29 noiembrie 2024
Acasă Blog Pagina 5473

Karting / Doru Sechelariu, la Cupa Campionilor

Pentru Doru Sechelariu, campionul Romaniei si al Europei de Sud Est la karting, clasa ICA/J, sezonul competitional va lua sfarsit duminica, in Spania. Dupa ce saptamana trecuta a participat in Germania, la &#8222Winter Cup&#8221, in acest week-end, Sechelariu va lua startul intr-un alt concurs de prestigiu: Cupa Campionilor. Aceasta ultima competitie din anul 2005 se va desfasura la El Vendrell, o localitate situata la 70 de kilometri de Barcelona. Pilotul bacauan va concura pentru o echipa italiana si are un dublu obiectiv: o clasare cat mai buna si acumularea de experienta. &#8222Sper ca Doru sa faca o figura frumoasa la acest concurs, al carui nume, Cupa Campionilor, spune totul despre importanta sa&#8221, a declarat mecanicul-sef al Selenei Motor Sport, Vladimir Bortov. Recunoscut drept un tip foarte exigent si pretentios, Bortov s-a declarat multumit de evolutia din Germania a elevului sau. &#8222La Winter Cup, Doru s-a comportat bine, obtinand locul zece in conditiile in care s-a confruntat cu cei mai buni 50 de piloti din Europa&#8221, a precizat Vladimir Bortov. Cupa Campionilor va avea doua manse programate sambata si duminica si va aduna piloti din Spania, Portugalia, Anglia, Franta si Italia. Luni, Doru Sechelariu si Vladimir Bortov vor reveni in Romania, iar vineri, 16, cei doi vor participa la &#8222Gala Campionilor&#8221 organizata de Federatia Romana de Automobilism si Karting.Scris de Dan SION

Antrenorul Stiintei, Florin Grapa, a declarat ca nu se multumeste doar cu „sferturile” Top Team’s Cup: „Final Four sau nimic!”

Spuneti-i nemultumit! Chemati-l exigent, ziceti-i cum vreti, insa nu-l contraziceti! Aflat la un pas de o merituoasa calificare in sferturile de finala ale Top Team&#8217s Cup, antrenorul Stiintei Bacau, Florin Grapa, se gandeste mult mai departe. Si considera ca daca formatia sa nu ajunge in &#8222Final Four&#8221, n-a facut nimic. &#8222Nu o fac pe nebunul, insa obiectivul nostru e Final Four, nu sferturile de finala&#8221, spune Grapa. Dupa victoria de miercuri seara, contra belgiencelor de la Euphnoy Tongeren, voleibalistele bacauane sunt calificate in proportie de 80 la suta. Ultimele 20 de procente trebuie asigurate la mijlocul saptamanii viitoare, in partida de pe teren propriu cu polonezele de la Centrostal Palac Bydgoszcz, care au reusit surpriza rundei, invingand lidera, Volero Zurich, in deplasare.

-Domnule Grapa, va surprinde succesul polonezelor?

-Da, e un rezultat neasteptat.

-O intrebare fireasca pentru tara suspiciunilor: credeti ca a fost ceva necurat la acest meci din Elvetia?

-Adica vreun aranjament? Nici poveste. Cred ca polonezele au batut pe bune. De altfel, nu vad la ce le-ar fi ajutat vreun joc de culise. Centrostal are sanse minime de calificare. In cel mai fericit caz poate face trei victorii, in timp ce noi avem deja trei victorii. Plus ca avem setaveraj bun, iar saptamana viitoare vom juca impotriva polonezelor pe teren propriu.

-Schimba acest rezultat de la Zurich datele calificarii?

-Eu zic ca nu. Daca batem pe Centrostal, suntem calificati. Important este ca am invins pe Tongeren si in deplasare, si acasa.

-Haideti sa vorbim despre aceasta ultima victorie reusita miercuri contra lui Tongeren. Ati avut emotii?

-Mari. Trebuie sa recunosc ca la acest joc am avut cele mai mari emotii. Si fetele au avut emotii, iar acest lucru s-a si vazut in primul set cand am facut destule greseli.

-Ce v-a placut cel mai mult la jucatoarele dumneavoastra?

-Faptul ca nu au renuntat la lupta. Au demonstrat ca au

caracter.

-Ridicatoarea lui Euphony v-a placut?

-Nu. Ridicatoarea noastra e foarte buna.

-Totusi, Polischiuk a facut multe greseli, mai ales in

primul set.

-E firesc sa faca si greseli, insa important este ca si-a revenit pe parcursul jocului.

-Daca va calificati, pe cine ati vrea sa evitati in sferturile de finala?

-N-as vrea sa jucam contra italiencelor de la Novara sau impotriva lui Dinamo Moscova. Ar fi mult mai accesibil daca am intalni echipe din Olanda sau Franta. Sper sa avem un adversar accesibil pentru ca, repet, obiectivul nostru este Final Four. Pentru mine, ca antrenor, asta conteaza cel mai mult. Daca nu ajungem acolo, e ca si cum am fi fost eliminati inca din faza grupelor.

Scris de Dan SION

„Scuzati, suntem in plina campanie electorala!”

    Cu aceste cuvinte am fost intampinati ieri, atat in amfiteatrul Colegiului National &#8222Ferdinand I”, cat si la intrarea in corpul A al Grupului Scolar Industrial &#8222Letea”. Si era, cum se spune, &#8222pe bune”, adica elevii din cele doua unitati scolare liceale se aflau, intra-devar, in campanie electorala. Actiunea face parte dintr-un proiect national, &#8222Student Government”, organizat in judetul nostru de Centrul Regional Bacau pentru Educatie Civica (director, prof.Geta Popovici), cu sprijinul Ambasadei S.U.A. la Bucuresti. La acest proiect au fost selectionate 16 unitati scolare, cate doua din cele opt judete pilot, scopul proiectului fiind acela de a-i obisnui pe elevi cu organizarea si desfasurarea campaniei de alegere a presedintelui Consiliului elevilor si a vicepresedintelui acestuia. Comisiile electorale au avut in componenta elevii selectionati in baza unui interviu, a unui CV si a calificativelor obtinute la cursul de pregatire efectuat la Centrul Regional Bacau pentru Educatie Civica: 10 membri la &#8222Ferdinand I” si 11 membri la Grupul Scolar Industrial &#8222Letea”. La &#8222Ferdinand I”, trei candidati s-au inscris in cursa pentru fotoliul de presedinte al Consiliului elevilor: Ion Alexandru X E, Moisa Liviu IX B si Mihai Dragos X B. Fiecare si-a organizat cum a crezut mai bine campania electorala, fie de unul singur (Alexandru), fie cu sprijinul unui colectiv de colegi (ceilalti doi candidati). Ce i-a determinat sa intre in cursa? &#8222Ambitia si dorinta de afirmare” (Alexandru), &#8222Increderea pe care o au colegii in calitatile mele de organizator” (Liviu), &#8222Hotararea ca trebuie sa schimbam ceva, sa ne facem respectati, noi, elevii, sa se tina cont de parerea noastra” (Dragos). Directorul educativ, prof. Crina Catalina Muraru, s-a multumit doar sa monitorizeze actiunea, lasand mana libera elevilor: &#8222Ei au facut afisele, fluturasii, listele de vot – alfabetice, pe clase -, cabinele de vot, stampilele, tot ei au organizat campania electorala si au asigurat corectitudinea votarii”. Pana la ora 14,30 votasera peste 350 din cei 740 de elevi din clasele IX-XII. La Grupul Scolar Industrial &#8222Letea”, tot elevii fusesera cei care dusesera greul campaniei electorale, directorul educativ Tania Radu monitorizand atent activitatile, pe parcursul derularii lor. Aici au fost in cursa doar doi candidati, Patrinjel Ionut XI C si Olteanu Alexandru X A, de altfel buni prieteni, fiind destul de numerosi &#8222alegatorii” care anticipau ca invinsul are mari sanse sa devina … vicepresedinte, deci, mana dreapta a invingatorului. Si aici fusesera dezbatute, pe clase, rolul Consiliului elevilor, calitatile unui lider, organizarea campaniei electorale si a procesului de votare. Si pana acum fusese ales un presedinte al Consiliului elevilor, care devenea, automat, si membrui in Consiliul de Administratie al scolii, ne-a spus profesoara Tania Radu. Noutatea consta acum in faptul ca, pentru prima data, presedintele Consiliului elevilor este ales de toti elevii din liceu, absolut democratic, prin vot secret, cu liste electorale, cu stampile, cabine de vot, urne, cu tot tacamul, exact ca in orice campanie electorala”. Sa mai adaugam ca aici, la &#8222Letea”, s-a intamplat ca fanii unui candidat sa rupa afisele electorale ale celuilalt candidat, ceea ce a dat un plus de culoare (si chiar de tensiune) actiunii, in ansamblul ei. La ambele unitati scolare, rezultatele alegerilor vor fi cunoscute abia astazi, 9 decembrie. Un proiect de educatie civica in care elevii s-au implicat plenar, luandu-si rolurile in serios. Si fiecare dintre participanti a fost, de fapt, un castigator.

    Scris de Stefan OLTEANU

    Zeci de familii asteapta bransarea la reteaua de gaze / Bataie de joc la Distrigaz

    Locuitorii din Huruiesti credeau ca vor avea ce n-a visat neam de neamul lor: gaze la sobe si la aragaz. Cine si-ar fi inchipuit in urma cu cativa ani ca va scapa de taiat si crapat lemne, de fum in casa si de suflat in surcele pentru a face un bot de mamaliga? Numai ca minunea nu s-a implinit, iar aducerea gazelor in Huruiesti, un loc uitat la capatul judetului, s-a „inecat la mal&#8221.

