Patronul unei discoteci din Valea Seaca a fost batut cu bestialitate si apoi calcat cu masina. Barbatul a murit pe loc. Rudele sustin ca omorul a reprezentat materializarea conflictului dintre patronii celor doua discoteci din sat. Romanii acuza ca romii ii terorizeaza, in timp ce politia sta cu mainile in san.

Data de 6 noiembrie 2005, ora 01.30, va ramane in memoria familiei Lepsa din Valea Seaca. Iftime Lepsa, in varsta de 56 de ani, a fost omorat intr-un mod groaznic. Barbatul a fost batut pana a cazut la pamant, dupa care a fost calcat intentionat cu masina. Toate necazurile celor din familia Lepsa au inceput in clipa in care si-au deschis o discoteca in sat. „Cand am hotarat sa ne deschidem o discoteca, mai exista una in sat, a tiganului Lica Cantaragiu, povesteste, Ciprian Iftime Lepsa, fiul victimei. Dar, dupa ce i-am dat drumul discotecii, toata lumea din sat venea la noi si la discoteca lui Lica nu mai se ducea nimeni. De atunci au inceput amenintarile&#8221. In urma cu o saptamana, Iftime Lepsa a fost amenintat de romii din sat ca daca nu va fi el omorat, atunci sigur unul dintre fiii sai va „iesi cu picioarele inainte din casa&#8221. In noaptea de sambata spre duminica, pe cand discoteca era in toi, ginerele lui Iftime Lepsa a fost lovit de un rom in cap cu o sticla. Urmele de sange de pe stalpul discotecii confirma acest lucru. Vazand asta, patronul discotecii l-a luat la fuga pe rom. „Tata a iesit afara sa-l alunge pe tiganul care mi-a lovit cumnatul in cap, a declarat Ciprian. Atunci, parca l-au asteptat. In fata discotecii a oprit o Dacie alba. Din masina au coborat cinci romi. Au rupt parii dintr-un gard si au inceput sa-l bata pe tata. Cand a cazut la pamant, unul dintre agresori s-a urcat la volanul masinii si a trecut cu autoturismul peste el: o data in fata, o data in spate&#8221. La grozavie a fost de fata aproape tot satul. Dar, mai nimeni nu vorbeste. Tot ce au mai putut face rudele pentru capul familiei a fost sa-l aduca la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau. Aici, doctorii au constatat decesul… „Cum au putut sa bata un om care era cu mainile goale, se tanguieste Elena Lepsa, vaduva. El nu a facut niciodata nimanui nici un rau. Dupa ce l-au omorat in bataia, l-au mai si calcat cu masina&#8221. Femeia de abia vorbeste printre hohotele de plans. In locul in care Iftime Lepsa si-a dat duhul, betonul este patat de sange. De frica, familia Lepsa vrea sa inchida discoteca.

&#8222Tiganii fac legea in sat si nimeni nu ia nici o masura!&#8221

Lumea barfeste ca cel care a dictat crima ar fi Lica Cantaragiu, un rom foarte bogat din Valea-Seaca. Puterea pe care romii o detin in comuna este stiuta de toti si, de aceea, satenii comenteaza doar in soapta. Chemat la audieri, Lica Cantaragiu a venit insotit de toti „fratii&#8221 de aceeasi etnie. Martorii erau rugati sa astepte in aceeasi curte cu zeci de romi care il insoteau pe presupusul vinovat. Rugati sa ne povesteasca ceea ce au vazut, martorii se retrageau. Un vecin de-al victimei a avut curajul sa povesteasca. „Ne-am saturat de tigani, a declarat Mitica Airinei. Am vazut din curte tot ce s-a intamplat. Am vazut cu ochii mei, cum Iftime a fost batut cu parii de catre romi si apoi calcat cu masina. Nu se mai poate asa ceva. Nimeni nu face nimic impotriva lor. Ei fac legea. Ei bat. Ei taie&#8221. Spre surprinderea tuturor, Mitica Airinei este martorul care nu a fost chemat la audieri. „Eu nu am fost in Valea-Seaca azi noapte, a declarat Lica Cantaragiu. Cand Iftime Leapsa a fost omorat, eu eram in Bacau. Am si martori. Oamenii ma acuza pe mine din invidie, pentru ca sunt bogat, muncitor si am 300 de oi&#8221. Politia cerceteaza cazul in continuare. La 12 ore de la teribila crima, ucigasii erau inca in libertate. Motivul: nimeni nu vrea sa declare nimic.Scris de Iulia CUCU

Vitalie Marza, multiplu campion national la box, a fost la un pas de a-si pierde vederea din cauza unui accident de circulatie. Personalul spitalului unde fusese transportat de urgenta sambata dimineata a gasit de cuviinta sa-l trimita pe pugilist acasa, desi cioburile din ochiul sau erau cat se poate de vizbile.

Evenimentul rutier a avut loc in dimineata zilei de sambata, 5 noiembrie, in jurul orei 4,00, la intersectia Bulevardului Republicii, cu Strada &#8222General Radu Rosetti&#8221 din Onesti. Autorul acestui accident de circulatie a fost un taximetrist, George Ciprian Coreseli, in varsta de 34 de ani, din Targu Ocna. Acesta, se afla la volanul unui autoturism, marca Dacia Logan, cu numarul de inmatriculare BC 21 DND si se deplasa cu viteza marita avand directia de mers de la Hotel Trotus spre gara. La intersectia mentionata, taximetristul nu a mai respectat semnificatia culorii semaforului si a intrat in coliziune cu un Volkswagen Passat, cu numarul de inmatriculare BC 89 LUK, condus de Lucian Purice, 41 de ani, din Onesti. Conform declaratiilor celor implicati, soferul Passat-ului, se deplasa regulamentar. In urma impactului, cei trei pasageri din taxi au suferit mai multe rani, ei fiind transportati de urgenta la spitalul onestean pentru a li se acorda ingrijirile medicale necesare. &#8222Nu stiu de ce mergea cu viteza asa de mare, la intersectie imi amintesc clar ca l-am intrebat de ce intra pe culoarea rosie a semaforului, dar nu mi-a raspuns. Avea viteza destul de mare, cred ca undeva in jur de 100-120 km/ora si accelera”, ne povesteste Vitali Marza, unul din clienti, in varsta de 20 de ani, retraind clipele de cosmar prin care a trecut. &#8222Imediat dupa impact, am fost scos din masina, moment in care mi-am dat seama ca nu mai vad nimic, acest fapt m-a speriat ingrozitor”.

Incompetenta lasa urme adanci

Cei trei pasageri aflati in taxi au fost transportati de urgenta la spitalul onestean, unde se consuma cel de-al doilea act al acestui eveniment. Medicul din cadrul Compartimentului de Primire Urgente

i-a examinat si, data fiind natura ranilor, i-a trimis catre sectia de Oftalmologie. Boxerul Vitali Marza, multiplu campion national, ne povesteste cosmarul trait la spitalul onestean. &#8222Asistenta de la sectia de Oftalmologie m-a examinat de la distanta si mi-a zis ca nu am nimic grav, deci pot pleca acasa. I-am spus ca ma ustura ingrozitor ochiul stang, cred ca am cioburi de sticla in el, insa nu a vrut sa ma asculte. Vazand ca nu ma baga nimeni in seama, in jurul orei 6.00 am plecat acasa. Ma gandeam cu groaza ca imi e afectata vederea si ca nu voi mai putea boxa vreodata. Toata munca mea, cariera de boxer va fi spulberata. Mi-am anuntat de urgenta antrenorul, Relu Auras, si i-am povestit tot ce am patit. In jurul orei 7.30, din cauza durerilor, am revenit la spital, de aceasta data fiind insotit de antrenor. In urma unor lungi insistente am fost examinat de medicul specialist, care mi-a scos cioburile din ochiul stang. Pana la recuperarea completa voi continua sa traiesc cu spaima in suflet”.

Scris de Cristi AIOANEI Dana LUNGU

Pe 1 septembrie 2005, la ora 00, 07, Doinita Hutu, salariata a Primariei Bacau, este retinuta pentru 24 de ore, sub acuzatia de luare de mita. Parchetul de langa Tribunalul Bacau propune arestarea pentru 29 de zile a Doinitei Hutu, iar instanta, in urma analizei probelor prezentate, hotaraste arestarea preventiva. Luarea de mita este o infractiune ce presupune flagrantul. De aici o pregatire laborioasa a cazului. Aceasta este stirea care a aparut in toate ziarele locale pe 2 septembrie, pe prima pagina.

In numarul de ieri am publicat prima parte a povestii flagrantului in cazul &#8222mita la Primarie”. Astazi continuam aceasta &#8222poveste” facand inca odata precizarea ca vom folosi, in demersul nostru, doar denumirea institutiilor si nu vom folosi numele reale ale presoanelor implicate, numele reale ale anchetatorilor. De asemenea, facem precizarea ca nu vom folosi numele real al personajului principal. Il vom denumi, conventional, &#8222STELA”.

Politistii pregatesc capcana

Era 27 iulie. De comun acord cu procurorii, politistii apeleaza la rezerva pentru situatii deosebite. STELA a considerat ca 1000 de euro ar fi deajuns in prima faza. Evenimentele se precipita, institutiile statului implicate in acest caz isi pregatesc arsenalul juridic si procedurile legale pentru un flagrant. Banii, in bancnote de 100 de euro sunt presarati cu praf galben fluorescent magnetic pe ambele parti. Se scrie cuvantul MITA cu un creion galben pe fiecare bancnota.

