Emilia Groza, un avocat bacauan de renume, a fost gasita sambata decedata in apartamentul familiei din Slanic Moldova. Femeia murise de trei zile. Vestea a socat intreaga lume. Prietenii si rudele sustin ca avocata a suferit o comotie cerebrala, in timp ce raportul politiei vorbeste de suicid. Emilia Groza abandonase meseria din cauza unei depresii foarte puternice.

&#8222Emilia a fost cea mai indragita colega a noastra, povesteste Maria Cosbuc (foto dreapta), avocat. Era o femeie deosebita si o profesionista de exceptie. Munca intensa depusa a condus la declansarea unei depresii foarte puternice. Acest lucru s-a intamplat acum un an si jumatate. Eu am fost cea care a preluat o parte din dosarele sale. Am fost impresionata de cat de bine si la obiect era intocmita documentatia”. In urma acestei depresii, Emilia Groza s-a pensionat. Vecinii spun ca avocata urmase nenumarate tratamente. &#8222Stiu ca a fost chiar si in Franta pentru a-si rezolva problemele de sanatate”, a declarat Dumitru Colbu, vecin al avocatei. Tratamentele urmate au determinat rudele sa creada ca femeia s-a vindecat. &#8222Dupa depresia psihica pe care a suferit-o, Emilia si-a revenit complet, marturiseste Gheorghe Vesparu (foto stanga), fratele avocatei. Spunea ca, in sfarsit, simte si ea liniste si multumire sufleteasca”. Lucrurile si-au urmat fagasul normal, pana saptamana trecuta. &#8222Marti, ea (Emilia Groza) a plecat la apartamentul din Slanic Moldova pentru a face curat de Sarbatori, a declarat Dumitru Colbu. Noi stim ca ea a murit de joi, dar a fost gasita abia sambata. Am inteles ca nu mai raspundea la telefon si sotul sau a plecat la Slanic. Noi stim ca a murit de moarte buna, ca a suferit o comotie cerebrala”. La fel stie toata lumea. Colegii si familia sustin acelasi lucru. &#8222Emilia a suferit o comotie cerebrala si a murit in apartamentul sau din Slanic Moldova”, a declarat Maria Cosbuc. Dar, raportul politiei sustine varianta suicidului. &#8222In data de 3 decembrie, Politia Slanic-Moldova a fost sesizata ca, intr-un apartament din localitate, Emilia Groza este decedata, a declarat Ciprian Bogea, purtator de cuvant al Inspectoratului Judetean de Politie Bacau. Ajunsi la fata locului, politistii au constatat ca femeia s-a sinucis. Emilia Groza s-a spanzurat in debaraua apartamentului sau. Se stie ca decedata a mai fost internata din cauza problemelor psihice de care suferea si urma tratament in ambulatoriu”. Indiferent de cauza mortii sale, Emilia Groza a fost insotita pe ultimul drum de zeci de colegi, prieteni si rude. Oameni care au apreciat-o si care ii vor pastra o amintire vesnica. Pe buzele celor prezenti stateau numai laudele si vorbele de bine despre ea care a fost pentru multi &#8222o adevarata profesionista”. Reamintim ca printre cazurile celebre in care a fost prezenta ca aparator s-a numarat si dosarul &#8222Transilvania”.Scris de Iulia CUCU

Locuitorii din cartierul CFR, str. Gh. Donici, au plans ieri, insa de bucurie de data asta. In iulie, apele i-au inundat, iar dupa regerea lor casele din chirpici au nceput sa cada. Chiar daca lucrarile de constructie au demarat cu mare intarziere, oamenii sunt extrem de fericiti ca vor petrece sarbatorile de sfarsit de an la adapost de frigul iernii.

&#8222Doamne, nu credeam ca o sa mai am casa&#8221, spune Ciuperca Teodorina, 65 de ani, impreunandu-si mainile. In casa ei l-am gasit si pe Traian Breahna, administratorul firmei de constructii care are contract cu Primaria Bacau pentru reabilitarea si reconstruirea caselor de pe str.Gh. Donici. In miez de toamna, dupa ce vremea se racise bine, sinistratii dormeau tot afara. Firma era aglomerata cu lucrari. Sinistratii au reclamat la Primaria Bacau, dar fara rezultate. Speriati ca vine iarna si nimeni nu-i mai baga in seama, sinsitrati au apelat si la presa locala. O data, de doua ori, pana cand lucrurile s-au urnit. Acum, oamenii i-au iertat si pe constructori si pe inspectorii primariei. „Sa stiti ca fac lucrari de foarte buna calitate&#8221, sustine Teodorina Ciuperca, aratandu-ne casa noua, din BCA. Inca mai dorm in igrasie, dar eu stiu, poate de Craciun ma mut&#8221. „Va fi gata in doua saptamani&#8221, promite Traian Breahna, venit sa-si verifice muncitorii. El sustine ca e posibil ca Primaria Bacau sa le puna oamenilor si centrale termice. Casa Teodorinei are doua camere, o bucatarie si o baie, pare solida si spatioasa. Ieri se lucra la montarea ferestrelor termopan. Unele dintre noile case vor fi mai bune decat cele vechi, distruse de inundatii. „Multumesc din suflet lui Dumnezeu si lui Mos Nicolae ca avem parte de case noi. Constructorii si-au facut treaba serios, dar si noi am muncit, spune Antita Ghirvu. Am depus si noi efort, o casa e foarte greu de facut, sa stiti. A zis si domnul Breahna: ati munci doua femei cat zece barbati&#8221. Antita si-a cumparat ipsos, boltari, rabit si si-a facut singura sobe de teracota care au costat-o 33 de milioane lei. Unele case nu sunt inca gata, dar constructorul spune ca pana la Craciun le va termina. „Sunt foarte fericita, spune o batrana, plangand. Casa este aproape gata. Nu stiu daca voi sta iarna asta in casa, pentru ca mai e de lucru, dar la primavara ma voi muta sigur&#8221.Scris de Gabriel MIHAI

Fiscul bacauan a actualizat situatia privind contribuabilii care trebuie sa primeasca de la stat bani ca urmare a regularizarii impozitului pe 2004. Sumele de restituit reprezentand diferente de impozit pe venit rezultate din regularizarea anuala a impozitului pe venit se restituie in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere anuala. Deja, o mare parte a contribuabililor bacauani au intrat in posesia banilor datorati de stat. Cei mai multi au primit sume ce depasesc 1,5 milioane de lei vechi.

Potrivit Directiei Generale a Finantelor Publice (DGFP) Bacau, au fost emise in total 87.334 decizii de impunere. Din acest total, 6.504 de bacauani trebuie sa mai plateasca statului, ca urmare a regularizarii, 3.357.000 lei noi (aproximativ 33,5 miliarde de lei vechi). Partea buna este ca aproape 66.832 de contribuabili au de primit bani de la stat. In total, ei au de incasat 8.641.000 lei noi (aproximativ 86 miliarde de lei vechi). Peste 9.061 de contribuabili au de primit sume mai mici de 5 lei noi (50.000 de lei vechi), insumand 21.000 lei noi (210 milioane lei vechi), in vreme ce aproape 39.500 de bacauani au de incasat de la stat sume cuprinse intre 5 lei si 150 de lei noi (50.000-1,5 milioane de lei), totalizand 23,5 miliarde lei vechi. Cei mai fericiti vor fi contribuabilii care au de incasat de la stat sume ce depasesc 1,5 milioane de lei, in total acestia urmand sa primeasca peste 60 miliarde de lei vechi. Exista insa si contribuabili, aproape 14.000, care nu au de platit statului nici un ban, dar nici nu au de primit, fiind pe zero la toate capitolele.

&#8222Pana la aceasta data, statul a incasat de la contribuabili aproximativ 30 la suta din totalul diferentelor de plata, insemnand 9,5 miliarde de lei. De cealalta parte, suma totala restituita de la buget catre contribuabili, prin compensare sau plata, reprezinta 66 la suta din totalul diferentelor de restituit, adica aproximativ 57 miliarde de lei vechi”, a declarat Maricel Radu, purtatorul de cuvant al Directiei Generale a Finantelor Publice (DGFP) Bacau.

