28 noiembrie 2024
Acasă Blog Pagina 5479

Subprefectul vrea capul lui Gheorghe Hura \ Razboi total in Prefectura

    Noul subprefect al judetului, Nicolae Olaru, vrea cu orice pret capul lui Gheorghe Hura, secretarul general al Prefecturii Bacau. Olaru a declarat ca schimbarea lui Hura e un obiectiv pentru el. Constantin Avram, fostul subprefect, a pierdut sprijinul politic al PD tocmai din cauza ca nu a sustinut inlocuirea lui Hura. Tot secretarul general e si una din cauzele conflictului dintre prefect si subprefect. Alt motiv pentru care capii din prefectura se au ca soarecele cu pisica este postul de viceprimar la municipiu.

    &#8222Schimbarea lui Gheorghe Hura, pentru mine, este un obiectiv pentru ca din punctul meu de vedere a fost angajat politic, chiar daca nu pot veni cu argumente&#8221, a declarat, ieri, democratul Nicolae Olaru, subprefectul judetului. Gheorghe Hura a fost prefect interimar in 2004, pe perioada alegerilor, cand Radu Catalin Mardare si Gabriel Vlase au fost nevoiti sa demisioneze din functiile de prefect, respectiv subprefect, pentru a candida. PD a vrut de la inceputul mandatului postul de secretar general a Prefecturii, dar Constantin Avram, subprefect si membru PD, l-a sustinut pe Hura. Avram a fost schimbat din cauza ca &#8222nu a indeplinit obiectivele politice ale partidului, au afirmat liderii PD. In locul lui a fost numit Nicolae Olaru. &#8222Sunt informatii despre diverse implicatii politice care circula, sustine noul subprefect. Domnul Hura a fost un sustinator al PSD dintotdeauna, iar apogeul a fost in perioada in care a ajuns prefect. Nu e suficient sa spui . Este inalt functionar public si nu are voie sa faca politica&#8221. In locul lui va veni un membru PD sau o persoana propusa de PD. Pare o batalie pentru scaun, si nu pentru principii. &#8222Isi va demisia din partid si nu va mai face politica dupa ce va fi numit secretar&#8221, sustine Olaru. El este in cautare de informatii privind anumite fapte si dosare. &#8222Hura, pe prevederile actuale, nu poate fi schimbat decat daca a facut greseli flagrante, explica subprefectul judetului. Nu le-am gasit, dar sper ca le voi gasi. Sunt preocupat sa strang dovezi impotriva lui&#8221.

    Gheorghe Hura nu vrea sa demisioneze

    Imediat ce a fost numit ifunctie, Nicolae Olaru l-a chemat pe Gheorghe Hura: &#8222I-am cerut sa demisioneze din functie. Mi-a raspuns . Domnul prefect stie de intentia mea. A spus ca Hura e un bun profesionist si ca inlocuirea lui trebuie facuta cu un alt profesionist. Rolul secretarului e foarte important, el asigura respectarea legilor, el trebuie sa-l protejeze pe prefect de ilegalitati&#8221. L-am rugat pe prefectul judetului sa comenteze declaratia lui Nicolae Olaru cu privire la &#8222obiectivul&#8221 Gheorghe Hura. &#8222E singurul lui obiectiv? Atat vreau sa intreb, nu fac alte comentarii&#8221, a spus, iritat, Gabriel Berca. PD Bacau vrea atat postul de secretar general al Prefecturii, cat si pe cel de viceprimar al Bacaului, aceste doua nefiind negociabile. Nu vrea sa imparta posturile cu PNL, partenerul sau de Alianta. Singurul post pe care l-ar putea obtine PNL e cel de secretar al municipiului Bacau, care va ramane vacant doar daca Dumitru Popa va fi indepartat. &#8222Asta ar fi o solutie&#8221, a declarat democratul Nicolae Olaru. Gheorghe Hura nici nu se gandeste sa demisioneze din functia de secretar al Prefecturii. &#8222Domnul subprefect a declarat de cel putin doua ori ca este om politic. Consider ca a venit cu teme politice&#8221, acuza Gheorghe Hura. El afirma ca din 2003, dupa aparitia Legii 188, a devenit apolitic si a respectat legea prin neparticipare la actiuni politice. &#8222Pentru a fi inalt functionar am urmat cursurile Institutului National de Administratie Publica, le-am absolvit si am fost atestat&#8221. Secretarul general al Prefecturii a fost acuzat de nereguli legate de reconstituirea dreptului de proprietate, care au condus la defrisarea abuziva a padurlor. Gheorghe Hura sustine ca nu a facut nimic care sa-i afecteze prestigiul profesional si moral. &#8222N-am nici un motiv sa-mi dau demisia&#8221, a repetat el. Hura e convins ca Nicoale Olaru il va ataca cu arme politice si ca el, ca inalt functionar public, caruia ii este interzis sa faca politica, nu va putea raspunde. Preferat pentru postul lui Gheorghe Hura este, spun democratii, Constantin Draganuta. El sau altul, pretinde subprefectul Nicolae Olaru, &#8222PD va trebui sa tina seama si de parerea mea&#8221.

    Scris de Silvia PATRASCANU

    Platforma petrochimica da in clocot \ Greva spontana la UTON

    In dimineata zilei de luni, 14 noiembrie, circa 500 de salariati ai Uton au refuzat sa intre la lucru. Oamenii sunt nemultumiti de faptul ca administratia nu respecta prevederile contractului colectiv de munca si nu acorda tichete de masa, precum si o majorare salariala de 5%. In vreme ce administratia sustine ca nu are posibilitati, salariatii declara ca s-au saturat sa fie dusi cu zaharelul, mai ales acum, in pragul iernii.

    Societatea Uton s-a confruntat, in permanenta, din 1990 pana in prezent, cu numeroase dificultati de natura economica. Schimbarile de directori generali, operate pe banda rulanta nu au condus la o rezolvare de durata a problemelor. Cu doar 650 salariati si fara posibilitatea de a mai obtine vreun credit de la vreo institutie bancara, SC Uton se afla in pragul unor tensiuni fara precedent. Inca din luna iulie au aparut primele conflicte intre sindicat si administratie, legate de neacordarea unor drepturi prevazute in contractul colectiv de munca. Practic, salariatii doresc acordarea tichetelor de masa si a unei majorari salariale de cinci procente, in timp ce administratia sustine ca nu are posibilitati de satisfacere a acestor revendicari. &#8222Am fost acuzati ca acest protest ar fi fost organizat de consiliul sindicatului, dar acest lucru nu este adevarat. Este un protest spontan al oamenilor care sunt tot mai nemultumiti de faptul ca nu isi primesc drepturile”, ne-a declarat Gheorghe Constandoiu, liderul de sindicat de la Uton, aflat in mijlocul oamenilor, in dimineata zilei de luni, 14 noiembrie. Incercarea jurnalistilor de a patrunde in incinta societatii s-a lovit de refuzul categoric al portarului. Intre acesta si cativa salariati au avut chiar unele altercatii verbale. Numai dupa ce s-a obtinut aprobarea directorului general, Stefan Redea, am putut afla ce se intampla in spatele portilor intreprinderii, acolo unde erau masati angajatii participanti la protest. Directorul general a solicitat, intr-o maniera insistenta, sa nu fie filmat sau fotografiat.

    Un proces pierdut

    Actiunea in justitie introdusa de sindicatul societatii, pentru a obliga administratia sa respecte prevederile CCM a esuat. &#8222Din punctul meu de vedere consider ca a existat o transparenta din partea noastra, intrucat am explicat care este situatia la ora actuala. Nu se poate rezolva totul peste noapte. In plus, acest protest spontan poate avea efecte negative asupra derularii unor contracte. Este posibil ca aceasta miscare sa conduca la pierderea unor lucrari. Societatea nu trebuie sa mearga o luna sau doua, trebuie sa mearga in permanenta pentru a putea avea bani de salarii. Acele cinci procente, precum si tichetele de masa s-ar fi putut acorda doar in conditiile unor performante economice”, a precizat directorul general, Stefan Redea, destul de surescitat vizavi de toata situatia conflictuala creata. De altfel, membrii Consiliului Director

    s-au intrunit, inca de dimineata, pentru a analiza lucrurile si a incerca sa gaseasca o solutie. Conducerea societatii considera ca protestul este ilegal si ca oamenii ar fi putut urma caile legale pentru a-si satisface revendicarile.

    Faber sau banii salvatori

    Societatea Uton nu a mai putut obtine, in ultima vreme, nici un fel de credite de la vreo institutie bancara. Din acest motiv, firma Faber Invest &amp Trade a decis sa acorde societatii onestene un imprumut in valoare de un milion de euro, bani absolut necesari relansarii activitatii la Uton. &#8222Daca nu am fi primit acesti bani, am fi fost nevoiti sa declaram starea de insolventa a societatii. Am primit, deja, o prima transa din acest imprumut si am putut achita o serie de plati din urma, care erau presante”, a precizat directorul general. De cealalta parte a baricadei, sindicalistii sunt de parere ca banii nu au fost gestionati asa cum trebuie si ca au fost platiti anumiti furnizori, in mod preferential. &#8222Noi stim ca este gajata aproape toata fabrica pe la banci, cu exceptia magaziei centrale si a forjei&#8221, a precizat liderul de sindicat Gheorghe Constandoiu. Alti salariati acuza faptul ca salariile sunt discriminatorii, iar muncitorii de inalta calificare ridica putin peste suma de sase milioane lunar. A fost criticat si presedintele Consiliului de Administratie, Marin Badea, care, in opinia unora dintre protestatari, nu manifesta transparenta in legatura cu activitatea acestui consiliu. &#8222Ne-au dat prima de miel abia in luna august, cand a ajuns mielul pe post de oaie&#8221, au strigat cativa din cei prezenti.

    Miros de procente electorale

    Gheorghe Huluta, liderul bacauan al CNSLR-Fratia a sosit, in mare graba, la Onesti, dupa ce fusese instiintat de declansarea protestului. &#8222Aici se ajunge atunci cand nu este respectat cuvantul dat. Exista un contract colectiv de munca ale carui prevederi nu au fost respectate, precum si un protocol care a avut aceeasi soarta&#8221, a tinut sa precizeze Huluta, dupa care s-a indreptat, impreuna cu liderul sindical de la Uton, spre cabinetul directorului general. Contactat telefonic, presedintele Consiliului de Administratie al Uton, Marin Badea, a avut o pozitie transanta. &#8222Am discutat cu un consilier al patronului si am primit un semnal foarte clar. Cine vrea sa vina sa munceasca, sa vina, iar cine nu vrea, sa nu vina. Dupa doua zile consecutive de neprezentare la orele de program, se trece la desfacerea contractului individual de munca. Este pacat ca au loc astfel de tensiuni tocmai acum, cand facem eforturi ca sa punem fabrica pe picioare&#8221, a precizat Marin Badea. Situatia Uton la ora actuala nu e tocmai rea, dupa cum a tinut sa precizeze directorul general. Lunile octombrie si noiembrie sunt acoperite cu necesarul de comenzi, in conditiile in care mai bine de jumatate dintre acestea merg la export. Dincolo de rezultatele economice propriu-zise si de parametrii de performanta, tensiunea in randul salariatilor este departe de a se stinge.

    Scris de Cristi AIOANEI Catalin BUZINCHE

    Drumarii au intrat deja in iarna

    Suntem in pragul iernii. Din moment in moment ne putem trezi ca soselele judetului sunt sub zapada. Cu siguranta ca atunci bacauani vor primi clasicele scuze: „Vremea ne-a luat prin surprindere&#8221 sau &#8222Iarna nu-i ca vara”. Am incercat sa aflam daca suntem sau nu pregatiti pentru sezonul rece, care, conform ultimelor previziuni ale meteorologilor, va veni incepand de joi.

    Consiliul Judetean a intocmit un plan operativ de deszapezire, pentru iarna 2005 – 2006, stabilind zece puncte de sprijin repartizate in judet astfel incat interventiile sa fie facute in mod operativ pe drumurile judetene si sa existe posibilitatea de deszapezire si a drumurilor comunale aflate in administrarea consiliilor locale arondate. Ar fi o noutate daca asa ceva s-ar intampla, insa directorul SC DRUMURI SRL, Stefan Serbu, afirma ca nu va face acest lucru decat in baza unui contract incheiat cu consiliul local respectiv. Primarii sunt insa rezervati, refrenul fiind „n-avem bani si utilaje pentru deszapezire&#8221. Acum nu mai exista SMA, nu mai exista prim secretar. Cu toate acestea, se incearca gasirea unor solutii, urmandu-se poate „exemplul&#8221 Consiliului Judetean, adica pe datorie. „Am facut un contract in urma unei selectii de oferta, cu o societate care imi va deszapezi drumurile comunale. Din cinci societati, am ales una&#8221, spune Francisc Tancau, primarul comunei Nicolae Balcescu. In celalalt colt al judetului, la Rachitoasa, primarul Ionel Marcel Zorila si-a manifestat intentia sa incheie un contract cu SC DRUMURI SRL. „Am avut o discutie si este chestie de ore pana ce vom incheia contractul in toate privintele. Oricum, daca maine ninge, avem cu ce deszapezi&#8221, afirma primarul din Rachitoasa. Vasile Bibire, primarul comunei Ungureni, este mai transant: „N-am bani la buget pentru deszapezire. Pentru un drum comunal de trei kilometri lungime voi folosi oamenii de la 416. Cum sa fac un contract cu o societate daca n-am nici un ban? Ma voi ruga de cei de la DRUMURI SRL sa ma ajute&#8221. Consiliul Judetean a stabilit zece puncte de sprijin la Berbinceni, Izvorul Berheciului, Podu Turcului, Parincea, Urechesti, Bacau, Buhusi, Ardeoani, Racaciuni si Tg. Ocna. In total, sunt arondati la acestea aproape 1000 kilometri de drum judetean si 32 km care tin de primariile din Bacau, Buhusi, Moinesti si Tg. Ocna. Au fost reactivate panourile parazapezi. In acest fel, au fost stabilite sectoarele de drum ce vor fi aparate cu parazapezi in vederea prevenirii inzapezirii din cauza viscolului. In total, vor fi montate 24 randuri de panouri in lungime totala de 9020 metri care vor apara 8720 metri de drum. A fost infiintat Comandamentul judetean de urmarire a realizarii obiectivelor din „Planul operativ de actiune pentru combaterea inzapezirii, poleiului si a ghetii&#8221, presedintele acestuia fiind Angela Bogea, vicepresedintele Consiliului Judetean. Pentru efectuarea activitatii de deszapezire precum si pentru pregatirea punctelor de sprijin a fost incheiat un contract valabil pe trei ani, intre Consiliul Judetean si SC DRUMURI SRL Bacau.