Ultima intalnire

Nici pe 27 si nici pe 28 august nu a avut loc intalnirea programata. Din diferite motive, ea a fost amanata. S-au prezentat scuze si Hutu, dupa cum declara STELA, a lasat la latitudinea ei sa stabilieasca data si ora. Ziua H a venit. Era 31 august. In baza autorizatiei din 15 iunie a Tribunalului Bacau, pe 31 august se dispun si alte masuri de supraveghere a celor doua femei. Ce a urmat a fost ca in filme sau ca la emisiunea &#8222Tradati din dragoste”. Politia, prin serviciile specializate a urmarit traseul Doinitei si a STELEI. Pe minute, pe ore, cu cine s-a intalnit, unde, cat a stat si cu ce masini s-au deplasat. Sunt la dosar ca probe fotografii si rapoarte autorizate. STELA primeste banii capcanati, pe proces verbal, numar de bancnote si seriile. &#8222Am vorbit cu Doinita la ora 16,30 si am stabilit sa ne intalnim la ora 21, in fata la Vivariu”, declara STELA.

Flagrantul si servetelul

Agitatie mare la Politie si Parchet. Urma marea proba. Urma sa se deruleze ultimul act dintr-o poveste care nu se mai termina. A fost emisa autorizatia de perchezitie si Mandatul de retinere, in baza legislatiei romane. Telefoanele zbarnaiau. Se stabilesc masinile, ofiterii si subofiterii de la Politie, procurorul are in mapa toate documentele. Pe loc sunt gasiti si martorii. Locul este inconjurat. Mascati de masini si alte obiective din zona, politistii asteapta. STELA vine la intalnire. Mai da un telefon. Era 21,30. Dupa scenariul pregatit, flagrantul ar fi trebuit sa aiba loc in fata la Vivariu. Numai ca Doinita a chemat-o pe STELA in casa scarii de la bloc. Panica. Semnalul stabilit de politisti si procuror a fost ca STELA, in cazul in care banii ar fi dati si luati, sa stearga cu un servetel pe fata. Totul a decurs rapid. Doinita ii prezinta tabelul cu persoanele care au primit aprobare pentru locuinta, STELA insista sa dea suma stabilita, si pune intre hartiile prezentatesuma de 1000 de euro, in bacnote 100 de euro, marcati. &#8222Mi-a spus ca banii vor fi impartiti membrilor comisiei, a pronuntat numele lui Nicolae Onica si alte doua nume pe care nu le-am retinut”, declara STELA la Parchet. De altfel, nici pe banda magnetica de inregistrare aceste doua nume nu sunt inteligibile. Doinita urca in lift, iar STELA se sterge cu un servetel pe fata, semn ca misiunea a fost indeplinita. In jurul orei 23, cineva bate la usa Doinitei Hutu. Sunt politistii, procurorul si martorii. I s-a prezentat autorizatia de perchezitie, a fost verificata cu lampa cu ultraviolete si s-a constatat ca prezinta urme de praf fluorescent. Banii erau pe un raft si au fost predati, apoi verificati, bancnota cu bancnota. Erau cele predate de Politie STELEI. Doinita a vazut si mandatul de retinere pentru 24 de ore, familia a fost instiintata. Era ora 00,07, 1 septembrie 2005. La primele audieri, a fost prezent si un avocat.

Doinita petrece primele ore in arest. Pe 1 septembrie, dupa audieri la Parchet, inculpata este prezentata instantei, cu propunerea de arestare preventiva pentru 29 de zile. Tribunalul hotaraste arestarea preventiva.

Primele declaratii

La sediul Parchetului de pe langa Tribunalul Bacau, Doinita Hutu declara ca s-a intalnit cu STELA &#8222pentru a-i comunica personal faptul ca dosarul a fost aprobat, ca este pe locul 11, iar banii i-a pus STELA intre hartii, pentru a-i restitui unei persoane, colega de serviciu, de la care STELA ii imprumutase”. Urmele de pe maini provin, spune ea, de la faptul ca a atins una dintre hartii. Nu a numarat banii, ci i-a pus direct pe un raft, unde au fost descoperiti de procuror. La o ulterioara audiere, Doinita spune ca &#8222banii ar fi urmat sa fie dati, prin intermediul unui tert cunoscut diferitilor membri ai comisiei de analiza si aprobare a dosarelor”. Martorii isi depun in aceeasi noapte declaratiile. STELA declara ca Doinita, &#8222prin gestul de a deschide dosarul mi-a sugerat sa puna banii acolo”. Intervin avocatii. Se face recurs la decizia de arestare preventiva, insa Curtea de Apel respinge cererea si Doinita ramane in arest. Surprinzator, pe convorbirile telefonice inregistrate se regasesc si numele a unor persoane cu functii de raspundere, care au intervenit pe langa Doinita pentru a plasa unele dosare pe locuri mai bune. Este mentionat numele senatorului Catalin Mardare si a consilierilor locali George Bogatu si Ilie Barzu. Tribunalul, luand act de aceste probei disjunge cauza, isi declina competenta pentru Catalin Mardare catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, in ceea ce priveste infractiunea prevazuta de L 78, art. 13, iar pentru cei doi consilieri catre Biroul Teritorial al PNA. Intr-o alta declaratie, Doinita Hutu spune ca au mai intervenit cu telefoane pentru a se interesa de stadiul unor dosare sau pentru a primi lamuriri consilierul Ion Raducan, Pircu, director in Primarie, Isofachi, consilier in Primarie si multe alte persoane.

Avocatii se dueleaza cu procurorii si judecatorii

Doinita Hutu si-a ales doi avocati pentru a-si formula apararea si pentru a fi sustinuta in demersul ei de a-si demonstra nevinovatia. Primul duel a fost cu privire la flagrat. A fost sau nu a fost? Avocatii sustin ca flagrantul nu s-a petrecut, deoarece banii au fost descoperiti la domiciliu inculpatei dupa mai multe ore de la presupusa fapta. Procurorii si judecatorii aduc alte argumente procedurale, care demonstreaza ca a fost flagrant. O alta controversa s-a derulat pe tema mentinerii mandatului de arestare. Avocatii aduc ca argument faptul ca inculpata nu prezinta pericol social, insa magistratii spun ca este vorba de un pericol public.

Epilog

Din data de 1 septembrie Tribunalul Judetean anuleaza autorizatia de urmarire a convorbirilor celor doua protagoniste. Banii care au fost folositi pentru flagrant nu au fost confiscati, ei fiind returnati la Fondul Special de unde au provenit. Membrii comisiei Consiliului Local nu recunosc si nici nu au cunostinta de ceea ce a declarat in nenumarate randuri Doinita Hutu. Persoana din SPAS la care ar fi trebuit sa ajunga banii nu o cunoaste pe STELA. STELA avea peste 35 de ani, deci nu indeplinea una din conditiile impuse pentru a primi o locuinta ANL, la care se adauga handicapul ca nu are studii superioare. Doinita Hutu declara ca este victima vechii administratii, care vrea sa se razune, deoarece ea a facut mai multe rapoarte in care a explicitat ca unele persoane nu puteau primi locuinte ANL. Instanta urmeaza sa se pronunte intr-un caz extrem de complicat.

