Ministrul Sanatatii pregateste un pachet de legi ale carui scopuri declarate sunt: o mai buna colectare a asigurarilor sociale de sanatate, o mai buna alocare a acestor fonduri publice si un control mai eficient al costurilor in sanatate. Toti romanii care beneficiaza de asistenta medicala vor fi obligati sa plateasca o contributie la asigurari. Scutitii vor fi &#8222sponsorizati&#8221 de la buget.

Pachetul de legi propus va modifica legea asigurarilor private pentru a permite functionarea sistemului de asigurari voluntare, care sa asigure fonduri suplimentare pentru sanatate. Ministerul anunta ca va reforma sistemul astfel incat toate persoanele care beneficiaza de servicii medicale platite de catre sistemul social de asigurari de sanatate sa fie contribuabili la acest sistem. Asta nu inseamna ca pensionarii vor fi obligati sa suporte din pensia lor aceste contributii, insa cineva trebuie sa plateasca pentru acele persoane scutite de plata directa, din veniturile proprii, a acestor asigurari de sanatate. De exemplu, somerii care au contribuit pe perioada cat au fost salariati la fondul de somaj, prin acea contributie si-au asigurat riscul de somaj, ceea ce inseamna ca s-au asigurat ca pe perioada cat sunt someri, statul le va plati un venit care sa le asigure existenta, dar si obligatiile la stat, deci si obligatiile pentru fondul asigurarilor sociale de sanatate. Un alt exemplu il constituie pensionarii care au contribuit la fondul de pensii si si-au asigurat prin acea contributie dreptul de a primi pensia, adica venituri care sa le asigure existenta, dar cel care gestioneaza acele contributii platite de pensionar pe perioada cat a fost angajat trebuie sa-i plateasca acestuia si obligatiile pentru asigurarile de sanatate.

Sprijin numai pentru beneficiarii Legii 416

Un ultim exemplu se refera la asigurarile de sanatate ale copiilor. Statul va suporta serviciile medicale doar pentru copiii familiilor ale caror venituri sunt insuficiente pentru plata contributiilor la sistemul asigurarilor sociale de sanatate. Insa si in acest caz, scutirea familiilor cu venituri mici de la plata contributiilor obligatorii la sanatate va insemna ca statul preia aceasta sarcina de a plati in locul lor. Pentru restul, cei mai multi, plata asigurarii de sanatate pentru copii va cadea in sarcina parintilor. &#8222Nu e bine, ne-a declarat dr. Valeriu Bologan, medic de familie la Vultureni. In primul rand, e vorba de starea financiara aparintilor. Majoritatea nu-si pot permite o cheltuiala in plus. Apoi, e vorba de educatie. Munca de lamurire poate dura decenii. Avem in comuna familii cu stare sociala buna, agricultori, dar care nu s-au asigurat. Nu se indura sa plateasca contributia nici pentru ei, dar pentru copii? Din toata saracia mea, sunt nevoit sa cumpar eu medicamente si sa lemai dau neasiguratilor&#8221. In iulie, dr. Bologan are pe lista de asigurati sute de copii (180 numai cu varsta pana in patru ani). Acestia ar putea ingrosa lista neasiguratilor daca proiectul va deveni lege.

Multi primesc, putini platesc

In acest moment, din cei peste 700.000 de asigurati din judetul Bacau, doar 140.000 platesc contributia la fondul asigurarilor sociale de sanatate. Restul sunt copii, pensionari sau beneficiari ai unor legi speciale, care ii scutesc de la plata asigurarilor sociale de sanatate. Acesta este si unul dintre motivele pentru care la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate deficitul (diferenta dintre sumele colectate si cele cheltuite cu asistenta medicala) in primele sase luni ale anului a fost de aproximativ 40 de miliarde de lei.

Scris de Doina MINCU

Desi la prima vedere municipiul Bacau pare generos cu locurile de distractie pentru tineri, daca te gandesti mai bine, numarul acestora nu este chiar atat de mare. Baruri, cateva cluburi si trei discoteci, cam asta este oferta de distractie pentru tinerii care nu stiu cu ce sa isi omoare timpul liber. In cluburi, „meseriasii&#8221 fac ceea ce stiu mai bine din liceu: joaca biliard. Mai marii sportului cu tacul nu raman anonimi nici pentru sexul frumos.

