Fostul golgeter al galben-albastrilor, Catalin Cursaru, s-a inapoiat in Bacau, dupa ce nu a reusit sa-si gaseasca un angajament in Ucraina. El a primit acceptul clubului de a se antrena sub comanda lui Cristi Popovici. Acesta este, deocamdata, singurul punct de convergenta intre jucator si FCM Bacau. Au fost multe voci care pronosticasera revenirea lui Cursaru la echipa care l-a consacrat, mai ales dupa sezonul 2005-2006, unul pe care atacantul l-a ratat aproape total. El a marcat, totusi, 4 goluri, dar in mai mult de jumatate din partide a fost rezerva. Astfel, echipele din Romania nu s-au inghesuit sa-i ofere un contract jucatorului care-si incheiase socotelile cu FCM Bacau in iunie 2005.
Cursaru ar fi putut juca in Australia, dar Tara Cangurilor nu le ofera strainilor salarii prea mari. Urmatoarea oportunitate a fost Metalurg Donetk. Catalin si impresarul sau, Florin Iacob, au fost pe punctul sa bata palma definitiv cu ucrainenii (se spune ca pe un salariu de 150.000 dolari, neconfirmat de jucator), dar intelegerea a cazut in ultimul moment. Asta mai ales din cauza ultimelor reguli impuse de federatia de la Kiev, care restrang numarul de jucatori straini ce pot evolua intr-o formatie din Ucraina. Si cum Metalurg pare a fi adeversorul” de straini al lui Sahtior… de unde loc si pentru Cursaru?
La FCM Bacau, lotul pare destul de solidificat. Echipa a pornit bine in campionat, intr-o atmosfera foarte buna si cu lideri unanim acceptati. Asta in ciuda unui buget auster, care are trei caracteristici: elimina orice forma de extravanganta, stimuleaza concurenta pe posturi, ofera posibilitatea unui trai decent. In aceste circumstante, Cursaru nu ar mai putea beneficia de un contract la fel de generos ca in anii precedenti si nici de vreun privilegiu cat de mic. Mai ales ca el a refuzat iarna trecuta sa-si prelungeasca, macar cu 6 luni, contractul cu clubul si s-a grabit dupa terminarea campionatului sa plece cat mai iute din Bacau. aCatalin sa se antreneze, sa ajunga la o buna forma sportiva si dupa aceea mai vedem”, s-a pronuntat presedintele Gheorghe Chivochian. Oricum, fotbalistul si conducerea clubului nu au avansat propunerea semnarii unei noi intelegeri. Dar, neindoios, a aparut aproblema Cursaru”, pentru ca avremurile bune de odinioara” nu pot fi uitate nici de club, nici de fostul golgeter al Diviziei A, ajuns intr-o situatie putin mai delicata.Scris de Peter KELMANN
Fotbal/Cursaru se pregateste impreuna cu FCM!
Dragos Benea e parlamentar, iar Minodora Cliveti, deputat PNL /Parlamentarii anonimi
Declaratiile lui Emil Boc cum ca va promova o lege privind utilizarea votului uninominal pentru alegerea parlamentarilor ne-a determinat sa realizam un sondaj pentru a vedea care din actualii senatori si deputati sunt cunoscuti de alegatorii lor. Conform initiativei lui Boc, cetatenii nu vor mai vota liste cu nume propuse de PNL sau PSD, ci indivizi. Fiecare candidat la Senat sau Camera Deputatilor va fi votat separat. Nu va mai fi „sub umbrela partidului”, votat din fidelitate sau incredere in partid, ci pentru propriile calitati si actiuni. Am vrut sa vedem cat sunt de cunoscuti deputatii si senatorii nostri acum, la noua luni de la alegeri. Nu e vorba de un sondaj sociologic, in adevaratul sens al cuvantului, ci de un sondaj de opinie realizat cu mijloace jurnalistice. „Ce nume de parlamentari bacauani cunoasteti?” a fost intrebarea pe care am pus-o interlocutorilor nostri. Cand reactia lor a fost tacerea, am incercat sa-i ajutam, nominalizand cativa parlamentari care ne reprezinta in forul legislativ. Raspunsurile au fost dintre cele mai neasteptate.
Angela Gal, 49 de ani, administrator firma.
„Chiar din cei noi, eu nu cunosc nici unul. Din cei vechi, il stiu pe fostul prefect si pe o doamna, sotia unui avocat”. „De Liviu Miroseanu sau de Olguta Cocrea ati auzit?” „Nu, nu, v-am spus, nu-i cunosc”.
Viorel Enache, 54 de ani, inginer instalator.
„Ii stiu pe doamna Cliveti si pe Ionel Palar, de la PNL. De Liviu Miroseanu doar am auzit”. Intrebat de Valeriu Gheorghe, Viorel Enache si-a amintit ca e din PNL. Numele Cristian Cucuianu „parca imi spune ceva”, dar de Olguta Cocrea n-a auzit pana acum.
Traian Breahna, 68 de ani, maistru constructor.
„Ii stiu pe aceiasi politicieni pe care i-a pomenit colegul meu, Viorel Enache, dar am auzit despre ei la televizor, in rest ajutor n-am avut de la nici unul. Ar trebui sa se ocupe mai mult de tineri, ca n-au casa, n-au masa, stau cu chirie. Tineretul e la pamant”.
Silviu Canciuc, 19 ani, proaspat absolvent de liceu.
Intrebat ce nume de parlamentari bacauani stie, tanarul a raspuns prompt: „Dragos Benea”. Dintre cei enumerati de noi, Silviu a auzit de Catalin Mardare, „parca de la PNL”. La prezentarea altor nume – Liviu Miroseanu, Ionel Palar, Olguta Cocrea – raspunsul a fost categoric: „NU”.
Adrian Vasile, 84 de ani, pensionar.
„Ii cunosc pe toti, dar acum nu mi-i amintesc. Pe Catalin Mardare, fostul prefect, da, il stiu, e membru PSD”. Pe Valeriu Gheorghe si pe Minodora Cleveti nu, nu-i cunoaste, dar a auzit despre Ionel Palar, recent, la televizor.
Carmen Chiroi, 41 de ani, casier.
„Ma credeti ca nu-i cunosc?” O credem. A auzit totusi de Catalin Radu Mardare, fost prefect al judetului Bacau. Da, si de Minodora Cliveti stie, „parca e din PNL”, iar de Ionel Palar a auzit, „dar nu stiu de unde sa-l iau”.
Eugenia Zavoranu, 74 de ani, pensionara.
„Nici un nume nu cunosc, dar am aceeasi parere despre toti”, raspunde ea, cu patima, adica aceeasi proasta parere. O ajutam, iar ea isi aminteste de Ionel Palar. „Da, am auzit, dar nu stiu de la ce partid este”, apoi, dintre toti ceilalti, „de Minodora Cliveti stiu, e de la PSD, avocat!”.
Facem mentiunea ca numele de parlamentari folosite de noi in sondaj sunt ale unor deputati si senatori intens mediatizati de cotidianul nostru din diferite motive (functii, scandaluri in care au fost implicati, actiuni politice sau conferinte de presa sustinute de acestia). Lista lor e cu mult mai lunga si o publicam inca odata pentru ca parlamentarii care nu si-au regasit numele in sondaj sa nu se simta frustrati si sa ne acuze ca nu-i mediatizam: Viorel Hrebenciuc, Petru Gabriel Vlase, Minodora Cliveti, Nicolae Banicioiu, Catalin Voicu (deputati PSD), Ionel Palar si Valeriu Gheorghe (deputati PNL), Liviu Miroseanu (deputat PD), Mircea Ifrim (PRM) si Olguta Cocrea (deputat independent, ales initial pe listele PRM), Catalin Mardare si Ion Moraru (senatori PSD), Aron Popa (senator PNL), Ilie Ilascu (senator PRM) si Cristian Cucuian (senator PD).Scris de Silvia PATRASCANU
„Italienii”; buhuseni au dat peste cap piata imobiliara locala/Apartamente la preturi de infarct
Sosirea in vacanta a multora dintre cei 4000 de buhuseni plecati la munca in Occident a bulversat piata imobiliara locala. aItalienii”, cum le spun bastinasii care n-au apucat a pleca inca peste hotare, au adus bani pe care, in lipsa unui mediu local de afaceri optimist, sunt dispusi sa-i investeasca in apartamente si terenuri. Alti… occidentali indigeni, care cumparasera apartamente in anii anteriori, au investit in modernizarea acestora dupa astandarde Neckerman”, asa cum le place sa spuna, si le propun acum pentru vanzare. Un apartament cu 2 camere situat pe strada Eminescu are pretul de pornire de 650.000.000 de lei. Pentru un altul, tot cu doua camere, aflat pe str. Balcescu, negocierea pleaca de la 600.000.000 de lei. Pe strada Republicii, la parter, un apartament cu doua camere este evaluat de proprietar la suma de 680.000.000 de lei. La blocul nr. 12, pe strada Tineretului, proprietarul ne-a spus, la telefon, ca nu divulga valoarea ofertei adecat atunci cand solicitantul va vedea marfa, prima-ntai”. Pentru o garsoniera de pe strada 9 Mai, unde viata se traieste in regim periculos, data fiind vecinatatea celebrului bloc aNATO”, ti se spune ca poti incheia afacerea cu 300 milioane de lei. In general, desi targul Buhusi este sarac lipit pamantului, aceste preturi par normale, cu toate ca sunt cu aproape 20 la suta mai mari decat in luna iunie, de pilda. Am gasit insa si apartamente la caror pret a luat-o razna de tot. Unele preturi oscileaza intre 20.000 si 50.000 de euro. Cel mai scump apartament oferit spre vanzare, pe care noi l-am depistat, se afla pe strada Tineretului, in zona muribundului cinematograf aVictoria”. Proprietarul asigura ca a adus un apartament cu patru camere la standarde occidentale, cu amateriale si gusturi straine”. I-am intrebat pe toti ofertantii daca n-au, cumva, la subsol, aamenajari acvatice”, raiuri de tantari si faune de sobolani. Toti mi-au raspuns ca subsolurile sunt curate ca lacrima neplansa, desi stiam ca in multe dintre subsolurile acestora isi au locatiile adevarate filiale ale infernului. Ce a mai scos buhuseanul la vanzare, profitand de sosirea aitalienilor” in vacanta? Garaje sau garaje cu beci. Pentru garajele simple este solicitata, de regula, suma de 200.000.000 lei. Cele cu beci depasesc 350.000.000 de lei. E la mare cautare pamantul. Daca in zona Chebac, unde accesul la gaz metan nu este facil, pentru 2000 mp ti se solicita aproximativ 100.000.000 de lei, in zona Salii polivalente un metru de teren patrat oscileaza intre 450.000 si 850.000 de lei.Scris de Ion ION
Valutele se joaca tare cu inimile romanilor
Saptamana trecuta a fost extrem de agitata pentru principalele monede de pe piata financiara interna. Asta pentru ca, miercurea trecuta, euro se depreciase atat de mult incat aproape ca era sa scada sub pragul de 3,4 lei RON (34.000 de lei vechi). O zi a tinut minunea, pentru ca finalul de saptamana a gasit bancnota europeana la nivelul de 3,5386 lei RON (35.386 lei vechi), in crestere cu peste 1,2 lei RON (1.200 de lei vechi).