Scris de Gheorghe BALTATESCU

Groapa de langa Prefectura a fost, din nou, abandonata. Motivul este decizia Primariei Bacau de a revoca autorizatia firmei Multiroyal SRL. Patronul Giorgica Nechita acuza administratia de abuz, in timp ce Primaria arata ca Multiroyal nu are avizele necesare, ca autorizatia a fost emisa din eroare si ca imobilul trebuie sa fie la 15 m de blocul vecin. Nechita a oprit lucrarile, dar avertizeaza ca &#8222groapa&#8221 va fi un pericol pentru blocul cu &#8222bulina rosie&#8221. Patronul a anuntat Prefectura, Primaria si ISC despre acest pericol si a dat in judecata Primaria Bacau. &#8222Joi, la ora 15, Primaria Bacau imi da o hartie prin care revoca autorizatia de constructie. Masura asta, de revocare, e luata la aproape doi ani de la emitere, timp in care eu am investit peste 3,5 miliade de lei. A revoca e sinonim cu a anula si numai o instanta de judecata are dreptul sa anuleze o autorizatie de constructie&#8221. Multiroyal vrea sa construiasca o cofetarie si un restaurant pe terenul dintre Prefectura, care e monument istoric, si blocul vecin. Deocamdata, acolo e o groapa. Dispozitia nr.2897/3.11.2005, semnata de primarul Romeo Stavarache, arata ca autorizatia 2/2004 &#8222a fost emisa din eroare&#8221, pentru constructiile din zona de protectie a monumentelor istorice, autorizatiile fiind emise de CJ Bacau. In decizie, Primaria invoca si alte nereguli: autorizatia se emite detinatorului de titlu de proprietate, care era Lidia Popa, la acea data, si nu Giorgica Nichita, faptul ca imobilul nu respecta distanta de 15 metri fata de ferestrele blocului, cum cere OMS 523, lipseste avizul Ministerului Culturii, prin retragerea avizului Directiei Judetene pentru Cultura si Patrimoniu, si avizul DSP, lipseste acordul locatarilor blocului vecin. &#8222Eu am mai avut procese cu administratia, dar acum e cu totul altceva, situatia e grava spre catastrofal, afirma Nechita. Daca aceasta situatie nu sanctionata de instanta de judecata, se deschide o cutie a Pandorei. Inseamna ca oricine poate face o sesizare si, fara sa fie intrebat impricinatul, i se revoca autorizatia&#8221. Intre Giorgica Nechita si autoritati au fost doua procese, unul deschis de Prefectura pentru anularea autorizatiei si cel intentat de patron impotriva procesului verbal de sistare a lucrarilor. Pe 27.09.2004, Inspectia de Stat in Constructii (ISC) a cerut suspendarea procesului de fond si se judeca procesul privind anularea autorizatiei. ISC pierde la Curtea de Apel din cauza ca a depasit termenul. Procesul de fond, deschis de Nechita, s-a reluat si a avut termen pe 2 noiembrie 2005. Stiind ca a castigat la Curtea de Apel, &#8222am cerut renuntarea la judecata pentru ca nu mai avea obiect, sustine Giorgica Nechita. Pe 3 noiembrie, adica a doua zi, Multiroyal primeste o groaznica lovitura. Primaria Bacau emite o hartie prin care revoca autorizatia de constructie. &#8222Pana cand am primit dispozitia, eu am fost in perfecta legalitate si am mai investit un miliard in toamna asta. Ieri incepea consolidarea malurilor, dar am intors betonul din drum, l-am trimis inapoi&#8221. Argumentul legat de OMS 536 nu sta in picioare, afirma Nechita. &#8222In lege e vorba de unitati care polueaza, au emisii de gaze toxice, de ateliere, turnatorii, nu de spatii comerciale. Unde sunt amplasate, in Bacau, spatiile comerciale? La parterul blocurilor. Inseamna ca toate functioneaza ilegal&#8221. El sustine ca restaurantul va fi la 37 metri de blocul de locuinte, numai cofetaria fiind la 5 metri. In adresele 23589/iulie 2004 si 60094/septembrie 2004, semnate de primarul Romeo Stavarache, Prefectura Bacau era informata ca autorizatia de constructie &#8222a fost eliberata in condiitiile prevazute de legislatia in vigoare&#8221, cu toate avizele necesare. &#8222Nu intelege cum, brusc, Primaria afirma altceva&#8221, spune Giorgica nechita. Cat priveste avizele Directiei de Sanatate si Directiei de Culte si Patrimoniu, ele sunt valabile pana la emiterea autorizatiei. Dupa ce efectul s-a produs, retragerea lor e formala. Giorgica Nechita sustine ca a fost amenintat si se simte amenintat. &#8222Joia trecuta, la ora 16, a venit domnul viceprimar Onica si m-a intrebat de ce construiesc. I-am spus ca am autorizatii si am vrut sa i le arat. A refuzat si m-a amenintat cu represiuni din partea institutiilor subordonate Prefecturii. Pe la ora 17, au venit zece politisti, ne-au inconjurat si ne-au baricadat pe santier, ceea ce mi-a dovedit ca amenintarile se materializeaza. Juristul Primariei mi-a spus ca documentele noastre sunt beton&#8221. A doua zi, Nechita s-a dus la Prefectura sa afle de ce este amenintat. &#8222Domnul prefect mi-a spus si sunt convins ca a spus adevarul. El e singurul care m-a primit si m-a ascultat. Am fost si la viceprimar si la DSP, dar nimeni n-a vrut sa discute cu mine&#8221. Am incercat sa-l contactam pe viceprimarul Nicolae Onica, apoi pe primarul Romeo Stavarache, dar nu au raspuns la telefon. Mai grav ester ca groapa abandonata de constructori va fi un pericol pentru vecini. &#8222Eu nu am voie sa mai lucrez acolo, arata Nechita. Procesul poate dura insa si un an. Daca groapa mai sta o iarna si o vara, atunci apa se duce lateral, spre cinematograf si blocul cu bulina rosie, dar nu din vina mea&#8221. Ieri, el a anuntat Prefectura, ISC si Pimaria Bacau de aceste riscuri si a cerut voie sa consolideze malurile. Tot ieri, Giorgica Nechita a dat in judecata Primaria Bacau.

Scris de Silvia PATRASCANU

Un grup de cetateni din comuna Stanisesti il acuza pe seful de Post de coruptie. Nu mai putin de 13 locuitori ai comunei sustin ca i-ar fi dat bani, produse si material lemnos pentru ca ag. sef adj. Ioan Vitoreanu sa-i ierte de anumite pedepse. Ei il acuza pe seful de Post ca acesta incaseaza bani pentru amenzi desi acest lucru nu mai este permis in Politia Romana. Mai mult, acesta l-ar fi amenintat ca il impusca pe un cetatean chiar in locuinta lui si ca foloseste pistolul din dotare pe post de pix. In replica, Ioan Vitoreanu neaga orice acuzatie si spune ca toti cei care l-au reclamat sunt certati cu legea.

Potrivit declaratiilor celor 13 cetateni din comuna Stanisesti, care au expediat o scrisoare pe adresa redactiei, seful Postului de politie din comuna, ag. sef adj. Ioan Vitoreanu este un fel de serif al comunei, care nu se da in laturi de la a primi foloase necuvenite, indiferent ca este vorba despre bani, produse alimentare sau metri cubi de lemne. Nelu Rusu spune: „I-am dat 1.500.000 lei pentru o amenda, fara a-mi emite vreo chitanta, precum si trei gaini&#8221. Un alt Rusu, Marian, afirma ca i-a dat sefului de Post 800.000 lei „pentru a-mi preschimba doua buletine, fara sa-mi dea nici o chitanta&#8221. Avand de achitat o amenda, Constantin Marchidan sustine ca i-ar fi dat politistului suma de 4.000.000 lei fara sa primeasca vreo chitanta, acelasi lucru declarandu-l si Vasile Rusu. Pentru ca s-a certat cu cineva din sat, Viorel Butnaru spune ca, pentru a fi iertat de seful de Post si a nu fi pedepsit, i-ar fi dat acestuia 500.000 lei. Gheorghe I. Alexa i-ar fi dat o oaie sefului de Post pentru a-l scapa de o amenda, iar Costel Chirila se plange de faptul ca seful de Post nu i-ar fi platit contravaloarea unei oi si a unui cas de 10 kilograme, pe care i le-a dat la solicitarea acestuia. „Pentru a-si face o cada de vin, i-am adus circa doi metri cubi de lemn frasin din punctul , si mi-a spus ca, daca voi fi prins de organele in drept, sa spun ca pe raspunderea lui am facut-o&#8221, afirma si Costel Butnaru. Un lucru extrem de grav, daca s-a pretrecut cu adevarat, este acela afirmat de Ionel Gheorghita. „Domnul sef de Post m-a amenintat ca ma impusca in locuinta mea&#8221, spune acesta, in timp ce Iulian Radu sustine ca Ioan Vitoreanu l-ar fi batut. O declaratie interesanta ne-o ofera si Petrut Butnaru: „I-am dus patru metri cubi de lemn de plop din punctul Scris de Dan MINDIRIGIU

Cand eram mai tanar, citeam cu nesat romane politiste. A fost prima mea bibilioteca. Mai tarziu, am trecut pe carti de analiza psihologica a infractorului, fie el talhar, hot, criminal sau violator. In ultimii ani, urmaresc cu interes si filmele plitiste de buna calitate. Iti ofera cadrul unei anchete facuta dupa manual, dupa cutume, dupa experienta unor criminalisti celebri. Am zis ca sunt povesti, iar acele investigatii pot fi duse la capat doar pe filele unei carti sau in film. Mi-a fost dat zilele acestea sa studiez un dosar instrumentat de politistii si procurorii bacauani. Am ramas impresionat de modul in care a fost condusa ancheta, de logistica folosita, de numarul de specialisti angrenati si mai ales de modul in care, pe teren sau in anchetele de birou a fost respectata legea. Nu ma pronunt asupra deciziilor, nu voi face comentarii, insa ma straduiesc sa redau povestea asa cum s-a intamplat, valorificand pozitiile fiecarei parti implicate. Este posibil sa nu pot respecta cronologia faptelor. Nici nu am intentionat. Este un demers jurnalistic. Oamenii trebuie sa stie ce se ascunde in spatele unei stiri de presa bomba.

Mii de bacauani nu au o casa. Majoritatea sunt tineri. O casa a devenit visul si cosmarul lor. Bacaul nu este Bucuresti. Investitorii nu s-au aruncat sa construiasca case, apartamente, vile. In targul nostru, fiecare se descurca cum poate. Asa a fost si inainte de 1989. Atunci erau celebrele liste ale sindicatelor, care sufereau, si ele, modificari in functie de prietenii, de functii, de sticla de coniac fin, bani si relatii. Obiceiul nu a pierit. Prin 1996 a venit Programul ANL. Sperantele au crescut. Se construiau si locuinte sociale, nu numai din cele scumpe. Iar tabele si criterii. Iar spaga si relatia. Multi au dat si au tacut. Altii au dat si nu au primit nimic. Sunt si din aceia care au dat si nu au tacut. Putini. Pentru inceput e bine. Acum nu mai poti da, ca nu se mai construieste. Pentru un timp. Programul, pe cele doua segmente, este mort. Si, totusi, poti sa dai spaga si pentru a capata o promisiune sau o speranta. Evident ca nu toate persoanele care au cerut o casa la Primarie au dat spaga. Multe au avut dosare complete si au intrat in discutie cu celeritate, datorita punctajului si a urgentei. Este de ajuns, insa, ca un solicitant sa sara randul pentru a arunca in aer un principiu, un tabel, o speranta.

Pe rolul Tribunalului Bacau se afla un asemenea caz. Un functionar public este acuzat de luare de mita. Mita urma sa deschida usa unei locuinte ANL. Cazul este public si mi s-a parut interesant pentru gazetar, dar si pentru cititori sau amatorii de o casa.

Tatonarea

Chiar daca in dosar se afla toate detaliile acestui caz, numele presoanelor implicate, numele anchetatorilor, vom folosi, in demersul nostru doar denumirea institutiilor. De asemenea, nu vom folosi numele real al personajului principal. Il vom denumi, conventional, „STELA&#8221.

Primaria Bacau, prin serviciile specializate si a persoanelor stabilite prin decizie, are atributiuni in aplicarea prevederilor Legii 114/1996. Pentru cei care nu stiu, prin aceasta lege bacauanii pot solicita o locuinta sociala prin Programul ANL, dar si locuinte prin credit ipotecar. Procedura este destul de complicata, criteriile stabilite sunt draconice, la care se adauga si numarul mare de solicitari.