In Bacau, nu exista multe locuri in care tinerii ramasi in oras sau reveniti de la mare ori de la munte isi pot petrece timpul liber. Oferta chinuita pe care cluburile din oras o pun la dispozitia clientilor nu se poate mandri cu prea multe puncte tari. Terasele par a fi cam singura solutie gasita de patronii de cluburi si restaurante din Bacau pentru a atrage, intr-un fel sau altul, junimea locala sau repatriata. Ca au avut dreptate, stau dovada mesele ocupate in proportie de suta la suta in fiecare seara. Lasand deoparte preocuparile bahice ale tineretului, pe care acesta le materializeaza seara de seara pe terase, raman aparatele mecanice si jocurile de biliard, snooker sau bowling. Majoritatea jucatorilor de biliard aflati in cluburi fie ca sunt inca liceeni sau studenti, fie au prins deprinderea tacului din perioada invatamantului liceal. „Joc biliard de cand eram in liceu. M-au invatat sa joc niste colegi in barul de langa Liceul Economic. Acolo se joaca zilnic, iar unii dintre liceeni sunt chiar mai tari ca mine&#8221, afirma Silviu Mardare, 24 de ani, unul din clientii aflati acum doua seri intr-un club de biliard din Bacau.

Altceva decat biliard…

Jocul de snooker, ca urmare a mediatizarii intensive, are destui fani si in Romania. Nume ca Ronnie O&#8217 Sullivan, Mark Williams ori Shaun Murphy nu raman fara ecou in randurile jucatorilor din Bacau, iar Paul Hunter are un succes la fel in Romania ca si in Occident. „Este un fel de Beckham al jocului de snooker, chiar daca are cancer&#8221, declara, surprinzator Andra Dragomir, una din insotitoarele jucatorilor de la mese. „Stiu o multime de lucruri despre el deoarece urmaresc constant turneele difuzate la televizor&#8221. Un local, club sau restaurant, isi justifica prezenta in traseul comercial in primul rand prin atmosfera pe care o serveste persoanelor prezente. Astfel, muzica nu poate sa lipseasca, mai mult este prezenta intr-un numar cat mai mare de decibeli, lucru nefiresc tinand cont de faptul ca biliardul, dar mai ales snooker-ul solicita un nivel ridicat de concentrare. Acest fapt este pus pe seama prezentei in incinta localurilor si a unei categorii de consumatori care vin sa serveasca un pahar, nu neaparat sa joace biliard. „Am fost anul acesta la mare, iar pana sa inceapa scoala mai sunt doua saptamani, asa ca mai stam si noi seara la terasa, mai jucam un biliard. In Bacau, in general e plictiseala mare… „, afirma Doru Tumurug, prezent pe o terasa din centru. Exista, bineinteles si acea categorie de tineri pentru care manelele date la maximum din masina parcata in fata blocului reprezinta cea mai accesibila cale de a-si petrece seara. Locatarii cartierelor marginase stiu cine, unde dar nu si de ce. „Nu sunt bani, credeti ca noi n-am fi la mare sau macar intr-un bar daca am fi avut ceva lichiditati&#8221, declara serios Mihai Vrednic, unul din tinerii apartinand categoriei descrise mai sus.

Atmosfera „halucinanta&#8221 in discoteci…

Chef, muzica si o nebunie adolescentina, cam asta este atmosfera din cele cateva discoteci bacauane. Tinerii, dornici de distractie nu au nevoie de prea mult timp pentru a incinge atmosfera. Inca de la primele acorduri muzicale, forfota din discoteca se face simtita. Intram intr-una din discotecile din municipiu. Cateva grupuri de liceeni isi fac aparitia pe ringul de dans. In prima faza predomina muzica house, momente in care tinerii inca sunt linistiti. DJ – ul schimba ritmul si adopta stilul latino. In discoteca se face zarva mare. Fetele incep sa se unduiasca in ritmul muzicii iar atmosfera devine tot mai „fierbinte&#8221. „Este perfecta muzica asta pentru dans, am un chef nebun sa ma distrez in seara asta&#8221, tipa o adolescenta in urechea prietenei sale. Luminile colorate si fumul din incapere creeaza o atmosfera halucinanta. Caldura ii determina de tineri sa isi stinga setea cu bere. Dupa o sticla, doua, trei…discoteca devine un loc de vis. Muzica iti scutura plamanii iar basul iti face stomacul sa vibreze. Fetele sunt imbracate cu haine subtiri si foarte transparente. In nici doua ore, incaperea se umple, iar mesele sunt ocupate in totalitate. Restul adolescentilor dornici de dans si nebunii vor trebui sa isi gaseasca o alta discoteca. In municipiu mai au doua alternative, insa nu sunt prea incantati de idee.