    CJ nu a platit nici acum deszapezirea de iarna trecuta

    Directorul SC DRUMURI SRL Bacau, Stefan Serbu, se plange de faptul ca „pentru munca prestata in iarna trecuta n-am incasat nici un leu, dar vom continua derularea contractului incheiat&#8221. Dragos Benea, presedintele Consiliului Judetean Bacau, declara ca lucrurile stau intr-adevar asa. „Societatea de drumuri n-a fost platita din cauza lipsei de fonduri. Cand are sanse sa primeasca banii? Nu stiu, sa vedem. Poate pe bugetul anului viitor&#8221. Pentru drumarii de la aceasta societate, iarna incepe de fapt, astazi, 15 noiembrie. „Noi avem si un barometru, spune Stefan Serbu. Daca drumul dintre Bacau si Sarata este inzapezit, inseamna ca sunt probleme cu inzapezirea in tot judetul. Avem in dotare 5 autofreze ultraperformante, doua autogredere, trei lame purtate pe autobasculante de 18 tone cu patru punti toate rotile fiind motrice. Dotam aceste basculante in fata cu lame iar in spate cu RSP, dispozitive actionate prin telecomanda care imprastie amestecul antiderapant si stabileste cantitatea acestuia in functie de grosimea zapezii sau a ghetii. Prin contract suntem obligati sa avem 15 asemenea autobasculante. Suntem pregatiti insa nu toata lumea intelege ca trebuie sa fie la fel de pregatita. Cei care trebuie sa mearga la dialize stiu dinainte data programarii, conducatorii auto nu-si pregatesc masinile pentru iarna, pleaca imbracati sumar la drum si sunt surprinsi de intemperii. Atunci suna telefoanele la noi in draci. Inca nu se cunoaste faptul ca nu putem actiona atunci cand viscoleste. Sunt lucruri care se ignora. In iarna trecuta, care a fost una medie, am folosit 16.000 mc antiderapant, 7800 mc pietris si 650 tone sare. Inca de acum am transportat cantitati insemnate din aceste materiale pe marginea soselelor. Din pacate, prundisul se cam fura&#8221, spune directorul SC DRUMURI SRL, Stefan Serbu. Asadar, sa vina iarna!Scris de Dan MINDIRIGIU

    „Telefonista si-a facut datoria, saraca!” / Ancheta in cazul necunoscutului mort in strada

      Verdictul dat de conducerea Serviciului Judetean de Ambulanta referitor la cazul barbatului necunoscut ajuns mort la Serviciul de Urgenta al Spitalului Judetean, despre care DESTEPTAREA v-a relatat in editia anterioara, este surprinzator. „Am facut o ancheta si consider ca telefonista si-a facut datoria, saraca!&#8221, a fost raspunsul dat de dr.Sorin Enescu, director la Serviciul de Ambulanta. Argumentele care stau la baza afirmatiilor facute de director sunt cele trei apeluri telefonice inregistrate de la Neculai Nastac, cel care a anuntat Salvarea de caz. „S-a sunat la numarul de telefon 112 la care exista centrala automata. Primul apel telefonic de la Nastac s-a primit la ora 5.23, iar al doilea la ora 5.29. Insa, cand s-a primit al doilea apel, masina noastra era deja plecata pe teren. Numai ca a trecut ceva timp pana s-a gasit barbatul pentru ca el era undeva in spatele unui bloc. Iar al treilea apel telefonic a fost in jurul orei 6.00, cand Nastac a cerut numele telefonistei, probabil ca sa o reclame la dumneavoastra. Noi ne-am facut datoria, pentru ca s-a ajuns in timp util, in mai putin de 15 minute, asa cum prevede contractul cu Casa de Asigurari de Sanatate. In plus, nu stiu daca era deja mort barbatul cand a ajuns masina noastra la el, pentru ca asistentul de serviciu este liber. Maine (n.r. astazi) voi afla mai multe&#8221, a precizat dr. Enescu. Cert este, in schimb, ca necropsia cadavrului necunoscutului va fi efectuata in cursul zilei de astazi. Abia dupa ce Politia il va amprenta si investiga complet pentru a reusi sa-l identifice. „Nu trebuie sa ne grabim sa facem necropsia. Trebuie sa existe si o adresa de la Politie. Dupa ce Politia va face toate procedurile necesare vom trece noi la necropsie&#8221, ne-a declarat medicul legist Nori Waiselberg.

      Directia de Sanatate Publica ancheteaza cazul mortii necunoscutului de pe strada Carpati. „Am solicitat directorului de la Serviciul Judetean de Ambulanta sa ne trimita o informare cu privire la acest caz, ne-a declarat dr. Marin Bustuc, director adjunct. Vom analiza nota explicativa data de dispecer si vom vedea cand s-a primit apelul si cand s-a raspuns. Daca nu s-a raspuns la timp la solicitare vom cere sanctionarea vinovatului. Din primele date, am inteles ca nu exista o diferenta mare intre apeluri. In plus, persoana respectiva nu putea muri de frig, caci nu au fost temperaturile atat de scazute incat sa se intample asta. Din primele noastre cercetari se pare ca decedatul era o persoana cu probleme de sanatate, un obisnuit al serviciilor de urgenta&#8221.Scris de Carmen SERBAN / Doina MINCU

      Pregatirea prin Post pentru sarbatorirea Nasterii Domnului / Medicament pentru trup si suflet

        Astazi, 15 noiembrie 2005, incepe Postul Craciunului, care se va incheia in noaptea de 24 decembrie, Ajunul Marii Sarbatori a Nasterii Domnului. Un post de 40 de zile, care, in traditia crestina a ultimelor doua milenii, are darul de a ne purifica sufleteste si trupeste, de a ne pregati, deci, sufletul si trupul pentru sarbatoarea imparateasca de la sfarsitul fiecarui an calendaristic: Nasterea Domnului Nostru Iisus Hristos. Prin post de 40 de zile a primit marele prooroc Moise Tablele Legii din mainile lui Dumnezeu, prin post si rugaciune a reusit marele prooroc Ilie sa incuie portile cerului si sa inchida ploile pentru trei ani si sase luni, prin post Isaia a vestit Nasterea Domnului din Sfanta Fecioara, Daniil a profetit cu mare exactitate timpul in care se va naste Mesia, Miheea a profetit ca Mesia se va naste in orasul Betleem, iar Oseea a proorocit fuga in Egipt. Vorbind despre importanta deosebita a postului, Sfantul Vasile cel Mare spunea ca, &#8222daca oamenii ar lua Postul ca sfatuitor al faptelor lor, o pace adanca ar domni in toata lumea”, deoarece postul i-ar invata pe oameni nu numai sa se infraneze de la anumite mancaruri si bauturi, ci i-ar invata, deopotriva, &#8222sa izgoneasca din inima lor lacomia, egoismul, destrabalarea, viclenia, lenea si orice patima”. Vorbindu-ne despre Postul Craciunului din punct de vedere liturgic, preot dr. Constatin Leonte, inspector scolar de religie, a tinut sa precizeze nu numai durata postului, ci si faptul ca este &#8222un post luminos”, un post usor, pentru ca precede o mare sarbatoare crestina, Nasterea Mantuitorului: &#8222Pestele a fost si este socotit simbolul crestinilor, din cele mai vechi timpuri. Iar pe parcusul celor 40 de zile de post avem 11 zile in care putem consuma peste: 21, 26, 27 si 30 noiembrie, 3, 4, 6, 10, 11, 17 si 18 decembrie. In plus, a precizat preot dr. Constantin Leonte, se adauga dezlegarile la untdelemn si vin in toate sambetele si duminicile din post si in fiecare marti si joi, cu exceptia primei si ultimei saptamani”. Si cantarile deosebite din timpul postului proslavesc Nasterea Celui Mult Asteptat, asa cum dovedesc, de pilda, Catavasiile Nasterii Domnului, scrise de Sfantul Mare Ierarh Grigorie Teologul de Nazianz: &#8222Hristos se naste, slaviti-L! Hristos din Ceruri, intampinati-L! Hristos pe pamant, inaltati-va!”

        &#8222Toti romanii ar

        trebui sa tina post&#8221

        &#8222Toti romanii ar trebui sa tina post. Mancam prea gras, iar asta se vede si la analiza sangelui. De multe ori sangele recoltat nu este bun, fiind prea gras. Nu il putem folosi din cauza ca este lipemic, deci cheltuim banii degeaba&#8221. Aceasta declaratie apartine directorului Centrului de Transfuzie, dr. Carina Barcan, care adauga ca postul este o ocazie perfecta pentru detoxifierea organismului.

        In timpul postului, o alimentatie sanatoasa si care sa asigure detoxifierea, ca si vitaminizarea si tonifierea organismului, trebuie sa respecte niste principii. Dr. Noemi Pletea, medic primar Diabet, nutritie si boli metabolice, recomanda postul lacto-vegetarian. &#8222Din punctul meu de vedere, postul este binevenit pentru toata lumea, cu exceptia persoanelor care sufera de boli cronice si a copiilor. Numai ca trebuie tinut un post echilibrat si adaptat starii de sanatate a fiecaruia. Nu recomand postul persoanelor care sufera de diabet, caci in aceasta perioada se mananca mai multa fasole, cartofi, paine, ceea ce creeaza un dezechilibru metabolic&#8221.

        In timpul postului lacto-vegetarian, necesarul de proteine va fi asigurat de oua proaspete, lapte si produse derivate (lapte batut, iaurt, chefir, branza, cas), dar si de leguminoasele uscate (linte, fasole, mazare). Grasimile animale pot fi inlocuite cu grasimi de origine vegetala, preferabil uleiuri presate la rece si cele din lactate, unt proaspat, smantana. Se pot consuma zilnic nuci, alune, migdale, dar nu mai mult de 25g la o masa.

        Cine urmareste ca prin post sa obtina o buna detoxifiere poate tine si cura cu orz verde. Aceasta planta contine vitamine, minerale, enzime si hormoni naturali, avand o actiune de curatire a sangelui si a organismului an general, de stimulare imunitara si de regenerare. De obicei se foloseste sucul proaspat de orz verde, un pahar de suc diluat baut cu o jumatate de ora anainte de masa, de 2-3 ori pe zi.

        Este bine ca masa principala sa fie deschisa de o salata asortata din legume de sezon, nuci, uleiuri vegetale si bogat aromatizate cu diferite condimente (marar, patrunjel, cimbru, tarhon, chimion, ceapa, usturoi, hrean, cuisoare).

        Se mai recomanda sucuri naturale din legume sau fructe (de obicei nu se amesteca), 300-500 ml/zi, mai ales sucul de morcovi, care contine o cantitate importanta de betacaroten (vitamina A), cu efecte benefice asupra pielii si sucul de anghinare, care se foloseste an combinatie cu alte sucuri, cu actiune depurativa si hipocolesteroleminta.