STELA, din Bacau, in urma unui divort, a ramas fara locuinta. S-a mutat cu chirie si a inceput sa se gandeasca cum ar putea face rost de o casa. A auzit de Legea 114/1996, a depus o cerere la Primarie, insa raspunsul nu mai venea. Printr-o cunostinta, nu are nici o importanta numele, a cunoscut-o pe Doinita Hutu, inspector la Biroul Asociatii de locatari si Fond locativ, din cadrul Primariei Bacau. Si-a plans amarul pe umarul Doinitei aproape tot anul 2004. Spre sfarsitul anului, discutiile au inaintat, de la simple sfaturi si lamuriri privind modalitatea de a primi o casa prin ANL, pana la probleme de familie. Ca tot romanul, STELA a dus discutia si spre o eventuala recompensa in cazul in care dosarul ar putea fi impins mai in fata. „Am cunoscut-o la sediul institutiei, cand a venit sa-mi ceara lamuriri despre dosarul ei. Avea o poveste interesanta, ba am si ajutat-o, cu titlu de imprumut, cu 500.000 de lei&#8221, declara Doinita Hutu. „Dupa mai multe discutii, Doinita Hutu mi-a dat de inteles ca, avand in vedere multitudinea solicitarilor de locuinte, este greu sa intri pe lista si ca ar fi nevoie de o recompensa pentru membrii comisiei care se ocupa de aceste dosare&#8221, declara STELA la Parchet. De aici, incepe romanul propriu-zis. Nu este clar cine a determinat-o pe STELA sa faca denuntul, ea zice ca a fost sunata, pe 25 mai 2005, de pe un numar ascuns si a fost intrebata daca cunoaste un salariat al Primariei care ar putea fi corupt. Pe 26 mai este sunata din nou si accepta sa mearga la Politie, apoi pe 27 la Parchet, unde depune denuntul privind faptul ca Doinita Hutu i-ar fi sugerat ca trebuie sa ofere foloase materiale, pentru ca dosarul sa-i fie aprobat si plasat pe un loc mai bun. Deoarece a avut dubii ca banii ar fi ajuns la membrii comisiei, STELA a hotarat, dupa telefoanele primite, sa se autodenunte. „De aceea am considerat ca este mai bine sa prezint situatia organelor de Politie si Parchet. Permanent tineam legatura cu Doinita Hutu pe telefon. Ea ma suna, inchidea si eu trebuia sa o sun pentru a stabili urmatoarea intalnire&#8221, declara la parchet STELA.

Bomboanele

Ca urmare a denuntului, Parchetul solicita, pe 15 iunie 2005, iar Tribunalul Bacau emite autorizatia pentru interceptarea si inregistrarea pe banda magnetica sau pe orice alt tip de suport a convorbirilor purtate direct intre Doinita Hutu si STELA. La dosar sunt depuse toate inregistrarile acestor convorbiri. Dupa cum se va vedea mai tarziu, pe baza acestei autorizatii, se pornesc, pe 31 august, si alte activitati specifice de supraveghere operativa a banuitei Doinita Hutu.

Are loc o noua intalnire intre cele doua, la sediul SPAS. Era ziua de 9 iunie. Au discutat despre stadiul dosarului, se mentioneaza iar cum ar putea STELA sa se achite pentru ajutorul dat in rezolvarea problemei. Hutu primeste o cutie de bomboane de la denuntatoare. „Da, a adus o cutie de bomboane, insa am servit pe toti colegii din Birou, chiar si pe ea&#8221, declara Hutu. A mai depus alte acte la dosar si, dupa cum reiese din rechizitoriu, s-ar fi ajuns in faza in care Hutu ar fi acceptat promisiunea primirii unor foloase. Urmeaza alte intalniri si convorbiri telefonice.

Ghiveciul

Cu lectia invatata, STELA cauta tot mai des sa vorbeasca cu Doinita Hutu, iar in convorbiri transpare permanent ideea ca ea vrea sa se recompenseze fata de cei care o ajuta, mai ales ca dosarul lua forme convenabile. Urmatoarea intalnire are loc in holul hotelului MOLDOVA, pe 11 iunie. Doinita Hutu locuia prin zona. Sunt savuroase convorbirile telefonice premergatoare acestei intalniri. Subiectul principal au fost florile, preferintele fiecaruia, dar si despre masini, marci, performante. STELA ii ofera, cu aceasta ocazie, un ghiveci cu o floare. Nu stim culoarea, insa Doinitei ii plac florile rosii. Cele doua vorbesc minute in sir despre fleacuri, dar si despre ce ar trebui sa ofere STELA pentru serviciul facut. La un moment dat, STELA declara ca Hutu i-ar fi spus sa-si puna la bataie imaginatia, insa cum ea a spus ca nu prea avea imaginatie, ii cerea insistent ca Doinita sa se pronunte asupra modalitatii de a se recompensa. Sa mearga la un magazin pentru a-si alege ce vrea de acolo, sa-i cumpere ceva pentru masina. Convorbirile inregistrate, dupa cum se specifica si in rechizitoriu, arata ca Hutu este rezervata, ocoleste abordarea direct a subiectului, deoarece dosarul nu era gata si nu stia ca poate fi finalizat favorabil.

Dupa mai multe amanari, pe 12 iulie 2005, are loc o noua intrevedere, pe aceleasi teme, tot in holul hotelului Moldova. Aici a intervenit o problema majora, Doinita nu era pregatita pentru asemenea local, insa retinerile au fost depasite prin complimente reciproce. De data aceasta, se pare ca cele doua parti au discutat aproape explicit modalitatea de recompensare a serviciului. Au convenit ca urmatoarea intalnire sa fie stabilita de comun acord printr-un telefon.

Demiterea

Din documentele prezentate de Primaria Bacau, activitatea Doinitei Hutu intra in atentia sefilor. Se inregistrasera niste reclamatii, se vorbea pe la colturi. Dupa o evaluare, viceprimarul Neculai Onica semneaza schimbarea din functie pe data de 24 august 2005, si i se comunica faptul ca nu mai are atributiuni in indeplinirea dispozitiilor Legii 114/1996. Adica de dosarele pentru acordarea locuintelor. Ca un facut, cu doar o zi inainte, dosarul denuntatoarei, STELA, este aprobat de CL. Intr-o declaratie data dupa arestarea preventiva, Doinita Hutu zice ca nu avea nici o legatura cu intocmirea dosarelor, ea facea doar punctajul, de restul se ocupau colegele ei Lazarica si Cretu. In iulie 2005, numele STELEI nu figura pe nici o lista aprobata de CL, insa pe lista din 22 august, aprobata, cum am amintit, ea este pe locul 11.

S-a stabilit si ultima intalnire. Dosarul era aprobat, acum se puteau spune lucrurilor pe nume. „Ne vedem pe 27 sau 28 august&#8221, ii zice Doinita. Intre timp, politistii au pregatit banii pe care urma ca STELA sa-i dea Doinitei.

In editia urmatoare: Pregatirea flagrantului. Surpriza de la ora 21,30. Nu a mai fost 27 sau 28 august. MITA galbena de pe bancnote. Demnitarii nu se feresc sa puna o vorba buna pentru o casa. Retinerea si arestarea. Controverse intre procurori si avocati. Cititi in editia de maine finalul dramatic, dar si spectaculos al acestei povesti politiste.

Bomba

Pe 1 septembrie 2005, la ora 00, 07, Doinita Hutu, salariata a Primariei Bacau, este retinuta pentru 24 de ore, sub acuzatia de luare de mita. Parchetul de langa Tribunalul Bacau propune arestarea pentru 29 de zile a Doinitei Hutu, iar instanta, in urma analizei probelor prezentate, hotaraste arestarea preventiva. Luarea de mita este o infractiune ce presupune flagrantul. De aici rezulta o pregatire laborioasa a cazului.

Aceasta este stirea care a aparut in toate ziarele locale pe prima pagina.Scris de Gheorghe BALTATESCU

Principele Radu de Hohenzollern-Veringen a efectuat ieri o vizita oficiala in municipiul Bacau. Scopul sau este sa organizeze, in 2006, „Seara Bacauana&#8221 la Palatul Elisabeta pentru a facilita contactul bacauanilor cu investitorii straini. La eveniment vor participa 100 de invitati, intre care ambasadori, politicieni, ziaristi, studenti si profesori, reprezentanti ai asociatiilor de breasla.