    &#8222S-a tras conducta de gaze, ne-au pus sa sapam pe sub strada pentru tevi, ne-am facut santuri la poarta si instalatii pana in casa, dar cu atat am ramas. Acum, in plina iarna, stam in frig. Nici lemne nu ne-am cumparat caci eram siguri ca pana la iarna vom avea gaze in case. Sunt gaze doar la primarie, la scoala, la primar acasa si la un vecin de-al lui. Am auzit ca nu ne aproba Distrigazul dosarele. Nu stim de ce. Nu ne lamureste si nu ne aude nimeni&#8221. Asa a sunat un apel disperat primit din Huruiesti.

    Au ramas fara lemne asteptand gazele

    Intr-adevar, comuna e brazdata de transee pentru tevile de gaze. Cei care au muncit si au platit pentru a avea confort sunt scandalizati. „Stau cu groapa la poarta, ne-a declarat Romeo Ungureanu. Daca pica cineva in ea? Se ineaca, ca-i plina cu apa. Pana acum au cazut doi oameni in gropi. A intrat apa si in fantani. Am dat o groaza de bani pentru gaze si a trebuit sa mai dau 11 milioane si pe o masina de lemne cand am vazut ca vine zapada. Unii chiar au stricat sobele, au zugravit. Eu nu le mai dau nici un ban pana nu vad gazu&#8217 la soba. Ca m-am saturat sa ma plimbe de la moara la rasnita si inapoi&#8221. Oamenii s-au strans, miercuri, in jurul masinii noastre rugandu-ne sa le dam o mana de ajutor. „Nimeni nu ne lamureste ce se intampla, de ce nu mai inainteaza cu lucrarile, a spus Maria Paiu. Sotul meu lucreaza la Gaze, la Brasov, dar a spus ca nu a vazut niciodata sa dureze atat o lucrare&#8221.

    Primarul zice c-a facut destul

    Primarul comunei Huruiesti, Ioan Zabrautanu, spune ca locuinta sa este bransata la conducta de gaze pentru ca s-a zbatut. &#8222Eu am gaze din luna iunie, declara primarul. Am umblat, am obtinut aprobarile si am reusit. Primaria a reusit sa relizeze reteaua principala, dar de aici este treaba oamenilor. Mai sunt 25 de familii care au dat o parte din bani si asteapta sa li se aprobe dosarele. Eu am umblat pentru ei, dar de acum e randul lor. Am vorbit si la Distrigaz sa le comunice sa se deplaseze la Bacau, dar mai mult nu mai fac&#8221. Fara gaz metan a ramas si dispensarul medical, proprietatea Consiliului Local Huruiesti. Medicul si asistenta s-au strans intr-o camaruta incalzita cu un godin, dar pacientii isi asteapta randul intr-un hol inghetat. Printre nemultumiti se afla si directorul scolii, Gheorghe Hodorog. „Sunt amanat cu gazele din septembrie. Nici lemne nu am cumparat. Am cheltuit zeci de milioane degeaba&#8221.

    Distrigaz e acuzat ca nu avizeaza dosarele

    &#8222Singurul vinovat pentru faptul ca oamenii din Huruiesti nu au gaze in case si ingheata de frig este conducerea sucursalei din Bacau, ne-a declarat Anca Petrescu, proiectantul instalatiilor individuale de la Huruiesti. Oamenilor nu li se avizeaza dosarul si nu li se permite unor firme autorizate sa execute lucrarile de bransament. Sunt firme autorizate in Bacau, au dreptul sa faca lucrari, dar nu li se permite de catre Distrigaz, Sucursala Bacau. Anul acesta nu ni s-a permis sa facem nici o lucrare. In tot timpul acesta am platit taxe si licente pentru lucrari in acest domeniu. Cum zic oamenii din Huruiesti ca mor de frig, noi vom spune ca murim de foame&#8221.

    Tacere desavarsita la Distrigaz

    De la Distrigaz am reusit sa obtinem doar niste informatii neoficiale. O persoana cu functie de conducere in sucursala ne-a declarat ca primarul din Huruiesti are gaze pentru ca a prins un „vid legislativ&#8221, dar locuitorii ceilalti n-au fost la fel de norocosi intrucat din octombrie Distrigaz a obtinut licenta pentru distributia de gaze in comuna. Miercuri am solicitat o explicatie pentru situatia de la Huruiesti, iar purtatorul de cuvant al sucursalei ni l-a promis in cateva minute (o premiera, de altfel). N-am primit in schimb decat un telefon de la o persoana care s-a recomandat drept responsabil de relatia cu presa la Distrigaz Nord Tg. Mures. Ni s-a cerut un ragaz de 24 de ore pentru un raspuns oficial. Nu stim dupa ce fus orar se lucreaza la Tg. Mures, caci raspunsul nu a mai sosit. Tot neoficial am fost informati ca ieri, dupa ce DESTEPTAREA a facut valuri, 11 contracte au fost trimise la Huruiesti. Numai ca, in fiecare an, pe 15 decembrie, Distrigaz sisteaza lucrarile. Asta inseamna ca la Huruiesti sarbatorile vor fi petrecute in frig.Scris de Doina MINCU

    Dragos Ioan Rusu trece la atac

      Despre dosarul cu numarul 4158/2005, ziarul nostru a mai scris. Ieri, la Tribunalul Bacau era stabilit unu nou termen, in care Ioan Dragos Rusu este acuzat de savarsirea infractiunilor prevazute de si pedepsite de art. 2, al.1, art.3, al.1-2 din Legea 143/200, constand in aceea ca, din anul 2003 pana in anul 2005 ar fi procurat in modalitatea ilicita, de la diferite puncte farmaceutice din municipiul Bacau droguri de risc si mare risc, pe care le-a scos fara drept din tara prin intermediul circuitului postal. Clientii erau din SUA, Suedia, Africa Centrala, Danemarca, Anglia, Belgia, Franta, Germania, Italia, Elvetia, Grecia, Austria. Retinut initial prin ordonanta procurororului in 12.o4.2005, instanta de judecata a respins propunerea de arestarea preventiva, inculpatul fiind judecat in stare de libertate. Politistii din Brigada de Combatere a Criminalitatii Organizate a instrumentat cazul pe parcursul a doi ani, impreuna cu procurorii din Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Biroul Teritorial Bacau, solutia data de procurori intrand pe rolul instantei Tribunalului Bacau. Cumparatorii erau identificati prin intermediul retelei Internet, iar banii ii reveneau prin diferite retele bancare. Prin rechizitoriu s-a stabilit ca afacerea i-a adus inculpatului venituri de peste 3 miliarde de lei. Deoarece dosarul se afla pe rolul instantei si functioneaza prezumtia de nevinovatie, instanta, pe baza rechizitoriului, a probelor, declaratiilor inculpatilor, marturiilor a celor peste 19 martori si a 23 de martori asistenti se va putea pronunta in continuare. Avocatii au depus la termenul de ieri documente prin care isi justificau absenta, astfel ca procesul a fost amanat pentru sfarsitul lunii ianuarie. Intre timp, Ioan Dragos Rusu a facut o plangere la Parchetul de pe langa Curtea de Apel impotriva echipei de la Brigada de Combatere a Crimei Organizate, pe care o acuza de &#8222abuz in serviciu&#8221 si &#8222abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi&#8221. Prin Rezolutia 96/20 septembrie 2005, procurorul da solutia de neurmarire penala impotriva politistilor. Fata de aceasta solutie, Rusu Dragos face plangere la procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel. Prin rezolutia 941/21 octombrie 2005, i se respinge si aceasta plangere. Cum suntem intr-un stat de drept, plangerea este adresata instantei Curtii de Apel Bacau. Dupa mai multe termene, pe 6 decembrie 2005, instanta a mai acordat un termen necesar administrarii de noi probe si, eventual, audierii altor martori. Fiind un dosar extrem de complicat, batalia nu se da numai intre avocati, acuzare si instanta. Vom mai reveni asupra acestui dosar, atunci cand vor interveni noi elemente. Scris de Gheorghe BALTATESCU

      „Nu sunt diriginte de santier!” / Prefectul s-a saturat de Gura Vaii

        Gabriel Berca s-a intalnit ieri cu membrii CJSU ca sa dezbata situatia refacerii caselor si a infrastructurii afectate de inundatii. El este profund nemultumit de situatia din Gura Vaii, unde constructorii se cearta, iar rromii vand materialele. Supararea ii vine si din faptul ca, legat de sinistratii din Gura Vaii, prefectul a fost admonestat de premierul Tariceanu.