Dolarul a urmat cam acelasi traseu, trecand, la final de saptamana, un alt prag psihologic, 2,8 lei RON (28.000 de lei vechi). Valoarea la care se situeaza in prezent euro este comparabila cu cea la care se afla in decembrie 2002. In ceea ce priveste dolarul american, caderile repetate au facut ca acesta sa aiba acum un curs de aproximativ aceeasi valoare fata de leu ca in martie 2001. De la inceputul anului si pana in prezent, euro a scazut in greutate cu peste 0,45 lei RON (450 de lei vechi). Dolarul este mai usor fata de inceputul anului cu aproape 1,5 lei RON (1.500 de lei vechi). Un euro valoreaza 1,23 de dolari.
Una calda, alta rece
Majoritatea romanilor s-au bucurat la vederea slabirii monedei unice. Aveau si motive. Insa, trebuie tinut cont de faptul ca prabusirile monedei unice europene si ale dolarului din ultima perioada este un fenomen cu dus si intors. Devalorizarea valutelor este un lucru bun pentru angajatii cu salarii in moneda nationala pentru ca platesc rate la casa sau masina mai mici, chirii reduse sau facturi la telefoane mai mici. Au de castigat si cei care fac importuri pentru ca pot aduce marfa mai ieftina. Mai putin comoda este aceasta devalorizare a valutelor pentru exportatori, care in felul acesta se apropie rapid si sigur de gaura neagra a falimentului. Lor li se alatura si cei care au salarii indexate la euro sau la dolar. Practic, vorbind despre marea majoritate a romanilor, ar trebui sa ne bucuram de aprecierea leului, pentru ca moneda nationala trebuie sa se intareasca , devenind astfel cat mai puternica dupa aderare, cand cele 22 de milioane de romani isi vor schimba leii in euro.
BNR ajuta valutele sa ia in greutate
Pentru a dovedi, daca mai era nevoie, faptul ca piata valutara romaneasca este una extrem de atipica, precizam faptul ca inceputul de saptamana a fost marcat de o crestere in continuu a monedei euro si a dolarului, gratie, evident, interventiei Bancii Nationale a Romaniei. Asta dupa ce, saptamana trecuta, bancile si importatorii s-au trezit din nou intr-un mare cazan in fierbere, declansat de BNR. Interventia mult-asteptata a bancii centrale a avut loc in momentul in care euro a coborat la cursul de acum doi ani, 3,4 lei (34.000 lei vechi), considerata drept ao cota de avarie”. Practic, BNR a repetat scenariul din februarie, cand a asteptat scaderea cotatiilor sub 3,5 lei, dupa care a intervenit doua zile consecutiv, atragand din piata sume importante de euro. A urmat, asadar, cresterea euro, fapt de care a beneficiat si dolarul, care a urcat de la un minim de 2,7414 la 2,8373 lei, intr-o perioada in care acesta inregistreaza o evolutie negativa pe pietele valutare.
Mugur Isarescu a reafirmat transparenta in deciziile de politica monetara pe care o promoveaza BNR, subliniind insa ca banca centrala nu va anunta dinaninte interventiile pe piata. Totusi, BNR nu va urmari un anumit curs sau un anumit volum al masei monetare si ava actiona pentru sterilizarea surplusuii de lei sau va interveni pentru aprecierea se deprecierea monedei nationale numai in masura in care prin aceste masuri se va influenta tinta de inflatie. Prin urmare, cand excesul de lei afecteaza tinta de inflatie, BNR va interveni retragand de pe piata surplusul prin instrumente de politica monetara. Tinta de inflatie pentru 2006 ar putea fi modificata de la 5 la suta la 6,5 la suta an cazul majorarii TVA de la 19 la suta la 22 la suta, potrivit primelor estimari, o decizie urmand a fi adoptata de BNR si Guvern dupa stabilirea masurilor fiscale.Scris de Florentin Radu
Politia verifica actele Asociatiei 83/Sute de milioane lipsa in gestiunet
Ceata care pluteste in jurul activitatii desfasurate la Asociatia 83, de pe strada Mioritei, s-ar putea risipi. De multe luni, actele asociatiei nu au putut fi verificate nici de reprezentantii Biroului Asociatii de Proprietari din cadrul Primariei Bacau, nici de Politia economica. Dupa mai multe incercari nereusite, de curand actele au fost ridicate de la sediul asociatiei si sunt verificate de politisti. La o simpla privire, s-a descoperit o lipsa de 400 de milioane de lei in luna iulie. Cenzorii vorbesc de peste un miliard de lei disparuti.
Incepand din septembrie 2004 si pana in urma cu trei saptamani, toate incercarile inspectorilor din primarie si ale politistilor de a verifica actele Asociatiei 83 au fost sortite esecului. aAm avut sesizari ca in aceasta asociatie sunt nereguli, ne-a declarat Lorena Lazarica, inspector de specialitate. Ne-am deplasat de mai multe ori la sediul asociatiei, dar fie nu gaseam pe nimeni, fie ni se spunea ca actele sunt la cenzor. Am fost chiar impreuna cu Politia economica si cu reprezentantii CET. Aceasta asociatie are un debit enorm la CET, iar furnizorul ne-a solicitat sprijinul spre a lamuri situatia. Abia acum trei saptamani ni s-au prezentat documentele”.
Peste 400 de milioane lipsa intr-o luna
Inspectorul Lorena Lazarica spune ca la Asociatia 83 este un haos total. In procesul verbal incheiat la ridicarea documentelor sunt specificate neregulile constatate la prima vedere: registre de casa completate in creion, referate nesemnate de presedintele asociatiei si nestampilate, referate in alb pentru calatorii cu taxiul in valoare de sute de mii de lei fiecare. aAm descoperit pe loc o diferenta de 408 milioane de lei intre soldul scriptic si cel faptic numai pentru luna iulie. Cand au vazut ca vor urma verificari, cenzorii asociatiei ne-au spus ca au facut si ei o verificare si au descoperit o lipsa de 1,1 miliarde lei in gestiune”, a mai declarat Lorena Lazarica. De asemenea, cenzorii Corneliu Hairas si Maria Fantana au trimis o informare catre Primaria Bacau in care se declara nevinovati de situatia de la Asociatia 83 si acuza pe presedintele Nicolae Driu ca nu a lucrat decat cu presedintele comisiei de cenzori, Margareta Palcau.
Presedintele se declara nevinovat
Presedintele asociatiei, Nicolae Driu, declara ca nu stie nici macar ce acte au fost ridicate de la asociatie si ca nu i s-a inmanat un proces verbal. Admite ca la asociatia pe care o conduce sunt nereguli. aPresedinta comisie de cenzori este vinovata ca nu a facut lumina in acte, declara presedintele Driu. A motivat ca nu i s-au pus la dispozitie. Administratorul Cristina Bardasu este de vina ca nu a prezentat documentele la control. Acum, in timpul cercetarilor, a plecat in concediu. Da, sunt nereguli la asociatie si ma astept ca expertiza politiei sa scoata la iveala o lipsa in gestiune. Nu pot inca spune de cat va fi. Eu nu sunt vinovat. Nu m-am nascut presedinte si nu ma pricep la contabilitate”. Pana vor afla adevarul, locatarii trebuie sa faca fata unei noi probleme: RAGC ameninta cu sistarea apei pentru o restanta de peste 100 milioane lei din luna mai. Si asta in conditiile in care la asociatie se incaseaza si 35 de milioane pe zi.Scris de Doina MINCU
A XVI-a editie a Taberei Internationale de Pictura de la Tescani \ In templul marelui Enescu, pictura s-a logodit cu muzica
@ interviu cu maestrul Ilie Boca, coordonatorul Taberei Internationale de Pictura de la Tescani
Centrul de Cultura aRosetti Tescanu-George Enescu” de la Tescani gazduieste, intre 1-18 august, cea de-a XVI-a editie a Taberei Internationale de Pictura, cunoscuta si apreciata la nivel european. Initiatorul acestei tabere este binecunoscutul maestru Ilie Boca, unul dintre cei mai apreciati artisti plastici ai momentului. aAm vrut sa continuam traditia invitarii la Tescani a unor pictori, asa cum a facut familia Rosetti cand l-a invitat la conac pe pictorul Sabin Pop, faimos la acea vreme”, ne spunea, in 1974, maestrul Ilie Boca, la inaugurarea primei editii a taberei. Primele doua editii s-au desfasurat in cartierul bacauan Letea, apoi, din „76 incoace, tabara si-a mutat locatia la Tescani, devenind internationala din 2000 incoace si sporindu-si renumele de la o editie la alta.
– Maestre Ilie Boca, ce aduce nou actuala editie?
– In primul rand, durata de creatie, care, in pofida greutatilor de tot felul, a crescut de la 15 la 20 de zile. Este, in mare parte, meritul doamnei Elena Bulai, directoarea Centrului de aici, de la Tescani, care a reusit, cu sprijin judetean, sa asigure 50 la suta din cheltuieli, restul de 50 la suta fiind acoperite de Ministerul Culturii si Cultelor. In al doilea rand, faptul ca avem si artisti plastici din Grecia, iar in al treilea rand, faptul ca s-a implicat substantial Complexul Muzeal aIulian Antonescu”, prin asigurarea materialelor pentru pictura si prin organizarea expozitiei finale, din 19 august.
– Cati pictori creeaza acum, la Tescani?
– Suntem doar sase, cu totii: eu, care am ramas aici, sus, pe terasa, sa mai retusez doua lucrari, patru pictori din Republica Moldova si un pictor din Grecia, ei fiind acum raspanditi in mijlocul naturii sau prin sat, in cautarea celor mai frumoase peisaje. Trebuia sa fim de fapt opt, dar o pictorita din Franta s-a imbolnavit si a anuntat abia in ultimul moment ca nu mai vine, iar pictorita din Ucraina n-a avut vizele in ordine si a fost oprita la frontiera.
– Ce faceti cand ploua?