Diferentele de impozit pe venit de restituit mai mici de 5 lei inscrise in decizia de impunere anuala sau ramase dupa compensarea cu eventualele debite neachitate, dupa caz, raman in evidenta fiscala spre a fi compensate cu datorii viitoare. Aceste sume se restituie in numerar, numai la solicitarea contribuabilului, sau atunci cand, cumulat, suma de restituit depaseste limita mentionata. Diferentele de impozit pe venit de restituit cuprinse intre 5 lei inclusiv, si 150 lei se restituie prin mandat postal. In acest caz, contribuabilii nu trebuie sa se deplaseze la unitatea fiscala, pentru incasarea sumelor. Suma de restituit se achita persoanei, la domiciliul acesteia, de catre lucratorii postali, iar in cazul in care persoana respectiva nu este gasita la domiciliu, suma se ridica de la oficiul postal. Diferentele de impozit de restituit mai mari de 150 lei inclusiv, se restituie in numerar, prin mandat postal sau virament in contul bancar comunicat de contribuabili. Restituirea in numerar a diferentelor de impozit mai mari de 150 lei inclusiv, se face de unitatile de trezorerie la data comunicata contribuabililor prin instiintarea de restituire, conform programarii. In cazul in care contribuabilii nu se prezinta la data comunicata, reprogramarea se face de catre unitatea fiscala de domiciliu, la solicitarea acestora. Pentru diferentele de impozit pe venit nerestituite in termenul de 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere, contribuabilii au dreptul la dobanda din ziua urmatoare expirarii acestui termen. Acordarea dobanzilor se face la cererea contribuabililor.Scris de Florentin RADU

Duminica dimineata, o data cu festivitatea de premiere, s-a incheiat cea de-a III-a editie a Concursului Interjudetean de Matematica &#8222Gheorghe Vranceanu”, organizat de CN &#8222Gh.Vranceanu”, Inspectoratul Scolar Judetean, Filiala Bacau a Societatii de Stiinte Matematice si CT &#8222Anghel Saligny”, cu sprijinul Consiliului Local al municipiului Bacau, al CN &#8222Vasile Alecsandri”, Liceului &#8222Mihai Eminescu si al CN Pedagogic”Stefan cel Mare”. La aceasta editie au participat peste 250 de elevi matematicieni, din Capitala si din judetele Bacau (Bacau, Onesti, Moinesti, Comanesti si din cateva localitati rurale), Botosani, Brasov, Braila, Cluj, Constanta, Dolj, Galati, Iasi, Neamt (Piatra Neamt si Roman), Suceava, Vaslui (Vaslui si Birlad) si Vrancea. Vineri s-a desfasurat proba individuala, pe clase (VII-XII), iar sambata a avut loc proba speciala, pe echipe. In fine, duminica, 4 decembrie, intre orele 9.00-10.30, in amfiteatrul mare al Colegiului Tehnic &#8222Anghel Saligny” s-a desfasurat festivitatea de premiere, la care a fost prezent si inspectorul scolar general Radu Ababei. Clasa a VII-a: I.Marinescu Eduard-Sc.”Al.I.Cuza” Bacau 27.50 p II.Hritcu Oana-Botosani 25.00 p III.Grigore Cezar-P.Neamt si Stiuler Emanuel-Botosani, ambii cu 23.00 p printre cei distinsi cu mentiuni s-au aflat si elevii bacauani Anastasia Sandu Anda-CN &#8222Ferdinand I”, Padurariu Tudor-Onesti, Burlacu Maria-Sc.”Spiru Haret”, Cirloanta Florin-Comanesti si Stanoiu Ovidiu-Moinesti. Clasa a VIII-a: I.Amza Catalin-CN &#8222Fratii Buzesti” Craiova 27.00 p II.Cluj si Craiova, cu 26.50 p premiile III au fost impartite intre reprezentantii judetelor Iasi si Braila, iar printre cei distinsi cu mentiuni s-au aflat si bacauanii Sova Toma-CN &#8222Ferdinand I”, Peste Alexandra-Sc.”Al.I.Cuza” si Ursachi Catalin-Sc.1 Onesti. Clasa a IX-a: I.Tutescu Anca-CN &#8222Fratii Buzesti” Craiova” 15.00 p II-Galati si Iasi III-Stan Laura, Otiman Alexandra-ambele de la CN &#8222Ferdinand I”, Scarlat Georgiana-Braila si Cazacu Daniel-P.Neamt la mentiuni, patru bacauani: Florea Radu Lorin-CN &#8222Gh.Vranceanu”, Bintu Bogdan-Onesti, Giugariu Constatin si Strachinaru Razvan-ambii de la CN &#8222Gh. Vranceanu”. Clasa a X-a: I.Matei Vlad-Lic.International de Informatica Bucuresti 26.00 p II-Constanta si Vaslui III-Piatra Neamt si Bucuresti cinci bacauani cu mentiuni: Chitic Stefan, Ion Alexandru, Avram Bogdan, Gal Cristian, Gifei Alexandru-toti de la CN &#8222Ferdinand I”. Clasa a XI-a: I.Zahariuc Adrian, CN &#8222Ferdinand I”-singurul concurent care a acumulat punctajul maxim 28.00 p II. Valculescu Claudiu, P.Neamt-20.00 p si Burceanu Elena-Constanta 17.50 p III. Focsani si Craiova la mentiuni, si bacauanii Gabureanu Adrian, Muraru Cristina, Bobulisteanu Andrei-toti de la CN &#8222Ferdinand I”, Starparu Andreea si Stoica Madalina-CN &#8222Gh.Vranceanu”. Clasa a XII-a: I.Pachitariu Marius-Iasi si Bratu Ovidiu-Braila 25.50 p II.Focsani si Constanta III.Ciocan Anca, CN &#8222Ferdinand I” si doi concurenti de la CN &#8222Carol I” Craiova printre cei distinsi cu mentiuni s-au aflat si bacauanii Frona Ioana, Popovici Teodora, Agape Alexandru-CN &#8222Ferdinand I”, Nitoiu Cristian-CN &#8222Gh.Vranceanu” si Dreptu Roxana-CN &#8222D.Cantemir” Onesti. Concursul pe echipe: Licee- I.Constanta II.Iasi III.Suceava. Gimnazii: I.Dolj II.Iasi II III. Bacau (Sc.”Al.I.Cuza” + CN &#8222Ferdinand I”). Fondul de premiere, de peste 120 milioane de lei, a fost asigurat de Consiliul Local al municipiului Bacau, Sindicatul Liber din Invatamant Bacau si de reprezentantele bacauane ale cunoscutelor firme &#8222Saturn” si &#8222Oriflame”. Sa mai consemnam si &#8222amanuntul” ca la reusita deplina a acestui concurs si-au adus contributia peste 100 de profesori bacauani de matematica.Scris de Stefan OLTEANU

De la luna la luna, nevoia de medicamente a bacauanilor creste. Cel putin asa reiese studiind bugetul pe care Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) l-a alocat anul acesta farmaciilor cu care se afla in contract. Acesta a pornit de la 23 de miliarde de lei in primele luni ale lui 2005 si a ajuns la 34 de miliarde in luna decembrie. Cresterea de 11 miliarde nu pare sa acopere necesarul.

Desi conducerea CJAS prevede ca banii prevazuti pentru decembrie vor ajunge pana la finele lunii, Lucia Celmare, presedintele Colegiului Farmacistilor declara vineri ca farmaciile vor avea fonduri pentru a elibera medicamente gratuite si compensate, fara restrictie, cam pana pe data de 15.

De la inceputul anului si pana pe 30 octombrie, medicii de familie si cei specialisti aflati in relatie contractuala cu CJAS au scris 539.207 retete, iar valoarea acestora a fost de miliarde lei. CJAS a intocmit un top al medicilor luand in calcul numarul de retete date asiguratilor si valoarea lor.

Casa a renuntat la &#8222vanatoarea de vrajitoare&#8221

Pe primul loc, cu 1.388 de retete, in valoare de 25 miliarde lei se afla dr. Elena Luminita Popovici, „dar asta nu inseamna prescrieri nejustificate, dupa cum ne-a declarat Dan Stoica, director adjunct al CJAS. Dr. Popovici prescrie medicamente pentru hepatita B si C, iar costul acestora este foarte ridicat&#8221. Dupa ce a tinut primul loc in top timp de mai multi ani, dr. Carmen Covrig, medic psihiatru, a trecut pe locul doi, cu o valoare a prescriptiilor de 9,3 miliarde lei, dar cu un numar mult mai mare de retete decat campionul: 2.746. „Am observat o crestere semnificativa a numarului si costului retetelor ce vin de la medicii neurologi, a mai spus Dan Stoica. Se pare ca se prescriu foarte multe medicamente pentru circulatia sangelui. Foarte costisitor este si tratametul bolnavilor dupa transplantul de rinichi, asa ca in top se afla si nefrologii&#8221. Chiar pe locul trei este dr. Luminita Mihalache, nefrolog, cu 886 de retete costand 7,4 miliarde lei. Dintre medicii de familie, de departe conduce dr. Irina Mihaela Mereuta, cu 4.374 de retete in valoare de1,6 miliarde lei. „Dr. Mereuta scrie, intr-adevar, foarte multe retete, dar are pe lista si foarte multi asigurati cu boli cronice&#8221. In anii trecuti, medicii care s-au remarcat prin prescriere au fost sanctionati, pedepsele mergand de la avertisment la diminuarea venitului lor lunar cu diferite sume de bani. Conducerea CJAS a anuntat acum ca a intocmit acest clasament cu intentia de a evidentia consumul de medicamente, dar ca nu va porni o „vanatoare de vrajitoare&#8221. Intentia s-ar putea schimba insa daca verificarile pe care CJAS intentioneaza sa le faca la beneficiar, adica la asigurat, vor demonstra ca s-au scris retete fictive. In luna aceasta, 50.000 de asigurati din judetul Bacau vor primi scrisori din partea casei, in care li se vor prezenta cheltuielile CJAS in acest an pe toate tipurile de servicii medicale. Acesti asigurati vor fi verificati, dupa codul numeric personal, si se va vedea daca au primit sau nu serviciile medicale cu care apar inregistrati in baza de date a CJAS.