        La sedinta Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta (CJSU), Gabriel Berca a tinut sa precizeze ca disputa verbala cu premierul Tariceanu, din videoconferinta de miercuri, &#8222este un semn al dialogului, si nu o mustruluiala”. Prefectul a completat: &#8222Era o situatie ciudata. S-a inteles ca sunt oameni care nu au unde sa locuiasca. Din raportarile pe care le avem, situatia este sub control”. Berca e de parere ca au trecut vremurile &#8222partidului tatuc” cand raportarile se faceau pe situatii fictive. „Nu o sa fac asta pentru ca da bine cercurilor inalte de la Guvern&#8221. El a spus ca efortul de la Gura Vaii pentru refacerea caselor este unul fara precedent fiind vorba de oameni veniti din alte zone ale tarii care genereaza probleme de 15 ani incoace. Prefectul l-a intrebat pe Dumitru Nada daca exista oameni care stau in corturi, asa cum gresit s-ar fi inteles la videoconferinta. Seful secretariatului CJSU a precizat ca nu sunt exista asemenea situatii, exceptandu-i pe cei carora le place sa locuiasca traditional in corturi. Privitor la reconstructia caselor, Gabriel Berca a afimat ca 239 de case, din care 150 la Gura Vaii, vor fi finalizate in 2005. Dumitru Nada a afirmat ca mai exista o problema: disputele dintre constructori. &#8222Acestea nu sunt atributiile noastre, a reactionat, indignat, Gabriel Berca. Nici prefectul, nici presedintele CJ nu sunt diriginti de santier”. Probleme sunt si cu rromii la Gura Vaii. Liderul lor a declarat, revoltat, ca el incearca sa tina o evidenta exacta, la Rotunda, a celor care au primit materiale, asta din cauza ca sunt multi sinistrati care au luat de mai multe ori materiale de constructii sau si le-au vandut. Gabriel Berca i-a cerut reprezentantului rromilor sa se ocupe de civilizarea lor, completand ca cei care au primit materiale si le-au vandut nu vor mai primi alt ajutor. „Am asigurat 15 miliarde pentru drum, manopera pentru curentul electric s-a ridicat la 36 de miliarde euro. E un efort mare. Unii nu au inleteles ce e munca, ca trebuie sa ajute la ridicarea caselor. Sunt familii care stau numai la Bucuresti si ma reclama&#8221 a afirmat Berca. Discutii aprinse a provocat si intarzierea racordarii containelor de la Asau la curentul electric, care face ca sinistratii sa stea in continuare in frig. „Sunt aduse de doua saptamani si nu sunt date in folosinta. Domnule prefect, cu tot respectul fata de insitutia pe care o conduceti, aceste containere au fost insotite de un protocol in care se precizeaza ca cea care se ocupa este Prefectura. Daca era specificata institutia CJ va spun cu toata seriozitatea ca pana acum se rezolva&#8221 a intervenit Angela Bogea, vicepresedintele CJ. Raspunsul lui Gheorghe Hura, secretarul general al Prefecturii a fost foarte taios: &#8222Aveti un primar pe care-l tineti in brate&#8221, a zis el, referindu-se la faptul ca Stefan Potoroaca este membru al PRM. Hura a afirmat ca tot ce a tinut de atributiile Prefecturii Bacau s-a rezolvat. &#8222Mai trebuie o discutie cu cei de la Electrica. Am stabilit ca cererea sa fie facuta ca o racordare ocazionala, sa nu se plateasca taxe anuale&#8221, a conchis Hura. Urmatoarea sedinta a CJSU va fi programata in jurul datei de 19-20 decembrie, cand se va analiza si situatia firmelor care nu si-au indeplinit contractele si vor pierde finantarea, daca se va constata acest lucru.Scris de Ionut VATAFU / Silvia PATRASCANU

        Cu porcu’ in obor \ Ghita e de milioane

        Cu trei saptamani inainte de Craciun, comerciantii de porcine au dat buzna in oborul din Bacau. Cu Ghita legat de o funie, porcarii intorceau &#8222marfa&#8221 pe stanga si pe dreapta, se laudau ca al lor e cel mai mare si mai sanatos.

        Din cauza epidemiei de pesta porcina, comercializarea porcilor a fost interzisa in piete si oboare. De saptamana aceasta restrictia a fost anulata iar porcii, scosi la vanzare. Legati cu o funie, pusi in glod, porcii isi asteptau sacrificatorii. Singurii care se agitau pe langa animale erau stapanii. &#8222Dau porcul cu trei milioane, are in jur de 40 de kilograme, a declarat Ionica Stan, comerciant. Dar, pretul nu este fix, negociem. Este foarte sanatos si bine hranit. Eu nu-i dau sa manance de prin gunoaie&#8221. Nici porcii care de abia au pasit pe lume nu sunt scutiti de a fi scosi la vanzare. De la doua pana la patru luni, porcinele se vand cu preturi cuprinse intre 1 si 1,5 milioane de lei. Un batranel, modest imbracat, statea intr-un colt si tinea legat de funie un porcusor ingramadit la picioarele sale. &#8222E din gospodaria proprie, povestea batranelul. Il dau cu un milion negociabil. Cat o vrea omul sa-mi dea. Eu mai am un porc acasa si il vand pe asta. Mai scot un ban de Sarbatori&#8221. Adevaratii producatori au venit la obor cu remorcile pline de porci de lapte. Preturile sunt intre 1si 1,5 milioane de lei pentru un porc de aproximativ 15 kilograme. &#8222Sunt buni si de crescut, dar si de mancat, a afirmat Nicolae Vlad, comerciant. Pot fi taiati. Au carnea foarte frageda si de aceea sunt cautati si nici nu sunt foarte scumpi&#8221. Privitori erau, cumparatori mai putini. &#8222Sunt cam scumpi, a declarat Vasile Tabacaru, cumparator. Ma uit, poate chiar am sa cumpar. Asa cere traditia…&#8221 Comerciantii de porcine sunt adevarate enciclopedii ale traditiei Ignatului. &#8222Cand se taie porcul, e bine sa te ungi cu sange pe obraz, ca sa fii ferit de varsat, povesteste Ionica Stan. E rau sa lucrezi in ziua de Ignat, fiindca iti merge rau tot anul. Tot de Ignat e bine sa te manjesti cu sange de porc pe fata, ca sa fii rosu in obraz si sanatos&#8221. Scris de Iulia CUCU

        Instructorii auto, chemati „la ordin” de Ardeleanu

          Ieri, la Sala de examene a Serviciului Public Comunitar, a avut loc o intrevedere intre Virgil Ardeleanu, seful Serviciului de Permise Auto, si instructorii auto. Motivul a fost reprezentat de o scrisoare acuzatoare ce a aparut in presa. De altfel, scrisoarea cu pricina a facut deja inconjurul tarii. A ajuns de la Prefectura Bacau, pana la Prefectura Botosani si Presedintie. Reclamatia ii are in prim plan pe comisarii Virgil Ardeleanu si Virgil Hustiu, comisari in cadrul Serviciului Permise Auto. Cei doi erau acuzati de vinderea catre diferite persoane a unor permise de conducere in alb contra sumei de 2000 de dolari, a chestionarului de examen pentru 500 de dolari, dar si de nenumarate fapte de abuz in serviciu si legaturi cu lumea interlopa. Scrisoarea era semnata de Asociatia Instructorilor Auto Bacau. Pentru a dezminti cele scrise in presa si in scrisoarea acuzatoare, ieri, in cadrul bilantului de sfarsit de an, Ardeleanu i-a chemat la apel pe toti instructorii care au semnat reclamatia. Asezat la catedra, Ardeleanu i-a luat la rand pe semnatarii scrisorii si le-a spus sa recunoasca daca au cunostinta de aceasta scrisoare. „Acum, rog pe toti instructorii care sunt prezenti aici si au semnat scrisoarea sa ia cuvantul si sa spuna daca sunt autorii reclamatiilor sau nu…&#8221 Toti, rand pe rand, s-au ridicat in picioare si au spus aceleasi lucruri cu alte cuvinte. „Primul pe lista este Constantin Adobricai. Il rog sa se ridice si sa vorbeasca&#8221, ii indemna Ardeleanu pe instructorii auto. „Nu am nici o legatura cu aceste reclamatii, nu am scris nimic de asa ceva, a declarat Constantin Adobricai. Cei care au scris asa ceva sunt sigur din interiorul politiei. Noi nu aveam de unde sa stim atatea lucruri&#8221. Al doilea a fost Radu Lazar. Acesta a confirmat spusele celui dinaintea sa, sustinand ca nu are nici o legatura cu scrisoarea. Toti cei 22 de instructori auto chemati la ordin de Ardeleanu au &#8222cantat” pe acelasi ton. Scris de Iulia Cucu

          Persoanele in carucioare nu au acces in institutii / Rampe ucigase

            Viata persoanelor care se deplaseaza cu ajutorul fotoliilor rulante este un adevarat calvar. Nu este zi in care aceste persoane sa nu aiba de suferit, fie din cauza privirilor insistente si rautacioase ale trecatorilor de pe strada, fie din cauza neputintei de a intra intr-o institutie publica, farmacie, unitate de invatamant, magazin sau banca. Concluzia lor este ca vina apartine factorilor de decizie care nu solicita obligativitatea constructiei unei rampe in momentul ridicarii unei cladiri de utilitate publica.

            Marian este unul din sutele de bacauani cu handicap fizic, care se deplaseaza intr-un scaun cu rotile. Nu are mai mult de 26 de ani, insa viata i-a dat o lectie zdravana inca din urma cu aproximativ sase ani. Era soldat si facea paza la unitate cand, intr-o fractiune de secunda, foisorul in care era a cazut odata cu el. A suferit o fractura de coloana vertebrala, iar verdictul medicilor a fost paralizie la ambele picioare. &#8222Dupa zilele acelea petrecute in spital viata mea s-a schimbat radical. Abia atunci am realizat ce inseamna sa nu mai poti merge pe picioarele tale. Este cumplit de greu, insa ma bucur de spijinul neconditionat al familiei”, ne-a declarat Marian. Multi dintre noi nu s-au pus niciodata in locul acestor persoane cu handicap fizic. Tocmai de aceea, Societatea Handicapatilor Fizic a realizat un film de scurt metraj, in care actorul principal este Marian. Da, Marian care a incercat sa intre in diverse institutii importante din orasul nostru. Din pacate, accesul i-a fost interzis din cauza lipsei unei rampe. &#8222Cumplit este si faptul ca, daca exista vreo rampa la intrare, fie aceasta nu corespunde standardelor, fie este blocata cu lanturi. Iar daca se reuseste, printr-un miracol, ca o persoana cu handicap sa intre intr-o institutie publica, probleme sunt si cand trebuie sa ajunga la un etaj superior. Si asta pentru ca nu exista rampe sau lifturi in acest sens”, ne-a declarat Dorina Poenaru, presedinte la Societatea Handicapatilor Fizic.