– Nu ne plangem, mai ales ca am avut foarte putine zile ploioase. Cand ploua, ne strangem toti aici, pe terasa, unde este racoare, unde suntem la adapost de ploaie si unde putem schimba idei extrem de utile. E surprinzator cat de incapatoare devine terasa asta in astfel de momente.
– Cate lucrari vor ramane anul acesta la Tescani si la Bacau?
– Ca si in anii precedenti, fiecare artist va dona o lucrare reprezentativa Centrului de Cultura aRosetti Tescanu-George Enescu”, imediat dupa vernisajul de joi, 18 august, iar sambata, 20 august, la o zi dupa vernisarea expozitiei finale, de la Bacau, va mai fi donata cate o lucrare Complexului Muzeal aIulian Antonescu”. Astfel, in fiecare an, atat Centrul de la Tescani, cat si Muzeul judetean isi imbogatesc colectiile de tablouri cu noi lucrari de valoare, ceea ce inseamna enorm, in conditiile crizei acute de fonduri pentru achizitii, care mineaza bunele intentii ale muzeelor noastre.
–
Scris de Stefan OLTEANU
Noua calitate in invatamant trebuie pornita de la calitatea formatorilor \ De 10 in clasa, de 4 la „teste”;
Despre rezultatele obtinute de absolventii claselor a VIII-a din judet la Testele Nationale am scris in repetate randuri. Acum revenim, pentru reliefarea unor paradoxuri care spun ceva mai mult decat ar parea la prima vedere. Cum ar fi, de pilda, faptul ca 25 de candidati care absolvisera clasele V-VIII cu medii peste 9.00 nu au reusit sa promoveze Testele Nationale, patru dintre ei obtinand medii sub 4.00 la limba si literatura romana, iar doi fiind evaluati sub 4.00 la matematica, situatie care spune foarte mult despre nivelul de exigenta si acalitatile” de evaluatori ale cadrelor didactice din scolile respective.
Doua categorii de ascoli izolate”
Iata o alta situatie paradoxala, legata de scolile izolate, cu multi suplinitori in incadrare, despre care se credea ca au absolventi slab pregatiti, cu sanse reduse de a promova Testele Nationale. Si asa s-a si intamplat la unele scoli din aceasta categorie, existand unitati scolare (Viforeni, Radoaia, Valeni, Fulgeris, Poiana Negri) in care nici un absolvent nu a promovat testele, sau altele in care mai mult de jumatate dintre elevii claselor a VIII-a n-au reusit sa promoveze ultima clasa de gimnaziu, cum a fost cazul scolilor Borsani, Sulta, Caiuti, Nicoresti si Cociu. Iata, insa, ca au existat in acest an si scoli izolate din punct de vedere geografic, cu profesori suplinitori la nivel gimnazial, ai caror absolventi au avut totusi rezultate bune si chiar foarte bune la Teste, cum a fost cazul scolilor din satele Preluci, Haghiac, Goioasa, Carligi, Cabesti, Sirbi, Malosu, Prohozesti, Lapos, Dragomir, Negulesti, Gherdana, Enachesti, Cosnea, Faget si Pirjol, ceea ce dovedeste ca atunci cand responsabilitatea cadrelor didactice e fericit coroborata cu implicarea parintilor si a comunitatii, rezultatele pot fi superioare conditiilor existente intr-o scoala sau alta.
Limba romana, bat-o vina!
Am scris zilele trecute despre faptul ca peste 100 de catedre de limba si literatura romana au ramas neocupate la sedintele succesive de repartizare din cursul lunii august, ceea ce inseamna ca, din toamna, tot suplinitorii vor fi imbracati cu vestele de salvare. Ce inseamna asta? In mod sigur, repetarea situatiei din anul scolar 2004-2005, cand 163 de scoli gimnaziale n-au avut nici un absolvent promovat la testul de limba si literatura romana, iar alte 45 de scoli au avut peste 80 la suta dintre absolventi cu medii sub 5.00 la aceasta disciplina de baza, care e, la urma urmei, alimba ce-o vorbim”. Nu intamplator, Inspectoratul Scolar Judetean a decis sa definitiveze, pana cel mai tarziu la 15 septembrie a.c., un plan detaliat de interventie, cu masuri concrete de ameliorare a rezultatelor obtinute de elevi pe parcursul celor doua semestre ale noului an scolar. Nu mai e un secret pentru slujitorii scolii faptul ca activitatea cadrelor didactice trebuie sa raspunda cerintelor Ordonantei privind asigurarea calitatii educatiei si ca elevii nu mai trebuie sa fie victimele iresponsabilitatii celor care, de la catedra, se erijeaza in postura de educatori-formatori, fara a avea si calitatile necesare.
Scris de Stefan OLTEANU
Inapoi in timp \ CET lasa Bacaul fara apa calda
Apa calda curgand la robinetele consumatorilor racordati la CET va fi in curand o amintire. Incepand de astazi, CET Bacau trimite notificari pentru plata restantelor asociatiilor de proprietari cu care a incheiat contract de furnizare/primire agent termic. Debitele asociatiilor au ajuns la 160 de miliarde de lei. Peste 25.000 de bacauani se vor spala
iar la lighean.
aConsiliul de Administratie al societatii a luat decizia de a sista apa calda tuturor asociatiilor in cazul in care pana la 1 septembrie nu vom recupera 50-60 la suta din creante, ne-a declarat Vasile Dragusanu, directorul general al CET. Daca nici aceasta masura nu va avea efect, vom lua in discutie in CA si posibilitatea de a nu furniza caldura. Vom calcula si penalitati la sold. Am cautat sa avem o relatie buna cu partenerii nostri de contract, dar este inacceptabil unde s-a ajuns. Nu se poate sa primesti apa calda si caldura fara plata. Banii pe care ii incasam acum de la consumatori nu ajung nici macar pentru plata salariilor la CET si TERMOCET. Din ianuarie trebuie sa platim creditul la furnizor contractat pentru contorizare. Avem si noi datorii, catre transportatorii de carbune, pentru reparatii si investitii. Nu mai putem trece cu vederea debitele consumatorilor”.
Datorii mai mari la CET decat la TERMLOC
Cele 150 de asociatii de proprietari deservite de CET au acumulat debite de peste 160 de miliarde de lei, iar agentii economici, peste 10 miliarde de lei. Campioana absoluta la datorii este Asociatia 71 Taifun, cu 5,2 miliarde lei. Alte 25 de asociatii au restante intre 2 si 3,5 miliarde lei. Printre acestea, asociatiile: 83 (3,5 miliarde), 100 Primaverii (3,4 miliarde), Narcisa 57 (3,3 miliarde), 79 (2,9 miliarde), 75 (2,9 miliarde), 112 (2,8 miliarde), 89 (2,8 miliarde), 50 Viorelelor (2,7 miliarde lei). In urma cu cateva luni, conducerea CET a solicitat asociatiilor de proprietari aprobarea de a se indrepta impotriva fiecarui datornic, dar actiunea merge greu. La datoriile din propria-i ograda, CET adauga prin preluarea consumatorilor de la TERMLOC si restanteloe acestora. Cele 50 de asociatii care au fost pana la 1 august racordate la centralele termice ale TERMLOC au datorii de 17,7 miliarde lei, iar agentii economici de 1,3 miliarde lei. „Se pare ca bacauanii de la TERMLOC sunt mai buni platnici decat ai nostri, declara directorul CET. Daca media datoriilor pe apartament e la CET de 6,3 milioane lei, la apartamentele preluate de la TERMLOC e de 3,4 milioane lei”.
Incasari bune, debit de miliarde
Recordul detinut de Asociatia 71 Taifun este vechi. Actualul administrator, Catalin Bogaciu, spune ca sumele imense restante la CET s-au acumulat pe vremea fostului administrator. Intre sumele incasate de la locatari si cele platite la furnizori este o diferenta de peste 2,2 miliarde lei, bani care nu au fost inca imputati nimanui. „Procesul fostului administrator s-a terminat, dar obiectul acestuia a fost doar lipsa in casa, de 142 milioane lei, nu si cea in gestiune, declara Catalin Bugaciu. Acesti bani sunt singurii pe care ii vom recupera. Cele doua miliarde sunt ca si pierdute. Nu am cum sa le impart pe fiecare locatar, caci acesti bani au fost platiti o data”. Acum, la Asociatia 71 Taifun, incasarile merg bine, 415 milioane in luna iulie si, probabil, in jur de 600 milioane in august. Din pacate, miliarde disparute nu pot fi recuperate. Chiar daca au platit intretinerea, locatarii vor ramane fara apa calda. La fel vor pati consumatorii cu plata la zi, caci nu exista posibilitati tehnice de debransare doar a restantierilor.
Primaria nu intervine
Purtatorul de cuvant al Primariei Bacau, Ionut Tomescu, ne-a declarat ca actiunea CET este considerata indreptatita. „CET, ca furnizor de agent termic, are de platit la randul sau furnizori de combustibil, deci datorii ce trebuie onorate. Ce s-ar intampla daca aceste datorii nu ar fi achitate? Am putea ramane fara caldura in toiul iernii. Populatia ar trebui sa incerce sa-si achite din debite pe perioada verii, cand facturile sunt mai mici. Consideram ca un rol important au administratorii, care ar trebui sa bata din usa in usa si sa recupereze banii de la datornici. Ar putea sa-i impulsioneze pe locatari. Noi nu vom interveni in relatia dintre CET si consumatori”.
Scris de Doina MINCU
Dupa ce au fost zoriti sa caute vinovatii pentru inundatii / Inspectorii se bulucesc sa dea amenzi
Defrisarile ilegale au fost gasite vinovate de pagubele produse de inundatii. S-a dat vina pe proprietarii de gatere, pe taranul care fura un copac, pe mafia araba, dar nimeni nu i-a invinovatit pe reprezentantii institutiilor care ar fi trebuit sa ia masuri, sa demareze controale, sa aplice sanctiuni si sa sisteze activitatea societatilor care nu respecta legea. Bilantul controalelor facute inainte de inundatii si cel de dupa contrasteaza dramatic. In ultima luna suma amenzilor aplicate s-a triplat fata de prima jumatate a anului, iar numarul societatilor neautorizate a crescut la 300.