        Cei care nu au forta necesara unui post continuu isi pot stabili o zi sau doua de post pe saptamana, zi an care alimentatia poate fi semilichida, cu aport de legume proaspete si sucuri de fructe. Din fericire, exista o multime de retete delicioase de post, iar in comert se gasesc atat ingredientele, cat si alimentele gata pregatite pentru mesele de post.Scris de Doina MINCU / Stefan OLTEANU

        Volei feminin, Divizia A1/ etapa a 7-a / Bal studentesc

        Stiinta Bacau-Dinamo Aedificia Bucuresti 3-0 (25-23, 25-18, 25-16)

        Mai putin de o ora. Pentru exactitate, 55 de minute si 27 de secunde. De atat a avut nevoie Stiinta, sambata, pentru a o invinge pe Dinamo. Un 3-0 sec. Fara dubii. Si fara eforturi deosebite. O victorie care da un prim raspuns solid echipei bacauane: e in cursa pentru titlu. Dinamo, in schimb, a primit al treilea vot negativ in aceste prime sapte etape. Dupa esecurile cu Rapid, Metal Galati si Stiinta, formatia din Soseaua Stefan cel Mare se vede nevoita sa-si redimensioneze ambitiile: e doar a patra forta a campionatului. Meciul de sambata a imbracat hainele de gala ale unui derby doar in avancronici. Pe teren si-a facut insa loc salopeta, jocul avand ca principal ingredient harnicia si nu executiile de exceptie. Dinamo nu a putut tine pasul cu campioana decat in primul set. Oaspetele, cu trei foste bacauance in echipa (Pachitariu, Chivorchian si Alexe) au inceput mai bine, conducand cu 3-1, 8-6 si 13-12 (de la 12-9 pentru Stiinta). Studentele si-au revenit, insa greselile neprovocate le-au impiedicat sa se distanteze. Nici Mihaela Truta nu a fost „in mana&#8221 in acest prim act, in timp ce blocajul a intrat cu adevarat in functiune (pe teren, dar mai ales pe tabela) in setul al doilea. S-a mers cap la cap pana la 21 (cu o minge superba, castigata de bucurestence, la 18-18), dupa care semnul egalitatii a disparut. Ana Mitrovic (autoarea a 14 puncte) si-a adus echipa in avantaj, Boskovic a reusit un blocaj, dupa care, pe o greseala a Melaniei Alexe, Stiinta a ajuns la 24-21. Dinamo a creat iluzia unei reveniri spectaculoase, insa Mitrovic a pus punct setului intai in dreptul rezultatului de 25-23. Restul intalnirii a decurs doar in favoarea echipei antrenate de Florin Grapa si Melu Manta. In actul secund, Dinamo a stat agatata de adversar doar pana la 4-4. Nici schimbarile efectuate (Filipova in locul lui Pachitariu si Pleshko pe postul Yanevei) nu au putut ajuta echipa din Capitala. Jocul gazdelor, in schimb, s-a imbunatatit cu fiecare minge. Maletic a demonstrat inca o data ca e un „centru&#8221 de clasa, atacurile sale in urcare avand un procentaj de reusita foarte bun, in timp ce Truta si Boskovic s-au alaturat lui Mitrovic in campania de…&#8221mitraliere&#8221 a terenului advers. In ceea ce o priveste pe Nicoleta Tolisteanu, aceasta a ramas aceeasi „furnica&#8221 ce culege cu constiinciozitate mingile. Stiinta s-a distantat in mai multe randuri la opt puncte (18-10, 19-11, 21-13, 22-14, 23-15, 24-16) si ar fi putut „arhiva&#8221 setul la aceasta diferenta daca arbitrii nu ar fi inventat un „fileu&#8221 la Hatinova. Pe fondul acestei erori de arbitraj, setul doi s-a incheiat cu 25-18 in loc de 25-17, ultimul punct al Stiintei fiind adus de un serviciu gresit al lui Chitigoi. Setul trei a fost si ultimul. Bacauancele l-au dominat autoritar. Castigandu-l cu 25-16. Si manifestand pofta de joc si inspiratie. Ca un detaliu de ordin tehnic, sa spunem ca de la 15-8 la 17-8 s-a ajuns gratie punctelor obtinute de blocajul eficient al lui Truta, Polischiuk si, respectiv Hatinova. Finalul le-a gasit pe studente incingand o hora a bucuriei la mijlocul terenului. Totul in ritmul lui „ole, ole, uite campioanele&#8221 cantat de galeria bacauana. Si anul acesta, dansul e condus de Stiinta, care are toate sansele de a transforma campionatul intr-un bal studentesc. Pentru a doua oara consecutiv.

        Stiinta Bacau: Polischiuk (Anghel), Truta, Hatinova, Maletic, Boskovic, Mitrovic, Tolisteanu (libero).

        Dinamo Aedificia Bucuresti: Pachitariu (Filipova), Ivanov, A. Chivorchian, Chitiogoi, Alexe, Yaneva (Pleshko, Radu), Coiculescu (libero).

        Arbitri: Lucian Nastase, Mirel Zaharescu.Scris de Dan SION

        CET solicita majorarea tarifelor/Criza de carbune scumpeste gigacaloria

        CET Bacau are in depozite cu 200.000 de tone mai putin carbune decat ar fi trebuit la aceasta data. Din acest motiv, va consuma mai multa pacura si gaze naturale, ceea ce va duce la cresterea costului gigacaloriei. Intarzierea in aprovizionare nu poate fi recuperata, iar asta din mai multe motive.

        Dupa cum ne-a declarat Vasile Dragusanu, directorul societatii, este imposibil sa se accelereze aprovizionarea. &#8221In primul rand, avem restrictii de tonaj la transportul pe calea ferata, spune managerul de la CET. Se circula pe sectiile normale, dar nu se pot incarca decat 26 de vagoane la un transport, cu mult mai putin decat transportam anul trecut&#8221. Restrictiile sunt impuse de starea infrastructurii deteriorate de inundatiile din vara. Constituirea stocului de lignit la CET este pusa in pericol si de vreme. Pe perioada iernii, daca temperaturile sunt foarte scazute, aprovizionarea inceteaza. De la debutul sezonului de incalzire, in jur de 15 octombrie, CET a consumat 16.000 tone lignit, stocul fiind acum doar de 92.000 tone. De cand a inceput furnizarea caldurii, mai intai unitatilor de invatamant, iar apoi si consumatorilor casnici, CET a functionat cu cazanul de abur de 100 tone/ora, folosind drept combustibil gazele naturale. Pentru a asigura apa calda de consum si caldura pentru municipiu, s-au produs aproximativ 40 gigacalorii/ora. Iarna, productia creste la 110-115 gigacalorii pe ora. Va creste, prin urmare, si consumul de gaze naturale, de la 4.500 metri cubi/ora in octombrie, la aproximativ 18.000 metri cubi/ora in lunile urmatoare. In aceasta situatie, CET va solicita autoritatii nationale in domeniu sa aprobe majorarea, de la 1 ianuarie 2006, a tarifului la producerea energiei termice. „Inca nu stim cu cat se va majora tariful, dar, daca vom folosi in proportie de 70 la suta gaze naturale si 30 la suta pacura si lignit, pretul gigacaloriie ar putea fi de aproximativ 1,9 milioane lei, declara Vasile Dragusanu. Societatile care folosesc pacura pentru producerea energiei termice au tarife in jur de trei milioane de lei pe gigacalorie. Noi vom merge pe combustibil mixt, dar si aici costurile sunt ridicate. Consumatorii nostri nu vor plati insa pretul aprobat pentru gigacalorie, ci pe cel national de referinta&#8221. De la 1 noiembrie, pretul national de referinta al gigacaloriei a crescut cu 20 la suta, fiind de 1.075.000 lei. Diferenta dintre pretul platit de populatie si cel de productie va fi primita de CET de la bugetul statului si de la cel local. Acum, societatea functioneaza in pierdere, deoarece produce gigacaloria la un pret ridicat, prin folosirea gazelor naturale, dar aplica tariful aprobat la inceputul lunii iulie, cu mult sub costurile de productie. Ca urmare, CET va incheia si acest an cu mari pierderi financiare.

        Scris de Doina MINCU

        Politia Primariei – la primul raport/Statistici despre ghebe si sosete confiscate

          La doua luni de la infiintare, Politia Primariei Bacau a facut public primul sau raport de activitate. Documentul contine in special informatii cantitative: cati infractori au fost prinsi, cate tigari, ghebe sau sosete au fost confiscate, care e valoarea amenzilor. Politia Primariei a aparut in baza Hotararii Consiliului Local nr.217 din 29 august 2005 prin reorganizarea Corpului Gardienilor Publici (CGP) si preluarea personalului contractual si a functionarilor din structurile cu atributii de control si paza ale CL Bacau. In primul sau bilant, politia locala arata ca patrulele din sectorul &#8222Ordine Publica&#8221 au functionat zilnic in Bacau intre orele 6 si 22, in doua schimburi, si au legitimat 1.223 persoane. Zonele in care au lucrat au fost Piata Centrala, Piata Sud, gara, str.Mioritei, autogara, Cartierul Nord, zona platoului Festivalului &#8222Zilele Bacaului&#8221, parcarile si strazile cele mai importante din Bacau. In scopul prevenirii faptelor ilegale, politistii au avertizat verbal 406 de persoane pentru comert stradal neautorizat, cersetorie, consum de alcool in locuri publice, tulburarea linistii cetatenilor, inhalare de aurolac, distrugerea aranjamentelor florale, circulatia vehiculelor cu tractiune animala. Unii dintre ei au fost sanctionati, suma amenzilor fiind de 505 milioane lei. Persoanelor care fac comert fara sa aiba autorizatie le-au fost confiscate diverse bunuri: 100 pachete de hartie de ambalat, 82 pachete de tigari fabricate in Republica Moldova, 22 cosuri de nuiele, 10 seturi de perdele, haine de dama, pantaloni, sepci, sosete, fulare, saci de rafie etc. Raportul Politiei Primariei mai arata ca politistii locali au confiscat 700 kg de ghebe comercializate ambulant si au intreprins doua actiuni de depistare si solutionare a cazurilor de cersetorie. Au fost verificati 92 de taximetristi, din care 24 lucrau ilegal, fiind amendati cu 170 de milioane lei. La sesizarea cetatenilor, s-a intervenit in rezolvarea unor conflicte si a depistarii celor care distrugeau spatiile verzi, bancile din statiile de autobuz sau aveau ateliere auto in garaje. Trei persoane sunt cercetate pentru fapte penale: agresiune cu o arma alba, pentru furt de la Metro SA si alta pentru furtul unei Dacii. In activitatea de &#8222disciplina rutiera”, angajatii Primariei au colaborat cu Inspectoratul de Politie al judetului pentru fluidizarea circulatiei in piete si in centrul Bacaului. Au fost verificate 85 de masini si legitimati 100 de cetateni, 64 fiind sanctionati. Raportul e lapidar, sec, asa cum trebuie sa fie, probabil, un raport intern si nu se refera deloc la neajunsurile cu care se confrunta proaspatul serviciu. Fata in fata cu aceste date stau nemultumirile exprimate de alesi in sedintele Consiliului Local (CL) Bacau sau spargerile operate la Directia de Munca, Solidaritate Sociala si Familie, doua jafuri in patru zile. Consilierii au criticat aspecte concrete, cum ar fi cresterea alarmanta a numarului de agresiuni si infractiuni in vecinatatea scolilor, au cerut sa se ia masuri impotriva parvenitilor care, in miezul noptii, aprind artificii si petarde &#8222de cate ori taie motul unui copil&#8221 si a nuntasilor care claxoneaza deranjand tot orasul. Cum aceste neregulil vin din perioada in care acest serviciu nu exista, se spera ca vechii politisti, avand sefi noi, sa faca treaba mai buna. Consilierii municipali au cerut, pentru ca bacauanii sa se simta in siguranta in orasul lor, &#8222sanctiuni si reguli stricte&#8221, paza in zona scolilor si nu oricum, ci &#8222asigurata de politisti in uniforma distincta&#8221 fata de cea a colegilor din alte activitati, interzicerea claxonatului, precum si mai multa disciplina in pietele orasului.Scris de Silvia PATRASCANU

          Europa este fortata sa intre in Valea Seaca

            In mintea mea, comuna Valea Seaca se situa printre cele cu o dezvoltare medie. Nu era plasata alaturi de o comuna amarata de peste Siret, insa nici pe acelasi plan cu Racaciuni sau Dofteana. Nu mai stiu ce anume mi-a indus aceasta impresie. Poate ca este amplasata la E85 (sosea nationala), poate faptul ca o desparte doar 35 km de Bacau sau, de ce nu, pentru ca pe timpuri era o bogata zona viticola. Daca primele doua argumente sunt un dat, in discutie a mai ramas doar zona viticola. Aveam sa constat, cu ocazia deplasarii Caravanei la Valea Seaca, ca lucrurile nu stau chiar asa. O comuna de gradul II, cu o populatie de aproape 5000 de locuitori, majoritatea cu radacini in hrisoavele lui Stefan cel Mare, au ajuns acum, la inceputul secolului XXI, sa traiasca dintr-o pensie de 1.000.000 de lei de la CAP. Cu timpul, configuratia populatiei s-a schimbat, aproape 2000 de locuitori sunt de etnie roma, cu domiciliul in toate satele, spre deosebire de alte localitati, unde romii s-au stabilit compact, constituind sate de sine statatoare. Oameni gospodari, harnici, agricultori din tata in fiu, locuitorii din Valea Seaca, Cucova, Mandrisca sau Palamida traiesc…

            Gheorghe Prisecaru a fost 40 de ani preceptor la Valea Seaca. Acum a implinit 102 ani. Este cel mai batran om din sat. El ne-ar fi povestit multe despre Valea Seaca si oamenii de aici. Mai multe batai in poarta au ramas fara raspuns. Am insistat si, dupa un tarziu, ne-a deschis nora lui: „Veniti sa-l vedeti. Dar este tare bolnav. Eu cred ca el va primea, insa acum si eu fac curatenie prin casa, ma pregatesc pentru ce o fi mai rau. A cazut din august. Bea cate un pic de apa si lapte batut. Ne-a fost tare drag. La 101 de ani prasea via si o taia. N-avea astampar. Om indaratnic si tare. Daca insistati, dar nu cred…&#8221 Badea Gheorghe este izvorul si istoria acestei comune. Ne-am infranat primul impuls si am mers mai departe.

            Primarul si viceprimarul construiesc programe

            Comuna Valea Seaca are un buget propriu ce nu depaseste 900 de milioane de lei. O nimica toata, fata de ambitiile administratiei. Viceprimarul Eugen Popa ne spunea ca Valea Seaca a fost lovita de inundatii de trei ori numai in 2005. De aceea cred, aproape toate subiectele duceau catre refacerea drumurilor, construirea de poduri si podete, refacerea albiilor unor rauri. „Apele au venit in mai multe randuri. Au afectat multe drumuri, multe poduri, dar si case. Primarul comunei, Ion Pravat, consiliul local, au inceput un program derulat pe mai multe planuri. Cu putinii bani pe care-i aveam, cu numai 200 de milioane de lei primiti de la Consiliul Judetean am refacut albia unui parau care iesea mereu din matca, am construit mai multe podete si poduri. Dar cel mai mult ne-am indreptat atentia catre refacerea drumurilor. Fie ca a fost comunal sau judetean, noi am balastat, am inaltat si speram ca locuintele oamenilor si bunurile de interes public sa fie ferite in anii urmatori de invazia apelor. Sunt necesare alte miliarde de lei, insa nu cred ca vom mai primi alti bani in acest an. Apele ne-au dat peste cap toate proiectele noastre, insa nu ne dam batuti. Singura noastra sansa sunt atragerea de fonduri din comunitatea europeana. Cu banii din bugetul local abia reusim sa asiguram intretinerea scolilor, sa punem balast pe cateva ulite si sa traim de azi pe maine&#8221, ne spune oarecum suparat viceprimarul Popa.