            Handicapatii fizic n-au acces in institutiile de utilitate publica

            Am urmarit cu atentie filmul si pot spune cu mare convingere ca a fost de-a dreptul umilitor pentru Marian: la Posta nr.1, de unde persoanele cu handicap motor trebuie sa-si ridice indemnizatia lunara, nu a reusit deloc sa urce pe rampa fara ajutorul unui coleg. Iar la intrare, supriza: caruciorul nu a putut trece de usa pentru ca nu avea o deschidere de cel putin 90 de centimetri, asa cum prevad normele. A urmat Casa de Asigurari de Sanatate unde exista la parter un birou de informatii special organizat pentru persoanele care se deplaseaza in fotoliu rulant. &#8222Aici, daca vrem sa urcam pe scari nu ne ajuta nimeni. Doar coboara un angajat sa ne dea informatiile pe care le dorim despre procurarea protezelor, dispozitivelor medicale etc”, precizeaza Dorina Poenaru. Nici rampele din intersectia Tic &#8211 Tac sau cele din centru nu sunt construite conform standardelor. Mihai, care este un bun utilizator al scaunului cu rotile, nu a reusit singur sa urce pe trotuar, desi a depus efoturi vizibile. De asemenea, accesul in vreun cabinet medical sau laborator de analize medicale i-a fost interzis cu desavarsire lui Marian. Normal, din cauza lipsei unei rampe. &#8222Daca la astfel de institutii de utilitate publica nu am acces, daramite la magazine sau la o frizerie! Pana si parcarea ne este interzisa pentru ca pe locurile noastre sunt puse panouri cu mentiunea rezervat. Este bataie de joc! Nimeni nu se gandeste la noi. Avem suflet, suferim, ne bucuram, plangem, gandim, invatam, exact ca si ceilalti oameni normali. La scoala nu putem merge din cauza lipsei acestor rampe, la urma urmei si ieftine ca pret de constructie. Cerem ajutor din partea autoritatilor”, mai spune, cu optimism in glas, Marian.

            Amenzi usturatoare pentru cei care nu vor respecta legea

            De aceeasi parere este si Ramona Craita Mandra, inspector in judetul nostru al Autoritatii Nationale a Persoanelor cu Handicap (ANPH). Ea defineste rampele existente in orasul nostru ca fiind ucigase. Si asta pentru ca nu sunt construite astfel incat sa corespunda standardelor. &#8222Da, nu au o inclinatie de maximum 10 &#8211 15 grade, atat cat prevad normele. Sper ca in anul viitor sa se aloce in buget si fonduri pentru modificarea rampelor gresit construite. Deja organizatiile nonguvernamentale s-au oferit sa probeze toate rampele care se vor construi. Important este ca, incepand de anul viitor, se vor aplica amenzi usturatoare institutiilor care nu sunt dotate cu rampe, amenzi intre 30 si 60 milioane lei.”, a adaugat Ramona Craita Mandra. Din partea Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, Compartimentul Adulti, directorul general adjunct Daniela Tataru afirma ca, zilele acestea, s-au facut la nivel local propuneri legislative potrivit carora la fiecare eliberare de autorizatie de constructie sa existe si avizul ANPH. &#8222Astfel, fiecare cladire construita va avea o rampa conform standardelor. Iar persoanele care se deplaseaza in scaune cu rotile nu se vor mai simti marginalizate, nu vor mai avea de suferit”, conchide Daniela Tataru.Scris de Carmen SERBAN

            Val de sanctiuni la Colegiul Economic „Ion Ghica”/Directoarea Elena Vrabie a fost demisa

              Marti seara, tarziu, cand ziarul nostru se afla deja in tipografie, s-a incheiat sedinta maraton a Consiliului de Administratie al Inspectoratului Scolar Judetean, al carei &#8222punct fierbinte” a fost solutionarea mai vechiului conflict de la Colegiul Economic &#8222Ion Ghica” Bacau. Declansat in Vinerea Mare, la sfarsitul lunii aprilie 2005, conflictul dintre directorul Ovidiu Cojocaru si una dintre adjunctele acestuia, profesoara Elena Vrabie, a fost solutionat de Inspectoratul Scolar chiar in seara zilei de Sfantul Neculai.

              In pofida blandetei Sfantului, sanctiunile au curs in cascada. Dupa audierea Raportului comisiei de ancheta (13 pagini, cifra fatidica!), au urmat dezbateri aprinse pe marginea greselilor comise de cei doi directori aflati intr-un prelungit conflict, dar si de alte cadre din aceasta unitate scolara. S-a tinut cont si de opiniile formulate de liderii sindicatelor din invatamant, dar si de rezultatele testului la care i-a supus conducerea Inspectoratului Scolar pe membrii Consiliului profesoral al Colegiului Economic &#8222Ion Ghica”. Una dintre intrebari viza tocmai decizia optima de solutionare a conflictului. In cele din urma, Consiliul de Administratie al Inspectoratului Scolar Judetean a decis: 1.Destituirea din functia de director adjunct a profesoarei Elena Vrabie, conform art.116, litera e, din Legea Invatamantului (Statutul Personalului Didactic) 2.Sanctionarea directorului Ovidiu Cojocaru si a directorului adjunct Mariana Dimitriu conform art.116, litera d, cu suspendarea pe timp de un an a dreptului de inscriere la un concurs pentru ocuparea unei functii didactice superioare sau a unei functii de conducere, de indrumare si control 3.Sanctionarea contabilului sef al unitatii scolare cu diminuarea salariului de baza cu 10 la suta, pe timp de trei luni 4. Sanctionarea cu avertisment, conform literei b a aceluiasi articol, a secretarelor colegiului si a membrilor Consiliului de Administratie din anul scolar 2004-2005 5. Sanctionarea cu observatie scrisa a doi profesori diriginti, conform art.116, litera a. Cei sanctionati au dreptul de a contesta decizia, in termen de 15 zile de la comunicare, la Colegiul de disciplina al I.S.J. Bacau (pentru sanctiunile prevazute de art.116, literele a, b si c, sau la Colegiul central de disciplina al Ministerului Educatiei si Cercetarii, pentru sanctiunile prevazute la literele d, e si f. &#8222Nu este decizia optima, in acest caz, dar imi place sa cred ca nu vom mai avea conflicte de acest gen in nici o unitate scolara din judet, ne-a declarat inspectorul scolar general Radu Ababei. Directorii si directorii adjuncti au ca obiectiv major cresterea continua a calitatii procesului instructiv-educativ din scoala pe care o conduc si nu pot indeplini acest obiectiv decat daca-si unesc permanent eforturile. Suntem decisi sa curmam din fasa orice conflict de acest gen, inainte de a aduce prejudicii imaginii scolii”. Pornind de la cele constatate de comisia de ancheta la Colegiul Economic &#8222Ion Ghica”, conducerea Inspectoratului Scolar Judetean va declansa o ancheta in toate unitatile scolare liceale din judet, pentru a verifica in ce conditii au fost efectuate transferurile elevilor din clasele a IX-a, deoarece s-a constatat ca foarte putini dintre directori stiu de existenta Comisiei judetene de orientare scolara si profesionala.Scris de Stefan OLTEANU

              Plafoanele se muta din farmacii la medici/Buget fix pentru medicamente si analize

                Proiectul contractului-cadru de acordare a asistentei medicale in anul 2006 aduce o surpriza neplacuta medicilor si bolnavilor. Imediat ce contractul -cadru va intra in vigoare, medicii de familie si specialistii din policlinici vor primi un buget de practica in limita caruia vor prescrie medicamente compensate si gratuite, precum si analize de laborator.

                Normele de aplicare a contractului-cadru vor stabili un cost mediu anual pe asigurat, in functie de grupa de varsta in care se incadreaza acesta. Bugetul fiecarui medic va fi stabilit apoi pornindu-se de la acest cost mediu, in functie de numarul si structura de varsta a asiguratilor pe care ii are in ingrijire. Pentru unele categorii de boli cronice vor fi alocate separat medicilor de familie alte fonduri, corespunzator costului mediu al ingrijirilor pe fiecare boala in parte. Medicii specialisti din policlinici vor primi un buget in functie de numarul de pacienti si de costul mediu al tratamentului si investigatiilor paraclinice din fiecare specialitate.

                Ne asteapta un an de sacrificiu

                &#8222Va fi un circ si garantat nu va merge bine, ne-a declarat dr. George Coneac, medic de familie in Bacau. Isi vor da seama cei de la centru ca este o aberatie si vor schimba lucrurile, dar pana atunci, anul viitor va fi unul de sacrificiu. Este imposibil sa facem un calcul pe retete, pentru a vedea cand depasim bugetul. Probabil ca voi da sub 20 de retete pe luna de teama ca daca depasesc plafonul platesc din buzunar. Nu sunt dispus sa suport costurile reformei. Daca termin bugetul pe 15 ale lunii, ce mai fac pana la sfarsit? Cum sa le refuz asiguratilor retetele si trimiterile la analize? Ministrul a promis ca va spijini medicina de familie dar vorbele se dovedesc a fi promisiuni politice. In loc sa ma sprijine, ma pune sa numar pilulele si sa calculez costul retetei. Nu facem destule treburi inutile? Chiar acum caut un cod de boala mai neobisnuita intr-o carte groasa cat una de telefoane”.

                Medicii s-au saturat de hartoage

                Dr. Coneac isi aminteste ca, in urma cu doi ani, Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Bacau (CJAS) a facut un experiment asemanator, de inspiratie locala. N-a mers. Dr. Coneac avea un buget de 25 de milioane lunar si dadea retete de 60. Atunci nu era strict plafonul, dar de la anul depasirile vor fi suportate din veniturile cabinetului, in final din buzunarul medicului. &#8222Minunat, va fi de vis, a comentat cu amara ironie dr. Noemi Stoica vestea ca va primi buget fix pentru analize si medicamente. Nu e deloc incurajator pentru noi. Facem deja prea multa scriptologie. Scriu si scriu, iar pacientul ma intreaba daca tot pentru el scriu. In loc sa discut cu bolnavul, completez hartii cate o jumatate de ora. Acum vin cu ceva in plus. Cum sa stau sa calculez cat am consumat din buget? Este exclus. Daca nici analize nu putem recomanda cand este nevoie, inseamna ca ne-am intors in vremuri triste”. Toata presiunea pe care o simt acum farmacistii, obligati sa onoreze retete in limitele unui buget, se va transfera asupra medicilor. Exista insa o mare diferenta. Daca o farmacie si-a epuizat fondurile pentru medicamente gratuite si compensate, asiguratul poate apela la altele, pana reuseste sa ia retete. Daca medicul de familie a terminat bugetul, asiguratul nu poate merge la altul si nu-i ramane decat sa astepte luna viitoare. &#8222Ar trebui sa-si dea cineva demisia pentru ideea asta, in frunte cu nenea ministru”, a concluzionat dr. George Coneac.