Alteta sa Principele Radu de Hohenzollern-Veringen, Reprezentantul Special al Guvernului pentru Integrare, Cooperare si Dezvoltare Durabila, a sosit la 9 fix la Prefectura Bacau, unde a fost intampinat de Gabriel Berca, prefectul judetului, Constantin Avram, subprefect, Dragos Benea, presefintele CJ, si Romeo Stavarache, primarul Bacaului. Principele si consilierii sai au fost invitati in sala mica, impreuna cu ziaristii. Dupa ce a declarat ca apreciaza foarte mult transparenta totala a autoritatilor, Principele a explicat care este scopul venirii sale. „Sunt azi aici pentru ca Bacaul are o forta care il situeaza pe unul dintre primele locuri in tara si noi avem parghii care sa contribuie la dezvoltarea sa economica&#8221. Prinicipele Radu a mai fost in judetul Bacau in luna iulie, dupa inundatii, intr-o vizita exclusiv militara. Urmarea a fost ca Regele Mihai a trimis scrisori caselor regale din Marea Britanie, Olanda, Norvegia, Spania si Belgia, care au raspuns ajutand Romania. Proiectul cel mai important promovat, ieri, de Principele Radu este „Seara Bacauana&#8221. Evenimentul va fi organizat in 2006 la Palatul Elisabeta si va avea 100 de participanti, din care 50 vor fi din Bacau. Vor fi prezenti lideri politici, ambasadori, oameni de afaceri de la mari corporatii, studenti, profesori, ziaristi, reprezentatii ai asociatiilor de breasla, ai bisericii si ai armatei. Principele Radu a afirmat ca actiunea va fi benefica sub doua aspecte: „Sub aspect simbolic, pentru ca va face, pentru o dupa amiaza, sa vibreze una din comunitati. Nu se intampla niciodata sa vina 30-40 ambasadori la Bacau. In al doilea rand, va fi benefica sub aspect economic&#8221. Oamenii fac schimb de carti de vizita, „stabilesc relatii si le pot continua&#8221. Radu de Hohenzollern-Veringen a pledat pentru stabilirea de relatii directe cu parteneri din Occident, evitand structurile administrative, si a vorbit despre Clubul Oamenilor de Afaceri Romani din Londra si Camera de Comert Romano-Britanica. „Sunt si alte parteneriate, cum e cel stabilit de municipiul Cluj cu Palatul Elisabeta, pentru obtinerea unei finantari din Canada, in 2006, pentru infrastructura. Dar pe dumneavoastra nu va intereseaza infrastructura&#8221. „Ba ne intereseaza, a intervenit Gabriel Berca, prefect. In judetul Bacau, infrastructura a fost puternic afectata de inundatii. In acelasi timp, Bacaul are nevoie de investitori straini, care sa inlocuiasca industriile mamut dinainte de 1989. Fara infrastructura, investitorii nu vin. Stim ca Guvernul nu are bani, singura alternativa e parteneriatul public-privat. Rugam Casa Regala sa considere Bacaul un partener serios&#8221. Ziaristul Cornel Cepariu a adus in discutie ideea infiintarii unui parc de distratii, care ar atrage turisti si ar propulsa comertul si serviciile. Principele Radu a salutat aceasta idee, dar a apreciat ca trebuie cautata o companie specializata in parcuri de distratie, care sa aiba experienta si bani. Toti au fost de acord ca pentru a se dezvolta, Bacau are nevoie de proiecte si de parteneri. De la Prefectura, Alteta sa a plecat la Universitatea Bacau, unde, in prezenta profesorilor si studentilor Facultatii de Stiinte Economice, si-a lansat cartea „Europa din noi&#8221, apoi a vizitat Colegiul Tehnic „Anghel Saligny&#8221. Dupa-amiaza, Principele Radu s-a intalnit cu reprezentantii Camerei de Comert, Industrie si Agricultura si cu cei ai

asociatiilor patronale.Scris de Silvia PATRASCANU

Un detinut din Penitenciarul Bacau sustine ca se afla in refuz de hrana de 15 zile si ca pana in ziua de 2 noiembrie nimeni nu l-a luat in seama. Marian Bejenariu, in varsta de 35 de ani, este arestat preventiv pentru comiterea infractiunii de trafic de persoane si asocierea in vederea savarsirii de infractiuni. Inculpatul spune ca face greva foamei pentru ca procurorii care

l-au anchetat si instanta care-l judeca nu dau dovada de obiectivitate.

Marian Bejenaru a fost arestat la inceputul anului 2005, fiind acuzat ca, alaturi de ceilalti doi frati ai sai, Mihai si Vasile, s-a ocupat de trafic de persoane. Procurorii si politistii care s-au ocupat de caz au ajuns la concluzia ca Marian avea misiunea sa racoleze tinere, ce urmau sa ajunga in Italia pentru prostitutie si ca individul a avut un castig de 40.000 de dolari. &#8222Nu stiu ce au facut fratii mei, instanta va fi cea care va decide daca sunt sau nu vinovati, spune Marian Bejenariu . In ce ma priveste, eu nu am avut nici o legatura cu traficul de persoane. Stau in Penitenciar nevinovat. Nimeni nu ma ia in seama, nici procurorii si nici judecatorii. Nu sunt probe, nu sunt martori, dar eu stau in puscarie”. Procesul fratilor Bejenariu a inceput in luna septembrie. Pe 20 octombrie, la al doilea termen, s-au facut si primele audieri. &#8222Am incercat sa conving instanta ca nu am facut trafic de carne vie si ca nu reprezint un pericol public. Cererea mea privind revocarea arestarii preventive nu a fost luata in seama. Am anuntat instanta ca voi intra in refuz de hrana, dar parca am vorbit in vant”. Avocatul Petru Ivascu, aparatorul lui Marian Bejenariu confirma ca clientul lui a anuntat ca va intra in greva foamei. &#8222Numai ca in incheierea de sedinta nu s-a consemnat acest lucru. Tot la fel cum nu s-a tinut cont de dorinta clientului meu ca sedinta sa nu fie publica”, a declarat avocatul Ivascu.

&#8222Sunt in refuz de hrana de 15 zile!”

In ziua de 19 octombrie, Carmen Bejenariu, sotia lui Marian a declarat ca in urmatoarea zi va face greva foamei in fata Tribunalului Bacau. Totodata, femeia a spus ca sotul ei va refuza hrana incepand cu aceeasi zi. Intr-adevar, in data de 20 octombrie, sotia detinutului cu cei patru copii s-au asezat in fata instantei bacauane cu o pancarta pe care scria mare &#8222Greva foamei”. Surse din Penitenciar ne-au declarat ca Marian Bejenariu nu refuza hrana. Cateva zile mai tarziu, Carmen Bejenariu s-a plans ca sotul ei nu a mai pus mancare in gura, asa cum a anuntat, dar ca nimeni din conducerea Penitenciarului nu-l ia in seama. Din nou, purtatorul de cuvant al unitatii de detentie ne-a asigurat ca nu exista nici o instiintare din partea lui Bejenariu cum ca ar intra in refuz de hrana. &#8222Eu nu am mai mancat din seara zilei de 19 octombrie, ne spune Marian Bejenariu. Am baut doar apa. In ziua de 20 octombrie, unul dintre ofiterii prezenti la apelul de dimineata a primit hartia prin care faceam cunoscuta conducerii Penitenciarului intentia mea de a intra in greva foamei. Apoi am asteptat sa mi se asigure conditiile specifice unui astfel de protest. Nu s-au luat insa nici un fel de masuri. Abia ieri (miercuri n.a.) am fost dus la izolator si a venit un medic pentru a-mi lua tensiunea si a ma cantari. Eu sunt insa in refuz de hrana de 15 zile. De la 76 de kilograme am ajuns la 57 de kilograme”. Bejenaru spune ca a ales infometarea ca o forma de protest fata de judecarea sa in stare de arest preventiv. &#8222Am patru copii de intretinut. Acum ei nu mai au nici o sursa de venit. Au ajuns sa traiasca doar din alocatie. Nici nu stiu daca au o lingura de orez pentru mancare”, se plange detinutul.

In legalitate de doua zile

Procedura standard de intrare unui detinut in refuz de hrana este urmatoarea. Persoana privata de libertate face o instiintare catre conducerea unitatii in care precizeaza si nemultumirile. In 24 de ore, conducerea Penitenciarului are datoria de a sta de vorba cu protestatarul. Daca detinutul isi mentine decizia de a-si continua protestul, atunci este separat de colegii lui de celula. Nu mai are dreptul la tigari si hrana, primeste apa si asistenta medicala. Totodata conducerea unitatii de detentie trebuie sa instiinteze ANP-ul si dupa caz, parchetul, daca este un protest din motive juridice. In situatia lui Marian Bejenariu, abia in ziua de 2 noiembrie s-au luat toate aceste masuri. &#8222Instiintarea scrisa prin care Bejenariu isi anunta intentia de a intra in refuz de hrana nu a ajuns la conducerea unitatii, ne-a declarat un ofiter de la Penitenciar. De altfel, nici detinutul nu stie cu exactitate cui i-a dat hartia respectiva. Personal, in ziua de 24 octombrie am avut o discutie cu el si mi-a zis ca a urmat intocmai procedura de intrare in refuz de hrana. Numai ca, daca exista, acea hartie nu a ajuns la destinatie. Ieri (miercuri n.a.) Bejenariu a facut inca o instiintare, care a fost preluata chiar de comandantul Penitenciarului. Marian Bejenariu mentioneaza ca se afla in refuz de hrana din ziua de 22 octombrie. Nu stiu de ce dumneavoastra v-a spus ca nu a mai mancat din seara de 19 octombrie”. Ieri, Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau a fost anuntat oficial de protestul detinutului. Bejenariu spune ca va iesi din greva foamei abia cand i se va face dreptate.Scris de Lili ADOCHITEI