In prima jumatate a anului, s-au demarat o serie de controale pe Valea Muntelui. Obiectivul actiunii viza sanctionarea persoanelor fizice si juridice care defrisau ilegal. Zilnic pe Valea Muntelui actionau sapte echipe formate din politisti, reprezentanti ai Garzii de Mediu, ai Directiei Silvice, ai Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta, ai Inspectoratului de Regim Silvic si Vanatoare. Toti au colindat Valea Muntelui in lung si in lat. Au verificat toate punctele de lucru ale persoanelor fizice si juridice, s-au „luptat” cu mafia lemnului si, spuneau ei, si-au facut datoria. Au controlat 189 de societati comerciale, ce aveau ca domeniu de activitate prelucrarea lemnului, au intocmit 15 dosare penale pentru evaziune fiscala, fals si uz de fals, taiere si furt de arbori. Au dat 130 de amenzi, a caror valoare depasea cu putin un miliard de lei. Au venit inundatiile. Puhoaiele au luat zeci de case, au distrus vietile a sute de oameni, au lasat in urma mal si disperare. De „ziua” inundatiilor, a fost demarata operatiunea „Gaterul”. Iarasi s-a luat la „puricat” toata Valea Muntelui. Spre surprinderea tuturor, la aceleasi societati comerciale verificate anterior, au fost depistate abateri mult mai grave. Numarul proceselor verbale intocmite a crescut de la 15 la 55, sanctiunile de la 1 miliard la 3,5 miliarde lei, au fost confiscate sute de metri cubi de material lemnos, si s-a sistat activitatea la sapte societati comerciale. Mai mult chiar, dupa ce minstrul mediului a ordonat o actiune de control mai ampla s-a descoperit ca din cele peste 500 de instalatii de prelucrare a lemnului, doar 200 sunt autorizate din punct de vedere al protectiei mediului. Se pare ca restul de 300 au fost depistate odata cu venirea sefilor de la Bucuresti. „Faptul ca au fost gasite mai multe neregului dupa 12 iulie comparativ cu actiunile desfasurate anterior se datoreaza sprijinului primit in teren din partea specialistilor de la Inspectoratul General al Politiei Romane” a incercat sa explice Ciprian Bogea, purtator de cuvant al IJP Bacau. Scris de Iulia CUCU / Alina RATA
Nebunia biciclistilor si a rolerilor face victime / Parcul Cancicov a ajuns spaima pensionarilor
Zilnic, in Parcul Cancicov, zeci de adolescenti care se plimba cu rolele sau bicicletele ii imbolnavesc de spaima pe trecatori. Nu doar ca merg cu o viteza de parca zboara, dar sunt si neatenti. Cel mai des, victime ale distractiei lor cad pensionarii. Tinerii se considera, insa, nevinovati.
Pensionari, mame cu copii sau chiar alti adolescenti sunt nevoiti sa mearga prin parc cu o atentie sporita, de parca ar merge pe mijlocul strazii. Si asta, din cauza disconfortului creat de biciclisti si roleri, care in timpul vacantei au impanzit parcul. De curand, Maria Petrescu si Florica Muraru, ambele pensionare, au fost izbite de doi adolescenti. aUnul dintre ei era cu bicicleta si celalalt cu rolele, ne-a povestit Maria Petrescu. Mergeau cu viteza foarte mare, iar cel cu rolele se tinea cu amandoua mainile de bicicleta. Cand au ajuns in dreptul nostru, biciclistul a vrut sa ne ocoleasca insa baiatul cu rolele s-a dezechilibrat si a cazut peste noi. Degeaba si-a cerut scuze, faptul a fost consumat”. De aceeasi parere a fost si Florica Muraru, care ne-a mai povestit ca”…atunci am scapat, dar putea sa se intample mai rau, sa cada una dintre noi si sa se loveasca urat, sa isi rupa o mana, un picior. Si atunci ce mai puteam face? Inainte mai zareai cate un jandarm prin parc care sa te ajute, dar de catva timp nu mai circula nici unul. Am ajuns sa ne fie teama sa ne plimbam prin parc”. Cazul celor doua femei nu este singular. Parcul este un loc unde se intampla tot mai des astfel de incidente. Iar daca un copil sau un tanar se mai poate feri, batranii sunt cei care au cel mai mult de suferit. Multi dintre ei prefera sa isi gaseasca o banca ferita pe care pot sta linistiti si renunta la plimbare. Sunt, insa si persoane care, considerand ca au aceleasi drepturi cu tinerii, se avanta printre ei. aNu este corect ca tinerii sunt lasati in voia soartei, afirma revoltat un alt pensionar. Noi nu ne mai putem plimba linistiti, ca trec toti copiii astia pe langa noi ca vantul. Merg cu o viteza ca ne vajaie urechile cand sunt in dreptul nostru. Nu ia nimeni nici o masura. Parcul Cancicov, care era odinioara locul nostru linistit, a ajuns acum spaima noastra”. Liceenii nu sunt de acord cu acuzele aduse de pensionari si sustin ca adesi merg cu viteza foarte mare, sunt atenti. Daca s-a mai intamplat sa izbim pe cineva din greseala, ne-am cerut scuze. Suntem in vacanta, unde sa mergem sa ne plimbam?”. Cu toate ca pensionarii sunt terorizati de fenomenul pe care adolescentii l-au numit aadrenalina”, acestia mai au de suportat aproape o luna pana cand liceenii vor incepe scoala. Pana atunci nu pot decat sa se plimbe cu mare grija, sau mai bine, sa stea linistiti pe o bancuta, unde rolerii nu pot da peste ei. Scris de Alina RATA
Unde dai si unde crapa! / Siguranta blocurilor „atarna”; de acoperis
Deteriorarea acoperisurilor cauzeaza slabirea structurii de rezistenta a blocurilor. Riscul seismic al constructiilor creste anual. La ora actuala, 90 la suta din blocuri au perioada de valabilitate expirata de mai bine de 20 de ani. Lipsa lucrarilor de reabilitare va transforma blocurile din Bacau in candidate la bulina rosie.
90 la suta dintre blocurile Bacaului sunt construite in perioada 1956-1989. Conditiile impuse de regimul comunist privind restrictionarea folosirii materialelor de calitate superioara au consecinte nefaste asupra blocurilor si a locuitorii acestora. Blocurile au fost proiectate cu acoperis de carton bitumat, a carui valabilitate este de numai 10 ani… Situatia este cu atat mai dramatica cu cat exista constructii care nu au mai fost modernizate de 50 de ani. Lipsa unor lucrari de reabilitare a acoperisului dezavantajeaza nu numai locatarii de la ultimul etaj, ci intregul bloc. Infiltrarile in structura imobilului conduc, intr-o prima faza, la fisuri si degradari ale tencuielii si varului. Dar, degradarile nu se opresc aici, ele afectand in final structura de rezistenta a imobilului. Consecinta: cresterea riscului seismic al constructiilor…”Degradarea acoperisului afecteaza toata cladirea, a declarat Adrian Sichitiu, inspector sef in cadrul Inspectoratului Teritorial in Constructii Bacau. Este foarte important ca la toate blocurile sa se realizeze lucrari de modernizare a acoperisului. Nu este de datoria statului sa vina si sa se ingrijeasca de intretinerea blocurilor, ci a asociatiei de locatari”. In caz contrar, apa infiltrata in structura de rezistenta a blocurilor determina scaderea rezistentei la cutremur… Acoperisul este un bun comun, la reabilitarea caruia trebuie sa participe financiar toti locatarii imobilului.
Asociatiile si-au luat mana de pe acoperis
Problema intretinerii acoperisurilor este cea mai spinoasa in relatiile dintre locatarii blocurilor si dintre acestia si asociatia de proprietari. De obicei, cheltuiala pentru izolarea terasei este suportata de proprietarii de la ultimul etaj, desi legea prevede clar ca intretinerea spatiilor comune cade in sarcina tuturor locatarilor. Pentru ca pe cei de la etajele inferioare nu-i afecteaza de la inceput infiltratiile, nu contribuie cu bani decat atunci cand le ploua si lor in casa. Or, pana cand apa ajunge si la vecinii de dedesubt, apartamentele ghinionistilor de la ultimele etaje ajung o ruina. De aceea, multi renunta la colaborarea cu vecinii si se inhama singuri la treaba. Ei spera ca asociatia sa ii sprijine in recuperarea banilor. Multi administratori se spala pe maini, motivand ca atata timp cat vecinii nu au fost de acord cu investitia, nu pot fi taxati. Exista totusi o cale. „Daca lucrarea s-a facut in regula, cu o firma si cu deviz, putem repartiza cheltuielile pe fisele de intretinere ale tuturor coproprietarilor”, ne-a declarat Dan Mocanu, administrator al Asociatiei „Calugareni Nord”. Cum majoritatea presedintilor si administratorilor prefera sa nu se amestece in aceasta problema „delicata”, acolo unde proprietarii de la ultimele etaje nu au putere financiara pentru repararea acoperisului degradarea cuprinde tot imobilul. Scris de Iulia CUCU / Doina MINCU
Caravana DESTEPTAREA / Sarata: viata salcie ca apa din fantani / Binecuvantare si blestem
Dimineata insorita la Sarata
Numai deasupra primariei s-au adunat nori de furtuna. E anuntata sedinta de consiliu local „cu public”. Primarul Costica Chiper e preocupat. Consilierii sunt nerabdatori sa se citeasca ordinea de zi, dar si ingrijorati de prezenta presei. „Noi n-am invitat presa, nu suntem de acord sa participe”. In batatura Primariei Sarata s-au strans 40-50 de oameni, toti batrani,si un pusti cu cercei in urechi. Se pare ca nu-i baga nimeni in seama. Sedinta merge inainte, cu usile inchise, iar satenii dezbat pe sub ziduri. Striga numele celor care s-au imbogatit pe seama lor in cele cateva luni de cand s-a infiintat comuna. „Numai afaceri, asta fac, spune Sia Stratin. Intai ne-a jecmanit Nicolae Balcescu, acu” astia ai nostri”. Vocile sunt tot mai manioase. „S-a vandut teava de irigatii!”, „Ce s-a facut cu cupoanele de la grau?”, „Varam cererile pentru padure sau pamant si ni se rade in nas. Noua nu ne dau padure, iar valeasecanii trec pe la portile noastre cu carutele incarcate cu lemn. Noi dam trei milioane pe o caruta furata din padurea noastra”. Si concluzia: „Sa fie dati afara din primarie!”. Oamenii au doua mari intrebari de pus alesilor: „Cum a reusit casierul sa aiba o lipsa de peste o suta de milioane in gestiune?” si „De ce sunt improprietariti unii pe islazul satului?” „Suntem ca Mos Ion Roata chemat la boier: el in jilt, mosul la usa. Consilierii pe scaun, in sala, noi la usa, sa nu auzim nimic, si pe afara”. La insistentele satenilor, sedinta s-a mutat in aer liber. Oamenii isi spun pasurile. „Islazul e al tuturor. Unde este functionarul de la cadastru? Cum a putut sa dea pamant pe islaz. Ca primar, de ce ati semnat asa ceva?” Primarul nu are replica, dar un consilier lamureste absenta functionarului: „stia ca ii vor cere oamenii socoteala”. Satenii mai sunt nemultumiti ca drumul principal nu este asfaltat, iar masinile trecand in viteza le umplu curtile si casele de praf. „Nu putem intinde o rufa, deschide un geam. Avem colb in ochi, in gura si in suflet”. „Nu sunt gospodari, pune degetul pe rana Elena Enache. Nici gard la primarie nu au facut. Uitati ce-i in spatele primariei, ce balarii. Stau o gramada de functionari degeaba si mananca bani. O buruiana daca smulgeau pe zi, si era curatenie”. „S-au laudat cu instalatia de apa. Au pus pompe, dar sunt uscate”. Primarul promite ca defectiunea va fi curand remediata. Oamenii dau a lehamite din maini si se imprastie pe la casele lor. Se apropie ora pranzului.