                Dan Stoica, director adjunct al CJAS, ne-a declarat ca prevederea este binevenita si ca ii va stimula pe medicii care fac economii. &#8222Sa spunem ca un medic are un buget de 50 de milioane, pentru lista de asigurati si serviciile prestate, si de inca 50 de milioane pentru medicamente. Daca depaseste bugetul pentru medicamente ii luam bani din cel pentru lista si servicii. Daca face economii la medicamente, ii lasam banii necheltuiti. Astfel vor fi stimulati sa prescrie mai judicios medicamente si analize”.

                Scris de Doina MINCU

                Cupa Presei la mini fotbal se numeste DESTEPTAREA! / Al saselea succes consecutiv

                DESTEPTAREA – Selectionata OBSERVATOR &amp EUROTV 3 – 1 (1 – 1)

                Asa dupa cum am anticipat in numarul de ieri al cotidianului nostru, finala Cupei Presei la mini fotbal nu putea reveni decat liderilor presei bacauane, ziaristilor de la DESTEPTAREA. Marti seara, la concurenta cu AC MILAN – SCHALKE 04, din Liga Campionilor, in Sala Sporturilor a fost prezenta destula lume care a tinut sa urmareasca cele doua finale ale Cupei presei. In primul rand au fost colegii nostri care au dorit sa guste din cupa victoriei pentru a sasea oara, iar cei prezenti pe teren le-au dat satisfactie deplina. Din pacate, ora de disputare a celor doua finale a fost intarziata din motive obiective, sala fiind ocupata de echipa de volei belgiana care urma sa intalneasca Stiinta, asa ca s-a adeverit zicala, „Daca e marti, e Belgia!&#8221. Din acest motiv si numarul spectatorilor a fost mai redus, dar totusi mai mare ca in alte seri. Printre ei, si „micul Abramovici&#8221 al Bacaului, Vasile Paun, care ne-a incurajat o repriza, plecand la pauza fiind sigur de victoria DESTEPTARII. Echipa noastra n-a prea avut dificultati in a se impune, desi primul mitan a fost incheiat la egalitate. Egal era insa doar pe tabela, ca in joc diferenta era vizibila in favoarea noastra, „euro – observatorii&#8221 fiind inghesuiti in propria jumatate de sala si siliti sa se apere. Cu toate acestea, au reusit sa „observe&#8221 o bresa in defensiva noastra, singura de altfel pe tot parcursul intalnirii, si au inscris primii, dar bucuria le-a fost scurta, caci am egalat imediat. Sa mentionam ca diferenta dintre cele doua echipe a fost atat de evidenta, incat ni s-a facut mila de adeversari si am ales o tactica ce i-a surprins pe toti. Decat sa le dam noi gol si sa-i umilim, am zis ca e mai bine sa-i fortam sa-si inscrie singuri, in poarta lor de la intrare, si ei, baieti ascultatori si fini „observatori&#8221 ai intentiilor noastre, asa au si procedat, numai ca noi am vrut doar o singura data, insa ei, baieti neascultatori, au facut-o de doua ori! Si uite-asa, desi noi am marcat un singur gol si ei trei, noi am fost cei care am castigat cu 3 – 1! Mai nervos chiar decat atunci cand juca contra „ziaristilor&#8221 de la GAZETA, Laurentiu Botin a facut rost de singurul cartonas rosu care se afla in buzunarul arbitrului Cristi Ariton si i l-a luat in chiar ultimul minut de joc. Nu tot la fel de nervoasa a fost Comisia de organizare ce-i poarta numele atunci cand a admis in competitie si fotbalisti legitimati la AEROSTAR, gen Chiriac, de la o gazeta. „L &ampB&#8221 s-a facut de cacao si cu premierea castigatorilor, noroc de Valeriu Voicu, presedintele AJF, aflat in sala ca in fiecare seara, ca a inmanat cupa invingatorilor. Ca sa nu mai spunem ca diploma si cupa pentru locul al treilea le-a fost pusa in maini castigatorilor, de… Cornel Pinter, cooptat ad-hoc in comisia „L &amp B&#8221. Daca „national&#8221-ul Codrin Pop a fost rasplatit cu trofeul de cel mai bun „usier&#8221 al turneului, lui Cristi Aioanei trebuia sa i se decerneze diploma de „portarul – somer&#8221, cel putin in ultimele doua partide acesta facand plaja intre buturi. Daca „buturile&#8221 nu ar fi fost de lemn, ci din altceva, tot ar fi fost cum ar fi fost. La aceasta editie am folosit doar angajati ai TRUSTULUI DESTEPTAREA, si pentru a inlatura orice dubii, va spunem ca Aioanei Cristi este de toate, inclusiv ziarist si invarte „Girofarul&#8221 la TV, Cristi Sava, redactor la Departamentul Sport, unde si arbitreaza, Dan Sion, seful lui Sava, la sport nu la arbitraj, Razvan Lazar, Daniel Condur si Ovidiu Dobranis, tehnoredactori. Asta asa, sa stie toata lumea ca noi am fost cei mai corecti. La fel au fost si colegii de la ZIARUL de Bacau si MONITORUL care, cu riscul de se face de ras, au participat dovedind mult fair – play. In finala mica, GAZETA a trimis sase mesaje in poarta MESAGERULUI si a receptionat doua, spre dezamagirea managerului Ticu Geosanu care spera mai mult de la echipa sa. Si pentru ca n-a functionat Comisia de organizare „L &amp B&#8221, am sarbatorit noi, din prima substantiala oferita de conducerea Trustului de Presa Desteptarea, la Restaurantul lui Petrica Moldovan, unde n-am pus coarne nimanui, chit ca se numeste CERBUL. Urmeaza editia viitoare, al carei castigator se cunoaste de pe acum, DESTEPTAREA!Scris de Dan MINDIRIGIU

                Liberalii le-au tras-o democratilor

                  Stavarache si Berca si-au pus viceprimar

                  Desi liberalii au anuntat ca il sustin pe Adrian Popescu (PD), din urna a iesit &#8222umanistul” Constantin Scripat (PNL)

                  Alegerea viceprimarului municipiului Bacau a aruncat in aer Alianta D.A. Ieri, consilierii locali l-au votat in fuctia de viceprimar pe Constantin Scripat in detrimentul lui Adrian Popescu, desi protocolul Aliantei impunea alegerea unui PD-ist. Liderul democrat Constantin Draganuta a catalogat votul drept un joc politic si a comparat situatia cu luptele intestine din PNL. El a promis o reactie oficiala la sfarsitul saptamanii, insa, nu a ezitat sa ameninte cu Bucurestiul. De cealalta parte, prefectul liberal Gabriel Berca sustine ca liderii de la Centru au fost informati despre tensiunile de la Bacau si i-a catalogat pe democrati drept &#8222incapatanati”. Berca a mai declarat ca PD este principalul vinovat de situatia creata.

                  In sedinta de ieri a consiliului local, capul de afis a fost reprezentat de lupta pentru fotoliul de viceprimar. Desi conform protocolului Aliantei D.A., functia trebuia sa revina unui candidat propus de Partidul Democrat, in speta, Adrian Popescu, consilierii locali nu i-au dat unda verde. Primarul Romeo Stavarache si-a jucat rolul, respectand protocolul Aliantei. In calitate de presedinte al Partidului National Liberal, acesta a propus din partea aliantei pe Adrian Popescu. Insa…stupoare! Candidatul PD-ului nu a reusit sa adune decat 7 voturi din cele 21 posibile. Dupa o scurta pauza, s-a trecut la turul doi, alaturi de Adrian Popescu fiind propus si consilierul liberal Constantin Scripat. Dupa numararea voturilor, candidatul liberalilor a fost anuntat ca fiind viitorul viceprimar. Acesta a tinut un mic discurs, multumind celor ce l-au votat, dar si celor ce nu i-au acordat increderea. &#8222Sunt emotionat si onorat. Multumesc celor care m-au votat. Ma mentin realist. Nu vreau sa fac nici un angajament pe care sa nu-l pot onora. Astept delegarea celor mai grele sarcini. Ma simt capabil sa le duc la indeplinire. Sunt la dispozitia domnului primar”, a declarat aproape incoerent proaspatul viceprimar Constantin Scripat. Dupa cuvantarea acestuia, Romeo Stavarache, cu gandul la ploaia de acuze ce va urma, a incercat sa anuleze orice suspiciune. &#8222A fost poate una din cele mai importante zile ale actualului Consilu Local. Postul a fost ravnit de multi. Poate unii cred ca au fost anumite jocuri in CL, eu va spun ca nu au existat. Ii urez succes lui Constantin Scripat. Sunt convins ca vom face o echipa buna. Eu respect vointa Consiliului Local, ceea ce inseamna ca respect vointa alegatorilor”, a fost prima declaratie data de Romeo Stavarache imediat dupa anuntarea rezultatului votului.