De doua ori mai multi bolnavi cu hepatita B si C

Cea mai mare felie din bugetul pentru medicamente compensate si gratuite o inghit bolile asa-numite cu regim special: hepatita cronica virala si ciroza hepatica, poliartrita reumatoida, bolile psihice si starile post-transplant. Daca la inceputul anului erau in tratament gratuit 87 de bolnavi cu hepatita cronica virala, dupa 10 luni numarul acestora se dublase. In 10 luni, CJAS a cheltuit cu tratamentul acestor bolnavi 31,2 miliarde lei, iar 35 de bolnavi sunt pe lista de asteptarepentru a avea acces la medicamente. Tratamentul celor 47 de bacauani care au suferit transplant de rinichi a costat 12,5 miliarde lei, iar cei 1.054de bolnavi psihic (cu epilepsie si Parkinson) au cosumat in 10 luni medicamente in valoare de 21 miliarde lei. Iar aceste cifre reprezinta doar tratamentul la domiciliu, fara a mai pune la socoteala cheltuielile cu spitalizarea acestor bolnavi.

Pentru anul 2006 se preconizeaza o restrangere a listelor cu medicamente compensate si gratuite, dar si o reducere a tipurilor de servicii de care vor beneficia in mod gratuit asiguratii sistemului de asigurari de sanatate.Scris de Doina MINCU

Senatorul Radu Catalin Mardare sare in sprijinul fostului sau coleg Laurian Lucas, consilier local, afimand ca este nedrept ca acesta sa nu poata reveni in functie dupa ce a fost eliberat din arest. Consilierul a fost suspendat pe perioada arestarii si este inca, desi este judecat in libertate. Mardare afima ca „exista o scapare in cadrul Legii 215 privind administratia publica locala si o discriminare fata de statutul celorlalti alesi, cum ar fi viceprimarii sau primarii&#8221 si ca aceasta lipsa legislativa trebuie reglementata. Conform Legii 215, primarii si viceprimarii sunt suspendati din functie numai in perioada in care se afla in arest preventiv. In momentul eliberarii, ei revin in functie chiar daca sunt cercetati penal. Ei au dreptul sa-si exercite functia pe tot timpul procesului, instanta fiind cea care decide, in final, daca sunt sau nu vinovati. „Secretarul de stat Mircea Alexandru m-a asigurat ca aceasta propunere va fi prinsa in Legea 215 modificata&#8221, a declarat Radu Catalin Mardare. &#8222Din punct de vedere profesional, nu ma surprinde pozitia fostului prefect pentru ca se cunoaste experienta si valoarea sa in administratie. Ma surprinde, placut de aceasta data, din alt punct de vedere. Catalin Mardare este singurul lider PSD care-si permite sa faca asemenea afirmatii, sa aiba o asemenea pozitie. Asta demonstreaza ca nu m-am inselat asupra consideratiilor care le-am facut fata de persoana sa. In alta ordine de idei el are perfecta dreptate. Este intr-adevar o scapare a legii 215, care va fi modificata obligatoriu, si nu pentru ca se doreste neaparat asta, ci pentru ca normele UE obliga legislativul roman sa se alinieze la standardele legilor europene”, ne-a declarat Lucas. Scris de Ionut VATAFU / Catalin BEJAN

A fost o zi mohorata de 1 Decembrie. Frig si zloata. Elevii aveau zi libera. Primarul comunei Cleja, Ioan Joca, si directoarea coordonatoare Valerica Moisa ne-au invitat la o manifestare dedicata Zilei Nationale a Romaniei. Caravana DESTEPTAREA tocmai sosise in comuna. La Centrul de Informare si Documentare, unul dintre cele mai moderne din judet, construit cu bani proprii si dotat cu sprijinul unor parteneri francezi, formatiile artistice ale copiilor isi derulau programul pentru care s-au pregatit mai multe zile. Sala era plina, profesori, educatori, elevi, dar si multi parinti. Micii artisti, de la gradinita si pana la cei de la Scoala de Arte si Meserii, toti imbracati in costume nationale, au sustinut un program de cantece si poezii patriotice, sugestive fiind si doar titlurile: „Tu, Ardeal&#8221, „Nu uita ca esti roman&#8221, „Transilvania&#8221, „Noi suntem romani&#8221 sau „Marsul Ardealului&#8221. Cei mici, mici, care abia se vedeau de sub caciuli au interpretat poezii al caror mesaj si interpretare au ridicat sala in picioare, fiind aplaudati minute in sir. A urmat apoi un alt moment la fel de inaltator: depunerea de coroane la Monumentul Eroilor din Cleja. Pregatita cu grija, fara stridente, manifestarea de la Cleja nu a avut nimic artificial sau fortat. La acest nivel, vezi rar asemenea serbari. Este in primul rand meritul copiilor dar si al profesorilor si educatorilor care i-au indrumat.

Primarul Ion Joca a promis multe locuitorilor din Cleja, mai ales ca este la al doilea mandat. Cel mai mult au asteptat satenii asfaltarea drumului care traverseaza satul, dar si canalizarea. Acum, in 2005, tocmai aceste lucrari nu sunt finalizate. „Ne-am facut o lista de prioritati. Am discutat in consiliu si prima lucrare pe care am inceput-o cu banii nostri a fost alimentarea cu gaze a localitatilor. A fost o lucrare foarte grea. Am inceput in 2002 si am finalizat-o anul acesta. „15 kilometri de retea de alimentare, o statie de reglare si distributie a gazelor, alti zeci de kilometri de racord. Consiliul Local a cheltuit cinci miliarde de lei, restul sumei fiind alocata prin Consiliul Judetean. Un mare avantaj a fost si faptul ca statia de Reglare, fiind prototip, a revenit gratuit comunei. Aproape toate scolile si gradinitele din comuna, dispensarele si bisericile au acum incalzire pe gaze cu centrale proprii. „Ca primar, astazi, nu ai ce cauta in birou, trebuie sa alergi, sa cauti bani, sponsori, sa-ti faci prieteni, sa te zbati. Oamenii nu te aleg doar pentru ca un om sa fie pe acel scaun. Au trecut timpurile cand veneau banii si tu trebuia sa-i cheltui. Este important sa ramana ceva dupa tine&#8221, ne spune primarul Joca, care ne alearga prin sat sa vedem toate lucrarile aflate in diferite stadii de executie. Pot parea vorbe mari, care s-au mai spus, insa simt ca prind consistenta pe teren. Rezultatul imediat al acestei investitii: daca in anii trecuti se cheltuiau peste 200 milioane de lei pentru lemne, acum, incalzirea cu gaze costa doar 100 de milioane de lei, la care se adauga confortul si siguranta. Foarte multi locuitori si-au tras gaze. Familia lui Anton Urban avea o centrala care functiona cu lemne. A demontat-o si a cumparat una noua, care foloseste gazul metan. „Investitia se amortizeaza, dupa calculele specialistilor, in cinci ani, avem curatenie in casa, nu mai alergam prin padure dupa crengi. Locuim la tara, insa in scurt timp cred ca vom avea si noi conditii mai bune, ca multi oraseni&#8221, zice gospodarul Anton Urban.

Nenorocirea

Pe 17 august 2005 s-au napustit apele peste satul Cleja. Era ora 01. In crucea noptii. S-a dat alarma. Oamenii au fost evacuati din casele aflate in pericol. Mai multe locuinte au fost distruse de viitura. „Am avut noroc mare. Alarma electrica a Protectiei Civile a functionat. A fost o noapte de groaza, dar suntem bucurosi ca nu a murit nimeni&#8221, ne spune primarul Joca. Acum sunt aproape finalizate lucrarile de indiguire si protectie a malurilor pe o lungime de 2,8 kilometri. O lucrare extrem de complexa, finantata de Apele Romane, termenul limita fiind 15 decembrie, poate de aceea se lucra de zor si pe 1 decembrie. Lucrarea este executata de o societate din Tg. Mures, insa forta de munca este din comuna, iar materialele sunt procurate din judetul Bacau. O data cu finalizarea acestei investitii, mai mult de jumatate din comuna va fi protejata impotriva inundatiilor.

In Cleja se construieste si pentru linistea si curatenia sufletului

Una dintre cele mai impunatoare constructii este Biserica din satul Buda. Inceputa in 1992, tanarul preot Roca Ernest Ilarion ne spune ca ea va fi sfintita in 2006. Acum se lucreaza intens la Casa parohiala. Biserica este mandria localnicilor, cu o arhitectura specifica bisericilor romano-catolice, ea domina satul si are usile permanent deschise. In Cimitirul din Cleja a fost ridicata o capela, si tot la Cleja functioneaza Centrul Diecezan Caritabil Iasi – Casa Comunitatii Pr. Leon Pista. Aici au loc intrunirile comunitatii, se organizeaza nunti, botezuri, evenimente importante din viata oamenilor. Tot aici au loc adunarile populare. De fapt, la Cleja, ne spune primarul Joca, comunitatea locala este puternic sprijinita de biserica, nu numai material ci si spiritual, fiind angrenata si in proiectele de consolidare spirituala si promovarea valorilor locale.