            La nivelul comunei se deruleaza in prezent un program cu Banca Mondiala (PIR). Este un program pentru reabilitarea scolilor rurale, ceea ce presupune alimentarea cu apa (investitie finalizata), incalzire centrala, grupuri sociale, instalatii electrice. Pentru acest program, comuna trebuie sa asigure centrala termica, care costa, acum, peste 120 de milioane de lei. „Noi ne-am bucurat ca programul a fost aprobat la noi, speram sa putem achizitiona central si sa asiguram elevilor din Valea Seaca conditii moderne de studiu&#8221, ne mai spune viceprimarul Eugen Popa.

            Banca Mondiala a deschis la Valea Seaca un alt program, denumit „Scoala dupa scoala&#8221. Destinat in principal copiilor de etnie roma, aici vor fi inclusi si alti copii care au probleme la scoala, raman repetenti, au afectiuni care-i impiedica sa asimileze programa scolara. In esenta, dupa orele de curs, peste 50 de copii vor urma acest program care presupune, deplasarea intr-un alt local, o masa calda la pranz si desfasurarea unor activitati suplimentare pentru atingerea nivelului elevilor din clasele de unde provin. Localul a fost stabilit in sediul unde a functionat Primaria, englezi si francezi fiind acum la Valea Seaca pentru a porni acest program.

            SAPARD – singura sansa

            Valea Seaca este o comuna mica. Banii sunt putini. „Nu avem alta sansa, ne spune viceprimarul Popa, decat sa aducem bani de afara. Programe si iar programe. Ne trebuie bani si credem ca ii putem obtine de la Sapard, de la alte institutii europene si organizatii&#8221. A devenit un lait-motiv, la Valea Seaca, accesarea de fonduri externe. Este finalizat programul SAPARD, prin masura 2.1 pentru alimentare cu apa. Comunei i-a lipsit doar o hartie si cateva zile pentru a intra in finantare din acest an. Sunt promisiuni ca investitia are sanse de pornire la inceputul anului 2007.

            „Nu se stie niciodata, zice viceprimarul Popa. Noi trebuie sa fim pregatiti, de aceea avem in lucru documentatia pentru atragerea unor fonduri in vederea reabilitarii a 6-7 kilometri de drumuri, avem totul pregatit pentru continuarea lucrarilor la instalatia de alimentare cu gaze. S-au ingropat vreo 3 kilometri de conducta. Nu stim acum cum o sa finalizam, insa avem nevoie de o asemenea instalatie. Nu avem alta sansa, decat programele europene.&#8221

            Apa – aurul din Mandrisca

            Cea mai grava problema pentru locuitorii din Valea Seaca este apa. Mai ales la Mandrisca. Panza freatica este la 40-50 de metri, cu foarte mare instabilitate. In tot satul doar doua fantani au apa permanent. In timpul verii, localnicii sunt nevoiti sa care apa de la 7-8 kilometri. „Aici trebuie sa facem rapid ceva. De ani de zile apa a disparut de la Mandrisca. De aceea ne zbatem, si primarul Pravat in primul rand, pentru a pune in aplicare acest program. Situatia a devenit dramatica, a ajuns ca apa sa fie mai scumpa ca aurul&#8221.

            Fratii Damian au construit o biserica la Cucova

            Daca programele cu Banca Mondiala si cele ale SAPARD mai sufera destule amanari, fratii Damian, Valeriu si Nicusor, au construit o mareata biserica la Cucova. Este, spun cetatenii, una dintre cele mai mari biserici din zona. Nu este finalizata (bacauanii stiu de ce!), insa satenii sunt hotarati sa continuie opera celor doi frati, nascuti si crescuti la Cucova. Drept multumire, Consiliul Parohial le-a aprobat construirea unui cavou, cu sase locuri, in spatele bisericii. Nici acela nu este terminat, dar nu-i nici o graba.

            Romii puteau sa-si aleaga primar

            Spuneam la inceput ca aproape 2000 de locuitori ai comunei sunt romi. Seful si presedintele lor este Calin Laver, un tanar ambitios, ales consilier comunal. Partida Romilor este, poate, cel mai mare partid din comuna. „Chiar daca fac o gluma, ne spune dl Eugen Popa, romii, daca ar fi fost uniti si ar fi participat la vot, si daca ar fi avut un candidat, puteau sa-si puna primar.&#8221 Aproape 2000 de cetateni din Valea Seaca sunt romi (totul a plecat de la doua familii, aduse aici inainte de primul razboi mondial), dintre ei 600 au dosare la Legea 416, 200 sunt in plata si la munca vin doar 40-50 de oameni. De ce? „Multi sunt plecati la munci in sudul tarii, altii sunt batrani, iar multe femei au copii mici&#8221. Calin Laver le stie necazurile, le stie problemele, „insa multe nu pot sa fac. Am insistat pentru construirea uni pod, am pus balastru pe drum. La noi sunt multi copii, poate si de aici saracia. Eugen Popa aduce in discutie un aspect care rastoarna opinia generala despre comunitatile de romi. „Multi, foarte multi au trecut, dupa 1990, la religia penticostala. Nu beau, nu fumeaza, nu consuma carne de porc. Merg la biserica de trei ori pe sapamana. Au invatat sa citeasca si sa scrie. Noi credem ca aceasta mutare a redus foarte mult infractionalitatea, chiar daca nu le-a adus bogatie.&#8221 De aceeasi parere este si liderul lor, Calin Laver: „Sunt romi muncitori, chiar bogati, care au gospodarie, masini, case frumoase, insa pentru asta muncesc. Eu cred ca ajutati si sprijiniti de stat si de institutiile europene vom depasi handicapul fata de alte comunitati. Este greu, insa nu cred ca am pierdut chiar totul&#8221, ne mai spune optimist Calin Laver.

            Nu se prea omoara lumea catre investitii

            La Valea Seaca nu functioneaza nici o intreprindere mica si nici mijlocie. Nu sunt servicii, cum ar fi o frizerie sau o cismarie. Nimic. Au indraznit doar doi oameni sa porneasca o afacere. Medicul Mitica Doroftei a beneficiat de Ordononta 168 si a preluat gratis un grajd de la Consiliul local, unde a pornit o afacere de crestere a porcilor si de ingrasarea si valorificarea viteilor. Este o afacere rentabila, cu foarte multa munca, insa nu atrage forta de munca. La fel a procedat si Nicolae Nunu, care a preluat un grajd, pe baza aceleasi ordonante si se ocupa de cresterea bovinelor. In aceeasi locatie, isi desfasoara o activitate economica si calugarii de la Manastirea din Cucova, care cresc peste 30 de vitei. „Vom prelua toate grajdurile de la societatea care le-a preluat cu multi ani in urma si vom incerca sa atragem alti investitori. Oferim conditii exceptionale, acces la sosea, apa si curent electric. Speram sa gasim parteneri care sa aduca castiguri ambelor parti&#8221, este de parere viceprimarul Popa.

            Au disparut viile

            Valea Seaca nu mai are vii. A fost o data…cand mii de hectare erau cultivate cu vita de vie. Zeci de hectare au fost lasate in paragina, alte zeci au fost scoase. Anul acesta via nobila a fost calamitata, inca din primavara. Nimeni nu stie cauza. Poate o ploaie acida, poate un daunator. Cert este ca proprietarii au muncit degeaba. Din miile de hectare, altadata mandria lor, acum abia mai trag un must doar de pofta. Insa nu numai via a cazut, cetatenii din Valea Seaca, din Cucova au probleme cu „arendasul&#8221 Rauta, care nu le-a dat decat 800 de kg de grau pe hectar, iar la porumb nu au primit nimic. Cetatenii din Valea Seaca sunt hotarati sa citerasca mai bine contractele de arendare, pentru a nu mai fi la mana celui care are puterea.

            Comuna Valea Seaca se afla la 35 de km de Bacau. Se intinde de-a lungul lui E85. Nu este o comuna bogata, insa are oameni deschisi la minte si dornici sa intre in Europa. Si daca Europa mai are rezerve, peste 400 de tineri lucreaza acum in Italia, Germania, Spania, Grecia. Si-au pus in cap sa aduca Europa aici. Intre timp, ei aduc bani si isi construiesc case. Urmeaza, evident, afacerile.Scris de Gheorghe BALTATESCU

            961 are program de vacanta/Lasat sa moara in plina strada

              Modul in care a murit in plina strada un barbat a socat intreaga suflare de pe strada Carpati. S-a intamplat ieri dimineata, cand un tanar gasit inghetat de frig pe strada a ajuns mort la Serviciul de Urgente al Spitalului Judetean. Si asta poate pentru ca Serviciul de Ambulanta a raspuns cu mare intarziere apelurilor nenumarate date de un bacauan cu suflet.

              &#8222Eu l-am vazut pe barbat in fata scarii si pe la ora 1 noaptea.

              L-am intrebat ce este cu el, dar nu am inteles prea bine ce mi-a raspuns. Se pare ca astepta pe cineva. Insa, dimineata, pe la ora 5.00, barbatul era tot in fata scarii, aproape fara suflare, mai mult dezbracat decat imbracat. Este vorba despre un barbat tanar, care nu avea mai mult de 40 de ani. Am sunat imediat la Salvare, dar telefonista mi-a inchis telefonul de mai multe ori. Efectiv nu a vrut sa ma asculte, desi i-am dat si numarul meu de telefon si adresa exacta. A dat dovada de o indiferenta totala. Si, totusi, era vorba despre viata unui om&#8221, ne-a declarat Neculai Nastac, un bacauan care locuieste pe strada Carpati, nr.2, scara F. Dupa ce a renuntat sa mai formeze numarul de la Serviciul de Ambulanta, la aproximativ jumatate de ora, telefonista l-a sunat pe Nastac cerandu-i mai multe informatii despre persoana aflata in strada. Abia dupa aceea, un echipaj de la Salvare a binevoit sa vina sa-l ia pe barbat si sa-l transporte de urgenta la Spital. „A ajuns la noi mort. Pulsul si tensiunea arteriala erau zero. Extremitatile ii erau reci, iar la electrocardiograma pe care i-am efectuat-o nu avea activitate cardiaca. Tot ce am putut face a fost sa constat decesul si atat. Nu pot sa afirm ca, daca era adus mai devreme, putea fi salvat. Doar daca ajungea in timp util sa aflu de ce sufera ca sa imi dau seama pe ce diagnostic a survenit decesul. Nu pot acuza pe nimeni&#8221, a precizat dr.Costel Salbaticu. Cadavrul barbatului, trecut ca necunoscut in registrul de la Serviciul de Urgente pentru ca nu

              s-a gasit nici un act de identitate asupra lui, a fost transferat la morga spitalului, urmand ca, in zilele viitoare, medicii legisti sa ii faca necrospia pentru a afla cauzele mortii. De partea cealalta, dr.Sorin Enescu, director la Serviciul de Ambulanta, afirma ca va efectua o ancheta in acest caz pentru a identifica daca cineva din subordinea lui se face vinovat de moartea barbatului necunoscut. Cert este ca un barbat a ajuns mort la spital si ca, nu este exclus, ca acesta sa fi supravietuit daca ar fi ajuns ceva mai devreme pe mana medicilor din spital. De remarcat ca de o moarte crunta a avut parte zilele trecute si Maria Sascau, o femeie care a fost aruncata in strada din Centrul de Ingrijire si Asistenta si care a ajuns la spital mult prea tarziu, cand medicii nu au mai putut-o salva.

              Scris de Carmen SERBAN

              In scolile bacuane s-a introdus o noua disciplina-pescuitul / Greva dascalilor s-a mutat pe malul garlei

                Ieri dimineata, in cea de a cincea zi de greva a cadrelor didactice, barajul de la Galbeni era supraaglomerat de pescari si undite. De multa vreme nu se mai vazusera pe pod atatea bete de undita pe metru patrat si atatia pescari. Se putea observa de la o posta ca nu erau profesionisti, ci niste amatori dornici de a-si ocupa timpul. Un timp liber insa &#8222castigat” in conditii deosebite!

                In marea lor majoritate, pescarii erau profesori din invatamantul bacauan, aflati in plina greva. Ici, colo si cate un elev venit sa-si sustina &#8222proful”. Sa nu se inteleaga cumva ca am avea ceva cu cei care pescuiau, dar faptul ca printre pescari se aflau cadre didactice care ar fi trebuit la acea ora sa se afle in clasa, la catedra, predand alta materie decat &#8222pescuitul”, ne-a lasat un gust amar. Pentru ca nu noi ne-am sesizat, ci locuitorii comunelor, care ne-au telefonat si ne-au spus ca profesorii lor sunt la pescuit in loc sa fie in scoala, in timp ce copiii lor stau aiurea pe ulitele satelor. Vremuri grele pentru invatamant, vremuri grele pentru profesori. Nu stim cat de mare a fost recolta, dar este cert ca nu numai pestii din lacul Galbeni si-au pierdut &#8222libertatea” si viata, dar si profesorii si elevii au fost vaduviti, povestea cu recuperarile fiind cu adevarat o…poveste. O fi prins oare vreun profesor &#8222pestisorul de aur”?