                  Democratii sunt foc si para

                  Candidatul perdant al PD, Adrian Popescu, nu pare sa-l creada pe primar. &#8222Jocuri sunt. Au votat ce le-a cerut primarul. El isi face echipa”, a declarat invinsul de ieri. Razboiul intre PNL si PD pare inevitabil. Lipsa de fair-play a liberalilor nu va fi trecuta cu vederea de partenerii de alianta ai acestora. Presedintele municipalei PD Constantin Draganuta, prezent la sedinta, a amenintat cu para la Bucuresti despre situatia din Bacau. &#8222Am asistat, din pacate, la un joc politic al PNL. Astazi vom avea o sedinta a Biroului Permanent al municipului Bacau in care vom dezbate situatia creata si vom face propuneri pentru conducerea judeteana care va lua o decizie. Vom invita Bucurestiul sa vada ca in Bacau nu se respecta protocolul. In Consiliul Local si in Alianta liberalii fac aceleasi jocuri ca in propriul partid. Numai ca noi suntem PD”, a declarat vizibil iritat de rezultatul votului in CL, Constantin Draganuta, presedintele municipalei PD Bacau.

                  Liberalii jubileaza

                  De cealalta parte, prefectul liberal Gabriel Berca sustine ca deja conducerea centrala a Aliantei a fost informata, iar situatia se datoreaza in primul rand incapatanarii pedistilor de a promova un viceprimar, desi au doar doi reprezentanti in CL. &#8222Nu ma astept la reactii negative din partea conducerii centrale a Aliantei. Noi am informat Bucurestiul de situatia creata la Bacau. Faptul ca PD are doar doi consilieri si dorea postul de viceprimar a creat o tensiune inutila. Ceea ce s-a intamplat astazi este rezultatul incapatanarii unora. Rezultatul votului este oricum unul bun pentru ca a fost ales un membru al Aliantei, deci unul de-al nostru, mai ales din perspectiva fuziunii PNL cu PD. Practic, nimeni n-a pierdut, nimeni n-a castigat”, a declarat prefectul liberal Gabriel Berca. Scripat sustine si el pozitia sefilor sai si neaga orice aranjament politic, desi dupa anuntarea rezultatelor si-a invitat colegii la o mica petrecere la Moldova, probabil la fel de nearanjata ca si rezultatul votului din CL. &#8222 Sunt viceprimar de 3 minute si deja sunt acuzat de jocuri politice. Nu a fost nici un fel de joc. Probabil a contribuit modul meu de a ma apropia de consilieri. Eu am castigat astazi cu votul PNL, PSD, PC, al independentilor. Candidatura mea nu a pus in pericol Alianta la Bacau. Am respectat protocolul Aliantei, am avut un candidat unic in prima faza, dar daca acesta nu a obtinut votul consilierilor, am candidat democratic si am castigat. Nu vad de ce ar fi probleme”, s-a disculpat Scripat.

                  Botezatu n-a mai candidat la sfatul seniorilor

                  Cel de al treilea nume vehiculat intens pentru functia de viceprimar, consilierul liberal Petrisor Botezatu spune ca s-a decis sa nu mai candideze in ultima clipa. &#8222Nu m-am inscris in cursa pentru functia de viceprimar in urma consultarilor cu seniorii si conducerea partidului. M-am retras in ultima clipa”, ne-a declarat Botezatu. Opozitia din Consiliu Local profita in tacere de situatia creata. Cei mai castigati sunt conservatorii care l-au votat, cu siguranta, pe Scripat, in acest mod asigurandu-si inca un consilier in legislativul bacauan. Noul viceprimar a fost ales in 2004 pe listele PUR, asa ca locul sau revine de drept Partidului Conservator. PSD, desi nu a avut un candidat propriu l-a sustinut pe Scripat in detrimentul democratului Popescu, fiind recunoscute tensiunile dintre cele doua formatiuni politice si declaratiile belicoase ale liderilor de la Centru. Consilierul independent Aurel Damian ne-a declarat ca &#8222votul de astazi (ieri, n.r.) este un lucru bun pentru primarul Romeo Stavarache. Probabil s-a gandit sa-si faca echipa pe care si-o doreste cu care considera ca va face treaba. Pe noi nu ne avantajeaza in nici un fel.”Scris de Catalin BEJAN / Gabriel MIHAI

                  Proiect de mediu finalizat/Agricola International sprijina micii fermieri sa-si dezvolte afacerile

                  Proiectul „Optimizarea unui circuit ecologic in fermele de crestere a porcilor&#8221, desfasurat de Agricola International pe parcursul a trei ani si evaluat ieri, in cadrul unei conferinte, a inregistrat rezultate excelente. De aceeasi parere sunt si partenerii societatii Agricola International, respectiv Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, Agentia de Protectie a Mediului, A.N. – Apele Romane – Directia Apelor Siret si patronatul Roman al Carnii de Porc. Retinem ca acest proiect face parte din Schema Competitiva de Granturi care a fost finantata cu sprijinul Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale – Unitatea de Management a Proiectului si Bancii Mondiale. „Scopul proiectului a fost incurajarea dezvoltarii in judetul nostru a fermelor de dimensiuni mici si mijlocii pentru ingrasarea porcinelor pe fondul abordarii unei gestionari corecte a dejectiilor rezultate pentru fertilizarea organica a terenurilor agricole&#8221, a declarat Gheorghe Antochi, presedinte la Holding Agricola International. In cadrul proiectului mentionat Agricola International a demarat un parteneriat activ cu fermerii din judet atat pentru ingrasarea porcinelor in exploatatii mici si mijlocii, cu 200, maxim 1.000 de capete, cat si pentru administrarea gunoiului de grajd rezultat din fermele de crestere a porcinelor pentru fertilizarea organica a terenurilor agricole. Rezultatele obtinute sunt de-a dreptul impresionante, in conditiile in care cei 10 fermieri parteneri au castigat, in functie de performante, intre 50 si 80 milioane lei pe o serie de 200 capete de porci la ingrasat. „Motivatiile parteneriatului sunt legate atat de cresterea performantelor tehnice si a productivitatii in acest sector, in contextul aplicarii tot mai stricte a masurilor de protectie a mediului si de bunastare a animalelor, cat si de rezideratul unei dezvoltari rurale sanatoase tinand seama de potentialul si resursele judetului nostru&#8221, a incheiat presedintele Antochi. Mai spunem ca unul dintre obiectivele pe termen lung al societatii Agricola International este dezvoltarea parteneriatului cu fermierii locali si regionali pentru infiintarea unui numar de circa 50 de ferme private de cate 400 &#8211 1.000 locuri pe serie pentru ingrasarea porcinelor.Scris de Carmen SERBAN

                  Scandalul „Spaga la permise” are efecte intarziate \ Ardeleanu si Hustiu, pe faras

                    Spaga de 200 de dolari, vinderea carnetelor de conducere in alb si nenumarate fapte de abuz in serviciu sunt cateva dintre acuzatiile indreptate impotriva comisarilor Virgil Ardeleanu si Virgil Hustiu din cadrul Serviciului Public Comunitar pentru permise de conducere de instructorii auto. Pe mainile lui Gabriel Berca si ale prefectului judetului Botosani a ajuns scrisoarea acuzatoare semnata de Asociatia Instructorilor Auto Bacau. Ardeleanu si Hustiu considera totul &#8222o facatura”. Seful asociatiei acuzatoare neaga implicarea sa in conceperea acestei scrisori. Satul de atatea acuzatii, Berca ameninta cu destituirea celor doi comisari.

                    &#8222Permisele de conducere costa sute de dolari&#8221

                    &#8222Suntem instructorii auto din judetul Bacau si dorim sa ne ajutati, asa incepe scrisoarea deschisa adresata prefectului judetului Botosani. Va cerem ajutor pentru a demasca doi ofiteri supercorupti ai Bacaului, comisarii Hustiu Virgil si Ardeleanu Virgil (…). Amandoi vindeau carnete de conducere in alb contra sumei de 200 de dolari. Pentru redobandirea carnetelor de conducere (celor care le-au fost anulate), cei doi comisari percepeau taxa de 500 de dolari pentru a le inmana candidatiilor chestionarele pe care sa le invete&#8221. Acesta este doar un fragment din scrisoarea care ii acuza pe Ardeleanu si Hustiu. Autorii reclamatiilor aduc in discutie averea enorma a celor doi: masinile pe care le conduc si proprietatile imobiliare. De asemenea, sunt enumerate numele a 50 de persoane care ar fi luat permisul de conducere contracost si leaga numele celor doi de cele ale capilor lumii interlope bacauane. Scrisoarea se incheie cu injurii, cum ar fi „tigani&#8221 si „analfabeti&#8221 la adresa lui Ardeleanu si Hustiu. Reclamatia a fost trimisa prefectului judetului Botosani aducandu-i-se la cunostinta ca „cei doi mafioti sunt protejatii lui Gabriel Berca si ai chestorului spaga, Stancu Mihai&#8221. Prefectul judetului Botosani i-a incredintat scrisoarea acuzatoare lui Berca. „Este grav ca scrisoarea ajunge la prefectul de Botosani&#8221, a declarat Gabriel Berca, prefectul Bacaului.