Saracia nu a fost alungata de peste tot

Majoritatea locuitorilor se ocupa cu agricultura. O agricultura de subzistenta. De 15 ani taranul nu a iesit din saracie. El cheltuie in fiecare an 10-12 milioane de lei pentru cultivarea unui hectar si, toamna, cand face socotelile vede ca s-a ales cu doar 6-7 milioane. Ara si acum cu vacile, animal care da lapte, ara, cara furajele, naste vitei. Daca la indieni vaca este sfanta, in Romania este exploatata pana cade din picioare. Si atunci, taranul ii ia si pielea. Nu s-a gandit nimeni sa-i ridice o statuie. Nu-i de mirare ca peste 1000 de tineri au parasit comuna, cautandu-si de lucru in Italia, Anglia, Irlanda, Spania, Portugalia. „Toate casele mai acatarii sunt ridicate cu bani munciti in aceste tari, chiar daca noi incercam sa aducem in sat semne ale civilizatiei, nu reusim sa atragem fonduri pentru crearea de noi locuri de munca. Este pacat, ca ai nostri lucreaza pentru altii, in loc sa construim impreuna&#8221, zice viceprimarul Ionel Demsa.

Banul se face cu munca

Nu-i un combinat. Nici o mare fabrica. Poate va fi. Acum, tanarul Martin Mesterca si-a deschis un atelier, a cumparat mai multe masini si a angajat 20 de muncitori. A lucrat in Italia si Anglia. „Stiti ce am vazut si am invatat de la englezi? Patronul nu sta la birou ca la noi. El sta in atelier, in fabrica, stie, simte, vede tot si poate lua decizii. Cand vom invata si noi acest lucru, poate vom ajunge departe&#8221, se destainuie patronul societatii Silver Wood Srl Cleja. Acum si-a gasit piata cu ambalajele tratate fito-sanitar. Nici o scandura de ambalaj nu mai iese din tara daca nu are un asemenea tratament.

Francezii s-au indragostit de Cleja

Din 1990, mai multi francezi vin, aproape in fiecare an la Cleja. Au donat si au investit multi bani la Dispensarul din comuna, au acoperit o scoala, au adus calculatoare. Nici elvetienii si nici cei de la Banca Mondiala nu au ocolit comuna Cleja. Grupuri sociale in scoli, fantani, instalatii electrice, mobilier, sunt investitii extrem de profitabile si de necesare intr-o comuna care, zice primarul, are pretentia ca sta la soseaua nationala.

Primarului ii sta bine cu drumurile

Bugetul comunei nu ajunge nici pentru o operatie estetica. Profesorilor nu li se poate deconta transportul. Drumurile sunt sparte. Apa potabila la poarta sau in casa nici nu poate fi vorba deocamdata. „Le-am promis oamenilor asfaltarea drumului prin comuna. Am reusit doar balastarea DC 164, pe o lungime de patru kilometri, iar acum suntem in faza avansata pentru contractarea unui credit de 18 miliarde de lei pentru asfaltarea drumului principal. Nu avem alta sansa si, speram, in 2006 sa pornim lucrarea. In ordinea prioritatilor urmeaza canalizarea, in acest fel ne-am putea declara multumiti pentru aceasta scurta perioada de timp&#8221, ne mai spune, la despartire primarul Ion Joca.Scris de Gheorghe BALTATESCU

Ovidiu Sufaru, in varsta de 34 de ani, din Darmanesti, tata a doi copii minori, muncitor la sectia Cocsare, din cadrul SC RAFO SA Onesti, a fost gasit fara viata, in noaptea de sambata spre duminica, in jurul orei 1,00. Barbatul a fost descoperit de colegi, fiind cazut deasupra unui rezervor de la sectia amintita. Transportat de urgenta la Spitalul Municipal din localitate, tanarul a fost supus unor manevre de reanimare, fara succces insa. Medicii nu au mai putut decat sa constate decesul acestuia. Inca din cursul diminetii de ieri, reprezentanti ai Parchetului de pe langa Judecatoria Onesti, ai Inspectoratului Teritorial de Munca si ai administratiei societatii s-au aflat la fata locului pentru a elucida conditiile in care s-au produs tragicul eveniment. „In jurul orei 00.00, Ovidiu Sufaru a iesit din cabina operatorilor pentru a masura cantitatea de titei dintr-un rezervor. El s-a urcat la partea superioara a rezervorului pentru a introduce panglica ruletei prin stutul de prelevare probe. Nu stim exact ce s-a intamplat, in ce conditii s-a produs moartea angajatului. Cert este ca el a fost gasit mort o jumatate de ora mai tarziu&#8221, ne-a declarat Ioan Andrei, inspector sef adjunct la Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM). Mentionam ca incidentul tragic a avut loc la o instalatie de coxare a rezervorului numarul 38 din cadrul Parcului de Rezervoare de Petrol. „Trebuia predat rezervorul, in interiorul caruia erau 127 tone titei, instalatiei principale de procesare a titeiului. Trebuia masurata cantitatea titeiului, de aceea Ovidiu Sufaru s-a urcat la partea superioara a rezervorului&#8221, a precizat Ioan Andrei. Contactat telefonic, directorul general al RAFO, Paul Ivascu, ne-a precizat ca asteapta concluzia medicului legist. „Este posibil sa nu fie vorba de un accident de munca, mai ales ca la fata locului s-au efectuat masuratori si nu s-au pus in evidenta emanatii de gaze&#8221, ne-a declarat Paul Ivascu, care nu exclude nici posibilitatea unei morti de cauza patologica. In prezent, ancheta se afla in plina desfasurare, fiind verificate si aspectele legate de respectarea normelor de protectia muncii.Scris de Dana LUNGU / Carmen SERBAN

Inspectoratul Judetean de Politie Bacau a anuntat ca vineri noapte va avea loc cea mai importanta desfasurare de forte din acest an. Aproape 500 de politisti si jandarmi au fost trimisi in actiune pentru a sanctiona infractionalitatea din judet. Dar, surpriza… La locuri fixate pentru razii ale politistilor nu era nici tipenie de uniforma albastra. Iar, acolo unde i-am gasit, nici macar nu stiau pentru ce infractiune ii sanctioneaza pe soferi. La finalul acestei enorme desfasurari de forte bilantul a fost „impresionant&#8221: 8 procese verbale pentru infractiuni.

2 decembrie, ora 22:00. Intreaga presa bacauana este chemata la sediul Inspectoratului Judetean de Politie. Inspectorul sef Stefan Alexa anunta cu „surle si trambite&#8221 o actiune cum nu s-a mai vazut. Sute de politisti, descinderi si razii, toate cu participarea inspectorului sef. „In noaptea asta (n.r: 2 decembrie), intre orele 22:00 si 2:00 va fi organizata o ampla actiune la care vor participa 456 de politisti, jandarmi si politisti locali, declara Stefan Alexa. Sunt instituite peste 35 de puncte de control pe drumurile nationale si judetene. In 85 de localitati vor fi verificate unitatile de alimentatie publica. Se vizeaza prinderea infractorilor periculosi cu mandate de arestare si sanctionarea faptelor de comert fraudulos. De asemenea, se vor face razii la nivelul judetului pentru verificarea marfii transportate de autovehicule. Avem in vedere, in principal, defrisarile ilegale si transportul fraudulos de material lemnos&#8221. Am fost anuntati ca punctele fixate, la nivelul municipiului, pentru efectuarea controalelor sunt intersectiile Tic-Tac, Milcov (Insula de Agrement), Narcisa, Stefan cel Mare cu 9 Mai, Stefan cel Mare cu Aprodu Purice (Podul cu lanturi) si Energiei. „Ar fi mai bine ca dumneavoasta ziaristii sa stati la sediul politiei si in cazul in care sunt constate infractiuni veti putea merge catre locul anuntat&#8221, ne-a sfatuit Stefan Alexa. Dar, nu i-am urmat sfatul si am pornit catre trei din punctele fixate pentru efectuarea controalelor.

Unde sunt politistii?

In jurul orei 22.30 ne-am oprit la intersectia Tic-Tac. Ne-am uitat in stanga, in dreapta, nici urma de picior de politist. Am asteptat cateva minute, in speranta ca vor reveni la locul unde s-au anuntat controalele de amploare. Nimic… Satui de atata asteptat, ne indreptam spre intersectia Milcov, la Insula de Agrement. Acolo, singurul care mai dirija circulatia era semaforul. Ne uitam in agende, poate am confundat locatia. Dar, din contra, seful politistilor spusese clar ca la intersectia de pe strada Milcov sunt lucratori care verifica, sanctioneaza si vegheaza la siguranta cetateanului. Dorinta de a vedea politistii in actiune ne face sa ne continuam drumul. Ajungem la intersectia strazilor Stefan cel Mare si Mioritei. Acolo, ca intr-un „ciorchine&#8221 stateau patru politisti. Ingramaditi unul in altul se uitau la masinile ce treceau pe langa ei. Un altul prinsese un mare „infractor&#8221: un taximetrist care a incercat sa patrunda pe sens interzis. „Am oprit pana acum 6 sau 7 masini si am sanctionat doua infractiuni. Dar, mai exact nu stiu pentru ce, intrebati-l pe colegul meu&#8221, ne-a impartasit un politist din secretele actiunii mult-mediatizate. „Am santionat defectiunile la lumini ale autovehiculelor si trecerile pe sens interzis&#8221, a declarat Viorel Vintila, responsabil cu taierea proceselor verbale.