Discotecile, o problema pentru tinerii bacauani

Cei mai multi bacauani se urca in masini si pleaca in goana spre discotecile din alte orase. „In discotecile din Bacau, in week-end dupa ora 22 sau 23 deja nu mai este loc, spune Marius Popescu, student. De cateva luni clubul studentilor este inchis pentru renovare, deci mai sunt doua discoteci in care am putea merge. Dar trebuie sa plecam de la ora 21 ca sa prindem loc. Si atunci preferam sa plecam spre Moinesti sau spre Onesti, chiar daca pierdem doua ore pe drum&#8221. Prietenul acestuia tine sa completeze ca „desi numarul tinerilor din orasele Moinesti sau Onesti este mult mai mic decat cel al tinerilor din Bacau, acestia au discoteci mai mari, cu muzica mai buna si cu DJ profesionisti&#8221. Desigur ca si atmosfera este pe masura. Parcarea este plina ochi, iar muzica si luminile se pot observa de la distanta. La intrarea in discoteca doua namile de gardieni ii privesc cu atentie pe tineri incercand, parca, sa ii citeasca pe cei care ar putea crea probleme.

Sa inceapa spectacolul!

Odata ajunsi in discoteca nu mai trebuie decat sa isi cumpere o bautura si sa inceapa distractia. Si pentru ca totul sa fie perfect, DJ – ul anunta premiile care vor fi acordate pentru dansul „la bara&#8221. Doua adolescente se apropie ca doua feline de bara metalica, iar pe melodiile Shakirei incepe spectacolul. Miscarile provocatoare si caldura ii fac pe cei prezenti sa transpire. Fetele nu se lasa intimidate de fluieraturile baietilor iar spre sfarsitul melodiei din sala se aude in cor „Inca o data!&#8221. Se aud cateva acorduri din vestita melodie a lui Joe Cocker, „You can leave your hat on&#8221 si…oups!, fetele incep sa isi ridice bluzitele, insa atmosfera se incinge prea tare si DJ – ul schimba ritmul…continuand cu house. Dezamagiti, baietii se intorc inapoi la bere.

Scris de Alina RATA Cristian MIHAILA

Bacauanii care vor sa-si faca analizele trebuie sa scoata bani din buzunar, caci nu au nici o sansa la gratuitate, chiar daca sunt contribuabili la Fondul asigurarilor sociale de sanatate. Laboratoarele din judet au listele de asteptare ocupate in cel mai bun caz pana in luna octombrie. Sunt si laboratoare care nu mai au nici un loc pe liste pana la sfarsitul anului.

&#8222Nu mai avem bani nici pentru urgente, ne-a declarat angajata unuia dintre laboratoare. De obicei pastram 20-30 la suta din buget pentru gravide si urgente, dar a fost o avalansa de solicitari in perioada verii. Au venit foarte multe persoane care lucreaza in strainatate, intoarse in tara in concediu. Aveau trimitere de la medicul de familie. Se specifica &#171urgenta&#187 pe biletul de trimitere si nu puteam risca sa le refuzam, chiar daca banuiam ca isi fac analizele preventiv&#8221.

Mort si pomenit pana iti vine randul

„Nu pot astepta pana la sfarsitul lunii noiembrie, cand mi s-a spus ca &#171s-ar putea ivi niste locuri pe lista daca se primesc bani de la Casa de Asigurari&#187, ne-a declarat Livia Ciocan, care parasea ieri cladirea unui laborator, dezamagita de refuz. Este al treilea laborator in care primesc aproape acelasi raspuns. Nu inteleg ceva: pe mine nu ma asteapta sa platesc banii la Sanatate cand voi putea. Daca nu achit contributia cateva luni, nu mai sunt asigurata. Anul acesta nu am beneficiat nici macar de o pastila gratuita, dar am platit in fiecare luna cam un milion la asigurari. Acum trebuie sa scot bani din buzunar pentru analize. Ma simt rau si, pana in noiembrie, pot sa fiu ingropata si pomenita de 40 de zile&#8221.