                    Prefectul Berca sugereaza o conspiratie a politistilor

                    Prefectul a sustinut ca aceasta scrisoare este o incercare de intimidare a institutiei si ca aduce un mare deficit de imagine acestei autoritati publice. Gabriel Berca a afimat ca azi are loc o intalnire cu Mihail Stancu, seful Directiei Permise de Conducere, intalnire de bilant, si ca va cere trecerea celor doi sefi de la politie pe functii de executie. „Daca este cazul voi propune un alt sef, din alt judet. Aici nu e vorba de baieti buni si baieti rai. Cine isi inchipuie ca ma intimideaza cu astfel de practici se inseala. Cer organelor statului sa faca verificari si toate demersurile legale. Cei care au facut aceste gesturi sa plece din sistem&#8221 a sustinut prefectul. Gabriel Berca a spus ca in continutul scrisorii sunt prezente date care sunt cunoscute numai de oamenii din sistem. El a insinuat faptul ca in spatele scrisorii ar putea fi ofiteri de politie. Prefectul a afirmat ca „se incearca sa se faca o legatura intre mine si domnul Ardeleanu&#8221. Gabriel Berca a mai spus ca in spatele scrisorii sunt oameni care in loc sa-si faca datoria se ocupa cu altceva. „Cer organelor statului sa se faca lumina in acest scandal care tine de luni de zile. Eu fac primul pas propunand trecerea lui Ardeleanu si Hustiu pe functii de executie. Astept reactia sefului Politiei Bacau&#8221. De anul trecut s-au infiintat, in subordinea Prefecturii, serviciile publice comunitare: Serviciul Public Comunitar, regim permise de conducere si inmatriculare a vehiculelor, si Serviciul Public Comunitar pentru Evidenta si Eliberarea Pasapoartelor Simple. Subordonarea fata de prefect este doar logistica. Numirea si demiterea sefilor de la politie se face de catre Directia Generala din Ministerul Administratiei si Internelor cu avizul ministerului. &#8221Le cer public sa lase posturile libere, a declarat Berca. Procedura legala o vom vedea. Este o decizie luata ca sef al institutiei.&#8221

                    Ardeleanu: &#8222este un complot pus la cale de un ziarist&#8221

                    Atat Virgil Ardeleanu, cat si Virgil Hustiu neaga toate acuzatiile care li se aduc. „Totul nu este altceva decat o campanie pentru discreditarea mea, a afirmat Virgil Ardeleanu. Scrisoarea imi este bine cunoscuta. Acuzatiile scrise au fost verificate prin sapte controale ale Parchetului National Anticoruptie si nimic nu a fost confirmat. Totul este un complot pus la cale de un ziarist. A scris peste tot, pana si la Guvern&#8221. Virgil Hustiu area aceeasi parere. „Toate acuzatiile nu sunt altceva decat falsuri, a declarat Virgil Hustiu. Cat despre intentia prefectului de a-i elibera din functii pe cei doi, Hustiu si Ardeleanu precizeaza ca nu stiu nimic de asa ceva. „Dar cred ca s-a plictisit si prefectul de atatea reclamatii fara rost&#8221, concluzioneaza Ardeleanu.

                    Asociatia Instructorilor neaga implicarea in aceasta reclamatie

                    Scrisoarea este semnata de 21 de membri ai Asociatiei Instructorilor Auto Bacau. Presedintele asociatiei neaga implicarea sa in acest caz, cu toate ca numele sau este trecut printre semnatari. „Eu nu am semnat asa ceva, a declarat Nicolae David, presedintele Asociatiei. Stiu despre existenta scrisorii si ca numele meu apare pe ea, dar eu nu am nimic de a face cu asa ceva&#8221. Acelasi lucru este sustinut si de un alt instructor auto bacauan, Radu Lazar. „Eu apar tot timpul in scrisoarea aceea ca semnatar al reclamatiilor, dar nu am nici o legatura cu asa ceva&#8221.

                    Scris de Iulia CUCU Ionut VATAFU

                    Arta in rate

                    Aseara, la Galeriile Uniunii Artistilor Plastici din Romania – Filiala Bacau s-a deschis primul Targ de Arta organizat in orasul nostru dupa „89. Iubitorii de arta pot achizitiona in perioada 6 decembrie 2005 – 6 ianuarie 2006 lucrari de pictura, sculptura, sau grafica, purtand semnatura artistilor plastici profesionisti. Preturile sunt, ca si lucrarile, dupa gusturi: de la 100 la 5000 RON. Targul s-a adaptat acestor vremuri intinzand o mana de ajutor celor care nu pot cumpara acu banii jos” tabloul visat. Astfel, doritorii pot cumpara arta in rate, la intelegere cu galeria sau cu autorul lucrarii. Targul, adus mai mult spre gustul publicului (sau pe prejudecata despre ceea ce ar putea fi gustul publicului) a trezit in seara deschiderii reactii diverse in randul privitorilor. aCand am auzit de Targ de Arta m-am gandit la o gama mai mare ca tipologie, spune profesorul de matematica Ana I., Ma bucur sa vad schimbari de stil. Vad ca Ilie Boca face si icoane. Il stiam ca un foarte bun peisagist”. aAm venit sa vedem. Nu prea sunt pe banii nostri tablourile. Ne plac foarte mult dar ce as vrea eu sa cumpar nu-mi permit. Voi lua totusi un tablou mai mic”, ne-a declarat Feodosia Rotaru, sefa sectiei de Etnografie a Complexului Muzeal aIulian Antonescu”. aAs face cadou un tablou. E ceva de bun gust. Pentru mine nu as cumpara. Si eu pictez”, spune Gabriel Muntean, student la Marketing. aE foarte interesant. Intram si noi in rand cu lumea, este de parere Constantin Donea, directorul Directiei pentru Cultura. Ce as vrea eu sa cumpar, nu pot. Noi avem salarii de bugetari. Targul e asezat, sunt mai mult lucruri de pus in apartament. Colectionarii ar dori probabil si altceva. Au si ceva utilitar. Dar flateaza. N-am fost surprins. Probabil asa se incepe. Ar fi interesant ca artistii sa se intereseze cate hectare de pereti albi va avea Bacaul in urmatorii ani”. Scriitorul Ovidiu Genaru considera ca aUn Targ presupune o relatie intre doua parti. O parte si-a facut datoria, artistii, ei au expus. Poate ca ar fi bine, ca si partea cealalta sa manifeste mai mult interes pentru arta. Toti oamenii cu bani ar trebui sa aiba niste prieteni artisti”. Vom reveni.
                    Scris de Laura Huiban

                    Decont de cheltuieli in spitale si cabinete medicale \ Bolnavii vor primi nota de plata

                      La externarea din spitale sau la iesirea din cabinetul medical, pacientii

                      vor primi un decont de cheltuieli. Ei vor afla astfel cat a costat

                      spitalizarea lor, de la salariul portarului la ultima injectie, sau cat face consultatia pe care i-a acordat-o medicul de familie ori specialistul. Cui va folosi asta? Previziunile sunt sumbre. Se pare ca este primul pas spre o restrangere a serviciilor medicale gratuite.

                      Incepand cu intai ianuarie 2006, pacientii vor primi la externarea din spital un decont de cheltuieli. La fel si pacientii care primesc servicii medicale in cabinetele din policlinica sau in cele ale medicilor de familie. Pentru stabilirea sumei din decontul de cheltuieli pentru fiecare pacient externat, unitatea sanitara calculeaza tariful pe zi de spitalizare, contravaloarea consumabilelor – medicamente, materiale sanitare sau prestatii- a analizelor de laborator, dar si alocatia de hrana. Tariful pe ziua de spitalizare se stabileste anual, urmand sa se modifice trimestrial, daca este cazul. Unitatile sanitare in care nu se pot individualiza si evalua cheltuielile pentru anumite materiale si prestatii (analize, investigatii) vor include aceste sume in tariful de spitalizare. Decontul de cheltuieli pentru servicii medicale se intocmeste in trei exemplare. Unul se inmaneaza pacientului, unul ramane la foaia de observatie iar un exemplar se transmite compartimentului financiar-contabil. Decontul de cheltuieli pentru serviciile medicale acordate de medicul de familie cuprinde valoarea consultatiei acordate pacientului. Pana la finele lunii decembrie, pe site-ul fiecarei unitati sanitare trebuie publicat tariful pe zi de spitalizare. Ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, a declarat ca se incearca, prin introducerea decontului de cheltuieli, imbunatatirea managementului financiar al unitatilor sanitare si cresterea transparentei sistemului sanitar. Directorii de spitale au primit noul ordin venit „de sus&#8221 cu resemnare. Inca o sarcina pentru angajati, inca o bataie de cap in relatiile cu pacientii. „Cand am auzit de aceasta noua idee de la minister mi-a venit in minte lozinca de pe drumurile tarii &#171Aici sunt banii dumneavoastra&#187, ne-a declarat dr. Doru Androne, directorul Spitalului Onesti. Probabil ca intentia a fost ca bolnavii sa stie cat costa ingrijirile medicale pe care le-au primit si sa fie convinsi ca ceea ce platesc la Sanatate se consuma pentru ei&#8221. Problema pentru spitalul onestean este ca nu a fost informatizat complet, asa ca se va face &#8222lucru manual&#8221. Directorul si-ar fi dorit ca odata cu ordinul de la minister sa vina si dotarea corespunzatoare pentru a-l duce la indeplinire. „Ne vom descurca intr-un fel, spune dr. Androne. Sa nu-i dai romanului cat poate duce&#8221. Directorul Spitalului Judetean de Urgenta crede ca unitatea pe care o conduce e printre norocosi. &#8222Suntem informatizati complet, asa ca nu va fi o problema pentru noi, ne-a declarat dr. Leonard Rosu. Habar n-am insa la ce-i va folosi pacientului. Poate ca, in viitor, i se va spune ca acesta este pachetul de servicii suportat din asigurarile sociale de sanatate, iar de aici trebuie sa platesti. Alta ratiune nu vad pentru decontul de cheltuieli&#8221. Presupunerile dr. Rosu nu sunt departe de realitate. De ceva vreme se vorbeste despre faptul ca pachetul de baza oferit de sistemul public de sanatate este prea generos in Romania si trebuie restrans. Asta inseamna ca, intr-un viitor nu prea indepartat, o parte din suma specificata de decont va fi platita din buzunarul pacientului sau din asigurarile private de sanatate.Scris de Doina MINCU

                      Volei feminin/ Top Team’s Cup \ Mare meci mare!