Rezultatele politiei au fost numarate pe degete

La ora 2:00, actiunea s-a sfarsit. Politistii au tras linie si au numarat procesele verbale intocmite. Cei 456 de politisti si jandarmi au constatat in tot judetul un total de opt infractiuni. Au fost ridicate 10 permise de conducere si tot atatia pietoni au fost sanctionati. Au fost depistate opt persoane care conduceau sub influenta bauturilor alcoolice. De asemenea, marea realizare a politiei a fost prinderea a patru urmariti local. Acestia erau cautati pentru comiterea infractiunilor de furt. Dar, surprinzator, au fost aplicate exact 456 de sanctiuni, exact cati politisti au participat la actiune. Se pare ca, si de data aceasta, politistii si-au indeplinit planul de amenzi. Cat despre defrisarile ilegale de material lemnos sau macar arestarea unuia dintre cei peste 70 de infractori periculosi cautati pentru proxenetism, trafic cu stupefiante sau omor, nici vorba.Scris de Iulia CUCU

Seful de la Partidul Democrat a mai bifat inca un mandat in fruntea organizatiei judetene. Ieri, delegatii bacauani nu i-au dat emotii lui Vasile Nistor, acordandu-i un vot aproape unanim. Eternul presedinte i-a tras dupa el in functii de decizie pe apropiatii sai, deputatul Liviu Miroseanu si senatorul Cristian Cucuianu. Reprezentantul conducerii centrale a PD, Cezar Preda, un apropiat al lui Vasile Nistor, desi a girat prin prezenta sa, scrutinul nu a scapat ocazia de a sterge pe jos cu organizatia bacauana a PD, reprosand rezultatele constant slabe obtinute la alegerile locale si generale.

Aseara, in sala Ateneului din Bacau, democratii s-au intrunit pentru alegerea noului presedinte, a presedintelui executiv, a secretarului general al organizatiei judetene a partidului. Cea mai inalta functie a fost „castigata&#8221 de Vasile Nistor, care, dupa o lupta acerba cu el insusi, va ocupa in continuare fotoliul de presedinte al Organizatiei Judetene. Noul presedinte a avut parte de o sustinere masiva, din 402 voturi posibile, reusind sa adune 374. In discursul ce a precedat anuntarea sa in functie, Vasile Nistor a tinut sa sublinieze „targetul&#8221 Partidului Democrat pentru viitoarele alegeri, si anume: primaria municipiului Bacau, primari in alte 2-3 orase, si cel mai important, presedintia Consiliului Judetean. De asemenea, a lasat sa se inteleaga ca va fi un „presedinte mai preocupat&#8221, si ca va fi adeptul schimbarii ori de cate ori ceva nu merge. Nici la functiile de presedinte executiv sau a celui de secretar general nu au fost probleme. Delegatii PD l-au investit pe Liviu Miroseanu in functia de presedinte executiv cu 362 voturi „pentru&#8221 si 40 „impotriva&#8221, noul secretar general fiind, Cristian Cucuianu, ales cu 363 de voturi „pentru&#8221 si 39 „impotriva&#8221. In deschidere, au sustinut o cuvantare primarul Bacaului, Romeo Stavarache si reprezentanti ai PC si PPCD ( PNTCD). Cezar Preda, vicepresedintele PD-ului la nivel national a invitat fortele politice bacauane ale Aliantei la un dialog sincer, de soliditatea Aliantei depinzand si succesul acesteia pe mai departe. „Sa intelegem ca aceasta Alianta nu este facuta pentru un an. Il rog pe domnul Stavarache sa aleaga un viceprimar de la PD asa incat sa reusim pana la urma sa nu-i dezamagim pe bacauani. Numai impreuna putem reusi&#8221 a afimat Preda. De asemenea, au fost alesi noul presedinte al Comisiei judetene de revizie si control in persoana Mihaila Alina Angelica cu 400 voturi „pentru&#8221 si 2 „impotriva&#8221, noul presedinte al Comisie Judetene de Statut, Etica si Litigii, respectiv, Danila Gheorghe cu 401 voturi „pentru&#8221 si 1 „impotriva&#8221. Noul trezorier al filialei judetene a PD-ului este Costandache Oana pentru care delegatii PD au votat cu 400 de voturi „pentru&#8221 si doua „impotriva&#8221. Au fost votati si 10 vicepresedinti ai organizatiei judetene a PD-ului din cei 18 prezenti pe listele de vot.

Disidentii au renuntat

Candidati disidenti s-au retras inainte de inceperea lucrarilor, reclamand lipsa de transparenta a organizatorilor si &#8222graba” in care au fost organizate. Maricica Luminita Cosa, Cristian Cristian si Mihaela Rachieru au protestat in acest fel fata de &#8222graba in care au fost convocate alegerile. Gabriel Lupu sustine ca &#8222senatorul Cristian Cucuianu mi-a declarat personal cu doar trei zile inainte ca nu stie nimic de alegeri la judeteana si ca, cel mai probabil nu vor avea loc astazi (ieri n.r.)”.

Preda face presiuni pentru Adrian Popescu

Cezar Preda a tinut sa precizeze ca „PD-ul il va sustine pe Stavarache in tot ceea ce face&#8221, adversarul politic al PD-ului este PSD-ul si nu PNL-ul. &#8222In Bacau nu avem nimic. Sper ca in baza protocolului Aliantei sa avem un viceprimar care sa ne reprezinte in fata electoratului sa se bata pentru bacauani. Transmit liberalilor si lui Stavarache ca echipa lui 2005-2008 este Stavarache-Popescu si aceasta echipa o sustinem si in 2008. Daca PNL e corect cu PD si PD va fi corect cu PNL&#8221 a sustinut Preda.

Gura pacatosului adevar graieste

&#8222Avem in sala directori de institutii descentralizate. Ei nu ar trebui sa fie militanti politici”.

Cezar Preda, vicepresedinte PDScris de Ionut VATAFU / Gabriel MIHAI / Catalin BEJAN

O batrana de 83 de ani, din Lipova, a fost batuta cu salbaticie si violata chiar de unul din nepotii sai. Mihai C., de 17 ani, a dat buzna in locuinta bunicii si i-a cerut pensia. Cum a primit un refuz categoric s-a razbunat pe octogenara. Minorul va fi supus unei expertize psihiatrice. Daca specialistii vor constata ca are discernamant, agresorul va fi judecat pentru talharie si viol.

Casandra C. s-a trezit cu nepotul Mihai C. pe cap, miercuri seara. &#8222Nici nu m-am gandit la ce se va intampla, povesteste batrana. Eu l-am crescut, cat a fost mic. Mama lui pleca la prasit si il lasa cu mine, zile intregi. Si de cand a crescut a locuit de nenumarate ori la mine. Ma mai ajuta cu treaba prin casa”. Ultima vizita a luat o intorsatura nefericita pentru Casandra. &#8222Mihai a intrat in casa si a inceput sa ma bata, povesteste ingrozita femeia. Imi cerea banii care ii am. I-am dat tot. Aveam cateva sute de mii de lei. Dupa ce i-a luat, a inceput sa ma loveasca si mai tare. M-a lovit cu pumnii pana am cazut. Apoi a dat cu picioarele. Il rugam sa nu ma mai bata, dar el urla ca nu ma lasa pana nu ma omoara”.