Aceasta situatie nu convine nici pacientilor, nici medicilor. Acestia din urma au nevoie de rezultatele analizelor pentru a stabili un diagnostic.

Uitate la impartirea banilor

Bugetul alocat pentru intregul an laboratoarelor de analize prin contractul de finantare incheiat cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) este de 26 de miliarde de lei, suma insuficienta. Un set complet de analize costa in jur de doua milioane de lei. Alti furnizori de servicii medicale (farmaciile, spitalele) au primit bani suplimentari in diferite periaode ale anului, fie prin deblocarea rezervei de 10 la suta din buget, fie prin rectificari bugetare. Nu acelasi lucru s-a intamplat in cazul investigatiilor paraclinice, care sunt totusi un sector-cheie al asitentei medicale. „Abia acum ni s-a aprobat deblocarea rezervei pentru laboratoare, ne-a declarat dr. Maria Tioc, director general al CJAS. Este vorba de trei miliarde de lei, suma pe care o vom imparti intre laboratoare. Am inceput sa facem deja actele aditionale&#8221. Conducerea CJAS spera intr-o noua rectificare bugetara in a doua jumatate a lunii septembrie. Poate se vor mai suplimenta si atunci fondurile. Deocamdata, la laboratoare nu au ajuns banii, asa ca listele de asteptare nu s-au modificat.Scris de Doina MINCU

Ceferistii din ramura infrastructura a Regionalei de Transport Feroviar ameninta cu ancetarea totala a lucrului. Masura radicala la care vor apela feroviarii va fi luata in cazul in care actuala guvernare nu va face toate eforturile pentru a rezolva cererile formulate de sindicalisti. In urma cu doua luni, ceferistii au oprit lucrul in semn de protest fata de decizia administratiei de a nu proceda la majorarea salariilor. Salariatii de la calea ferata acuza politica actualei guvernari, care tergiverseaza negocierile cu sindicatele din transportul feroviar anca din luna martie.

Feroviarii bacauani de la Regionala Iasi, care fac parte din sindicatele afiliate Uniunii Teritoriale a Sindicatelor Miscare Comercial din Transporturi Feroviare, i-au averizat si pe liderii de sindicat ca vor trece la ancetarea voluntara a activitatii, daca nu vor fi aplicate masurile revendicate pe timpul grevei din vara. Nemultumitii cer ca, an cel mai scurt timp, salariul minim pe economie de 3,1 milioane lei sa fie luat ca baza de calcul a salariului, cu respectarea coeficientilor de ierarhizare. aNoi, sindicatul, nu avem nici o initiativa acest sens, pentru ca am considerat ca nu este momentul oportul, mai ales in contextul gravelor inundatii. Cert este, sa, ca nemultumiri exista in randul membrilor de sindicat, si este normal. Pentru ca, dupa greva din vara, nu am reusit sa primim absolut nimic din ceea ce am cerut. Nu s-a semnat nici contractul colectiv de munca. Or, in conditiile in care nu este nici un document oficial in care sa fie mentionate cresteri salariale sau alte drepturi, starea conflictuala va exista. Speram sa sa tina guvernantii de cuvant si sa ne acorde cel putin cele zece bonuri de masa, de la 1 iulie, si alte cinci bonuri incepand cu data de 1 noiembriea, a declarat Mihai Apetrei, liderul local al ceferistilor de la Miscare-Comercial. O alta revendicare a feroviarilor este ancheierea contractul colectiv de munca. Sindicatele de la caile ferate au fost greva in luna iunie, cerand o majorare salariala medie de 10,7 la suta si 20 de tichete de masa lunar. Administratia a oferit doar zece tichete an plus pana la sfarsitul anului, subliniind ca nu poate oferi nici o majorare salariala, societatile feroviare aflandu-se pe lista de monitorizare la cererea FMI. Curtea de Apel Bucuresti a declarat ilegala greva generala a ceferistilor, conditii in care protestul declansat in 8 iunie a trebuit sa inceteze dupa 23 de zile. Reamintim ca toate instantele de pana atunci au indicat ca fiind legala greva ceferistilor.