Sedinta s-a mutat la carciuma
In cele patru sate ale comunei Sarata, Sarata Bai, Dealu Nou, Baltata si Talpa, orele pranzului sunt rezervate siestei. Doar libelulele, sute, zboara neobosite. Sedinta de consiliu local s-a mutat la carciuma din centrul comunei. Aici dezbaterile sunt mai infocate, indarjite probabil si de licoarea galbuie din pahare. „Beti vin de mat, cand e vie oriunde intorci ochii?”, intreb. „E bun si asta, vine raspunsul. Numai sa fie”. Mesenii sunt suparati. „N-am inteles nimic de la sedinta. Am crezut ca se lamureste ceva cu pamantul, da” am pierdut ziua”, spune Stefan Coman. Au multe dureri, iar la un pahar vorba curge mai usor decat la primarie. Nu au serviciu, dar nici anii de pensie, medicul de familie vine o data pe saptamana, pompele din fata portilor sunt inutile, drumurile s-au stricat, la fel si santurile, UE vrea sa-i lase fara vie pe coasta. „Unii au inceput sa scoata butucii si sa puna nobila, spune Ion Chiper. Eu nu ma ating de un butuc! Mama a baut numai hibrid si a murit la 94 de ani. La fel si cu apa. Din ce sa o platim pe asta de la pompe? Suntem saraci. Mai bine traim ca si pana acum.”
Baile de la Sarata, o comoara uitata
Muntii de sare pe care sta comuna sunt un dar si un blestem in acelasi timp. Apa din fantani e salcie sau sarata, nu-i buna nici pentru rufe. In Sarata Bai sunt doua fantani cu apa buna la gust, dar si acelea contin nitrati. Caratul apei, care le ia chiar si o jumatate de ora la un transport, face parte din viata lor. Pe de alta parte, apa sarata i-ar putea scoate din nevoi. Cu o suta de ani in urma, satenii aveau „budane” cu apa sarata incalzita in care se imbaiau orasenii. Acum, nu mai au cazi nici pentru ei. Daca pe vremuri apa sarata ajungea chiar si la Paris, imbuteliata, acum baile functioneaza doar trei- patru luni pe an. Poarta numele Centrul de spiritualitate si tratament balnear „Fericitul Ieremia” si sunt proprietatea Episcopiei Romano-Catolice de la Iasi. Vestea efectelor curative ale apelor de la Sarata aduce aici pacienti din tara, dar si din strainatate. De departe, cel mai fidel si pitoresc dintre ei este Enrico Grieco, un italian care de 15 ani face tratament de intretinere aici. L-am gasit barbierindu-se cu gesturi ample in fata oglinzii din hol. „Ma simt relaxat dupa bai, numai ca ma supara drumul. E prost, se strica masina. Inainte veneam cu jeep-ul. Acum vin cu masina mica si simt gropile. Baile sunt bune, dar afara e saracie mare si mizerie”. E casatorit cu o romanca si are o fetita de un an. E „dependent” de bai, asa ca in Romania le face la Sarata, iar in Italia la mare, la Napoli.
In ciuda numelui, Lubica Tudorovici e frantuzoaica get beget, chiar parizianca. Isi alina durerile de spate la Sarata si, desi nu e la prima vizita, nu se poate obisnui cu saracia zonei. „In Franta nu vezi asa ceva”. Dr. Mariana Vlad, medicul statiunii, spune ca sezonul de anul acesta a inceput la 15 mai si va tine pana la 15 octombrie. Din pacate, iarna centrul intra in conservare.
Talpa isi plange tinerii rartaciti prin lume
Drumul pana pe Talpa pune la incercare orice sofer. Urcus dificil, gropi si bolovani. La fiecare rascruce e o troita ingrijita, cu flori proaspete. Casele, in schimb, plang de saracie. Ulitele sunt pustii si aici. Batranii isi odihnesc oasele in vreun chiler, iar tinerii sunt plecati in Italia. Copiii sunt rari, caci cine mai are vreme sa-i faca? Vasile si Maria Bobarnac au sase copii, iar patru dintre ei muncesc in Italia. Ceilalti doi lucreaza pe nimica toata la Bacau. Parintii trudesc singuri in gospodarie. „Au plecat toti, plange mama Maria. Ce sa faca, sa moara de foame cu noi? Acu” cica le retin si pasapoartele la granita. Dar ce, au plecat de bine? Sa le dea de lucru, nu sa fie bataia de joc a bogatilor”. Copiii familiei Bobarnac nu s-au ajuns. Au cumparat pamant, ceva caramida si atat. N-au reusit sa ridice casele. In curtea familiei Bobarnac se vede traiul greu, muncit si lipsit de mari bucurii. Ca in fiecare ograda, carutul cu bidonul pentru apa e nelipsit. S-au bucurat ca trage apa primaria, au pus faianta pe un perete, au vrut sa cumpere si o chiuveta, dat pompele-s uscate asa ca s-au oprit si ei cu investitia. Mai asteapta. Asa cum isi asteapta si copiii sa vina acasa. Mama Maria se uita plangand la masina cu numar strain care a oprit la vecina. Nu la ea.
Incest la umbra parului
Oamenii nu stiu de unde vine numele satului. „Poate fiindca iti tocesti talpile pana la noi”, spune altul. „Sau ca traim aici ca la talpa Iadului”, completeaza altul. „E vechi satul, spune Vasile Bobarnac. Avem un par care are vreo doua sute de ani, o adevarata minune, si inca mai face pere”. La umbra parului secular s-a petrecut anul trecut o tragedie care n-a fost inca uitata. Intr-o casa albastra, darapanata, abia tinandu-se de mal sa nu se pravale, un tata isi viola fiicele de multi ani. Acum, monstrul e in puscarie, iar mama si fetele isi duc viata necajita asa cum pot. Mama munceste cu ziua, iar cele mici aduna uscaturi din padure.
Autoritatile au viata linistita
La Dealu Nou, parca saracia s-a mai diluat. Casele sunt ceva mai rasarite, iar oamenii au chiar puterea de a glumi. Viata e dezmortita. Soarele arde, asa ca gospodinele intind pe garduri cuverturile si presurile spalate in cinstea hramului de Sfanta Marie. Chiar si la Politie se lucreaza de zor la renovarea cladirii. Agentul Vasile Pintilie, ajutorul sefului de post, supravegheaza lucrarile, ba chiar l-am gasit manuind un maturoi. Iar asta, fara sa-si neglijeze indatoririle, caci satenii nu-i dau batai de cap. „Sunt oameni linistiti, spune el. Nu avem nici macar reclamatii de violenta in familie, desi, din auzite, unii barbati nu se dau in laturi de la asta”. Comuna are 1.900 de locuitori cu acte si vreo 2-300 clandestini. Nici medicul de familie nu se plange. „Boli obisnuite, mai ales cardiovasculare, spune dr. Laura Constantin. Cu apa avem probleme, caci contine nitrati. Chiar in urma cu trei saptamani am avut un caz de intoxicatie cu nitrati la un sugar. I-am atentionat ca apa nu-i buna, i-am pus sa semneze chiar si proces verbal, dar…”.
Lelea Mandita, doftoriceasa cu leac
Cand medicul nu are program, cea care doftoriceste de galci, deochi si alte boli misterioase este lelea Mandita Bucur. Are 83 de ani si e „vaduva de leac”. Sta in capatul satului, dar se duce sa lecuiasca acolo unde e chemata, oricat ar fi de departe, ca altfel, zice, o doare capul. „Trei de galci, sase de galci, noua de galci” o data si iar de la coada la cap. „Sa ramai curat ca Dumnezeu care te-o dat si maica-ta care te-o lasat”. Descantecul isi face pe loc efectul si e gratuit, fara reteta. Lelea Mandita nu face bani din harul ei, ca-i pacat. Are o fata, Maria, care duce darul mai departe. Nepoata, insa, nu vrea sa stie de astea. Cel mai des, lelea Mandita era chemata sa zica de frigare la lehuzie, dar acu” femeile nu prea mai fac copii. Mai stinge carbuni pentru vreun copil sau femeie atinsi de ochii rai de la oras, si cam atat.
Moromete de la Dealu Nou
Fruntea satului Dealu Nou, spune gura lumii, este Grigore Lazar, cu nevasta sa, Maria. „Cand l-am cunoscut pe socru-meu, statea in genunchi si vorbea cu pamantul ca Moromete”, povesteste ginerele batranului care, la 81 de ani, merge kilometri intregi pe bicicleta si cu cate 30 de kilograme pe portbagaj. Se scoala la 5.00, ingrijeste de vaci, de porci, de pasari, merge la camp iar seara nu se intinde in pat pana la miezul noptii. „Chiar mai tarziu, daca are de tras laptele”, il dojenesc cele doua fete ale lui, venite de la Bucuresti in concediu. La colectivizare, Grigore Lazar avea cinci hectare de pamant, vaci, utilaje. I s-a luat tot. A suferit mai mult ca altii, caci le cumparase trudind cu palmele, nu erau mostenite. A pastrat doar separatorul de lapte, vechi de dinainte de razboi, care s-a odihnit 40 de ani si acum merge ca nou. „Lucru nemtesc, Westfalia”, spune mandru gospodarul.
Saracia si-a facut culcus la Baltata
Cel mai sarac sat al comunei se cheama Baltata si e ascuns dupa dealuri. „Cand ploua nu ajunge nimeni la noi, spun satenii. Iarna suntem izolati cu lunile”. Pentru oamenii ce traiesc in cele 30 de case vechi nu exista nici macar un magazin din care sa-si poata cumpara o paine. Trebuie sa treaca dealul la vecini. E greu, caci sunt batrani. Satul moare, spun ei. Cine vrea sa stea in pustietatea asta. Copiii au plecat de cum au invatat a-si spune numele. Doar bisericuta din capatul satului vegheaza linistea adanca. Cat vezi cu ochii pasuni pe coaste, maracini, vie intelenita si cate un lot de porumb. „Ce sa muncesti degeaba, intreaba Ion Nase. Ramai cu porumbul in coser, nu-l ia nimeni. Acu” am dus cu caruta porumb pentru un vecin la moara. Mi-a dat 150.000. Ce sa fac cu banii astia? Nici tainul la cai nu-l scot pe zi. Nimanui nu-i pasa de amaratii din Baltata. Daca am muri toti nici n-ar baga de seama”.