&#8222Alo”! Am si eu o problema, un caz legat de activitatea unui politist.” &#8222Cum va numiti doamna” , suna sec intrebarea ofiterului de serviciu. &#8222Ma numesc Beres Maria, din Bacau, strada Bicaz, bl.128, sc.D, ap.15″. La capatul celalalt al firului politistul ia notite. &#8222Da doamna, spuneti!”, se aude aceeasi voce rece. &#8222Am un dosar la Sectia 1 de sase luni, pentru neplata pensiei alimentare, se plange femeia. Fiica mea este plecata in Italia si eu o reprezint legal. Am procura…”. Tacere la celalalt capat al firului. Maria Beres este intrigata de liniste. &#8222Alo! Ma auziti?” Raspunsul vine imediat. &#8222Da, doamna!” Dialogul continua. Nedreptatita se infierbanta pe masura ce intra in miezul problemei. &#8222Am depus intai plangerea. Dupa o luna, nici un raspuns. Era de datoria politistului sa ma caute. L-am cautat tot eu. Am gasit plangerea la domnu&#8217 Galateanu, subofiter probabil. Am dat o declaratie, am adus si martori ca tatal copilului nu a platit pensia alimentara de sapte ani. Speram ca problema sa fie repede rezolvata. Dar politistul respectiv mi-a zis ca nu-l gaseste pe fostul meu ginere, ca sa rezolve problema. Dupa doua saptamani l-am dus eu cu masina acasa la Relu T. Politistul mi-a zis ca intra numai el in curte. La 20 de minute am intrat si eu. Fostul meu ginere si Galateanu stateau de vorba in spatele casei. Numai ca, atunci cand politistul a revenit la masina, mi-a spus ca nu a gasit pe nimeni acasa”. O vena pulseaza puternic pe tampla femeii. Cateva broboane de sudoare ii invadeaza fruntea. &#8222Domnu&#8217 Galateanu a instat sa ma impac. Pentru ca nu am vrut, mi-a spus ca am sa iau pensia alimentara peste zece ani. Ca dosarul o sa ramana la el zece ani”. &#8222Doamna”!, se aude vocea dura a ofiterului de serviciu. &#8222Ma ascultati o secunda. Rugamintea mea care este. Maine dimineata mergeti in audienta la comandantul Sectiei 1……” Durul” nu apuca sa-si termine ideea, ca femeia explodeaza. &#8222Ce spuneti! Am fost si la domnul comandant de la municipiu. In fata mea i-a spus lui Galateanu sa trimita dosarul la parchet. Nimic! La o saptamana merg iar la comandant. Aceeasi poveste. La trei saptamani se repeta situatia.(…) Dosarul ajunge pentru a doua oara la politistul Galateanu. Am fost la comandantul Sectiei 1 si i-am spus ca nu mai vreau sa am de a face cu acel politist, pentru ca este prieten cu fostul meu ginere. I-a dat benzina, motorina …i-a dat ceva! Ca altfel nu pot sa-mi explic cum poate fi tinut un dosar cinci luni pentru o pensie alimentara…. Si crima daca era se rezolva mai repede. Am mers si la domnu&#8217 Alexa, la judet. Acum vreo doua saptamani. Mi-a spus ca in doua zile primesc raspuns acasa. Nu am primit. Unde sa mai merg?! La presedintele Romaniei?” Politistul de la capatul firului se fastaceste. &#8222O sa-i raportez sefului. Sa vedem ce dispune dansul!” Toarna insa gaz pe foc. Femeia izbucneste. &#8222Dansul stie problema si nu a facut nimic pentru mine”. Durul se precipita. &#8222Un raspuns normal trebuie sa ajunga in maxim 30 de zile”. Iarasi ii ridica tensiunea Mariei Beres. &#8222Deci am sase luni, trebuie sa mai astept inca o luna”, spune furioasa petenta. Politistul nu are cuvinte. Si inchide telefonul.

Doua sesizari,.. doi politisti scosi din culpa

Linia telefonica infiintata saptamana trecuta pentru sesizarea de catre bacauani a unor cazuri de coruptie si abuz comise de politisti isi dovedeste utilitatea. Pana acum au sunat doi cetateni la numarul de telefon 20.20.15. Maria Beres ar fi al treilea. Primii doi bacauani nu au fost multumiti de solutiile propuse de politisti in unele lucrari penale si de asta i-au reclamat. &#8222In urma verificarilor efectuate s-a constatat ca nu se poate imputa nimic lucratorilor de politie, ne-a declarat inspectorul principal Ciprian Bogea, ofiterul de presa al Inspectoratului Judetean de Politie Bacau. Avem in vedere faptul ca cercetarile in dosarele penale sunt supravegheate de procurori si, prin urmare, eventualele contestari in cazul solutiilor trebuie adresate parchetelor care au supravegheat cercetarile. Conducerea inspectoratului este de parere ca cele doua sesizari nu reprezinta situatia de fapt la nivelul judetului Bacau, motiv pentru care vom face o campanie de cunoastere a posibilitatii de a reclama politistii pentru acte de coruptie si abuzuri”. Al treilea telefon s-a dat din redactia noastra. Maria Beres este convinsa insa ca se lupta cu morile de vant!

Scris de Lili ADOCHITEI

Vizita ministrului lucrarilor publice, Laszlo Borbely, la Onesti si Gura Vaii a prilejuit reprosuri la adresa autoritatilor judetene. Demnitarul a criticat incetineala cu care este rezolvata problema caselor pentru sinistratii rromi, in conditiile in care au fost alocate sume importante pentru o astfel de situatie.

In dimineata zilei de miercuri, 2 noiembrie, ministrul lucrarilor publice, Laszlo Borbely, a efectuat o vizita fulger in judetul Bacau, oprindu-se la Gura Vaii si Onesti. Demnitarul a vrut sa vada amplasamentul unde vor fi construite locuinte pentru mai bine de o suta de familii de rromi din Gura Vaii, ale caror case au fost spulberate de apele raului Trotus in noaptea de 12 spre 13 iulie. Este vorba de platoul din punctul numit &#8222Rotunda”, situat la capatul cartierului onestean Slobozia, intr-o zona relativ departata de oras. In ultimele zile, drumul de acces spre zona in cauza a inceput sa fie amenajat corespunzator. Dupa ce s-a oprit la Primaria Gura Vaii, pentru a afla situatia exacta a sinistratilor de la primarul Vasile Pascu, ministrul s-a deplasat la Slobozia, insotit de prefectul Gabriel Berca, subprefectul Constantin Avram si de presedintele Consiliului judetean, Dragos Benea. Pe un frig patrunzator, Borbely a facut observatii critice si a cerut urgentarea construirii de locuinte pentru sinistrati.

Masuri exceptionale

Potrivit declaratiilor prefectului Berca, pentru amenajarea corespunzatoare a drumului de acces catre &#8222Rotunda” au fost alocate nu mai putin de 15 miliarde. &#8222Trebuia actionat mai repede, pentru ca e clar ca anul acesta nu se va putea construi nimic. In situatii exceptionale, trebuie luate masuri exceptionale”, a punctat ministrul, nemultumit de incetineala cu care s-au miscat autoritatile judetene. Pe de alta parte, liderul rromilor, Ion Vasile, s-a plans de atitudinea ostila fata de rromi a primarului onestean, Emil Lemnaru care ar fi refuzat sa elibereze autorizatii de constructie pentru circa 30 de rromi care si-au cumparat pamant pe raza Onestiului. Discutii in contradictoriu s-au purtat si pe marginea calitatii terenului, un loc in panta si care ar putea face construirea locuintelor mai dificila. „Banii exista, sunt in cont, totul este sa va apucati de treaba&#8221, i s-a adresat ministrul Borbely patronului firmei de constructii.

Containerele Crucii Rosii, o solutie

O solutie pentru rromii care nu mai au case ar fi utilizarea unor containere speciale ale Crucii Rosii, care pot fi folosite pe post de spatiu locuibil temporar. In judet vor sosi 35 de astfel de containere, iar Borbely a promis ca vor fi directionate spre Gura Vaii, in loc de altceva mai bun. Demnitarul a mai precizat ca, pe langa materialele de constructie alocate pentru sinistrati, vor mai fi destinate sume importante. Pentru judetul Bacau a fost alocata suma totala de 191 miliarde lei, pentru eliminarea consecintelor inundatiilor.

Scris de Cristi AIOANEI Catalin BUZINCHE

@ Instanta a stabilit un nou termen peste o luna

Desi pregatiti pentru audieri, Dumitru Sechelariu, Laurian Lucas si Dorinel Ifrim vor trebui sa mai aiba rabdare o luna. Ieri, instanta de la Tribunalul Bacau a acordat un nou termen pentru judecarea cauzei, pe motiv ca unii martori s-au constituit in parti civile. Aparatorii celor trei inculpati cred ca in ritmul acesta procesul nu se va finaliza anul viitor, asa cum sperau.

Omul de afaceri Dumitru Sechelariu, fostul viceprimar Laurian Lucas, dar si seful Serviciului Cadastru din cadrul Primariei Bacau, Dorinel Ifrim, s-au prezentat la Tribunalul Bacau pentru audieri, in procesul intentat de Parchetul National Anticoruptie. Numai ca, dupa patru ore de asteptare pe holurile institutiei, presedinta completului de judecata i-a anuntat ca se impune acordarea unui nou termen. Stupoarea celor trei inculpati a fost mare, mai ales ca instanta a decis ca audierile sa se desfasoare tocmai pe 29 noiembrie. &#8222Unii dintre vanzatorii de terenuri au declarat ca se constituie in parti civile impotriva inculpatilor, cu anumite sume de bani, a tinut sa precizeze Licuta Citu, avocata lui Dorinel Ifrim. Era imperios necesara citarea lor la acest termen, pentru a se stabili cat se poate de clar cadrul procesual. Adica, cine sunt inculpatii, cine sunt partile vatamate, cine sunt partile civile si asa mai departe. Abia dupa aceea se va putea trece la audieri. Fara o citare legala a tuturor partilor incluse nu se poate face nici un act de procedura. Ma asteptam la asa ceva. Era o sectiune pe care chiar voiam sa o invoc. Ma bucur foarte mult ca instanta bacauana s-a sesizat si a dispus acest lucru. Ceea ce ne dorim este o hotarare legala si temeinica, nu un inceput cu stangul, respectiv administrari de probatorii in care este lipsa de procedura”. Catalin Dancu, aparatorul lui Dumitru Sechelariu, insa nu intelege de ce completul de judecata a dat termen de o luna pana la audieri. &#8222Daca ritmul de lucru va fi cel impus de instanta, n-avem sanse ca procesul sa se termine in 2006, declara avocatul Dancu. Doar pentru ca anumite persoane sa fie citate si sa-si clarifice calitatea procesuala sa asteptam o luna de zile, mi se pare destul de lung termenul. Insa, cu siguranta, prin modificarea in decembrie a programului Curtii vom putea sa urgentam termenele si sa scurtam datele de audiere. Altfel nu vom ajunge la nici un rezultat. Ori una dintre conditiile importante ale procesului este sa aflam cat mai curand adevarul. Noi trebui sa urgentam, nicidecum sa amanam solutionarea procesului. Data viitoare vom cere termene mult mai scurte”. Omul de afaceri Dumitru Sechelariu, nu a reusit sa-si ascunda dezamagirea fata de decizia completului de judecata de acordarea unui nou termen pentru audieri. &#8222Asteptam sa se judece cat mai repede aceasta parodie de proces, a tinut sa precizeze Sechelariu. Eu imi pun o intrebare! Cum sa te constitui in parte civila si cine-i partea prejudiciata?! Nu am facut decat sa cumpar un bun pe piata libera, cum cumpara fiecare om. Sunt de mult pregatit sufleteste pentru audierea asta. Eu stiu ce este in dosar. Cunosc greselile facute de procurorul care a instrumentat cazul. Cititi rechizitoriul si observati, din toate acuzatiile aduse in prima faza, ce mi se retine in momentul actual. Toate societatile, General Proiect, Letea si Transport Public sunt in regula, din punct de vedere legal, lucru recunoscut si de cei care m-au cercetat. Eu mi-as dori ca acest proces sa se judece in fiecare zi, sa se ajunga la o concluzie. Sa vedem cine sunt cei vinovati, daca se fac vinovati de ceva si… daca eu am incalcat legea”. Acuzatiile aduse lui Dumitru Sechelariu sunt abuz in serviciu, luare de mita, inselaciune si asocierea in vederea savarsirii de infractiuni.