Ceferistii nu vor sa mai asculte nici de liderii de sindicat

Urmeaza ca si conducerea Regionalei sa fie informata in privinta amenintarii de incetare a lucrului formulata de ceferistii de la Miscare-Comercial, Inca din timpul grevei din luna iunie, salariatii de la Miscare Comercial au amenintat ca nu vor mai asculta de liderii de sindicat si vor trece la oprirea totala a lucrului. Ca urmare a acestui fapt, liderii de sindicat au declarat ca nu vor mai raspunde de actiunile salariatilor. Interesant de subliniat este faptul ca in cazul in care cei trei mii de sindicalisti de la infrastructura, estimati a fi cadrul Regionalei Iasi, nu vor mai veni la lucru, concedierea lor va fi practic imposibila. Asta pentru ca durata minima a unui curs de calificare profesionala este de 11 saptamani la meseriasii din antretinere cale ferata si 37 de saptamani la impiegatii de miscare. Scris de Florentin RADU

Desi astazi ar trebui sa soseasca primele transporturi cu materiale de constructie destinate refacerii caselor distruse de inundatii, autoritatile nu stiu cum vor transporta sacii de ciment spre Valea Trotusului. ANL a platit materialele si sustine ca este obligata sa le transporte numai pana la Bacau, cel mult, la Onesti. Prefectura se spala pe maini si sustine ca tot ANL trebuie sa faca transportul si descarcarea materialelor.

In toate sedintele Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta (CJSU), autoritatile au afirmat ca materialele de constructie destinate refacerii caselor distruse de inundatii vor fi transportate de furnizori pana in Bacau, de unde primariile le vor ridica si le vor transporta in comuna. Era un lucru cert, discutii purtandu-se doar asupra spatiilor de depozitare si asupra capacitatii primarilor de a gestiona materialele. Ieri, Gheorghe Hura, secretarul Prefecturii Bacau, a declarat un lucru cu totul nou: ca aceste afirmatii „sunt o diversiune&#8221 si ca e obligatia ANL sa distribuie materialele in localitatile afectate de viituri. „Prin protocol sunt stabilite atributiile consiliilor locale si ale ANL, a declarat Hura. La punctul 8 se precizeaza ca este atributia ANL sa le puna la dispozitia primariilor&#8221. In Bacau, materialele vor fi depozitate la UM 1339. Vor fi aduse mii de tone ciment, tabla, fier beton etc. ANL, &#8221vazand volumul imens de materiale necesar celor 741 de case&#8221, a vrut sa-si reduca cheltuielile de transport pe seama autoritatilor locale, afirma Gh. Hura. „Ar fi insemnat ca Prefectura sa suporte cheltuielile pentru fiecare comuna&#8221, sustine Gh. Hura, or, bani nu sunt! „Si in ordonanta guvernului scrie foarte clar ca ANL pune materialele la dispozitia beneficiarilor, a adaugat Gabriel Berrca, prefectul judetului. Asa scrie, asa vom face!&#8221.

&#8222Suntem trei persoane la ANL&#8221

De cealalta parte, Gheorghe Strugariu, reprezentantul ANL Bacau spune ca la mijloc este &#8222o mica neintelegere” care trebuie rezolvata. &#8222Ordonanta respectiva afirma ca ANL plateste materialele si le va transporta pana in orasele resedinta de judet sau in municipii, cum ar fi Onestiul” – ne-a declarat Strugariu. &#8222Cei de la Prefectura ar trebui sa se ocupe de transportul materialelor in comune. Eu am informat Bucurestiul cu privire la aceasta problema si speram sa gasim o rezolvare”. Reprezentantul ANL sustine ca prefectii au fost chemati pe 16 august la Bucuresti pentru a fi informati cu privire la aceasta chestiune. &#8222Ce sa facem noi aici, la Bacau?” – se intreaba el. &#8222Suntem trei persoane de toti, aici, la ANL, fara utilaje, fara masini de transport. Prefectura ar trebui sa rezolve problema”.Scris de Silvia PATRASCANU Razvan BIBIRE

Mizerie, mirosuri insuportabile si o galagie de nedescris. Aceasta este atmosfera care domneste pe strada Pictor Aman, in jurul blocului nr. 5.
Primaria si Directia de Sanatate Publica au inspectat zona. Se incearca aducerea locatarilor pe drumul cel bun. Vor avea toate utilitatile, dar vor plati ce distrug.