A violat octogenara si a batut-o cu tigaia

Mihai C. nu ar fi avut curaj sa ridice mana asupra varstnicei sale bunici, daca nu ar fi tras la masea cateva pahare de alcool. Intaratat si de faptul ca babuta a refuzat de la bun inceput sa-i dea cu imprumut niste bani, cand in aceeasi zi o ruda de a lui s-a ales cu suma dorita, minorul a actionat orbeste. Mihai nu numai ca a batut octogenara pana a obosit. Agresorul a facut ceea ce este greu de inchipuit din partea unei rude de sange. A despuiat-o pe Casandra de la brau in jos si a batjocorit-o. Dupa ce si-a satisfacut poftele carnale, minorul a luat babuta din nou la pocnit. &#8222Pentru a ma lasa in pace, m-am prefacut ca sunt moarta. Oricat ma batea, nu mai tipam si nu mai miscam. Cand a crezut ca am murit, a luat o cratita din bucatarie si m-a mai lovit cu ea de cateva ori in cap si pe corp”. Casandra C. a fost gasita pe jumatate moarta de un alt nepot al ei. Batrana a ajuns in spital in stare foarte grava, diagnosticul stabilit de medici fiind traumatism cranio-cerebral, traumatism facial si toracic. Doctorii spun ca victima urmeaza sa fie supusa unei investigatii complete, pentru stabilirea exacta a leziunilor pe care le-a suferit. In ceea ce-l priveste pe agresivul nepot, acesta urmeaza sa suporte consecintele grozaviei pe care a declansat-o. &#8222Mihai C. va fi supus unei expertize psihiatrice, ne-a declarat inspectorul principal Ciprian Bogea, purtatorul de cuvant al Inspectoratului Judetean de Politie Bacau. In cazul in care se va stabili ca are discernamant, va fi cercetat pentru comiterea infractiunilor de talharie si viol”. Anchetatorii au stabilit ca Mihai C. a pus mana in cele din urma pe economiile bunicii, adica 500.000 de lei. Minorul a cheltuit 200.000 de lei, iar pe ceilalti i-a ascuns intr-o gluga de coceni aflata in curtea casei. Nepotul recunoaste ca si-a pangarit bunica, insa nu pare sa regrete foarte mult acest lucru.Scris de Lili ADOCHITEI / Iulia CUCU

Zeci de bacauani trec pragul cabinetelor de endocrinologie zilnic. Majoritatea bolnavilor sufera de hipo si hipertiroidism. Racelile netratate reprezinta una dintre cauzele acutizarii bolii. Nici postul nu face mai mult bine bolnavilor. Lipsa branzeturilor si a carnii din alimentatie conduce la agravarea afectiunilor deja existente.

Venirea sezonului rece si respectarea postului religios au condus la aglomerarea cabinetelor de endocrinologie. Zeci de bacauani se prezinta la medic acuzand afectiuni care sunt legate de deficiente ale glandelor. &#8222Multi bolnavi care se prezinta la consultatii au inflamatii ale glandei tiroide cauzate de infectii virale sau bacteriene”, a declarat dr. Mihaela Anton, medic specialist endocrinologie. O simpla raceala netratata poate conduce la afectiuni deosebit de grave. Dar, cei mai afectati bolnavi sunt cei diagnosticati cu hipotiroidism.

&#8222Bolnavii hipotiroidieni se decompenseaza in aceasta perioada, afirma dr. Mihaela Anton. Ei trebuie sa se prezinte urgent la medicul endocrinolog pentru modificarea dozajului medicamentatiei”. In cazul in care bolnavii cu afectiuni tiroidiene nu se prezinta la doctor la primele simptome ale agravarii starii lor de sanatate risca sa ajunga la insuficienta tiroidiana severa (mixedem) si insuficienta cardiaca. O categorie aparte a bolnavilor care recurg de nevoie la sfatul medicului este cea a bacauanilor care tin post. Din cauza renuntarii la alimentatia bogata in proteine (carne si brazeturi) in organism se produc dezechilibre alimentare care conduc la agravarea problemelor de sanatate existente. &#8222Este foarte important ca in perioada de post sa se consume alimente bogate in proteine, de exemplu soia, si vitamine, cum ar fi fructele si legumele, a afirmat dr. Mihaela Anton. Dar, aceste alimente sunt scumpe si multe persoane nu si le pot permite”. Astfel, se ajunge la un regim de post compus doar din cartofi si fasole. Tulburarile carentiale cauzate de regimul alimentar conduc la agravarea bolilor tiroidei si nu numai. &#8222Echilibrul alimentar este asigurat de branza, lapte, oua si carne, a declarat dr. Mihaela Anton. Batranilor, diabeticilor si persoanelor cu diverse afectiuni nu le este indicat sa tina postul ca la carte”.Scris de Iulia CUCU

Caderile de zapada din noaptea de 1 spre 2 decembrie au surprins nepregatite autoritatile locale si judetene. Strazile din municipiul Bacau si drumurile judetene au suferit la primele ore ale diminetii de &#8222semipareza” pe partea dreapta a directiei de mers. Desi am fost asigurati ca de aceasta data nu vor mai fi probleme cu zapada, circulatia a fost stanjenita din cauza indolentei si superficialitatii Primariei si Consiliului Judetean in tratarea unor astfel de situatii. O declaratie este semnificativa: &#8222A nins pe neanuntate!”. Pe cand o ninsoare anuntata?

A nins din belsug noaptea trecuta, ca in fratii Grimm. Judetul Bacau a fost acoperit dintr-odata cu o plapuma de nea. Conform planurilor intocmite pana la cele mai mici amanunte, o posibila blocare a cailor de acces in aceasta iarna nu era previzibila. Cel putin asa lasa sa se inteleaga &#8222Planul operativ de actiune pentru combaterea inzapezirii, poleiului si ghetii pentru iarna 2005 – 2006″ intocmit de Serviciul Public Judetean de Drumuri Bacau. Au fost stabilite zece puncte de sprijin. Pe hartie, totul a fost O.K., pe strazi si sosele insa…

Este ora 6, vineri 2 decembrie. Chiar daca au petrecut sau nu de 1 Decembrie, bacauanii s-au trezit si se indreapta spre locurile de munca. Se uita pe geam. Vad doar un covor alb. Unii se opresc in statiile de autobuz, altii pornesc spre Autogara. Muncitori, ingineri, tehnicieni, elevi sau cadre didactice. Unii fac naveta. Surpriza insa. Daca s-au trezit la aceeasi ora ca in fiecare dimineata, vor intarzia sigur la serviciu. Autobuzele circula cu greu intr-un Bacau in care strazile sunt acoperite de gheata, iar pericolul derapajului sau al coliziunilor pare iminent. Cu toate acestea, nu se poate spune ca, desi au facut-o cam tarziu, utilajele de deszapezire ale Primariei n-au fost prezente. Au facut insa totul de mantuiala si in graba, sa acopere cat mai multe artere de circulatie. Pe strada Stefan cel Mare ai impresia ca n-a trecut nici un plug sau o lama. Se circula bara la bara, iar semafoarele aproape ca nici nu mai fac fata si de aceea sunt si ignorate. Pe Marasesti, gheata este la ea acasa, la fel si pe Calea Republicii. Nu mai spunem de cele doua strazi care incadreaza sediul Politiei. In centrul municipiului, zarim un utilaj. Este ora 8,30, dar nu deszapezeste, ci instaleaza globulete! Podul de la Margineni este si el plin de ochiuri de gheata, iar peste o ora apare si o lama. Ne indreptam spre strada Arcadie Septilici, unde am crezut ca ne aflam la Sinaia sau in alta statiune montana. Cu greu, mijloacele de transport cu gabarit depasit isi fac loc prin nameti. Trecuse oare vreo lama prin zona? In sfarsit, zarim un utilaj, dar circula cu lama ridicata. Cine a vrut sa ajunga la Autogara a intarziat cu siguranta, dar n-a avut ce regreta.

Navetisti fara naveta

&#8222Autobuzele care au plecat dimineata, intre orele 5, 30 si 7, 45, din Autogara Bacau, spre Lipova – Satu Nou, Izvoru Berheciului – Dealu Morii – Frumuselu, sau Izvoru Berheciului – Rachitoasa – Podu Turcului, s-au intors din drum. N-au putut urca dealul de la Secuieni, nu era imprastiat antiderapant. Soferii nostri au in dotare lopeti, pene, prundis sau nisip. Au incercat ei sa-l imprastie, dar n-au facut fata. Au fost probleme si la Buhoci, pe Rachiteaua, un autobuz fiind blocat de mai multe autoturisme ramase inzapezite. In rest, s-a circulat normal. Dupa -amiaza vom relua traseele pe care nu s-a circulat dimineata”, spune ing. Constantin Balaita, din cadrul SC TRANSPORT BISTRITA SA, Autogara Bacau. Multi profesori n-au ajuns la ore, ca si cum asta le mai trebuia, multi elevi n-au mai luat loc in banci. Acum o luna ni s-a spus ca SC DRUMURI SRL depozitase antiderapant pe soselele judetului. &#8222Utilajele noastre au plecat de dimineata pe trasee. S-a facut doar o greseala din pacate, trei RSP au plecat fara lame (!). Au impastiat antiderapant si au ajuns pana la Colonesti, dupa care s-au intors sa-si monteze lamele (!). In rest n-au fost probleme, doar la Poduri, Berzunti si Zemes, unde am trimis utilaje mai tarziu. A nins pe neanuntate!”, declara Ioan Margineanu, director tehnic la SC DRUMURI SRL. La ce-or fi fost bune centrele de sprijin? &#8222Utilajele sunt dirijate de la Bacau sau Podu Turcului spre acele centre”, spune Ioan Margineanu. Repetam, la ce-or fi fost bune centrele de sprijin, daca utilajele pleaca tot din Bacau?