                Greva profesorilor da in clocot

                Pe de alta parte, ieri, dimineata, scolile au fost asediate de MeC si ISJ cu faxuri. Directorilor le erau formulate mai multe exigente: asigurarea securitatii scolilor supravegherea elevilor care vor sa vina la scoala asigurara unui orar special pentru cadrele didactice care nu adera la greva proiectarea programului de recuperare a orelor neefectuate. Zilnic, ISJ trebuie sa raporteze la MeC situatia existenta. La putin timp au intrat in derulare faxurile sindicale. Semnate de liderii nationali ale celor patru federatii sindicale, acestea cuprindeau doua comunicate si o scrisoare deschisa catre presedintele Traian Basescu. Intr-unul dintre comunicate se preciza ca, in urma negocierilor, singura oferta a Guvernului a fost indexarea, in doua transe, cu 8 la suta, a salariilor, in 2006. Liderii sindicalisti apreciaza ca, asteptata fiind cresterea preturilor la bunurile de consum si servicii, estimandu-se o rata a inflatiei de 7 la suta, cresterea reala a salariilor ar fi doar de 3,9 la suta. Organizatiile de sindicat din scoli erau invitate sa se pronunte asupra oportunitatii continuarii/incetarii grevei. In scrisoarea deschisa catre Presedinte, intre altele, se precizeaza: &#8222Negocierile cu echipa guvernamentala desemnata de primul ministru al Romaniei, domnul Calin Popescu Tariceanu, au esuat. Reprezentantii Guvernului au respins categoric toate revendicarile legitime ale membrilor nostri de sindicat (…). Apreciem ca numai prin interventia prompta a Domniei voastre se poate stinge tensiunea sociala care macina sistemul si salariatii din acest domeniu &#171prioritate nationala&#187 (…). Va adresam respectuoasa rugaminte de a ne acorda o audienta pentru a prezenta starea reala a sistemului de invatamant”.

                Protestatarii au de trecut proba rabdarii

                Greva din invatamantul romanesc va avea de trecut in aceste zile proba rabdarii si a fermitatii. Chiar daca formatiunile sindicale din Romania anunta o noua saptamana de greva, sunt tot mai multe cadre didactice care spun ca protestul acesta incepe sa-i coste prea scump, zilele pentru care nu vor fi platiti adunandu-se ingrijorator in perspectiva apropierii sarbatorilor de iarna. Un exemplu concret in acest sens sunt membrii de sindicat din invatamantul superior bacauan care au decis sa renunte la greva generala in favoarea grevei japoneze. &#8222Cursurile care nu s-ar face din cauza grevei generale ar fi greu de recuperat”, a motivat Roxana Mironescu, lidera de sindicat din Universitatea Bacau. Mai ferme sunt deocamdata sindicatele din invatamantul preuniversitar. &#8222In urma negocierilor desfasurate timp de doua zile intre reprezentantii celor patru federatii sindicale din invatamant si echipa guvernamentala desemnata de primul ministru Calin Popescu Tariceanu, singura oferta facuta de catre Guvern este aceea de a se acorda o indexare a salariilor cu 8 la suta in anul 2006, aceasta urmand a se realiza a in 2006″, se arata intr-un comunicat al SLI Bacau, semnat de Gheorghe Manole Chiriac, presedintele filialei. Acesta considera refuzul Guvernului Romaniei de a majora alocatia bugetara globala pentru educatie – &#8222menita a asigura continuarea programelor reformei” – o &#8222incercare de manipulare a opiniei publice”. In aceste conditii, anunta biroul operativ al SLI Bacau, salariatii din invatamantul judetului bacau sunt hotarati sa continue greva generala pe timp nelimitat, pana la &#8222solutionarea favorabila a tuturor revendicarilor”. Scris de Dan MINDIRIGIU/Dumitru ISTRATE/Laura HUIBAN

                Spatiul verde nu e … verde/Razboi in numele oxigenului

                  In municipiul Bacau apar tot mai multe constructii-apendice, adica lipite de blocurile existente. Acestea inghit suprafete mari din spatiile verzi, iar locatarii nu sunt de acord. O mana de pensionari de pe strada Ana Ipatescu incearca sa atraga atentia autoritatilor, nemultumiti ca li se ia &#8222gura de oxigen” de sub fereastra.

                  Locatarii de pe scara C a blocului 3 de pe strada Ana Ipatescu incearca, in ultima clipa, sa il impiedice pe un vecin sa distruga spatiul verde din spatele blocului. Ei spun ca sunt constienti ca au sanse minime de reusita, dar spera ca macar semnalul lor de alarma sa declanseze o reactie a autoritatilor. &#8222Dispare spatiul verde din oras, iar cei care vor suferi nu suntem numai noi, persoanele varstnice, ne-a declarat indignata Tinca Mocanu, una dintre locatare. Persoana care a inceput sa distruga deja spatiul verde a spus ca va construi un cabinet medical in apartamentul 2 si ne-a cerut acordul pentru asta. Am semnat. Am fost, de asemenea, de acord sa faca o intrare de doi metri patrati. Pe 9 noiembrie, a inceput lucrarile si am vazut ca a insemnat o parcela de 33 metri patrati din spatiul verde”. Locatarii spun ca indignarea lor este &#8222pana la Dumnezeu”, caci ingrijesc spatiul verde de 40 de ani, de cand s-a construit blocul si nu vor sa accepte construirea acestor &#8222buncare care iau aerul si care apar ca ciupercile dupa ploaie in tot orasul”.

                  Extindere cu acte in regula

                  Proprietarul spatiului, Valeriu Luca, spune ca are toate documentele in ordine, ca a obtinut aprobarea pentru extindere in mod legal. &#8222Daca locatarii nu stiu ce inseamna extindere… Pot dovedi cu tabelul ca au semnat pentru acces si extindere. Eu vreau sa traiesc in buna vecinatate cu eu ei, dar mi se pare exagerata aceasta panarama”.

                  Ionut Tomescu, purtator de cuvant la Primaria Bacau, a declarat ca &#8222persoana fizica” a respectat toate prevederile legale si are toate avizele pentru a face extinderea. &#8222Are si acordul vecinilor, au semnat in fata notarului. Am citit personal capul de tabel si au fost de acord cu calea de acces si cu extinderea”, a precizat Ionut Tomescu. Locatarii sustin insa ca a fost modificat capul de tabel si ca ei au semnat doar pentru acces de doi metri patrati, nu pentru extindere.

                  Solutia este descatusarea orasului

                  Ultima speranta a acestui grup de locatari era ajutorul &#8222celor de la Mediu”. Se pare insa ca autoritatile de mediu sunt legate de maini si de picioare de legislatie. &#8222Prin spatiu verde sunt desemnate in Regulamentul planului urbanistic general parcurile si zonele de agrement, ne-a declarat Corina Pricope, director executiv al Agentiei pentru Protectia Mediului Bacau. Spatiile din jurul blocurilor sunt considerate domeniu public, nu spatiu verde. Ele sunt gestionate de consiliile locale, iar primariile emit certificatul de urbanism, nefiind necesar acceptul nostru”.

                  Petru Placinta, presedinte al Comisiei de urbanism din Consiliul Local (CL) Bacau, nu este de acord cu &#8222sufocarea orasului”, dar in anumite cazuri cererile de extindere sunt aprobate de CL. &#8222De principiu, am fost de acord sa dam posibilitatea asta farmaciilor, cabinetelor medicale si notariale, care asigura servicii pentru populatie, precum si in cazurile sociale cu totul speciale. Nu exclud presiunile politice, nici cele care vin din relatiile umane”. Petru Placinta sustine ca nu e corect sa se construiasca pe spatiul verde fara stiinta si acordul locatarilor. &#8222Categoric trebuie sa existe consimtamantul tuturor locatarilor, nu doar a 80 la suta dintre ei”. Solutia este extinderea municipiului, si nu extinderea apartamentelor. &#8222In calitate de presedinte al Comisiei de urbanism am spus ca nu este posibil sa mai mergem asa. Vom gasi bani pentru noul PUG al Bacaului ca sa descatusam orasul si sa cautam solutii de extindere spre Cartierul CFR, Magura si Letea Veche. Asta ar crea o alta viata, un alt dinamism”.

                  Scris de Doina MINCUSilvia PATRASCANU

                  Ultimul amical al anului pentru „tricolori”/Romania-Coasta de Fildes (azi, ora 19.00, in direct pe TVR2)

                  Trebuia sa fie Norvegia. Adica &#8222barajul” pentru calificarea la Mondialul din Germania. Sau macar Argentina. Adica un amical de lux. Este doar Coasta de Fildes. In ultimul meci al anului-doar amical, din pacate-Romania va intalni Coasta de Fildes, la Le Mans, in Franta. &#8222Este un test pentru noi. Un test important, atat prin prisma adversarului, care numara jucatori buni in lot, cat si pentru omogenitatea la care mi-as dori sa ajunga echipa noastra”, a declarat selectionerul Victor Piturca. Intr-adevar, Coasta de Fildes, calificata in premiera la Campionatul Mondial, prezinta jucatori importanti. Care activeaza in campionate de prim rang. Domoraud (Creteil), Meite (Marseille)Dindane (Lens) si Traore (Le Havre) joaca in Franta, Kolo Toure (Arsenal) evolueaza in Anglia, in timp ce Guy Demel activeaza in Germania, la Hamburger SV. Peste toti sta insa Didier Drogba. &#8222Varful” lui Chelsea este unul dintre cei mai in forma atacanti ai momentului. Ramane insa de vazut daca selectionerul ivorienilor, Henri Michel va utiliza in meciul din aceasta seara prima garnitura. Dupa cate se pare, fostul internationalul francez este tentat sa-si menajeze cea mai mare parte din jucatorii de baza in vederea unui alt joc de pregatire. E vorba de partida-test de miercuri, impotriva Italiei.

                  Daca Michel ar putea tine pe tusa o serie de titulari, in schimb Victor Piturca va recurge la serviciile celor mai in forma jucatori. Nu lipseste nimeni. Nici Mutu. Nici Chivu. Nici Dorinel Munteanu, ultimul mohican al &#8222generatiei de aur”. &#8222Tricolorii” au ajuns in Franta joi, dupa ce la mijlocul saptamanii au bifat un joc de verificare in compania Sportului ll. Un adevarat galop de sanatate (15-0), care a scos in evidenta pofta de gol a lui Ionut Mazilu. Atacantul Sportului Studentesc va face pereche in atac cu Adrian Mutu, cei doi urmand sa fie sustinuti de o linie mediana formata din patru jucatori. Dupa toate probabilitatile, Romania va incepe jocul contra Coastei de Fildes in urmatoarea componenta: Lobont-Badoi, Tamas, Chivu, Rat-Nicolita, Paraschiv, Cocis, D. Munteanu-Mazilu, Mutu.

                  Scris de Dan SION

                  Din cauza lipsei banilor, / Centrul de zi de la Orbeni si-a inchis portile

                    Situatie de-a dreptul dramatica la Centrul de Zi din comuna Orbeni: salariatii nu si-au luat lefurile de mai bine de trei luni, iar cei 20 de copii beneficiari au fost trimisi acasa, inca de luni. Si totul din cauza lipsei de fonduri, dupa cum sustine directorul centrului. CJ si CL, care sunt obligate sa sustina financiar unitatea, paseaza raspunderea. Acest proiect, in pericol sa fie oprit, a costat 53.000 euro. „Nu stiu ce sa mai fac. La cine sa apelez. Avem urgent nevoie de un sponsor, ca sa iesim din acest an. Nu ne trebuie mai mult de 200 de milioane de lei&#8221, ne spune, cu disperare in glas, Ion Tabacaru, director la Centrul de Zi Orbeni. Inaugurat cu mare tam-tam la inceputul anului 2003, centrul a reprezentant pentru taranii saraci lipiti pamantului si pentru copiii lor un ajutor nesperat. Aici, la centru, nu mai putin de 20 de copii, cu varstele cuprinse intre 5 si 13 ani, se bucura cu adevarat de copilarie. Si asta pentru ca au tot felul de jucarii educative, sunt antrenati in jocuri interactive si beneficiaza de o masa calda la pranz si un supliment alimentar inainte de a pleca acasa. Cladirea in care functioneaza centrul are toate utilitatile in dotare si corespunde standardelor europene. Nu mai putin de 53.000 de euro au fost investiti in imobil, bani obtinuti printr-un program Phare. „Toate ar fi bune si frumoase in continuare daca am avea bani ca sa ne desfasuram activitatea. Pentru anul curent am primit doar 400 milioane lei de la Consiliul Judetean, mult prea putin pentru nevoile noastre. Suntem sase angajati de toti, dar nu ne-am luat salariile de cateva luni, mai exact din septembrie. Am epuizat toate fondurile, motiv pentru care, saptamana aceasta am inchis portile centrului. Nu mai putem primi copiii la noi pentru ca nu avem cu ce sa le asiguram masa. Nici benzina nu avem ca sa ii aducem pe copiii din satul Scurta, aflat la 12 kilometri departare de centru. Ar fi nevoie de un sponsor pentru ca bani de la comunitatea locala nu cred ca vom primi&#8221, a precizat Tabacaru. Situatia dramatica existenta la Centrul de Zi din Orbeni este cunoscuta de conducerea Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC). Sorin Barladeanu, director general adjunct, afirma ca, la rectificarea bugetara din aceste an, exista toate sansele ca centrul sa mai primeasca fonduri. „Mai mult decat atat, la inceputul anului s-a convenit ca fondurile sa fie asigurate de Consiliul Judetean si Consiliul Local din comuna. Din cate stiu eu, Consiliul Judetean si-a achitat promisiunile. Cred ca probleme cu banii sunt din cauza Consiliului Local din Orbeni. Insa, cu siguranta se vor gasi solutii pentru functionarea acestui centru&#8221, sustine Barladeanu. Din pacate, Centrul de Zi este ajutat in acest moment doar cu asigurari. „Toata lumea sa stea linistita, declara Angela Bogea, vicepresedinte al CJ Bacau. Vom face o rectificare de buget luna aceasta si vor primi bani, cu prioritate, institutiile de asistenta sociala&#8221. Viorel Fantu, primarul din Orbeni, nu e la fel de increzator. „Am avut si avem mari necazuri cu Centrul de zi, sustine el. CJ trebuie sa dea bani pentru functionarea lui de la bugetul mare. In ianuarie 2005, noi am cerut 600 de milioane lei, dar am primit numai 400. Saptamana trecuta am informat CJ, dar ni s-a spus ca trebuie sa mai contribuie si comunitatea locala. Ce bani are comunitatea locala, cred ca stiti si dumneavoastra. Ne-ar mai trebui 3 miliarde de lei pe 2005 pentru salarii, investitii in derulare si altele. Fara Centrul de zi&#8221. Asadar, un proiect care apropia judetul Bacau si comuna Orbeni, in privinta serviciilor sociale si a respectarii drepturilor copilului, de Uniunea Europeana, va muri. Zeci de mii de euro sunt ca si pierduti. 20 de copii care abia au descoperit ce inseamna o viata normala – trei mese pe zi, jucarii, carti, educatie – se vor intoarce la lipsurile de care nu sunt vinovati. Scris de Carmen SERBAN/ Silvia PATRASCANU