Bacauanii care locuiesc in apropierea blocului 5 au ajuns sa urasca zona in care au trait ani de zile. „Stau aici de mai bine de zece ani, dar nebunie ca acum nu am mai pomenit, a declarat Ioan Maftei, in varsta de 67 de ani. Au devenit insuportabili. Pe langa faptul ca fac multa mizerie, tipa, injura…nici nu pot sa va descriu in ce conditii am ajuns sa traim din cauza lor. Nu ia nimeni nici o masura”. Blocul nr. 5 arata de parca o echipa numeroasa de barbari s-ar fi straduit din greu sa-l distruga. Murdar, cu geamurile sparte, fara usi, uns cu tot felul de mizerii. Multi locatari din zona nu se mai incumeta nici macar sa treaca pe langa blocul cu pricina, pentru ca risca sa se trezeasca in cap cu sticle, pungi cu apa sau chiar cu… surprize. „Nu mai putem trai alaturi de ei, este ingrozitor, spune Claudia Neculai. Avem copii si ar trebui sa le asiguram un mediu de viata sanatos, insa nu se poate cu astfel de vecini. Spatiile din jurul blocului au devenit ghene de gunoi pentru romi, care nu se mai multumesc sa isi arunce mizeria langa blocul lor, ci au inceput sa arunce spre blocul nostru”. Oamenii mai spun ca atunci cand erau calduri foarte mari, in jurul blocului nr. 5 se formau adevarate focare de infectie. „Acum avem noroc ca nu mai este canicula, dar a fost o perioada cand imi venea sa merg cu o masca
pe fata din cauza mirosului, afirma Dumitru Muraru. Fac scandal mereu, nici macar nu ne mai putem odihni din cauza lor, pentru ca dau muzica foarte tare”. Picatura care a umplut paharul pentru locatarii blocului nr. 7 a fost leaganul de langa bloc, care este mereu ocupat de romii de alaturi. Si nu de copii, ci de oameni in toata firea, care din lipsa de ocupatie stau in leagane „sa mai treaca timpul”.

Izvor de epidemii

Ieri, reprezentantii Primariei si ai Directiei de Sanatate Publica au inspectat blocul 5. „Este de neimaginat ce am vazut acolo, ne-a declarat dr. Marin Bustuc, director adjunct al DSP. Trebuie luate urgent masuri, caci este un izvor de epidemii. Nu puteam face nici controlul. Au aruncat de la etaj cu apa si chiar o punga cu excremente”. Ionut Tomescu, purtator de cuvant al Primariei Bacau, ne-a declarat ca, in 10 zile, blocul 5 isi va schimba complet infatisarea. „RAGC a intrat deja in bloc pentru a lucra la reteaua de canalizare. Urmeaza Termocet, pentru instalatia de termoficare. Cei din apartamente sunt obligatia de a-si repara si intretine instalatiile interioare. Majoritatea sunt proprietari, asa ca nu putem intra in apartamentele lor. Ideal ar fi ca instalatiile, interioara si comuna, sa fie gata in acelasi timp. Vor fi betonate si caile de acces. Se va reface si fatada. Inca nu stim la cat vor ajunge cheltuielile. La final, DSP va deratiza si dezinfecta blocul. Actiunea se va incheia cu o razie a politiei, pentru ca multe persoane locuiesc acolo fara forme legale”. Se pare ca locatarii din acest bloc vor avea din nou apa calda, rece si caldura. Vor fi obligati sa plateasca utilitatile si tot ce distrug.
Scris de Alina RATA Doina MINCU

Licitatia organizata la bursa, luni, a decis: sinistratii vor avea geamuri atermopan”. Chiar daca Guvernul nu da bani decat pentru case de chirpici pentru cetatenii din Moldova, la geamuri nu s-a mai zgarcit. Un geam de PVC costa de zece ori mai mult decat unul din lemn,
facut in sat.