Pacat de pamant
Altii nu se dau batuti si cred ca munca e calea de a invinge saracia, soarta. Sunt putini. Intr-o zi intreaga de haladuit pe drumurile comunei, abia daca am vazut patru- cinci oameni la camp. Unul dintre ei era Maricel Mata, care se chinuia sa struneasca o fioroasa cositoare mecanica. Incordat de parca ar fi stat pe spatele unui armasar, tanarul nu s-a oprit pana n-a dat si ultima brazda la pamant. „Eu nu prea am vreme de pierdut, ne-a spus. Am cu frate-miu 500 de oi. Cand vecinii dorm, eu dau din maini la muls. Acu” ei dorm de pranz, eu cosesc pamantul luat de la ei in arenda. Eu muncesc pentru 70 la suta, ei stau cu mainile sub cap si iau 30″. Arata un lot de porumb sufocat de buruieni. Proprietarul a platit oameni cu ziua la prasit, aia s-au imbatat pe la amiaza, au pus sapele pe umeri si dusi au fost. Porumbul e de dat la animale. „Mare pacat, spune omul. Pacat de pamant”. Si se intoarce la treaba, caci pentru taranul harnic timpul curge altfel. Fara pic de rabdare.Scris de Doina MINCU
„Suntem in pericol sa nu putem incepe anul scolar!”;
Despre situatia unor unitati scolare din Comanesti dupa devastatoarele inundatii din luna iulie ziarul nostru a scris in repetate randuri. Ieri, cu numai o luna inaintea inceperii noului an scolar, am poposit din nou in Comanesti, pentru a vedea daca lucrurile s-au schimbat cumva, intr-un sens sau altul.
Afirmatia apartine directorului Scolii nr.7 Comanesti, profesorul Robert Laic. In scoala mai sunt cazati si acum aproape 90 de rromi, din cei peste 200 care se imbulzisera aici atunci cand furia apelor mai ameninta inca intreg orasul. Caii si carutele mai stau inca in curtea scolii si chiar pe la porti. Inca de la intrarea in scoala te izbeste un miros patrunzator. Grupurile sanitare sunt practic devastate, casa scarilor, holurile, salile de clasa au nevoie de reparatii capitale, peretii prezinta crapaturi adanci, de-o parte si alta a intrarii.” Uitati, ne arata directorul Robert Laic, amartorii” de sticla au cedat in patru locuri, semn ca s-au adancit ingrijorator de mult crapaturile initiale in structura. Proiectantul trebuie sa intre in subsolul scolii, sa vada in ce masura a fost afectata fundatia, pentru a intocmi documentatia, dar, in pofida faptului ca de trei zile caram cu galetile, namolul e si acum in subsol pana la brau. Daca vor fi necesare lucrari de subzidire, nu ne vor ajunge cei 800 de milioane de lei, cat ne-a spus domnul inspector general Radu Ababei ca avem alocat de la Guvern.” Mai este aici o problema care ingrijoreaza: cand vor fi stramutati rromii intr-o noua locatie, pentru a putea fi efectuate lucrarile de consolidare, de reparatii si de igienizare? aDaca nu ne putem apuca de treaba cel mai tarziu miercuri, 17 august, suntem in pericol sa nu putem incepe anul scolar pe 12 septembrie”, precizeaza, vizibil ingrijorat, directorul Robert Laic.
Stramutarea rromilor intr-o noua locatie e o problema extrem de dificila
Primarul Viorel Miron ne spune, insa, ca abia catre sfarsitul saptamanii viitoare va reusi stramutarea tuturor rromilor din Scoala nr.7 intr-o noua locatie. aLocatiile stabilite initail de noi n-au fost acceptate de cetatenii din zonele respective, ne-a declarat primarul. Nici Intreprinderea miniera n-a acceptat o locatie provizorie, la fosta mina RAL, de teama sa nu le dispara utilajele de intretinere pe care le au acolo. Dar pana la sfarsitul saptamanii viitoare rromii din Scoala nr.7 si cei din Scoala nr.4 vor fi stramutati in noile locatii si vom putea incepe reparatiile. Daca vin toti banii alocati de Guvern terminam lucrarile in toate scolile pana la 10 septembrie”, ne-a asigurat primarul Viorel Miron. In ce priveste construirea noilor locuinte pentru sinistrati, primarul a precizat ca sunt deja doua locatii, la Paraul Sec, una de 3 ha si alta de 2 ha, adar si aici avem mari probleme cu cetatenii din zona”.
Si alte patru scoli comanestene au probleme
Din pacate, Scoala nr.7 nu-i singura unitate scolara din Comanesti care se confrunta cu probeleme extrem de dificile. Scoala nr.4, din cartierul Supani, a fost inundata. Si in aceasta scoala sunt cazate familii de rromi. Si aici se pune problema stramutarii lor intr-o alta locatie, pentru a putea demara lucrarile de reparatii si igienizare in localul scolii. aRezolvam si aceasta probelema, tot pana la sfarsitul saptamanii viitoare”, ne asigura primarul Viorel Miron. Volumul de reparatii si consolidari este mai mare la aceasta scoala, dar Guvernul a alocat aici un miliard de lei si, cu eforturile consiliului local, pot fi rezolvate problemele prioritare, in safel incat elevii sa poata incepe cursurile pe 12 septembrie. In ce priveste scolile nr.1, nr.5 si scoala speciala, unde sunt cazati militarii si jandarmii, aici nu sunt probleme deosebite. aSi militarii si jandarmii vor pleca la inceputul saptamanii viitoare, asa ca vom avea suficent timp pentru lucrarile de reparatii si igienizare, cu atat mai mult cu cat in aceste scoli volumul lucrarilor e mult mai mic”, ne-a informat consilierul Mihai Izvoreanu.Scris de Stefan OLTEANU
Bugetul farmaciilor nu mai este un secret/Saracie transparenta
Asiguratii sistemului de asigurari sociale vor cunoaste fondurile de care dispun farmaciile pentru medicamente compensate. De doua ori pe luna, farmacistii vor da raportul la CJAS, dar si asiguratilor. Ei nu vor mai putea refuza retete sub pretextul epuizarii bugetului.
Fondurile alocate de Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) farmaciilor cu care se afla in relatii contractuale nu mai sunt un secret. Chiar si pacientii vor avea acces la informatiile privind bugetul alocat pentru medicamentele compensate si gratuite. Mai mult, farmacistii sunt obligati sa afiseze la loc vizibil aceste informatii. Asiguratii vor afla de acum valoarea contractului, defalcat pe luni. Pe 15 si 30 sau 31 in fiecare luna, farmacistii vor afisa valoarea medicamentelor eliberate pentru prima, respectiv a doua jumatate a lunii. Tot la loc vizibil va fi afisat si numarul de telefon tel-verde al CJAS, pentru ca asiguratii sa aiba acces la informatii si sa poata face sesizari. Tot pentru exprimarea nemultumirilor este obligatoriu ca in fiecare farmacie sa existe condica de sugestii si reclamatie. Desi existenta acesteia constituie unul dintre criteriile de acreditare, nu si-a dovedit pana acum utilitatea. aVom verifica si aceste condici, ne-a declarat dr. Maria Tioc, director al CJAS. Nu stiu ca pana acum sa fi fost verificate. Cred ca nici asiguratii nu au apelat la ele, gandindu-se ca oricum nu rezolva nimic in acest mod. Au preferat sa vina la noi, la Casa, pentru a ne transmite direct nemultumirile. Saptamana viitoare voi afisa la sediul nostru, scris mare, citet si pe intelesul oricui drepturile asiguratilor. De asemenea, voi cere farmacistilor sa puna la dispozitia pacientilor noile liste cu medicamente compensate, pentru ca bolnavii sa vada ce medicamente pot alege pentru fiecare denumire comuna internationala (DCI)”. De luni, toate farmaciile din judet care au incheiat contracte de finantare cu CJAS intra in focul controalelor. Pe langa aspectele de mai sus, echipele de control ale CJAS vor verifica daca farmacistul angajat si transmis CJAS pentru punctaj este prezent. S-au descoperit cazuri in care un farmacist figura ca angajat in farmacii din mai multe judete, ceea ce a atras penalizarea farmaciilor. De asemenea, pe perioada controlului se va verifica daca farmacistii parcurg pasii obligatorii in eliberarea retetelor: prezinta toata lista de medicamente pentru fiecare DCI de pe reteta, prezinta medicamentul cel mai ieftin si calculeaza coplata in cazul in care pacientul alege un medicament mai scump decat pretul de referinta. Se va verifica daca prescriptiile sunt semnate de cel care a ridicat medicamentele si daca s-a facut precizarea pe spatele retetei in cazul in care pacientul a solicitat medicamente mai scumpe. Tot luni, la primele ore, farmacistii trebuie sa raporteze la CJAS ce fonduri au cheltuit in prima jumatate a lunii august si cati bani le-au mai ramas pentru a onora retete compensate. Farmacistii sunt nemultumiti ca li se se dau de la o zi la alta noi sarcini. aTrebuie sa prezentam asiguratilor toate medicamentele pe care le avem in farmacie pentru fiecare DCI, sa ii lamurim ca substanta activa este cea care conteaza, sa asteptam sa dea declaratie pe spatele retetei daca iau un medicament mai scump, iar acum trebuie sa facem si aceste raportari. Este greu, mai ales cand suntem luati cu asalt de pacienti. Isi pierd rabdarea pentru ca ajung sa stea ore intregi la cozi”, ne-a declarat o farmacista. Scris de Doina MINCU
Fotbal, Divizia A, etapa a II-a / Bravo baieti! / FCM Bacau – Politehnica timisoara 1-0
Stadion Municipal, teren bun, spectatori 2.000
FCM Bacau: Manea – Apostol, David, Geaman, Bojescu, Codreanu – Matei (57 Gheorghiu), Trofin, M. Croitoru (90 Dobos) – Petcu (52 Tanasa), Doltea antrenor: Cristian Popovici
Poli Timisoara: Popa – Olah, McKain, Canu, Balace – Caramarin, Galdean (46 Silvasan), Ov. Petre (81 Paleacu), Osei – V. Moldovan, G. Bucur (79 Mansour) antrenor: Cosmin Olaroiu
Cartonsase galbene: Tanasa (53), Gheorghiu (60) / McKain (32), Caramarin (61), Osei (81, 90)
Cartonase rosii: – / Osei (90)
Au arbitrat: Sebastian Coltescu (Craiova) – Nicolae Marodin (Bucuresti), Nagy Miklos (Cluj).