                    Control anti-SIDA în cabinetele stomatologice / Viața pacienților, la mâna dentiștilor

                      Inspectorii Sanitari de Stat din cadrul Direcției de Sănătate Publică au demarat un control în cabinetele stomatologice din județ. Acțiunea a fost impusă de o adresă a Ministerului Sănătății, care s-a sesizat în urma unui reportaj de televiziune ce prezenta povestea unei femei bolnave de SIDA. Aceasta susținea că a contractat virusul HIV în timpul unei intervenții la stomatolog.

                      Ca urmare a materialului de presă, inspectorii sanitari au fost alertați și au început să verifice cabinetele stomatologice, atât publice, cât și private. „Se urmărește mai ales modul în care se respectă regulile de sterilizare a instrumentarului”, ne-a declarat dr. Dana Marcu, șef al Inspectoratului Sanitar de Stat Bacău. „Asta nu înseamnă că nu vom verifica respectarea generală a normelor de igienă.”

                      Inspectorii vor verifica dacă se respectă etapele necesare de decontaminare, predezinfectare și curățare a instrumentarului, dacă se respectă durata sterilizării și dacă în registrul special este menționată data sterilizării.

                      Din păcate, pacienții cabinetelor stomatologice nu au nicio posibilitate de a se asigura că instrumentarul folosit de asistenți și medici este corect sterilizat. Ar putea, eventual, să citească eticheta de pe capacul recipientelor în care se păstrează trusele. Pe aceste etichete sau banderole sunt notate informații precum data sterilizării, conținutul cutiilor, temperatura la care s-a efectuat sterilizarea, durata, rezultatul indicatorilor chimici, semnătura persoanei responsabile cu sterilizarea și eventualele observații.

                      „Este imposibil pentru pacienți să se asigure că nu sunt în pericol”, a mai spus dr. Marcu. „Nu pot decât să meargă pe încredere. Medicii sunt, în general, interesați să păstreze curățenia în cabinete și să respecte normele de sterilizare, deoarece altfel riscă să își piardă dreptul de liberă practică și, implicit, veniturile.”

                      Dr. Marcu a adăugat că stomatologii solicită frecvent serviciile DSP pentru analize în cabinete, în scopul evitării infecțiilor specifice. De asemenea, aceștia își procură dezinfectante de ultimă generație, care sunt mai eficiente decât obișnuitul alcool de 90 de grade, folosit în trecut, și nici nu deteriorează instrumentarul.

                      Bineînțeles, există și excepții, iar acest control urmărește tocmai identificarea stomatologilor care pun în pericol sănătatea pacienților.
                      Scris de Doina Mincu

                      Dihotomia unei experiente artistice / Parisul a dezbinat artistii plastici bacauani

                      Excursia facuta la Paris de un grup de artisti bacauani, sub coordonarea directa a scriitoarei Angela Calapod, a trezit multe polemici in Bacau si in strainatate. Gestul artistilor plastici Cristina Ciobanu si Carmen Poenaru de a parasi grupul si implicit expozitia, invocand conditiile in care au fost cazate, si decizia lor de a face publica realitatea acestor fapte, au provocat intense nemultumiri in randul colegilor cu care plecasera la Paris. Intorsi in Bacau, artistii plastici Vasile Craita Mandra, Marius Craita Mandra si artistul fotograf Viorel Cojan prezinta o realitate total diferita a experientei pariziene.

                      Expozitia artistilor bacauani, un succes parizian

                      Chiar daca spun ca inceputul excursiei a fost sub asteptari, Viorel Cojan si Vasile Craita Mandra subliniaza happy-end-ul acestei istorii pariziene, expozitia organizata de Angela Calapod, eveniment la care au participat inalti demnitari. „Nu se compara inceputul cu finalul. Pe cat de rece si balbait a fost inceputul, pe atat de calda si patetica a fost ultima parte si apoi despartirea. Spatiul expozitional era chiar frumos. Ceea ce au povestit fetele este alta imagine. Ele au exagerat. Ce a fost mai apoi a fost peste asteptarile noastre, caldura cu care a fost primita expozitia, cum a iesit vernisajul. Fetele au facut toate declaratiile acelea pentru a avea o scuza foarte clara a dezertarii lor. Daca noi veneam si spuneam ca a fost bine, cadeau rau ele”, declara Vasile Craita Mandra. Artistii bacauani Dumitru Macovei, Ion Mihalache, Vasile Craita Mandra, Marius Craita Mandra si Viorel Cojan au expus in Paris in trei spatii diferite: in doua galerii, dintre care una a Asociatiei &#8222La Vache Bleue”, unde au si dormit artistii bacauani (&#8222Cu lucrarile pe pereti, noi ne simteam ca niste faraoni intr-un templu pictat” – Viorel Cojan) si in holul Hotelului Ibis din Paris. La vernisajul artistilor bacauani au fost prezenti Horea Badescu, atasatul Ambasadei Romaniei in Franta, Daniela Popescu, vicepresedinte si secretar general din partea Federatiei Europene a Asociatiilor si Cluburilor Internationale UNESCO, Mihai Vornicu, din partea Bibliotecii Nationale a Frantei, istoricul Gabriel Badea Paun si Serban Cantacuzino, presedintele Fundatiei &#8222Cantacuzino” din Paris.

                      Artistii barbati reproseaza pictoritelor tradarea si dezertarea

                      Viorel Cojan si Vasile Craita Mandra dau dreptate pana la un punct pictoritelor Carmen Poenaru si Cristina Ciobanu, care au decis sa paraseasca grupul, dar spun ca, totusi, „fetele&#8221 au exagerat, ba mai mult le reproseaza ca au tradat misiunea excursiei si i-au lasat balta sa duca singuri greul expozitiei. „Am anticipat ca vor nemultumite. Nu puteau fi multumite in atmosfera aia, recunosc. Nu puteau niste fete sa doarma pe jos&#8221, a declarat Viorel Cojan. Pe mine nu m-au afectat conditiile. Aveam de castigat atat de mult, incat conditiile de acolo mi s-au parut un moft. Eram la Paris. Puteam sa vad atatea lucruri. Expozitia era un obiectiv artistic al grupului la care au aderat si Cristina si Carmen. Actiunea era anuntata la Ambasada Romana. Si ambasadorul trebuia sa vina. Ele au un alt statut. Stiu. Au expus in alte conditii. Pe ele le-a socat exotismul acestei experiente. Eu am putut sa ignor ambientul. Daca nu ignoram… Mi-am impus sa nu vad, ca daca vedeam ma imbolnaveam de hepatita. Puse cap la cap, noi, niste oameni bine intentionati, ajutati de Angela aici si de Prefectura sa putem vinde, sa ajungem la Paris, ne-am trezit acolo cu o situatie nu extraordinara, acceptabila din punctul de vedere al barbatilor, acceptabila, in ideea puternicei compensatii pe care o aveam, cunoasteam niste artisti, viata lor&#8221. Vasile Craita Mandra sustine spusele lui Viorel Cojan: „Au spus ca nu le intereseaza. Cristina a avut o idee extraordinara, sa pictam panzele acolo. Supararea lor nu a avut margini. Retragandu-se fetele si cu lucrarile aduse din tara, nepictandu-si panzele, a trebuit ca noi sa facem un efort si sa pictam in locul lor. Nu trebuiau sa se supere pe noi ca nu le-am condus. Pentru ca noi a trebuit sa muncim sa si pictam sa si panotam. Noi nu am vrut sa renuntam la actiune. Aici s-a produs divortul dintre fete si noi&#8221.

                      &#8222I-am spus sa nu se mai intoarca la Bacau!&#8221

                      Lucrul asupra caruia cad de acord mai toti artistii care au reprezentat Bacaul la expozitia de la Paris este sentimentul pe care-l au acum, post factum, fata de Angela Calapod, organizatoarea excursiei. &#8222I-am spus sa nu se mai intoarca in Bacau, n-are ce cauta aici!, declara artistul fotograf Viorel Cojan. Ii reprosez mai ales ca nu a acordat destula atentie detaliilor. Cel mai mult a gresit fata de fete (Carmen Poenaru si Cristina Ciobanu, n.r.). Ce mi se pare dramatic aici: scindarea produsa de o problema personala generata de Angela Calapod care n-a fost in stare sa gestioneze corect si cu mare atentie cazarea noastra acolo. Asta i-o reprosez din start. Ii reprosez ca nu a acordat destula atentie detaliilor. Ce a gresit a fost fata de fete. Nu le trimiti la marginea Parisului&#8221. Si artistul plastic Vasile Craita Mandra este de parere ca in organizare au aparut disfunctionalitati: „S-a dus Macovei sa vada spatiul acela insalubru in care au dormit fetele. Asta a fost gafa mare a doamnei Angela&#8221. Marius Craita Mandra spune, insa, ca el ar repeta excursia in Franta, in aceleasi conditii cu toate ca declara si el ca &#8222in primele doua zile, la atelier, a fost mai nasol, la galerie a fost alta viata”. Organizatoarea Angela Calapod afirma ca artistii bacauani stiau inca de la plecare de conditiile de cazare din Paris. Aceasta declara a ca a oferit celor doua pictorite conditii mai bune de cazare dar ca ele au refuzat sa se desparta, cerand sa fie cazate impreuna intr-o garsoniera pe care sa n-o imparta cu un eventual proprietar al spatiului. &#8222Mi-am consumat in aceasta excursie nervi, sanatate, timp. Numai cat am avut de alergat sa pun totul cap la cap! Eu am mai avut o experienta cu ele in 2002. Ca dovada sunt singurele care s-au suparat. Ceilalti au spus: „.

                      &#8222Daca femeia era barbat, nimic rau

                      nu s-ar fi intamplat”

                      Toata aceasta istorie pariziana, cu clipele sale de lumina dar si de intuneric sufletesc, are la baza si o semnificatie filosofica, cu sensuri dihotomice. Fiecare are dreptate in felul sau. Sau cel putin asa pare. Realitatea e undeva pe ala mijloc si numai cei care au trait experienta stiu ce a fost cu adevarat. „Stiam. Noi stiam la ce sa ne asteptam. Stiam ca nu ne ducem sa ne intalnim cu un grup de francezi, declara Viorel Cojan. Ca barbati avem alta perspective in legatura cu confortul. Si relatia dintre datorie si fapte este un lucru care a fost abordat barbateste. Noi am anticipat reactia lor. . Eu am spus. Barbatii au o psihologie pe care femeile trebuie s-o inteleaga. Nu confortul ne caracterizeaza pe noi. Ce reprosez fetelor este ca n-au rezistat psihic la acest complex de factori. Le credem ca erau obosite, dezamagite, dupa ce au carat bagaje de aici, colo. Dar din colegialitate nu trebuia dezvaluit acest lucru. Era o chestie intre noi, chiar daca era asa cum au spus ele. Dar n-a fost asa. Aveam la 20 de metri Parisul. Aveam un anganjament fata de Prefectura. Pe fondul nemultumirii lor, nu trebuia sa spuna asta despre colegii lor, ca s-au coborit sub demnitatea lor. Noi ca barbati am primit asprimea locului de acolo altfel. E si o diferenta de statut intre noi: femei – barbati, plus de alura artistica. Ele au un alt statut. Dar trebuia sa ia o hotarare care sa nu afecteze actiunea si sa ne loveasca si pe noi&#8221.