Despre decizia nedreapta a Guvernului ca in judetul Bacau si in celelalte judete din Moldova, casele sinistratilor sa fie construite din chirpici sau valatuci, spre deosebire de a celor din Ardeal, ziarul nostru a mai scris. Dupa inundatiile din iulie, s-a optat pentru sprijinirea sinistratilor cu materiale de constructie in valoare de 136 milioane lei/casa. Asa
s-a spus la inceput, se pare ca suma
s-a modificat, coborand spre 100 milioane de lei. Materialele alese sunt ciment, lemn, ferestre, tabla, cuie, armatura pentru fundatie etc. Lipesc caramizile. S-a considerat ca in zonele de deal si munte din Moldova, peretii pot fi facuti din pamant. Daca in 2006 vor fi iar inundatii, zeci de miliarde de lei se vor transforma in mal. Casele de chirpici, indicate ca solutie de Guvern, vor avea insa geamuri termopan. Luni, la licitatia organizata de Bursa Romana de Marfuri (BRM) s-au inscris numai firme care fabrica tamplarie PVC, probabil din cauza ca se face repede si aduce venituri mari. In total, statul va cumpara 44.200 mp de tamplarie PVC. La firmele mari, un geam termopan, in doua canate, costa intre 155-160 de euro. Asta inseamna 5,6 milioane lei, dar exista firme care cer 7 – 9 milioane lei/geam, adica de zece ori mai mult decat pretul unui geam de lemn facut la tara. aUn mester iti ia pe geam 600.000 lei, cu tot cu material, arata Toma Spoiala, primarul comunei Agas. Va spun, din cele 136 de milioane, daca primeau banii in mana, sinistratii isi faceau toata tamplaria casei”. Primarii sustin ca oamenii ar fi fost mai chibzuiti si ar gasit materiale mai bune, specifice zonei de munte. aEu am experienta anului trecut, cand ne-au trimis cherestea la 5 milioane lei/mc, iar la noi costa 2 milioane. A noastra era cherestea buna, de rasinoase, iar cea trimisa de ei, cherestea de fag, rasucita, care nici pentru gard n-a fost buna, am folosit-o la cofraje. Se golesc niste depozite, asta e. Unii se imbogatesc, altii se chinuie”. Geamurile termopan nu sunt cea mai buna solutie pentru o casa din paianta, sustine si Stefan Potoroaca, primar de Asau, care se intreaba acum il fixam?”. Casa guvernantilor n-are pereti, dar s-a cumparat tamplarie PVC. aE un lux prea mare pentru necazurile noastre, declara el. Decat sa se dea atatea milioane pe termopan, mai bine ne asigurau caramizi. Va fi o problema foarte grea pentru noi lipsa caramizilor”. Prefectul Gabriel Berca nu respinge ideea ca ar fi fost mai practic ca sinistratilor sa li se dea 136 de milioane de lei si sa-i gospodareasca singuri, dar sustine ca solutia era acu dus-intors”, in sensul ca exista riscul ca unii sinistrati sa dea alta destinatie banilor. Angela Bogea, vicepresedinte al CJ Bacau, a criticat dur neincluderea caramizilor pe lista de materiale, considerand sinistratii din Moldova sunt supusi discriminarii. aMi se pare o aberatie sa pui geamuri termopan la case de valatuci, declara ea. Probabil a fost un interes, cineva voia sa vanda aceste geamuri si cui sa le furnizeze, daca nu sinistratilor?”.

Scris de Silvia PATRASCANU

Viata unei fetite de noua ani a depins, ieri dimineata, de mendrele dispecerului de la Serviciul Judetean de Ambulanta (SJA). Desi Violeta Hartie era grav bolnava si avea temperatura foarte mare (39 de grade), Lacramioara Benedic, dispecerul de serviciu, nu a binevoit sa trimita ambulanta dupa copil, pe motiv ca a…Salvarea nu e pe post de taxi”.
aVa rog ajutati-ma, fetita mea este grav bolnava! Ma rog de o jumatate de ora de dispecera de la Ambulanta sa imi dea o Salvare sa imi duc copilul la spital, insa aceasta ma trimite la medicul de familie. Imi tot repeta ca Salvarea nu este taxi. Viata fetitei mele este in pericol!”, acestea au fost primele cuvinte pe care Cristian Hartie, din Filipesti, a reusit sa le ingaime la telefon, ieri dimineata in jurul orei 8.20. Disperat, cu nervii intinsi la maximum, acesta ar fi facut orice pentru a i se aproba cererea de Salvare pentru fiica lui, care facuse temperatura peste noapte. Spaima era mare pentru ca ceilalti trei copii si sotia erau deja internati in Spitalul Judetean de Urgente, sectia Pediatrie, cu aceleasi simptome: febra mare, varsaturi si mialgii (dureri musculare). aCum se poate ca atunci cand viata unui copil este in pericol, dispecerul de la Ambulanta sa stea sa tina evidenta de cate ori am apelat la Salvare, daca se mai poate sa o primesc sau nu, si culmea, cu directorul de fata? Suntem oameni, traim printre oameni, insa sa stai sa judeci un om atunci cand acesta are mai mare nevoie de tine este inuman. Ce asteptau? Sa ma asez in genunchi in fata lor ca sa ma ajute?”. Dupa lungi insistente si rugaminti, dupa ce s-a facut atata zarva, o masina libera de la SJA a plecat in goana spre Filipesti. Cu febra mare si frisoane, Violeta Hartie, de noua ani, a ajuns la Spitalul Judetean de Urgente, ieri, in jurul orei 10. De aici a fost transferata la sectia Boli Infectioase.