Timisorenii au inceput meciul cu morga de mari favoriti, pasand cu lejeritate. Asta le-a fost fatal, pentru ca adversarii lor au luptat cu mai multa ambitie, impunand ritmul partidei. Toti jucatorii bacauani au jucat exemplar, s-au batut pentru orice minge, delor intimidati de pretentiile la titlu anuntate de adversarii lor. Ocaziile s-au impartit echitabil, pana la un moment dat: Ov. Petre a sutat de la 25 m pe langa (min. 3) Petcu a reluat slab cu capul din 7 m (min. 4) tot Ov. Petre a trimis periculos cu capul, dar Manea a scos, cu o superba robinsonada, de sub bara (min. 5) Trofin trage de la distanta, Popa retine (min. 6 si 18) V. Moldovan suteaza de pe dreapta in coltul lung, Manea se intinde si respinge in corner (min. 31) Petcu rateaza incredibil cu o lovitura de cap de la 7 m, din centrarea perfecta a lui Apostol (min 38). Mai inainte, insa, fusese deschis scorul: M. CROITORU a sutat senzational de la 30 m, balonul plutind ireal pana in vinclul portii lui Popa, ramas spectator: 1-0. Dupa pauza, indarjirea pe teren a fost si mai mare. La carma meciului a ramas FCM Bacau, care a mai ratat trei ocazii, cea mai mare apartinandu-i lui Matei, care nu a gasit ascarita”, in min. 56. Treptat, gazdele si-au ascultat vechile instincte, facand pasul inapoi pentru a apara rezultatul. Apararea a functionat perfect, poate cu exceptia fazei din min. 86, cand centrarea din lovitura libera a lui Caramarin s-a scurs periculos prin fata buturilor bacauane, fara a fi atinsa de nimeni. Si a mai fost capul slab al lui Mansour (min. 90+2), incomodat de presingul lui Geaman. Aceasta a fost istoria unui meci in care FCM Bacau a dat o pilda de modestie si abnegatie, de care un intreg oras poate fi mandru. Pacat ca in tribune au fost putini spectatori, iar galeria nu i-a incurajat. Baietii nostri merita mult mai mult.Scris de Peter KELMANN
Refacerea cursurilor de apa, sub semnul intrebarii /Saracia mentine pericolul inundatiilor
Pagubele produse in urma inundatiilor pe
cursurile de apa din judet au fost estimate de catre specialistii de la Ape la peste 35 de milioane de lei noi. Cu toate acestea, conducerea Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor a alocat suma de 17 milioane de lei, pentru lucrarile hidrotehnice din judetul Bacau. Fondul de interventie alocat de la bugetul de stat pentru Bacau este de 7,5 milioane de lei.
Lucrarile de refacere a cursurilor de apa se vor realiza in limita banilor alocati de la Fondul pentru Mediu, in functie de prioritatea fiecarei lucrari. Adica se vor amenaja sau regulariza doar 25 de kilometri curs de apa. Primul pas pentru inceperea lucrarilor il constituie elaborarea documentatiei tehnico – economice, care se contracteaza de Administratia Nationala „Apele Romane”, care se va ocupa de executia lucrarilor. Tot AN „Apele Romane” va urmari si va controla realizarea lucrarilor. „Firmele care se vor ocupa de executia lucrarilor vor fi desemnate printr-o hotarare a ministrului mediului si gospodaririi apelor, a afirmat Ioan Maftei, directorul Sistemului de Gospodarire a Apelor Bacau. Vor fi alese doar firmele care sunt autorizate pentru executia lucrarilor hidrotehnice”. Din cele aproape 17 milioane de lei, un procent mai insemnat a fost distribuit pentru amenajarea raului Trotus si afluentii acestuia de pe tronsonul Ghimes – Comanesti (3.500.000 de lei) si pentru amenajarea aceluiasi rau pe tronsonul Comanesti – Urechesti (2.100.000 de lei). Sume mai mari au fost distribuite si pentru amenajarea raului Siret la Cotu Gros si Schineni (1.015.000 de lei) si amenajarea paraului Tazlaul Sarat la Magiresti si Ardeoani (1.245.950 de lei). Cate aproape un milion de lei noi au fost distribuiti pentru lucrarile de regularizare a paraului Cleja in comuna Cleja si regularizarea raului Tazlaul Sarat in comuna Zemes. Lucrari de regularizare se vor mai efectua pe raul Siret in comuna Tamasi, pe paraul Helegiu in comuna Helegiu, pe paraul Solont in comuna Solont, iar de amenajare pe paraul Valea Rea in comuna Livezi, pe paraul Casin in comuna Casin si pe paraul Ruja in comuna Magiresti. Pe langa banii alocati de la Fondul pentru Mediu, s-a alocat si un fond de interventie in valoare totala de 39,5 milioane de lei, din care 7.544.000 de lei pentru judetul Bacau, bani de la bugetul de stat aferent anului 2005. Aceste fonduri se utilizeaza pentru realizarea in regim de urgenta a lucrarilor de inlaturare a efectelor calamitatilor din luna iulie. Lucrarile vor trebui executate in termen de 3 luni, data limita de finalizare a acestora fiind 30 noiembrie. Decontarea banilor va incepe in luna septembrie. Lucrarile pentru care s-au distribuit sume mai mari sunt amenajarea raului Trotus si afluentii acestuia de pe tronsonul Ghimes – Comanesti (1.500.000 de lei) si amenajarea aceluiasi rau pe tronsonul Comanesti – Urechesti (1.100.000 de lei). In ultima parte a lunii august, specialistii de la Ape impreuna cu proiectantii vor face documentatia tehnica, urmand ca de la inceputul lunii septembrie sa fie demarate lucrarile hidrotehnice pe cursurile de apa. Scris de Alina RATA
Tratati cu indiferenta si floricele de Primaria Bacau/Sinistratii se pregatesc de miting
Pe strazile afectate de inundatii, oamenii sunt mohorati. Speranta lor s-a mistuit, rabdarea s-a consumat. Il imbolnaveste frigul care le intra noaptea in oase, dar mai ales spaima ca vor fi abandonati. Autoritatile ii ignora, patronii ii ajuta cu floricele de porumb. „E o bataie de joc”, spun sinistratii si ameninta ca vor face miting in fata Primariei Bacau.
Majoritatea sunt batrani si nu mai au puterea sa-si faca alta casa. Noaptea, frigul le intra in oase si le aminteste ca dorm sub cerul liber. In disperarea lor, ne-au sunat si ne-au chemat: „Veniti sa vedeti cum stam, nu s-a miscat nimic, e de plans. Unii spun sa intram in casa, dupa ce altii, de la inspectia in constructii, au zis ca n-avem voie, ca se prabusesc peretii peste noi, noaptea!”. Sinistratii din cartierul CFR au obosit sa astepte. „Fata mea a fost la Primarie si nu au primit-o, nu i-au dat voie badigarzii sa intre”, spune Antita Ghirvu, str.Gh. Donici. Acum s-a dus la medic, o doare coloana, de la frig si de la igrasie. Uitati, dormim in gradina, noroc ca am salvat doua plapume!” Femeile au carat teracota, caramida cazuta si molozul. „Aici a fost soba, n-am facut-o noi, asa am cumparat casa, spune Antita. 70.000 de lei ne-a costat acum 30 de ani. Am scos tot afara, mai departe nu stim ce sa facem! O baba de 72 de ani isi mai face casa?” Hainele curate, „pentru biserica”, le tine intr-un cotet. „Intai au zis ca demoleaza casa si fac una noua, acum cica suntem la consolidare. Sa ne spuna clar, daramam, nu daramam, ca vine iarna!” Teodorina Ciuperca nu se mai poate stapani si izbucneste in plans. Inspectorii n-au mai venit, au venit niste barbati cu „alimente”. „E bataie de joc, ia uitati ce ajutoare ne-au adus!” O lada cu zeci de pungi de popcorn. „Mosneagul meu n-are un dinte. In loc sa aduca un borcan de compot sau o paine, au venit cu floricele de porumb. Nici gainile nu le mananca, trebuie sfaramate. Si eu dau 50.000 lei pe zi pe apa minerala”. Nici pe str.Prelungirea Bradului n-a mai venit nimeni. „Cica a fost comisie, dar pe la noi n-a trecut”, declara Andreea Burchi, a carei locuinta sta sa cada. Aici, pe str. Prelungirea Bradului, a fost demolata prima casa. Compar efervescenta de atunci cu pustiul de acum. „Sunt tare ingrijorata, spune Elisabeta Lacatusu, fosta proprietara a casei daramate. Sotul meu e bolnav, a avut un accident vascular si acusi vine iarna”. Si sotul Teodorinei Ciuperca a suferit un accident vascular si a fost paralizat. Se misca incet si arata dunga de mal de pe zidul casei. „Unde ma duc, ce ma fac eu?” plange nevasta lui, Teodorina. Sinistratii reclama ca a trecut o luna de la inundatii si nu s-a facut nimic. „Ce frumusete de casa era, spune batrana. Numai lalele aveam aici, ca in rai era! Acum nu poti manca un morcov din gradina, toate au miros de rahat si de mal”. „Ne-au luat la rost ca ade ce ne-am facut o casa asa de marea, dar ei, ei unde stau?” intreaba femeile. Mai trag un plans, mai mitraliaza o rafala de reprosuri. „Cine ne-a facut asta, nu Primaria? Cine a inaltat strada cu jumatate de metru si a stricat digul? Acum se ascund? Eu n-am facut rau Primariei si n-am ramas datoare niciodata, din ianuarie imi plateam impozitele!”, sustine Teodorina. Si azi, ca si ieri, promisiuni. „Joi a fost o discutie cu firmele de constructii si s-au pus la punct detaliile cu privire la aceste case, 13 care trebuie construite si 139, consolidate, declara Constantin Giosanu, director la Primaria Bacau. Orice constructie are insa nevoie de documentatie. Eu cred ca saptamana viitoare ar putea incepe lucrarile”. Ar fi bine sa se intample asa, caci pe saptamana viitoare sinistratii si-au programat un asalt asupra Primariei Bacau. „Ne luam toata strada si ne ducem la primar, altfel murim pana la iarna!” S-au hotarat. „Trebuie sa tabaram toti pe ei, spun femeile. Iau mosneagul si il duc la Primarie, in fata, sa ne vada, sa ne raspunda, sa nu ne uite!”Scris de Silvia PATRASCANU
Întoarcerea la cele sfinte / Pelerinaj la Biserica „Precista”;
Biserica „Precista” a devenit zilele acestea un irezistibil magnet spiritual pentru credincioșii din municipiul Bacău și din localitățile învecinate. Mii de băcăuani i-au trecut pragul, atrași mai ales de vestita icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, de la Mănăstirea Neamț, adusă aici la începutul acestei săptămâni. Slujitorii lăcașului de cult se așteaptă ca numărul pelerinilor să crească exponențial luni, 15 august, în ziua Adormirii Maicii Domnului, la Hramul Bisericii.