                      Povestea micutei Columbii din Paris

                      Locul in care artistii bacauani au fost gazduiti a fost perceput diferit de artistii bacauani. Daca atelierele construite sub podul parizian nu au cucerit pe pictoritele Carmen Poenaru si Cristina Ciobanu, acelasi loc le-a prilejuit artistilor barbati experiente de neuitat. „La Vache Bleue este o micuta Columbie in mijlocul Parisului, un loc in care emigrantii columbieni artisti si-au creat o patrie sentimentala. Stau impreuna, mananca impreuna. Au ramas cu caracteristice etnice care le-a determinat viata. In sensul in care ordinea, curatenia nu este cea mai mare virtute a lor. La ei era un vacarm multicolor si dadaist care din perspectiva noastra se poate numi dezordine si mizerie. Se poate numi, dar nu era. Asta am inteles in timp. Prima noastra impresie a fost destul de proasta. Am fost putini socati. Ne-a socat. Vasile (Craita Mandra, n.r.) avea niste umeri destul de ridicati. Ne-au trebuit cateva zile sa vedem cine sunt ei, ce vor si unde am venit de fapt. Eram putin surprinsi. Ne asteptam totusi la o primire. Cand am ajuns acolo tinta era ziua si ora vernisajului. Nu ma puteam duce la Paris cu un ascendent. Ma duceam cu un descendent. Ma duceam la Paris, din Bacau. Ceilalti au mai fost la Paris eu n-am fost. Eram foarte marcat. Asteptam cu extraordinar de multa nerabdare sa ajungem acolo. Dezamagit am fost ca m-asteptam ca Angela sa faca mai mult pentru confortul nostru. Am lucrat si afara, pentru ca nu era loc acolo&#8221, spune Viorel Cojan. Si experienta gastronomica i s-a parut artistului fotograf Viorel Cojan o experienta interesanta. „Era o mancare rustica. Am mancat lucruri pe care nu le-am mancat niciodata in fiecare zi. O mancare facuta cu manioc, cu legume, cu carne de porc si aici a interpretat Cristina ca ar fi zis ca e mancare pentru porci dar era cu porc. Totul arata ca facut la fata locului. Arata ca undeva intr-o tabara de munte, nu s-a pus problema designului. Aveam tot timpul pe masa avocado, banane, smochine. S-au straduit sa ne faca mancare specific columbiana. Era intr-adevar rustica”.

                      &#8222Avem un box-office&#8221

                      Artistul plastic Cristina Ciobanu isi mentine declaratiile referitoare la „experienta parisiana&#8221: „Opinia mea era referitoare la conditiile de cazare si la tratarea noastra sub orice demnitate. Am fost in Elvetia, India, Venetia, Roma. Peste tot am fost tratati civilizat. Nu putem merge sub standard. Avem un box-office. Faptul ca am ales sa mergem la hotel, pe banii nostri, e clar ca nu s-a putut locui unde era programat sa fim cazate. Am reprezentat un oras, o tara. Nu poti fi tratat asa. Vina apartinei organizatoarei Angela Scarlat. Noi nu ne-am dus ca turisti, ne-am dus ca artisti. Noi nu n-am contestat calitatea de artisti a colegilor nostri. Vorbeam de cazare. Acolo, unde trebuia noi sa dormim, artistii columbieni nu dormeau niciodata. A fost o lipsa de respect la adresa noastra. Daca ei, colegii mei, s-au simtit bine, e treaba lor, e ok&#8221. Aceeasi opinie a fost impartasita si de artistul plastic Carmen Poenaru: &#8222Eu nu m-am dus ca turist la Paris. Am plecat ca un artist care se duce sa faca o treaba serioasa. Daca voiam sa vad Parisul, ma duceam printr-o agentie si nu ma costa atat. Nu era nevoie sa bat drumul pana la Paris ca sa gasesc o situatie sub prezentarea care ne-a fost facuta. Asta a fost indignarea mea. Trebuia sa ni se prezinte clar conditiile din tara. Am platit telefonul 3 milioane 700 de lei vechi factura la telefon sunand sa putem face rost de un bilet de intoarcere in tara, pentru ca Angela a ales niste bilete speciale care nu puteau fi schimbate. Nu am avut nimic cu colegii mei, ci cu Angela. Eu am luat atitudine si pentru ei&#8221.Scris de Laura HUIBAN

                      Acuzatii de fals si uz de fals \ Scandal la Economic

                        Tensiunile la Colegiul Economic &#8222Ion Ghica&#8221din Bacau au luat aploare inca din luna mai a acestui an. De fapt, dupa unele informatii, &#8222atmosfera neplacuta, mai bine spus tensionata&#8221 dureaza inca de la inceputul anului 2005. &#8222Un grup de profesori&#8221, &#8222Un grup de cadre didactice&#8221 au inaintat Inspectoratului Judetean Scolar, inspectorului general mai multe referate si sesizari, in care erau semnalate deficiente in activitatea directorului Colegiului, Ovidiu Cojocaru, cat si a Consiliului de Administratie.

                        Una din acuzatiile grave se refera la faptul ca s-au facut transferuri ale unor elevi cu incalcarea Ordinului 4747 al MEC, sectiunea 7, Transferul elevilor. Se cerea atunci Inspectoratului Scolar sa se cerceteze un Proces verbal de la sedinta CA din 14 ianuarie 2005, &#8222deoarece se consemneaza ca s-ar fi aprobat transferul unor elevi de la alte scoli, desi membrii CA nu au specificat ca au aprobat transferurile&#8221. Se mai afirma ca PV este incomplet, cu spatii libere (11 randuri intre ultimul elev transferat si semnaturile membrilor CA. &#8222Este vorba de transferul, cu aprobarea directorului, a unor elevi de la alte scoli, cu incalcarea grava a unor prevederi din regulamentul de functionare a invatamantului preuviversitar&#8221. La art. 126 din Regulament se spune clar: Elevii din clasa a IX-a se pot transfera numai dupa primul semenstru, daca media de inscriere din liceu este cel putin egala cu media ultimului intrat la specializarea la care solicita transferul&#8221. La Colegiul Economic au fost transferati, de la alte scoli, cel putin opt elevi ale caror medii sunt sub media clasei la care a fost transferat. Nu dam numele elevilor, insa la sediul Colegiului, dar si la Inspectoratul Scolar exista aceasta situatie. In aceeasi nota ni se aduce la cunostinta ca alti elevi au fost transferati si trecuti in cls. a X-a fara sustinerea examenelor de diferenta, ceea ce ar fi trebuit sa se intample in septembrie 2004. Si pentru a completa tabloul unor asa-zise nereguli, pentru aceeasi elevi s-au prezentat adeverinte medicale abia in septembrie 2005, insa fara a avea avizul Comisiei Judetene, ei nu sunt in evidenta cabinetului medical al scolii si nici nu figureaza in evidenta scolilor de unde provin cu afectiuni din diagnosticul din adeverinte. La acest punct, doar o comisie specializata poate face lumina si stabili daca reclamatiile se confirma. Cat priveste prima neregula, aceasta este confirmata si de Procesul Verbal incheiat in ziua de 19 octombrie 2005, de comisia de cercetare a ISJ de la Colegiul economic &#8222Ion Ghica&#8221, constituita conform deciziei nr. 2588/22.09. 2005, semnat de Stela Onica, ca presedinta, Maria Gheorghiu, Lilica Budaca, Mihaela Dughiri, Adriana Costandache si Chiriac Manole – lider de sindicat.

                        Acuzatii de fals si uz de fals

                        S-a scurs multa cerneala si nervi si pentru a stabili veridicitatea unor semnaturi de pe Catalogul cu rezultatele examenului de competente profesionale – liceu, specializarea &#8222tehnician in domenii financiare si contabile&#8221, sesiunea mai 2004. Cu ocazia unor verificari ale ISJ, directorul Cojocaru prezinta comisiei catalogul cu 36 de pagini, sustinand ca prof. Elena Vrabie a semnat atat la rubrica presedinte, cat si la cea de profesor examinator, ceea ce contravine legii. Prof. Vrabie sustine ca ea a semnat pe documentele originale numai la pozitia &#8222presedinte&#8221, insa in cataloagele prezentate comisiei figureaza si la rubrica &#8222profesori examinatori&#8221. In acelasi timp, presedinta nu-si recunoaste semnaturile de pe catalog, &#8222ele au fost contrafacute, nu sunt executate de mine, deci sunt false&#8221. Cum s-a ajuns la aceasta situatie este greu de spus.

                        Directorul Cojocaru se spala pe maini

                        Directorul Ovidiu Cojocaru nu pare a avea scrupule, el spalandu-se pe maini precum un personaj celebru din Biblie. &#8222In ceea ce priveste transferul elevilor respectivi, printre membrii Consiliului de Administratie care au aprobat acest lucru se afla si d-na Elena Vrabie, asa ca vina nu-mi apartine. De ce nu s-a opus atunci? Parerea mea este ca s-a respectat art. 126 din Regulamentul de organizare si functionare a unitatilor de invatamant preuniversitar. Scrie ca transferurile pentru cazuri medicale se aproba pe baza avizului comisiei medicale judetene? Asa s-a procedat&#8221, sustine Ovidiu Cojocaru. Din pacate, domnia sa ignora un lucru esential, prima parte a acestui articol, conditie &#8222sine qua non&#8221 pentru efectuarea transferului: &#8222Elevii din clasa a IX- a se pot transfera numai dupa primul semestru, daca media lor de inscriere la liceu este cel putin egala cu media ultimului intrat la specializarea la care solicita transferul&#8221. De cand 7,70 este o medie mai mare ca 8,50? Transferul numai pe linie medicala, fara nici o legatura cu media, nu-si are rostul. Referitor la faptul ca directoarea Elena Vrabie a figurat pe trei state de plata si a incasat trei indemnizatii la examenul de sustinere a proiectului de specialitate in cadrul examenului de obtinere a certificatului de competente profesionale, directorul Ovidiu Cojocaru a adoptat aceeasi pozitie. &#8222Conform Ordinului MEC, nr. 4330/2002, art. 12, al. 2, la incheierea examenului, dosarul comisiei de examinare va fi predat de presedintele comisiei, sub semnatura, secretarului unitatii de invatamant. Deci n-am nici un amestec. Originalul se afla la ISJ&#8221, spune directorul. Asadar, pentru moment, n-am putut vedea daca semnaturile Elenei Vrabie au fost sau nu falsificate pe o copie. Culmea e ca directorul Cojocaru a semnat statele de plata ca…primarul. Daca Elena Vrabie nu avea voie sa fie trecuta pe cel al profesorilor examinatori, pentru ca fusese presedintele comisiei, de ce n-a taiat-o si a semnat statul de plata? &#8222Nu stiam ca d-na Vrabie este presedinte de comisie!&#8221, afirma directorul starnind nedumerire. Nu-i mai putin adevarat ca si Elena Vrabie s-a complacut in a primi 520.000 lei care nu i se cuveneau, ca profesor examinator, suma nefiind restituita nici pana astazi. &#8222Am fost trecuta din eroare pe acel stat de plata&#8221, se disculpa directoarea.

                        Se mai constituie o comisie

                        Inspectorul general al ISJ, Radu Ababei, nu a ramas surprins atunci cand i-am prezentat cazul. &#8222Eu si conducerea Inspectoratului cunoastem foarte, foarte bine ceea ce se intampla la Colegiul Economic. Au fost acolo mai multe comisii, insa lucrurile nu sunt inca pe deplin lamurite. Am pe birou mai multe sesizari. Astazi (ieri s.n.) am stabilit ca ultimul raport sa fie prezentat membrilor Consiliului de Administratie si vom constitui o noua comisie de cercetare. Profesorii din Colegiu in loc sa se ocupe de problemele scolii fac reclamatii si rapoarte. Eu nu dau verdicte, insa vina, se pare, se poate imparti la cei doi directori implicati. Va promit ca intr-o saptamana lucrurile se vor lamuri si vom putea sa prezentam ziarului masurile luate. Atat, doar de o saptamana mai avem nevoie.&#8221

                        Comisie, comisie

                        O parte dintre profesori se intreaba cine va conduce noua comisie. Surse din inspectorat ne-au spus ca situatia de la Colegiul Economic este dificila, este chiar exploziva, deoarece unele acuzatii ar putea intra in sfera penalului. O intrebare tot am putea formula: de ce s-a tergiversat atata timp rezolvarea acestor diferende, in conditiile in care ele sunt cunoscute de la inceputul anului. Ca sa nu mai amintim si de faptul ca pe lista neregulilor se mai afla inca multe aspecte, semnalate, de altfel, inspectoratului. Sa speram ca acest caz nu va intra in sfera politicului, deoarece el are un caracter strict profesional si de management.

                        Scris de Gheorghe BALTATESCU Dan MINDIRIGIU

                        Maratonul electoral al lui Gheorghe Popescu a ajuns ieri la Bacau \ Un Baci grabit, in capul mesei

                        Venirea lui Gheorghe Popescu in Bacau a creat un pic de valva, ceea ce inseamna ca difuzoarele din mass-media ale fostului international si-au facut datoria. Ieri dimineata, pe culoarele Prefecturii, ziaristii umblau sa-si faca repede treaba – adica sa consemneze actiunea electorala a Baciului, iar cativa oameni de fotbal asteptau in zadar sosirea candidatului la sefia FRF. Ceea ce nu stiau intarziatii era ca Gheorghe Popescu purta discutia cu reprezentantii cluburilor locale in biroul presedintelui Consiliului Judetean, Dragos Benea. Fara jurnalisti, probabil pentru ca mesajul lui Gica Popescu sa nu fie intrerupt, influentat sau interpretat. Cand toti reprezentantii au ajuns in biroul lui Dragos Benea, ziaristii au fost anuntati ca abia la ora 11.00 va fi si conferinta de presa. Aruncand in aer cateva intrebari fanteziste si gasind tot ei raspunsuri comice, condeierii – intre care si reprezentanti ai cotidienelor si televiziunilor bucurestene – s-au retras fiecare la carciuma lui. Nu prea le-a tihnit consumatia, deoarece au fost anuntati telefonic ca summit-ul s-a terminat, iar Gica Popescu doreste sa plece cat mai repede la Focsani, pentru a &#8222rade&#8221 cat mai repede si judetul Vrancea. Reprezentantii cluburilor au iesit cu o mina cam neutra, nici entuziasmati, dar nici reticenti. &#8222Ce-a fost?&#8221. &#8222E! Si voi acuma. Am vorbit si noi una, alta…&#8221. Pana la urma, fiecare a susotit prin colturi, cu prietenii de incredere din presa. Din partea FCM Bacau au participat presedintele Gheorghe Chivorchian si seful centrului de copii si juniori al clubului, Ciprian Panait de la divizionarele &#8222C&#8221 Aerostar, Willy si Pambac au fost chiar presedintii Doru Damaschin, Vasile Paun si Dorinel Apostol n-au lipsit din peisaj Asociatia Judeteana de Fotbal, prin noul presedinte Valerian Voicu si nici CSS Bacau, prin &#8222chinezul&#8221 Mircea Pana si fostul sau coechipier Ion Ursache ca de peste mari si tari au venit Vasile Ailincai, primarul Moinestiului – in calitate de reprezentant al Petrolului, si – nu se stie cum – cineva de la Laminorul Roman.