Patru copii si mama lor, internati in spital

aSunt disperat, a spus printre lacrimi barbatul. Sambata noapte, doi dintre copiii mei, o fetita de doua luni si un baiat de un an si patru luni, au facut febra mare si i-am adus de urgenta la spital, a completat Cristian Hartie. Odata cu ei s-a internat si sotia mea, care de asemenea avea febra si o durea ingrozitor capul. Duminica dimineata am venit la ea in vizita cu celelalte doua fetite ale mele”. Cu toate ca a plecat de acasa cu ambii copii, Cristian s-a intors doar cu una din fetite. Cealalta nu a mai rezistat pana acasa, i s-a facut rau cand a ajuns la spital si a fost internata de urgenta. A urmat imbolnavirea Violetei. Duminica noaptea, aceasta acuza dureri in piept, avea febra si ii era greata. Tatal i-a dat fetitei doar un Paracetamol, in speranta ca ii va scadea febra. Luni dimineata la prima ora, copilul ardea. Distrus, tatal fetitei a plecat spre Bacau. Nu putea sa o ia pe Violeta cu el pentru ca nu se putea tine pe picioare. A vrut sa sune la Salvare dar nu mai avea bani pe telefon. aAm plecat spre Bacau si am mers direct la SJA, fara prea mare succes insa, a precizat barbatul. Dupa multe insistente, rugaminti si scandal mi s-a dat o Salvare. Stau si ma intreb totusi, pentru ce mi se mai opreste aproape un milion de lei pe luna din salariu? Ca sa imi moara copiii in casa in timp ce mi se reproseaza ca am mai beneficiat o data de Salvare?”

Directorul SJA il acuza pe tatal fetitei

Dispecerul Lacramioara Benedic ne-a declarat s-au primit de la Directia de Sanatate Publica indicatii sa nu mai trimita ambulantele pe teren apentru orice nimic”. Dr. Mihaela Popescu, director al DSP, ne-a declarat: aNici vorba de asa ceva. Am dat indicatii ca bolnavii sa fie vazuti intai de medicul de familie, dar urgentele sa fie preluate de Salvare. Un copil cu febra este sigur o urgenta!”. aDomnul Cristian Hartie trebuia sa mearga prima data la medicul de familie, a declarat Sorin Enescu, directorul SJA. Exact asta i-am spus si lui cand a venit aici. Nu putem trimite Salvarea pentru orice problema minora. Din cate am inteles, fetita pe care a adus-o la spital nu prezenta o cauza amenintatoare, deci putea fi transportata la medicul de familie, chiar daca acesta era la o distanta de cinci kilometri. Nu exista barem cu privire la beneficierea serviciului de ambulanta, insa noi trebuie sa asiguram urgentele”. Nu stim ce suport a avut directorul SJA sa afirme ca strarea fetitei nu era amenintatoare, atat timp cat acesta a mentionat ca nu a vazut-o. Dr. Aurelia Taga, de la Spitalul de Pediatrie, a precizat ca: atoti cei patru frati Hartie prezinta febra inalta si mialgii. Si mama copiilor acuza dureri de cap si musculare. Inca nu am putut sa depistam care a fost cauza imbolnavirii celor cinci membri ai familiei, insa banuim ca este o viroza respiratorie. Mai mult, credem ca este vorba de un focar de infectie, dar nu suntem siguri”. Momentan, cei patru copii impreuna cu mama lor sunt internati in sectia Boli Infectioase, unde li se administreaza tratament.Scris de Alina RATA