S-a facut deszapezire, dar nu s-a observat

Ionut Tomescu, purtator de cuvant la Primaria Bacau, a declarat ca toata noaptea au lucrat utilajele pe strazile Bacaului, dar &#8222nu s-a observat din cauza ca a nins fara oprire”. Pe de alta parte, in comunicatul de presa se arata ca abia dimineata a fost organizata interventia: &#8222Va informam ca, an aceasta dimineata, primarul municipiul Bacau, Romeo Stavarache, i-a convocat la sediul institutiei pe membrii Comandamentului local de deszapezire. La antalnire au participat si reprezentantii ai 14 societati comerciale dotate cu utilaje specifice activitatii de deszapezire, precum si o parte din directorii directiilor si serviciilor din cadrul Primariei Municipiului Bacau. Concret, s-a stabilit ampartirea orasului an 14 zone an care se va actiona non-stop pentru degajarea carosabilului si trotuarelor”. Primaria Bacau are 15 utilaje pentru deszapezire si aproximativ 224 de persoane angajate la DSSV. In comunicat ni se spune si ce presupune deszapezirea: curatirea carosabilului si trotuarelor, urmata de ancarcarea si transportul zapezii. Primaria Bacau a trimis 250 de atentionari agentilor care nu au curatat zapada de pe trotuar, avertizandu-i ca amenzile sunt cuprinse intre 6 si 12 milioane lei. Ionut Tomescu sustine ca reclamatiile sunt neintemeiate: &#8222Nu inseamna ca daca un om nu a vazut utilajele nu s-a facut deszapezire”.

Dumitru Nada asteapta sa iasa soarele si sa topeasca zapada

In comuna Poduri, drumurile au fost blocate de caderile masive de zapada, primaria fiind pusa in dificultate. &#8222Ne este extrem de greu. Nici in fata primariei nu putem circula. Nu am primit nici un utilaj de deszapezire, desi am solicitat o masina inca de la prima ora. Cei de la deszapeziri ne-au spus sa mai asteptam o jumatate de ora, dar nici acum, dupa patru ore, nu a venit utilajul. Avem un singur tractor cu lama, cu care nu prea putem face fata”, ne-a declarat Ioan Dobrovat, primarul comunei Poduri. Navetistii au fost primii care au avut de suferit, asteptand doua ore in frig si ninsoare. Daniel Taranu, primarul din Vultureni, a declarat ca n-a vazut nici un autogreder in comuna. &#8222Zapada e de 15 centimetri si ninge continuu, spunea, ieri dimineata, primarul. Nu avem nici un utilaj, nici autobuzul nu a trecut azi, am auzit ca s-a intors inapoi de la Secuieni”. El crede ca utilajele societatii de drumuri lucreaza in special in localitatile apropiate de Bacau. &#8222In Vultureni se circula numai pe o banda. Daca nu se opreste ninsoarea, pana diseara avem zapada de jumatate de metru”, a spus Taranu. Si primarita din Secuieni era nemultumita. &#8222Eu nu am vazut utilajele, poate ca vor veni. Puterea mea ramane pe ulitele satului, a spus Adriana Ojog. La sedinta ne-au spus ca societatea lui Umbrarescu va deszapezi toate drumurile. Sa vedem!”. Spre Parincea drumul era impracticabil. &#8222De la Buhoci e dezastru, in plus &laquomelcii&raquo nu au terminat nici acum drumul pe Rachitaua”, a spus primarul Guta Stiuca, nervos. El a afirmat ca pe drumurile judetene nu circula nimic. &#8222Sa respecte programul de interventie pe timp de iarna. Am programul scris, dar e pe hartie, un utilaj nu vezi pe drum!”. Guta Stiuca sustine ca autobuzele nu pot intra, nici ambulanta, daca, Doamne fereste, e cazul. Primaria Parincea are un tractor cu lama cu care a curatat drumurile comunale. Pe drumurile judetene nu au aparut utilaje. &#8222Altul ia banii, nu noi, a precizat Guta Stiuca. Au contract, au program, dar nu vin. Asteapta sa rasara soarele, sa se topeasca zapada si sa raporteze ca au deszapezit”. Dumitru Nada, secretarul Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta (CJSU), afirma ieri dimineata ca in judet nu sunt probleme. &#8222Se circula mai greu, in conditii de iarna, zapada e framantata, dar nu avem drumuri blocate. Toate punctele de lucru din judet au raportat ca se circula”, sustine Dumitru Nada, contrazicandu-i pe primari. Dar isi insuseste &#8222parerea” lui Guta Stiuca: &#8222In urmatoarele zile va fi soare si zapada se va topi”, declara el plin de optimism.

Viteza de melc si rac pentru automobilisti

A nins ieri din belsug si an zona Buhusi. an oras, utilajele de deszapezire si-au facut treaba, pe strazile principale, anca de la primele ore ale diminetii. Totusi, pe strada Republicii autoturismele patinau din greu. Vinovati pentru aceasta viteza de&#8230 rac au fost considerati conducatorii auto care nu si-au echipat autoturismele cu lanturi. Pe unele strazi secundare, utilajele care aveau menirea de a degaja zapada au ajuns ceva mai tarziu. Timpul necesar pentru a parcurge distanta Buhusi- Bacau a fost de trei ori mai mare. Aceleasi dificultati au fost antampinate si pe traseele corespunzatoare comunelor limitrofe.

Dealul de la Magura s-a transformat in tobogan

Daca drumarii au uitat la ce folosesc utilajele de deszapezire din parcul auto, soferii nu s-au grabit sa-si schimbe cauciucurile si sa-si pregateasca lanturile antiderapante. Drept consecinta, in doar doua ore s-au produs zeci de coliziuni soldate cu pierderi materiale. Atentia si prudenta la volan nu au fost suficiente pentru evitarea derapajului. Dupa cum nici experienta la volan nu a contat prea mult. &#8222Ce poti sa faci pe un asemenea drum”, se plange soferul unei cisterne cu numar de Neamt. Autovehiculul a derapat pe soseaua acoperita cu zloata si s-a oprit in sant. Se vede ca, soferul s-a intrecut pe sine sa scoata masina de acolo, dar nu a facut decat sa aduca o aduca intr-o pozitie amenintatoare. Asa intr-o rana, cum a incremenit, cisterna pare ca e gata sa se rastoarne in orice clipa. &#8222Stau aici de la ora 8.00, se plange conducatorul auto. Nu gasesc pe nimeni sa ma ajute. Politistii au venit, s-au uitat la mine si au plecat. Cine e vinovat de accident? In nici un caz, eu! Uitati-va la sosea. Drumarii nici nu au trecut pe aici. E adevarat ca, nici eu nu am echipat rotile cu lanturi antiderapante, dar din Neamt si pana aici nu am avut probleme”.

&#8222Platim de pomana taxele de drum”

La intrarea in localitatea Magura se circula extrem de greu. Soseaua e un adevarat tobogan. Chiar daca soferii merg cu viteza minima, tot nu pot evita derapajul. &#8222M-a furat gheata”, spune cu naduf soferul unui autoturism Dacia. Masina a iesit de pe carosabil si s-a infipt in santul acoperit cu zapada. Cativa sportivi care alergau pe marginea soselei incearca sa ajute disperatul conducator auto. Nu reusesc sa urneasca autoturismul.

&#8222E nevoie de o sufa, spune soferul. Drumarii astia nici nu au scos utilajele din garaj. Daca asta e drum curatat, atunci eu sunt popa”. Necajit, ud si cu picioarele bocna, Constantin Potloc, un alt sofer cu ghinion, si-a pierdut orice stapanire de sine. Se invarte ca un apucat pe langa camionul incarcat cu hartie igienica si carton si nu stie ce sa faca. Masina a derapat si s-a proptit in bara de protectie de pe marginea soselei. Rotile din dreapta spate sunt in gol. Situatia este destul de tensionata, pentru ca in orice moment, autovehiculul poate ajunge in rapa. Bara de protectie pare insa sa fie destul de rezistenta. &#8222De dimineata de la ora 8.00 ma aflu aici, spune furios Potloc. Am derapat din cauza alunecusului de pe sosea. A fost cat pe ce sa ajung in rapa. Platim de pomana taxele de drum”. Ca si cum a vrut sa-l contrazica, un utilaj de la Drumuri dotat cu lama si dispozitiv de imprastierea antiderapantului si-a facut aparitia in zona.

TIR-urile fara lanturi antiderapante trase pe dreapta

Politistii aflati la intersectia spre Magura tropaie marunt de frig. Unul dintre agenti si-a indesat caciula pe urechi. Ar adaposti si mainile in buzunar, insa trebuie sa dirijeze circulatia. Cateva TIR-uri au fost trase pe dreapta, iar dupa pozitia relaxata a soferilor este limpede ca nu se vor urni foarte curand de acolo. &#8222Autovehiculele de mare tonaj care nu sunt dotate cu lanturi antiderapante nu au voie sa circule spre Onesti. Orientam soferii spre alte trasee, mai accesibile. Sunt masuri de precautie peste care nu avem cum sa trecem”, explica agentul sef adjunct Sorin Ciuchi, de la Serviciul Politiei Rutiere.