Ieri, în jurul orei 11:00, mulțime mare de credincioși în curtea Bisericii „Precista”. S-a răspândit în tot Bacăul vestea că aici a fost adusă, pentru a opta oară, vestita icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, de la Mănăstirea Neamț, icoană cunoscută și sub numele de Fecioara Maria, cea cu trei mâini. La intrarea în curte, grupuri de copii vindeau buchețele de busuioc, aflate acum la mare căutare. Lângă zidurile bisericii, ca de obicei în astfel de momente, se vindeau cruciulițe, cărți de rugăciuni, icoane de toate mărimile, DVD-uri cu slujbe oficiate la diverse mănăstiri sau cu filme religioase, cum ar fi „Iisus din Nazaret”, al lui Zeffirelli, sau „Patimile lui Hristos”, în viziunea lui Mel Gibson. Oamenii se rânduiseră răbdători, câte trei, unul după altul, iar coada ajunsese aproape la jumătatea distanței dintre ușa bisericii și primul rând de porți. În numai jumătate de oră de la venirea noastră, se adăugaseră alte zeci de credincioși. Îmbucurător e faptul că am văzut rânduiți la coadă foarte mulți tineri, dispuși să aștepte răbdători până să le vină rândul să se închine la sfânta icoană a Maicii Domnului. I-am abordat, de această dată, tocmai pe câțiva dintre adolescenți, ca să aflăm motivațiile acestei penitențe prin așteptare răbdătoare. „De trei ani vin la Biserica „Precista” în ajunul hramului, pentru că știu că este adusă aici în fiecare an icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Neamț”, ne-a spus Bianca Dobraniș, elevă, în vârstă de 15 ani. „De obicei veneam ori dimineața, devreme, ori seara; acum am venit ceva mai târziu, dar stau la rând ca să mă pot închina, deoarece mâine plec, împreună cu părinții, într-o altă localitate”. Ioana Șerban, de 16 ani, tot elevă: „Este un moment de reculegere spirituală și mă bucur că mă pot închina și în acest an la această icoană făcătoare de minuni, după un post de aproape două săptămâni, înaintea hramului. Voi veni, cu siguranță, și duminică, și luni, la hramul Bisericii, dar atunci va fi aici foarte multă lume și cred că va fi imposibil de ajuns la icoană”. Ceva mai aproape de intrarea în biserică o găsim pe Andreea Palade, de 15 ani, „proaspătă liceeană”, după cum se recomandă: „Vin pentru a doua oară aici. Anul trecut am fost cu bunica, acum am venit cu o verișoară. Simt ceva cu totul aparte când mă închin la moaștele unui sfânt sau la o icoană făcătoare de minuni”. Luni, 15 august, în ziua Adormirii Maicii Domnului, la Hramul Bisericii, va fi și de această dată slujbă arhierească, „Precista” devenind un irezistibil magnet spiritual pentru credincioșii din municipiul Bacău și chiar din localitățile învecinate. Preotul iconom stavrofor Constantin Tomozei, parohul Bisericii „Precista”, ne-a informat că icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului va rămâne aici și luni, până la prânz, sau până seara, în funcție de solicitările credincioșilor băcăuani.
Scris de Ștefan OLTEANU.
Fotbal, Divizia A, etapa a II-a/La pomul laudat banatean se vine cu sacul bun sau rupt?/FCM Bacau – Poli Timisoara (Stadion Municipal, ora 20.00, National TV)
Echipa lui Olaroiu ne aminteste de FCM Bacau din 2001, o echipa care ataca suprematia pe care Bucurestiul o are in fotbalul romanesc de 25 de ani. La fel ca galben-albastrii in urma cu patru ani, la Poli se investeste mult in jucatori si in baza materiala a fost adus un antrenor cu nume – Cosmin Olaroiu, la fel cu FCM l-a avut pe Mircea Rednic. Timisoara a avut un meci de pregatire cu o echipa mare – Juventus, tot asa cum galben-albastrii jucasera cu Galatasaray – detinatoarea in acel moment a Cupei UEFA si a Supercupei Europei. Deosebirea este ca Bacaul isi incepuse campania cu o infrangere acasa (0-1 cu Steaua), in timp ce Poli a facut un prim pas cu dreptul (3-0 cu Poli Iasi). Ramane de vazut ce potriviri sau nepotriviri vor mai fi. In tot cazul, partida se anunta extrem de interesanta, deoarece oaspetii, considerati favoriti, pot fi invinsi de o echipa bacauana pornita la drum cu o dorinta de lupta si o coeziune care dau de lucru detractorilor sai.
Optimism prudent
aStim ca Timisoara are o echipa buna si ca si-a fixat un obiectiv inalt. Personal, cred ca Steaua si Poli vor ocupa primele doua locuri la sfarsitul campionatului, inaintea Rapidului sau a lui Dinamo”, ne-a declarat Cristi Popovici la conferinta de presa de ieri. aAsta nu inseamna ca FCM Bacau nu poate invinge orice echipa din Romania, deci si pe Poli Timisoara. Atmosfera in lot este buna, iar la National am facut un meci multumitor, in ciuda scorului nefavorabil. Sper sa putem demonstra ca evolutia de la Bucuresti nu a fost intamplatoare. Nu ma pot baza pe absenta lui Gigel Coman, deoarece Poli are rezerve care ar putea juca usor cat titulari la Steaua sau Rapid”, crede Cristi Popovici. Intrebat care este cel mai bun jucator al lui Poli, tehnicianul bacauan a raspuns sec: aCaramarin”.
Bogdan va lipsi din poarta
Accidentarea goal-keeper-ului bacauan din timpul meciului cu FC National a fost mai serioasa decat s-a crezut initial. Bogdan nici nu s-a antrenat ieri. Un semn de intrebare il ridica Ganea, accidentat la glezna. Cristi Popovici va hotari azi, in ultimul moment, daca il va folosi pe experimentatul sau jucator de banda. Dornescu a fost operat de menisc miercuri si probabil ca nu va putea juca nici un meci in acest tur de campionat. Potorac si Isac, accidentati, raman in continuare pe lista indisponibililor. In schimb, Codreanu pare refacut, iar reintrarea sa ar putea fi de bun augur. In returul campionatului trecut, Codreanu a marcat golul Bacaului la Timisoara, intr-o partida incheiata cu 2-1.
Echipele probabile
FCM Bacaau: Manea – David, Geaman, Bojescu – Apostol, M. Croitoru, Trofin, Gheorghiu, Ganea – Tanasa, Matei rezerve: Ignatescu, Ureche, Codreanu, Spiridon, Neagu, Petcu, Doltea
Poli Timisoara: Popa – Olah, Canu, McKain, Balace – Galdeanu, Osei, Ov. Petre, Caramarin – Moldovan, Bucur rezerve: Zimmermann, Batranu, Naidin, Paleacu, Silvasan, Mansour.Scris de Peter KELMANN
Dupa fustele secretarei
Fiecare institutie are un personaj cheie. De obicei acesta este seful institutiei, un adjunct sau vreun functionar mai cilibiu care stie tot ce misca. In nici un caz secretara. Despre functionarii incompetenti, infatuati si vesnic prost-dispusi din institutiile bacauane am mai scris. De aceasta data, voi scrie despre secretare sau mai exact despre o secretara. Cand auziti cuvantul asecretara” va ganditi probabil la vocea suava sau chiar pisicita care va raspunde la telefonul sefului de institutie, sau la o prezenta feminina agreabila care va invita politicos sa asteptati putin pana va primeste sefu” sau cea care va serveste o cafeluta. Scheciul cu Toma Caragiu ramane antologic. aVrabiuta” frumusica foc, blonduta, cu minijup a ramas de atunci imaginea clasica a secretarei la noi. Numai ca avrabiutele” au evoluat, iar importanta lor intr-o firma sau institutie e una mult mai mare. In ziua de azi se face facultate pentru a ocupa un asemenea post. aVrabiuta” despre care vreau sa va povestesc nu are nimic comun nici cu ce va puteti inchipui dumneavoastra despre o secretara, nici cu imaginea ramasa din anii „”70 si nici cu cea de secretara aprofi”. O colega a incercat sa afle care este numarul de telefon la care se poate inscrie in audiente la Primarie un bacauan care ase deplaseaza mai greu din cauza varstei sau a unei suferinte fizice”. Ei, aici e aici. Pentru a afla un numar de telefon, public conform legii, ziarista a avut de trecut adevaratele probe de foc ale meseriei pe care si-a ales-o. Dupa ce a fost plimbata pe la nu stiu cate servicii, unde toata lumea era ocupata (bineinteles, lucra in interesul cetateanului) si nu a putut obtine informatia, insistenta jurnalista a fost repezita de o secretara de la etajul 1 al Primariei cu un sec aNu e sarcina mea sa va spun asta”. Dar nici la domn” director nu i-a facut legatura. Competenta secretara si-a permis chiar sa dea sfaturi si sa areprogrameze” publicarea materialului. Reamintesc ca nu era vorba de vreo ancheta, ci de trei randuri care au aparut in pagina de aUtile”, pagina care, dupa cum o spune si titulatura, este destinata tocmai acestui gen de materiale menite sa-i ajute pe bacauani. La Primaria Bacau, in locul vrabiutei e un cerber. Problema e ca asta isi doresc cei care conduc municipiul. Le convine. Cand nu au chef de ziaristi se ascund dupa fustele secretarei-cerber. Cand nu au ceva de spus, si in ultimul timp nu prea au, cea mai buna solutie e asecretara”. Acest episod, petrecut astazi, nu e unic, nu e o intamplare. Primarul Romeo Stavarache isi lasa pana si amobilul” la secretara. Aceeasi colega a incercat in repetate randuri sa vorbeasca cu primarul, nu in calitatea sa de edil sef, ci in cea de om politic, de presedinte interimar al judetenei PNL. S-a izbit tot de secretara. Fusta secretarei a devenit scut in fata presei. Si nu numai, chiar in fata bacauanului.Scris de Catalin BEJAN
