de impozit pe venit de restituit mai mici de 5 lei inscrise in decizia de impunere anuala sau ramase dupa compensarea cu eventualele debite neachitate, dupa caz, raman in evidenta fiscala spre a fi compensate cu datorii viitoare. Aceste sume se restituie in numerar, numai la solicitarea contribuabilului, sau atunci cand, cumulat, suma de restituit depaseste limita mentionata. Diferentele de impozit pe venit de restituit cuprinse intre 5 lei inclusiv, si 150 lei se restituie prin mandat postal. In acest caz, contribuabilii nu trebuie sa se deplaseze la unitatea fiscala, pentru incasarea sumelor. Suma de restituit se achita persoanei, la domiciliul acesteia, de catre lucratorii postali, iar in cazul in care persoana respectiva nu este gasita la domiciliu, suma se ridica de la oficiul postal. Diferentele de impozit de restituit mai mari de 150 lei inclusiv, se restituie in numerar, prin mandat postal sau virament in contul bancar comunicat de contribuabili. Restituirea in numerar a diferentelor de impozit mai mari de 150 lei inclusiv, se face de unitatile de trezorerie la data comunicata contribuabililor prin instiintarea de restituire, conform programarii. In cazul in care contribuabilii nu se prezinta la data comunicata, reprogramarea se face de catre unitatea fiscala de domiciliu, la solicitarea acestora. Pentru diferentele de impozit pe venit nerestituite in termenul de 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere, contribuabilii au dreptul la dobanda din ziua urmatoare expirarii acestui termen. Acordarea dobanzilor se face la cererea contribuabililor.Scris de Florentin RADU