Scris de Lili ADOCHITEI

A fost primar al Bacaului vreme de opt ani. Intre 1996 si 2004, numele lui Sechelariu era sinonim cu orasul pe care l-a condus. Candidase si in 1992, dar fara succes. Candidatul de atunci a acuzat fraudarea alegerilor, opera atribuita social-democratilor, care ar fi aruncat la groapa de gunoi zece mii de voturi favorabile lui Sechelariu. Stie cine l-a lucrat, dar orice reclamatie este tardiva. A invatat, insa, o lectie pretioasa: sa nu te pui rau cu presa. Mai tarziu, a crezut ca poate sa lase aceasta regula la o parte si si-a pus presa-n cap. Si l-a costat.

A intrat in afaceri chiar in 1990, cand a infiintat compania Selena, prima societate comerciala nascuta dupa legislatia noua. In 1996, era bogat si urca in scaunul de primar. Dupa 8 ani in care si-a pus amprenta asupra orasului, Sechelariu a plecat din primarie fara sa fi trecut nici macar o data pe la casierie, sa-si ia leafa. La capatul celor doua mandate in care a condus orasul, firmele lui Sechelariu aveau credite de cateva milioane de euro la banci. Si nici un leu restanta la bugetul de stat. Sechelariu se mandreste ca n-are astfel de probleme. Si, totusi, a facut 45 de zile de arest. El si doi colaboratori de-ai sai. Li s-a pus tot Codul Penal in cap. Dupa aproape un an de ancheta, PNA a fost nevoit sa renunte la cele mai multe si mai importante din capetele de acuzare. De fapt, dosarul &#8222Sechelariu” a inceput cu Letea, General Proiect, Transport Public. Dar aceste capete au cazut, lasand descoperita incompetenta si reaua-credinta a procurorilor. Desi s-au straduit, anchetatorii PNA n-au putut satisface un ordin politic venit de la noua putere.

Antipatizat de ziaristi

&#8222Sechelariu, prins in offsaid de Curtea de Conturi”, &#8222Dumitru Sechelariu si-a batut joc de bacauani”, &#8222Tiganeala la pomana lui Sechelariu”, &#8222Sechelariu si-a tras, la final de mandat, o bucata din parcul Gheraiesti”, &#8222Minciunile lui Sechelariu, scoase la expertizare”, &#8222Sechelariu ameninta ca executa ziaristi” s.a.m.d. Iata cateva dintre titlurile cu care a fost tratat de presa locala. De altfel, caracterul coleric l-a facut pe fostul primar extrem de antipatic ziaristilor. Timp de opt ani, Dumitru Sechelariu a fost cea mai mediatizata figura politica din Bacau. Extrem de influent om de afaceri, impatimit al fotbalului, fostul primar al Bacaului a intrat in gura intregii tari in iulie 2002, cand si-a aniversat cei 44 de ani in Parcul &#8222Cancicov”. Diabolizat de presa centrala, criticile care au urmat au dus la paroxism atitudinea anti-Sechelariu a unei prese deja ostile oamenilor politici cu accent moldovenesc. Atitudinea critica la adresa lui Sechelariu a fost accentuata si de cultul personalitatii, promovat de trustul de presa al fostului primar. Aici merita sa facem unele mentiuni. Sechelariu nu a ajuns patron de presa dupa ce a cumparat cotidianul Desteptarea. Cu multi ani inainte, omul de afaceri a promovat cu succes presa libera, prin cotidianele Ziua si Ultima ora. La aceste publicatii au lucrat unii dintre cei mai acerbi critici pe care i-a avut, ca primar, Sechelariu. Revenind, putem concluziona ca trustul de presa creat de fostul primar i-a adus numai deservicii, pentru ca a indus electoratului o imagine de om inabordabil a lui Sechelariu. Asta se poate demonstra foarte usor: cand a castigat primul mandat, Sechelariu abia cumparase Desteptarea, iar cand a parasit fotoliul de primar trustul mai includea un post de televiziune si unul de radio.

La relatiile proaste cu presa, a contribuit si spiritul de fronda cu care Dumitru Sechelariu a tratat criticile. &#8222Eu sunt baron local din 1990, nu de acum. Si atunci eram om de afaceri, asa cum sunt si acum. In 1996, la Primaria Bacau am venit in Volvo, nu in Dacie”, a spus, de mai multe ori, fostul primar. Dar, nu e mai putin adevarat, ca unele dintre cele mai dure atacuri au venit din partea unor ziaristi platiti de adversarii sai politici. Sau manati de propria vanitate.

Punct de cotitura

Declinul ca om politic al lui Sechelariu a inceput chiar atunci, in 2002, cand, de ziua lui, a organizat o actiune de binefacere. Peste trei miliarde de lei s-au strans atunci pentru ajutorarea saracilor. Si unde mai pui ca numarul mare al invitatilor de seama sau simpli a depasit orice inchipuiri: cateva zeci de mii. Suficient cat sa gadile orgoliul unui primar la mijloc de mandat si increzator in propria charisma. Dar indeajuns sa irite la maximum &#8222Bucurestiul”. Chiar inainte de eveniment, il sunasera Adrian Nastase si alti apropiati. I-au cerut sa renunte. Degeaba. N-a renuntat si pace. N-a inteles ce poate fi rau intr-o actiune de binefacere. La peste trei ani de la eveniment, Sechelariu nu regreta si are inima impacata: zeci de familii nevoiase au primit un ajutor nesperat. Numai ca lucrurile s-au vazut altfel in presa centrala, in care au aparut doar aspectele superficiale: micii, carnatii, berea, vinul. A inrautatit lucrurile si un cantaret, care s-a gasit sa-l compare pe fostul primar cu Stefan cel Mare. Neinspirat, Sechelariu n-a reactionat imediat, lasand impresia ca se crede cu adevarat os din osul voievodului.

Dar ceea ce a fost mai rau a venit de la presedintele de atunci al statului, Ion Iliescu. &#8222Mentalitate de vechil”, a decis presedintele. El a reactionat astfel la articolele aparute in presa centrala, care a relatat trunchiat tot ce s-a intamplat in acea zi din iulie 2002. De altfel, cohorta de jurnalisti de la presa centrala a relatat cu burta plina evenimentul, ca nu s-au sfiit sa se ospateze alaturi de ceilalti invitati ai &#8222baronului”. Dupa ce a fost acuzat de Iliescu, Sechelariu a reactionat, pornind un razboi cu Presedintele. Gurile rele spun ca, avand serviciile secrete pe mana, lui Iliescu nu i-a fost greu sa dirijeze votul din vara anului trecut, cand Sechelariu a iesit pe locul al doilea, pierzand, neasteptat, al treilea mandat. Ba, din acea perioada dateaza un dosar, fabricat de PNA la ordinele a doua guvernari: Iliescu si Basescu.

Conflict si cu Basescu

Paradoxal, unul dintre cei mai aprigi inamici ai lui Sechelariu este actualul presedinte al tarii, Traian Basescu. Desi generatii putin diferite, cei doi au fost chiar colegi de scoala. Mult mai tarziu, cei doi au colaborat, unul in calitate de primar, celalalt in calitate de ministru al Transporturilor. Din aceasta colaborare, a reiesit, acum cativa ani, refacerea arterei E85. Tot atunci s-au pus bazele conflictului, antipatia dintre cei doi devenind tot mai evidenta. La galceava a contribuit si organizatia PD Bacau, condusa de ineficientul fost deputat Vasile Nistor. &#8222Mic la sfat”, omul s-a remarcat prin aceea ca a sarit in barca lui Basescu la momentul potrivit. Doar asa si-a mai putut masca lipsa de mijloace de exprimare politica si practica. De altfel, oamenii lui Nistor n-au stiut a face altceva decat sa joace rolul de vesnic Gica Contra, desi pedistii sunt plini de bube-n cap. Se cuvine sa amintim aici faptul ca Rafinaria Darmanesti a fost falimentata, in urma unei privatizari marca &#8222Constantin Draganuta”, mana dreapta a lui Nistor. Si multe firme privatizete de pedist au ajuns in scurt timp pe butuci.