                        Conferinta de presa a inceput cu o jumatate de ora mai devreme. &#8222Am vrut sa fiu cunoscut si altfel decat cum eram pe gazon&#8221, a explicat Gica Popescu scopul turneului sau electoral prin tara. &#8222Vreau sa explic si sa atrag atentia asupra capcanelor diabolice pe care le intinde Mircea Sandu. Eu, de fapt, nu ma lupt cu el, ci cu un intreg sistem care face rau fotbalului romanesc&#8221, a spus craioveanul de mai multe ori. Problema unui program concret nu prea s-a pus, din cauza ca Gica Popescu a preintampinat chestiunea cu &#8222va fi mult de treaba, sunt foarte multe de facut la toate nivelurile pentru a putea progresa&#8221. Foarte amabil, candidatul a acordat si interviuri separate, a ascultat rabdator toate intrebarile si a raspuns calm. Singura data cand vocea i-a tremurat de nervi a fost cand s-a amintit de fratii Becali: &#8222Eu sunt Gica Popescu, fostul capitan al Barcelonei si am condus pe teren jucatori mari. Pe nimeni nu ma va stapani nimeni niciodata, asa ca astfel de aluzii incep sa ma supere&#8221. Inainte sa plece, Gica Popescu a declarat sus si tare ca nu va abandona fenomenul fotbalistic si nici lupta contra lui Mircea Sandu si compania, chiar daca nu va iesi presedinte. &#8222Imi voi conduce afacerile, dar voi fi cu ochii pe ei in continuare&#8221, a promis el.

                        Scris de Peter KELMANN

                        Greva de avertisment in institutiile publice / Functionarii au stat degeaba inca doua ore

                        Functionarii publici s-au tinut de cuvant si au declansat, ieri, greva de avertisment. Practic, timp de doua ore, aproape toate institutiile publice unde sunt angajati functionari publici, membri ai Alinatei Federative Sindicatelor Functionarilor Publici &#8222SED LEX”, au avut programul de lucru scurtat cu doua ore. Greva de avertisment s-a produs incepand cu ora 8.00 si a durat exact pana la ora 10.00.

                        Cum era de asteptat, protestul functionarilor publici i-a luat pe nepregatite pe multi bacauani care dis-de-dimineata s-au indreptat grabiti spre ghiseele Finantelor, spre directia de munca, de statistica si de pensii, vama sau Garda de Mediu. Au avut, insa, supriza sa constate ca usile institutiilor erau inchise. Romanul este, cand vrea, disciplinat. Nu s-a revoltat la vederea ghiseelor inchise. Dimpotriva, s-a asezat cuminte la coada si a asteptat sa treaca cele doua ore de greva. &#8222Nu ma deranjeaza. Este dreptul lor de a protesta. Doar traim in Romania, nu?”, spuneau contribuabilii veniti sa-si achite darile la stat. &#8222Nu sunt din Bacau, ci din Focsani. Daca asta este singura posibilitate de a-si cere drepturile, asta este. Protestul este legal, nu am ce sa comentez. Am venit de dimineata, am vazut ca este greva si am plecat sa rezolv alte probleme. Doua ore nu inseamna mult pentru mine, mai ales ca stiu cum se lucreaza in multe sectoare. Trebuie sa fim uniti, daca vrem sa ne castigam drepturile”, au spus alti bacauani.

                        &#8222Miscarea sindicala de astazi ar trebui sa fie un semnal de alarma pentru domnul Tariceanu. Am avut si un mars de protest la Bucuresti la care au participat 3.000 de functionari, am ajuns la Guvern, dar nu ne-a bagat nimeni in seama, nici macar un consilier al premierlui”, a declarat Dragomir Dulcescu, liderul local al sindicalistilor bacauani. Sindicalistii spun ca vinovat de aceasta greva este Guvernul Romaniei &#8222deoarece nu doreste solutionarea acestui conflict”. Protestatarii cer adoptarea unui sistem unitar de salarizare pentru functionarii publici si personalul contractual, asigurarea unei cresteri salariale cu 50 la suta pentru anul 2006. &#8222Premierul a mintit cand a declarat in presa ca functionarii publici au beneficiat in cursul anului de majorari salriale de 50 la suta. Am avut doar o crestere de 12 la suta prin Legea bugetului. Probabil ca dumnealui a luat in calcul si cresterile salariale ale parlamentarilor de la 30 la 70 de milioane”, a mai spus liderul Dulcescu. Sindicalistii spun ca, in prezent, salariul minim pe ramura este 4,1 milioane de lei.

                        &#8222Trebuie sa moara un coleg, daca vrem sa fim promovati”

                        Interesant e modul in care functionarii au ales sa protesteze. Astfel, in fata fiecarei institutii de stat s-au postat protestatari care aveau atarnate cartoane pe care erau scrise revendicarile functionarilor. &#8222Si noi avem copii la scoala sau facultate si nu avem cu ce le plati antretinerea si taxele. Utilitatile au crescut si din acest salariu trebuie sa le platim, trebuie sa mancam, dar si pretul alimentelor a crescut, si nu an ultimul rand pentru a ajuta guvernul sa poata suporta efortul financiar de aliniere a salariilor la standardul cerut de integrarea Romaniei an Comunitatea Europeana – utilitatile deja sunt aliniate. Cerem instituirea sistemului de avansare tip cariera, astfel ancat functionarii publici sa poata avansa pe propriul post. De 6 ani nu s-au facut avansari, suntem obligati sa asteptam ca un coleg sa se pensioneze, sa demisioneze, sau mai rau, Doamne fereste!, sa moara. Avem multi functionari publici care se apropie de varsta pensionarii si cu un asemenea salariu nu-si vor putea plati nici antretinerea din pensia pe care o vor obtine. Posibilitatea de a atrage tineri an corpul functionarilor publici creand o elita de profesionisti care sa fie an slujba statului, cetateanului si nu a partidelor si politicienilor. Cerem stabilirea unui program de lucru eficient, tinand cont de numarul mic de functionari publici, volumul mare de munca, de necesitatea respectarii timpului de odihna, dar si de timpul pe care al pierde cetateanul prin institutiile statului. Multe din institutiile statului au program de lucru diferit, iar cetatenul este pus an situatia de a pierde din timpul sau asteptand sa-si poata rezolva problemele, orele peste program pe care le efectueaza functionarul public care nu sunt platite si nici recuperate”.

                        Functionarii din Prefectura vor o lege a salarizarii

                        Functionarii din Prefectura, CJ si Primaria Bacau au lucrat ieri, intre orele 8 si 10. Ai fi zis ca nici nu exista sindicat in aceste instutii si impresia e foarte aproape de adevar. Nici in Consiliul Judetean (CJ), nici in Primaria Bacau nu este si n-a fost vreodata sindicat. Doar Prefectura are organizatie sindicala, dar si aceasta trebuie reorganizata, afirma Mioara Manea, presedinte. „Noi am fost afiliati la Uniunea Nationala a Functionarilor Publici. In acest an, uniunea s-a spart in mai multe federatii si nu ne regasim nicaieri&#8221. Catre Prefectura au venit cereri si din partea unor functionari din primariile rurale, dar, pentru a-i primi, trebuie schimbat statutul. In 2004, sustin functionarii, Catalin Mardare si Gabriel Vlase au facut presiuni pentru dizolvarea organizatiei. In aceeasi perioada au existat si incercari ale catorva salariati de a infiinta alt sindicat si nu e exclusa o legatura intre cele doua actiuni. Chiar daca, ieri, nu s-a facut greva, angajatii Prefecturii sunt de acord cu revendicarile exprimate de colegi. Cea mai arzatoare problema e retributia, care, in raport cu cea din tarile UE, e rusinos de mica. Salariul maxim pe care il poate primi un functionar public superior este 13 milioane lei brut. Un debutant are insa 4 milioane. „E foarte important sa apara o lege a salarizarii, pentru ca in Legea 161/2003 sunt stabilite niste incompatibilitati, a declarat Mioara Manea. Functionarii publici nu pot desfasura decat activitati didactice. Dar ce spune Constitutia? Ca fiecare om are dreptul sa munceasca. De ce as fi eu in conflict de interese daca as lucra ca jurist, sambata si duminica, la o firma de confectii? Daca suntem incompatibili, atunci sa fim salarizati decent&#8221.Scris de Florentin RADU / Silvia PATRASCANU

                        Bani sunt, mai lipsesc oamenii \ Criza de asistenti comunitari si mediatori romi

                          DSP nu reuseste sa angajeze mediatori romi si asistenti medicali comunitari. La concursuri nu se prezinta nici un candidat, iar acolo unde sunt solicitari apar piedici absurde. Bacaul ar putea pierde fondurile alocate pentru plata asistentilor comunitari si a mediatorilor romi. In acest timp, apar tot mai multe cazuri medicale grave din comunitatile defavorizate.

                          Directia de Sanatate Publica (DSP) are bani pentru salarizarea asistentilor medicali comunitari si a mediatorilor romi, dar nu reuseste sa atraga persoane dornice sa lucreze in sistem. Asistentii medicali comunitari au rolul de a asigura legatura, comunicarea dintre medicul de familie, autoritati si populatie, iar mediatorii romi inlesnesc relatiile cu comunitatea din care fac parte, identifica problemele medico-sociale cu care se confrunta aceasta si gasesc solutii, impreuna cu autoritatile locale si cele medicale. Suna extrem de bine, s-au facut eforturi, dar rezultatul este departe de a fi multumitor.

                          Piedici ridicole in calea angajarii mediatorilor

                          In anul 2002, judetul Bacau a primit aprobarea si bugetul pentru angajarea a sapte mediatori sanitari. Au intrat atunci in sistem cinci, dar doi dintre acestia au parasit ulterior postul plecand in Italia. Optiunea lor este perfect justificata, salariul unui mediator fiind mai mic de cinci milioane de lei pe luna. In acest moment, exista mediatori sanitari la Temelia, comuna Gura Vaii, la Moinesti si Buhusi. Zonele cu comunitate roma semnificativa sunt mai multe dar, in ciuda incercarilor, de trei ani incoace nu se reuseste identificarea unor persoane care sa ocupe posturile vacante de mediatori. Pentru anul 2005, DSP Bacau a primit 450 milioane de lei numai pentru salarizarea si decontarea cheltuielilor acestor mediatori. Banii se vor pierde daca nu vor fi cheltuiti. &#8222Ne chinuim sa angajam mediatori, dar cand credeam ca am reusit s-a ivit o noua problema, ne-a declarat dr. Carmen Rosculet, sef compartiment Asistenta mamei si copilului din cadrul DSP. Am identificat sapte posibili mediatori pentru Bacau, Comanesti, Valea Seaca, Berzunti, Poiana Negustorului, Plopana si Corbasca. Am aflat insa ca aceste persoane nu au cursuri de pregatire. E vorba doar de trei zile, dar nu-i putem angaja. Am luat legatura la Bucuresti, cu Asociatia Romani Cris, poate reusesc sa-i formeze rapid. Apoi, urmeaza trei luni de pregatire pe langa personalul medical. Ar fi pacat sa nu reusim angajarea lor si sa returnam banii la Ministerul Sanatatii&#8221.

                          DSP se roaga sa apara candidatii

                          Cu aceleasi probleme se confrunta DSP si in incercarea de a angaja asistenti medicali comunitari. Zilele acestea s-a dat a cincea oara in acest an anunt pentru a ocupa posturile din Rosiori, Damienesti, Ungureni, Colonesti, Valea seaca, si Brusturoasa. &#8222Desi au trecut doua saptamani de la publicarea anuntului, nu s-a prezentat nici un candidat, a mai spus dr. Rosculet. Un impediment il reprezinta faptul ca o conditie obligatorie este domiciliul in localitatea respectiva. Nu poti face aceasta meserie intre doua curse. Daca nu vom reusi angajarea asistentilor s-ar putea pierde finantarea. Incercam sa obtinem aprobarea pentru dirijarea banilor spre sectiile de pediatrie din judet&#8221. Acolo unde exista mediatori sanitari si asistenti comunitari s-a trecut deja peste problemele de comunicare cu autoritatile, de la inceput, iar activitatea a intrat pe fagasul normal. Din pacate, unii dintre ei au parasit postul temporar pentru concediul de maternitate sau efectuarea stagiului militar. Altii, nemultumiti de remuneratie, isi pregatesc plecarea spre zari mai bune. Cei care observa primele efecte sunt medicii pediatri, care se confrunta cu cazuri grave de malnutritie la sugarii proveniti tocmai din zonele in care nu exista sau nu mai exista asistenti medicali comunitari si mediatori romi.

                          Scris de Doina MINCU