Epilog: Ieri, in municipul Bacau s-au produs doar 17 coliziuni. Politistii spun ca intr-o zi obisnuita, fara zapada si polei, sunt implicate in accidente usoare de circulatie aproximativ 30 de masini. Fie soferii au avut grija sa nu scoata autovehiculele in trafic pe o asa vreme fie au fost foarte prudenti la volan. Scris de Lili ADOCHITEI / Dan MINDIRIGIU / Silvia PATRASCANU / Gabriel MIHAI

De ziua lor, persoanele cu handicap si infectate HIV au avut ocazia sa-si verse oful in prezenta ministrului secretar de stat Silviu Didilescu. Insa, ziua aniversara nu s-a putut incheia fara un joc de table sau sah, o piesa de teatru sau o lectie de istorie, precum si dans si multa voie buna.

A doua zi de manifestari in cinstea persoanelor cu handicap si a celor infectate cu virusul HIV a inceput tot in incinta Teatrului Barcovia. Insa, de data aceasta printre invitatii de marca s-a aflat insusi Silviu Didilescu, presedintele Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap (ANPH). &#8222S-au prezentat concluziile celor doua grupuri focus care au avut loc cu o zi in urma, pe tema &#8222Drepturi si facilitati” pentru persoanele cu handicap”, ne-a declarat Daniela Tataru, director general adjunct la Compartimentul Adulti din cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului. Concluziile au fost dureroase pentru auditoriu, in conditiile in care s-a facut referire la mentalitatea de prost gust pe care o au unii dintre noi. &#8222Persoanele infectate HIV vor sa aiba aceleasi drepturi, sa poata beneficia de servicii medicale, de educatie scolara etc. Ele vor sa poata duce o viata normala, fara sa fie marginalizat”, a spus psihologul Mihaela Dumitrascu. Concluziile de la cel de-al doilea focus grup au fost prezentate de la inspectorul ANPH in judetul nostru, Ramona Craita Mandra: &#8222Problema acuta este accesul in institutii, unitati de invatamant, magazine etc. Fie exista doar rampe la intrarea intr-o institutie, insa in interiorul acesteia nici una pentru a se putea ajunge la un etaj superior, fie nu sunt deloc. Iar unde sunt le pot numi rampe sinucigase, pentru ca nu sunt realizate conform standardelor. Speram ca in anul viitor sa se reglementeze aceasta problema”. Ziua nu s-a incheiat aici. A urmat inaugurarea Centrului de Servicii Integrate pentru Persoanele cu Handicap din Moinesti si vizionarea spectacolului destinat persoanelor infectate HIV sustinut de actorii de la Teatrul Bacovia. &#8222Vom avea mai multe manifestari si in zilele urmatoare”, a tinut sa precizeze Daniela Tataru.

La Armonia s-au cantat colinde de Craciun

Nici persoanele de la Centrul de Zi &#8222Armonia” nu au stat cu mainile incrucisate. Ziua Internationala a Persoanelor cu Dizabilitati au serbat-o ca la carte, pregatirile incepand din lunile trecute. Doar o singura data in an este ziua lor! &#8222Sunt 100 de persoane care frecventeaza Centrul de Zi &laquoArmonia&raquo, toate acestea ocupandu-se de evenimentul aniversar. Mai exact, persoanele cu dizabilitati, cu varsta cuprinsa intre 16 si 50 ani, au pregatit momentul artistic, cu colinde, cantece si o piesa de teatru”, ne-a declarat Ioana Calustian, director la Serviciul Public de Asistenta Sociala. Momentul artistic a fost de-a dreptul impresionant pentru ca ei toti, persoane cu dizabilitati si handicap locomotor, au reusit sa cante si sa danseze fara sa se incurce. Cum orice zi aniversara nu se putea incheia fara o expozitie cu vanzare, publicul participant a fost invitat sa cumpere tablouri din piele, felicitari, ornamente pentru Craciun. &#8222Am mai facut rost, cu bunatatea unor sponsori, de alimente pe care le-am impartit in cateva pachete. Aceste pachete vor ajunge la batranii de la Centrul de Ingrijire si Asistenta Sociala si copiii cu probleme psihice din centrele de plasament. A fost o zi superba pentru cei care frecventeaza Centrul de Zi Armonia”, a concluzionat Ioana Calustian.

Nevazatorii s-au intrecut la table si sah

Zi festiva si pentru nevazatori. Ei au marcat ziua aniversara, ieri dupa-amiaza, jucand table, sah si remi. Spre seara, ei s-au adunat in sala Ateneu unde au organizat un forum pentru a discuta despre situatia lor, drepturile si facilitatile de care ar trebui sa beneficieze. Aniversarea va continua si sambata, cand nevazatorii se vor intrece la popice. &#8222Sunt doua zile pline pentru noi si ne bucuram nespus de acest fapt. Cu totii merita sa fie sarbatoriti, pentru ca au aceleasi drepturi cu oamenii normali”, ne-a declarat Gabi Pamp, responsabil de educatie fizica si sport la Asociatia Nevazatorilor.

Copiii si batranii protejati de FSC au luat lectii de istorie

Copiii strazii, actualmente asistati la Centrul &#8222Pistruiatul”, au aflat &#8222pe propria piele” cum este sa fii in centrul atentiei. Ziua de ieri a fost pentru ei zi de zbantuiala, insa numai dupa ce au dovedit ca pot fi adevarati actori. Ei au pus in scena piesa de teatru &#8222Mos Ion Roata si Unirea”, dupa care s-a dat unda verde la un carnaval pe cinste. Cu totii au avut parte de un ospat copios si de muzica buna, un real prilej de a arata ca sunt adevarati maestri in ale dansului. Personalul Fundatiei de Sprijin Comunitar (FSC) a fost alaturi si de batranii de la Centru de zi &#8222Speranta”. Acestia au avut parte de o adevarata lectie de istorie, despre Unire, dupa care un grup de princhidei a sustinut in fata lor un moment artistic. &#8222Ne bucuram ca putem sa le aducem cat mai des zambetul pe buze acestor copii si batrani. Ei merita acest lucru”, ne-a declarat Gabriela Achihai, presedinte la FSC.Scris de Carmen SERBAN

Joi, 1 Decembrie, a fost – cum bine stim cu totii – Ziua Nationala a Romaniei. Cu voie de sus, adica de la Ministerul Educatiei si Cercetarii, scolile au luat inca o zi de vacanta, de aceasta data, o vacanta prevazuta in programul anului scolar. Insa, cu toate ca 1 Decembrie este decretata prin lege ca fiind zi libera, in Bacau s-a invatat. Un exemplu ar fi Scoala nr.10 Bacau, unde toti elevii au fost ieri la ore. Directorul scolii nr. 10, profesoara Nicoleta Neagu, a optat, in urma deciziei parintilor, ca de Ziua Nationala, copiii sa mearga la scoala.

Directorul Neagu ne-a demonstrat, cu toate documentele in fata, ca aceasta decizie a fost luata la cererea parintilor, &#8222satui de vacanta prelungita din timpul grevei cadrelor didactice&#8221. &#8222Marti, in chiar prima zi de reluare a activitatii dupa incetarea grevei, am avut sedinta cu parintii, deoarece imi solicitasera sa nu mai intrerupem cursurile joi, de 1 Decembrie, ne-a declarat directoarea Nicoleta Neagu. Daca membrii Comitetului de parinti au solicitat acest lucru, noi, cadrele didactice, am fost de acord si acest lucru reiese din procesul verbal al sedintei consiliului profesoral. In consecinta, astazi (joi, 1 Decembrie-n.n.) a fost zi normala de scoala, cu un program ceva mai relaxat, curpinzand si unele momente dedicate Zilei de 1 Decembrie, inclusiv diferite tipuri de concursuri”. La randul ei, inspectorul scolar general adjunct, Brandusa Popescu, sustine ca: &#8222Era bine sa se respecte, totusi, ziua de 1 Decembrie, dar daca aceasta a fost solicitarea Comitetului de parinti al scolii, cadrele didactice trebuiau sa tina cont de parerea parintilor. De altfel, aceasta a fost, din informatiile pe care le detinem, singura exceptie de la regula”. Prin urmare, am gasit Scoala 10 forfotind la primele ore ale diminetii. Dupa binemeritata pauza de 10 minute elevii si-au reluat cursul firesc al invatarii. In zi de sarbatoare nationala, cei mai mici dintre elevi invatau despre istoria neamului, iar cei din clasele terminale isi manifestau ingrijorarea ca nu vor avea timp suficient sa se pregateasca pentru teze si mai apoi pentru examenele finale. Cu mic cu mare, elevii au ales sa faca ore chiar daca mare parte din ei au facut-o fara prea mare tragere de inima. Cei mai multi elevi erau constienti de faptul ca sunt singurii care au venit la scoala de 1 Decembrie, insa acest lucru nu i-a deranjat foarte tare pe invatacei in conditiile in care au foarte multa materie de recuperat. Cert e ca prezenta la cursuri a depins in mare parte de parinti. Prin urmare, reprezentantul acestora spune ca isi asuma intreaga responsabilitate in fata mai marilor invatamantului romanesc. In plus, in conditiile in care greva profesorilor a tinut 3 saptamani, o zi de recuperare inseamna foarte mult pentru elevi. Ramane de vazut daca acestia vor fi nevoiti sa-si sacrifice si week-end-ul pentru a recupera materia pierduta.Scris de Stefan OLTEANU / Ramona IONESCU