Relatia Sechelariu-Basescu s-a inrautatit, mai ales dupa ce marinarul a ajuns primar al Capitalei. &#8222Moldova nu-i a ta, Basescule, si nici nu va fi”, l-a avertizat public Sechelariu pe actualul presedinte. Fostul primar al Bacaului l-a provocat pe Basescu la o lectie de administratie. Si dusmania a crescut. A urmat campania electorala de anul trecut. Basescu a castigat din primul tur. Sechelariu a iesit pe locul al doilea, dupa anonimul Stavarache. Intre primul si al doilea tur, un adevarat asediu s-a declansat la portile Bacaului. Generalul Voikulescu a dezlantuit o apriga campanie de presa, prin trustul sau, menita sa-l diabolizeze pe Sechelariu. S-a ajuns pana acolo, incat fostul primar al Bacaului a fost asimilat cu megalomanicul edificiu al Catedralei &#8222Inaltarea Domnului”. S-a spus ca ar fi investitia sa, cand, in realitate, fostul primar doar a sprijinit, din cand in cand, investitia Consiliului Judetean. Campania anti-Seche a culminat cu descinderea celor trei lideri ai opozitiei de atunci, acum aflati la guvernare: Voikulescu, Basescu si Stolojan. Se nascuse o coalitie nationala contra lui Sechelariu. In timp ce primarul in functie avea probleme majore si cu opozantii din PSD, ca sa nu mai vorbim de actiunile declansate de oamenii lui Iliescu, mai subtile si mai eficace.

Debutul anchetei

Desi declarase ca se retrage din viata publica, Sechelariu n-a rezistat prea mult in postura de simplu om de afaceri. Lumina reflectoarelor, dar si propria vanitate, gandul ca mai are inca un cuvant de spus in politica romaneasca, atragandu-l intr-o campanie electorala alaturi de presedintele clubului Steaua, Gigi Becali. In august 2004 fostul primar al Bacaului intra in Partidul Noua Generatie cu functia de presedinte executiv si se angajeaza intr-o lupta electorala la nivel national fara un sprijin foarte consistent din partea unui partid care pana atunci nu contase nici macar in sondajele de opinie. Se pare ca a fost o greseala. Imediat dupa incheierea primului tur de scrutin, in noiembrie Parchetul National Anticoruptie incepe sa-i fabrice un dosar. Ciudat este ca inceperea urmaririi penale s-a facut in baza unei notificari a Serviciului Roman de Informatii (SRI), notificare clasificata. Nici pana astazi Sechelariu nu a putut afla ce contine acea hartie incriminatoare la adresa sa. Trebuie mentionat ca o notificare a SRI se clasifica atunci cand prezinta informatii privind siguranta nationala. In rechizitoriul care i s-a intocmit ulterior, Sechelariu nu nu este acuzat de asa ceva, nici macar un singur element din dosar nu sugereaza macar asa ceva. Oricum la momentul declansarii urmaririi penale, dosarul &#8222Sechelariu” nu continea decat copii dupa articolele aparute in presa si depozitiile unor personaje anchetate in alte dosare. Trebuie remarcat si faptul ca desfasurarea de forte pentru &#8222infundarea” fostul primar a fost impresionanta. Nu mai putin de 60 de persoane lucrand la dosar mai bine de un an. Primul cap de acuzare – asa-zisa privatizarea frauduloasa a fabricii Letea. Urmeaza extinderea cercetarilor pentru privatizarile altor doua societati aflate in portofoliul afaceristului bacauan, Transport Public si General Proiect, nume grele in peisajul economic bacauan. Nemaipunand la socoteala ca Letea are o rezonanta deosebita pe plan national, mai ales in randul trusturilor de presa, fiind unicul producator de hartie de ziar din Romania si din inca sapte tari din S-E Europei. Curios este ca cele trei acuzatii nu mai conteaza acum. In rezolutia de trimitere in judecata a fostului primar al Bacaului, asa zisele &#8222suspiciuni” au fost solutionate cu NUP (neinceperea urmaririi penale). Au urmat alte cateva rezolutii de extindere a cercetarii penale. De la Bacau PNA a incarcat camioane intregi cu acte, in ideea ca vor gasi ceva compromitator. Totul a culminat cu retinerea pentru 24 de ore a lui Dumitru Sechelariu, Laurian Lucas si Dorinel Ifrim.

Conflict intre instante

Tribunalul Bucuresti respinge cererea PNA de prelungire a mandatelor de arestare pentru Dumitru Sechelariu, Laurian Lucas si Dorinel Ifrim si dispunea punerea lor in libertate. Procurorii fac recurs, iar Curtea de Apel decide mentinerea starii de arest pentru cei trei. Asa arata unul din cele trei episoade ale arestului preventiv in dosarul &#8222Sechelariu”. Mai mult, s-au folosit tot felul de tertipuri prin care s-a reusit mentinerea, timp de 45 de zile, a aceste stari de fapt. Desi recursul procurorilor la decizia Tribunalului urma sa se judece intr-o luni, judecatorii au decis sa puna imediat recursul pe rol, adica intr-o sambata, zi nelucratoare. &#8222Am fost anuntat cu doar doua ore inainte de inceperea sedintei, telefonic, de catre grefiera. Eu stiam ca se va judeca recursul abia luni, in zi lucratoare. Daca eram plecat cu familia undeva in tara? Anuntul m-a surprins neplacut si m-a facut sa-mi pun serioase semne de intrebare”, ne declara la acea data Catalin Dancu, avocatul inculpatilor. &#8222Cand au avut timp judecatorii Curtii de Apel sa studieze un dosar asa voluminos? Asta nu-i justitie. Cineva va raspunde. Nu mai inteleg ce se intampla. Procurorii nu au adus nimic nou la dosar, desi legea prevede ca prelungirea mandatelor se face atunci cand sunt aduse indicii noi, elemente noi. Mai mult, noi am fost cei care am adus probe noi la dosar

care dovedesc nevinovatia lui Dumitru Sechelariu, Laurian Lucas si Dorinel Ifrim”. La acea infatisare, pledoaria aparatorului a durat mai bine de o ora, iar deliberarea judecatorilor s-a facut in mai putin de 40 de minute. &#8222Dincolo de aceste evidente, in care unii judecatori ne dadeau dreptate iar ceilalti ne condamnau din start, au mai fost si alte abuzuri din partea procurorilor. De exemplu o serie de martori au fost audiati in lipsa aparatorilor nostri, fapt de neconceput intr-o tara ce se vrea democratica si europeana”, a comentat Laurian Lucas.

Inalta Curte de Casatie si Justitie gireaza pentru impartialitatea judecatorilor bacauani

Dupa ce Sechelariu a fost pus in libertate prin decizia Curtii de Apel Bucuresti, PNA a cerut stramutarea procesului, incercand sa sugereze ca omul de afaceri ar putea influienta justitia. Pe 11 octombrie 2005, Inalta Curte de Casatie si Justitie a demontat incercarea procurorilor prin decizia ca dosarul in care sunt cercetati Dumitru Sechelariu, fostul primar la Bacaului, Laurian Lucas, fostul viceprimar, si Dorinel Ifrim, seful serviciului Cadastru din Primarie, se va judeca la Bacau. Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins cererea de stramutare a dosarului formulata de PNA. &#8222Decizia Inaltei Curti de Casatie este o noua palma pentru PNA”, a comentat sec, pentru DESTEPTAREA, avocatul Catalin Dancu, aparatorul lui Dumitru Sechelariu si a celorlalti acuzati. Fostul primar al Bacaului a fost mai rezervat in declaratii. &#8222Nu am cum sa comentez decizia instantei. Eu am incredere in justitia din Romania, si consider ca dosarul ar fi fost judecat la fel oriunde in tara. Cererea de stramutare formulata de procurorii PNA nu a avut alt scop decat tergiversarea cauzei”, ne-a declarat Dumitru Sechelariu. Inalta Curte de Justitie si Casatie a fixat si primul termen al dosarului pe 1 noiembrie 2005 (ieri, n.r.).

Scris de Desteptarea

Ministrul Sanatatii se arata hotarat sa nu mai accepte diectori de spital-doctori. El a lansat de curand un noua provocare, cerandu-le sa aleaga: ori scaunul de manager, ori halatul alb. Eugen Nicolaescu a declarat ca nu da nici un pas inapoi in aceasta privinta. In acelasi timp, da o sansa doctorilor care aleg functia de director sa isi pastreze dreptul de libera practica. In acest sens, se poarta discutii cu Colegiul Medicilor din Romania pentru modificarea prevederii potrivit careia daca un medic nu desfasoara activitate medicala timp de cinci ani pierde dreptul de libera practica. Nicolaescu a declarat ca incearca sa modifice legea, in sensul ca medicii care nu profeseaza pentru ca detin functii de manager si castiga inca un mandat de trei ani, facandu-i sa depaseasca termenul de cinci ani, sa poata urma cursuri de pregatitre profesionala, pentru a nu pierde dreptul de libera practica.

In judetul Bacau, toate cele sapte spitale publice sunt conduse de directori-doctori. Medici de diferite specialitati, acestia vor avea de ales daca ministrul se mentine in continuare pe aceasta pozitie. Spitalul Judetean de Urgenta Bacau ar ramane fara actualul director imediat ce intentia ministrului ar fi legiferata. „Nu stau la indoiala. Aleg profesia de medic&#8221, ne-a declarat dr. Leonard Rosu, directorul SJU. Directorul Spitalului Municipal Onesti, dr. Doru Androne, medic chirurg primar, nu a stat pe ganduri inainte de a raspunde la intrebarea „Ce alegeti?&#8221. „Indiscutabil, as alege practicarea meseriei pentru care m-am pregatit multi ani. Este placut sa ai satisfactii ca administrator de spital, sa stii ca ai contribuit cu ideile tale la mersul sistemului. Dar satisfactiile date de activitatea medicala sunt incomparabile. Si nu ma refer la cele materiale. Orice medic care se respecta gandeste ca mine&#8221.

Scris de Doina MINCU