                      @ Stiinta Bacau-Euphony Tongeren (azi, ora 17.00, Sala Sporturilor)

                      Se porneste de la 3-1. Scorul cu care bacauancele au castigat, in urma cu o saptamana, in Belgia. Prin urmare: avantaj Stiinta. Nu o spune doar rezultatul din tur, de la Tongeren. O striga si clasamentul: studentele sunt pe locul secund al grupei A, avand sanse uriase de a ajunge in sferturile de finala ale Top Team&#8217s Cup. „Ar fi, intr-adevar, o performanta&#8221, declara antrenorul Florin Grapa, care considera, la randul sau, ca Stiinta porneste ca favorita in jocul din aceasta dupa-amiaza, contra lui Euphony Tongeren. „Nu cred ca meciul de pe teren propriu va fi mai greu decat cel din Belgia. Si cand spun acest lucru, am mai multe argumente. E si valoarea echipei, dar mai e si increderea in sine pe care au manifestat-o in ultima perioada fetele noastre&#8221, precizeaza Grapa. Tehnicianul bacauan crede ca Stiinta si-a demonstrat stapanirea de sine la partida de duminica, din campionat, contra Metalului Galati. „Dupa victoria de la Tongeren, m-am temut sa nu clacam la Galati, mai ales ca se acumulase si o oboseala fizica si psihica. Succesul repurtat contra Metalului a aratat din ce aluat este facuta Stiinta&#8221, spune Grapa, care are cuvinte de lauda si la adresa lui Euphony Tongeren: „Veti vedea ca intalnim o echipa buna, cu un joc variat si care se bazeaza pe o ridicatoare in varsta care stie jocul. Euphony e o formatie echilibrata, dar noi trebuie sa castigam. Nu conteaza la ce scor&#8221, a concluzionat antrenorul Stiintei. In afara fortelor proprii, campioana Romaniei se bazeaza la acest meci si pe sprijinul publicului. Tinand cont de importanta jocului si de seria excelenta inregistrata in acest sezon de Stiinta, e mai mult ca sigur ca vom vedea o sala plina de…entuziasm. Stiinta va incepe jocul in formula: Polischiuk, Mitrovic, Truta, Boskovic, Maletic, Hatinova, Tolisteanu (libero).Scris de Dan SION

                      Finala Cupei Presei se va juca pana la urma intre ziaristi! \ S-a aratat dreptatea

                      @ DESTEPTAREA – MESAGER 4 – 3 (dupa lovituri de departajare)

                      Doua semifinale cu rezultate surprinzatoare s-au disputat in ajun de Mos Neculai in Sala Sporturilor din Bacau. Scorurile inregistrate la sfarsitul celor doua partide au facut dreptate la aceasta atat de controversata editie a Cupei Presei la mini fotbal. Desi porneau ca mari favoriti, cei de la MESAGER au fost nevoiti in cele din urma sa se recunoasca invinsi de o echipa a ziaristilor adevarati de la DESTEPTAREA, care si-au sufocat adversarii mai ales in cele zece minute de prelungiri, cand numai barele i-au salvat de la primirea unor goluri ce ar fi inclinat balanta de atunci si ar fi inlaturat loteria loviturilor de departajare. MESAGER a deschis scorul contrar cursului jocului, dar noi am egalat imediat prin Toni Luca al nostru, Dan Sion, care a marcat cu spitul dintr-o lovitura libera, sutand aproape pe sub podeaua salii, lucru ce a facut imposibil ca portarul Primariei sa se aplece pana acolo, din cauza fizicului! De altfel, adversarii nostri „primari&#8221 au impresionat in primul rand prin gabarit si nu prin valente tehnice, cum ne-am fi asteptat, tinand cont ca managerul lor, dir. gen. Ticu Geosanu, a fost un fotbalist care excela prin tehnica si care amintea de celebrul „Cracanel&#8221, adica Gheorghe Constantin, de la CCA. Daca nu ne-am putut impune nici in timpul regulamentar de joc si nici in prelungiri, am apelat la loviturile de departajare, unde legea au facut-o Cristi Aioanei, care a aparat doua lovituri si l-a facut pe portarul advers sa trimita una in DEDEMAN, Cristi Sava, cel care nu si-a gasit alta zi sa-si sarbatoreasca ziua de nastere decat luni, Razvan Lazar, un fel de Roberto Carlos al nostru, si Daniel Condur, care l-a pus in…rima pe portarul MESAGER – ului prin executia sa. N-au putut inscrie, din mila pentru adversari, „Jiji&#8221 Dobranis, care n-a dormit toata noaptea din cauza lui Rednic si a lui DINAMO, ca a ajuns campioana de toamna, si Dan Sion, cel care a tintit bara exact ca Luca Toni de la Fiorentina, in partida cu Juventus. Si uite-asa am ajuns sa jucam din nou finala si sa avem posibilitatea sa ne aparam titlul, intr-un meci in care vom intalni colegii de la selectionata OBSERVATOR editie de Bacau si EURO TV. Aceasta combinata a dispus de GAZETA cu 4 – 2, la capatul unei strategii excelente alese de Laurentiu Botin. A adus un jucator de fotbal, pe post de „cameraman&#8221, excelent de altfel, legitimat, care a marcat trei goluri, si a „contracarat&#8221 tactica lui Sebi Sufariu, care folosea vreo trei! Numai ca in finala, respectivul jucator de la selectionata nu are drept de joc, pentru ca nu i-l dam noi! Cu un Codrin Pop in poarta, om de NATIONAL (a), „euro-observatorii&#8221 s-au impus lejer si fara probleme. Arbitrajul excelent al lui Cristi Ariton a facut liniste in sala, impresionandu-i si pe presedintele FCM Bacau, Gheorghe Chivorchian, si presedintele Asociatiei judetene de fotbal, Valeriu Voicu, prezenti la ambele semifinale si care au putut sa-si dea seama cine a ajuns sa scrie despre fotbalul bacauan! Finala s-a disputat aseara, intre DESTEPTAREA si selectionata OBESERVATOR editie de Bacau si EURO TV, rezultatul il veti afla in numarul de maine al cotidianului nostru, dar nu va faceti probleme, tot noi am castigat.Scris de Dan MINDIRIGIU

                      „Scrisul e un fel de Revolta de la capatul Strigatului” / A tradat poezia si a castigat

                      Interviu cu Ion Fercu, castigatorul Premiului pentru Proza oferit de Uniunea Scriitorilor din Romania – Filiala Bacau pentru aparitiile editoriale din 2004.

                      -„Oaspetele”, cartea premiata, este primul dumneavoastra roman. Premiul va da curaj sa continuati tot cu un roman?

                      -Imi da curaj sa continui acest roman. Deja, in &#8222Timpul” de la Iasi am publicat primul capitol din volumul al doilea al &#8222Oaspetelui”. Si lucrez in paralel la &#8222Filosoful Dostoievski”.

                      -Cum s-a nascut &#8222Oaspetele”?

                      -E greu de spus cum se naste o carte. Pur si simplu a curs deodata in vreo doi ani. E povestea dramei romanului de prin 1950 pana astazi.

                      -Cum a fost trecerea de la poezie la proza. Cum ati simtit-o ca experienta personala, interioara?

                      -Putin dramatica. Pentru ca unii au spus ca oamenii care tradeaza poezia fac o crima. Cei care au scris intai poezie si apoi trec la proza. Corbu, de pilda, poetul de la Iasi, mi-a spus: . Am tradat poezia si nu-mi pare rau. pentru ca nu eram strain de proza. Am mai avut o carte de eseuri, &#8222Agonia umanului”. Sunt ziarist, uneori fac dupa cum bine stiti si proza scriind inevitabil. N-a fost o trecere nefireasca. Iar unii spun, inclusiv presedintele juriului, domnul profesor Alexandru Dobrescu, ca in acest roman este si multa poezie. A fost o trecere fireasca. Dar e drept ca m-am apropiat de acest roman de care sunt indragostit. Si de atunci am scris foarte putina poezie. Acum ma simt ca si cum as trada romanul, proza.

                      -Care credeti ca ar trebui sa fie atitudinea scriitorului de astazi fata de publicul sau pentru a fi citit, ca literatura sa nu treaca prin impasul prin care trece?

                      -Una de foarte mare respect. Din pacate, de pilda spunea foarte frumos Ovidiu Genaru, &#8222Ioane, ai vazut ca de-o bucata de timp ne citim noi intre noi. Ne trimitem cartile prin prieteni, ne dam telefoane. Ti-a placut ce-am scris?”. De aceea, cititorul trebuie privit cu mare, mare respect chiar si atunci cand nu este de acord cu tine, chiar si intr-un fel violent.

                      -N-ar trebui sa mearga spre el, prin mai multa publicitate sau treaba scriitorului e doar sa scrie?

                      -Aici ridicati problema difuzarii cartii. Care este intr-un mare impas. Ridicati de asemenea cealalata problema a insului care traieste totusi in provincie, chiar daca spune ca nu este totusi provincial asa cum spun eu. In provincie este mult mai greu desi noi avem norocul ca in Bacau exista totusi o viata literara mult mai animata decat in alte zone ale tarii.

                      -Spune-ti-mi cativa scriitori, de preferinta contemporani, pe care ii admirati ca cititor sau ca scriitor care stie ce inseamna scriitura.

                      -Nu sunt chiar atat de indragostit de contemporaneitate. Si pentru ca ma intrebati, da, as putea sa ma includ si pe mine aici. Poate pentru ca sunt foarte indragostit de clasici, de Dostoievski, De Shakespeare, de Dickens, de Tolstoi. Sunt niste valori fundamentale, perene. De plida cand citesc pe Goethe, a nu stiu cata oara am citit &#8222Faust”, il citesc cu mare emotie. Dintre contemporani imi place grozav de mult Umberto Eco. Nu-mi place Coelho, despre care cred, am citit, este umflat putin de publicitate, de presa. Cartarascu. Fara indoiala ca este un scriitor important dar exagerat de umflat si el cu pompa de catre presa.

                      -Ce inseamna un scriitor important? Si o carte importanta. Ce spune cuvantul asta despre un scriitor? Ca e citit mult, ca apare des in presa, ca e important la nivelul ideilor pe care le comunica?

                      -Problema s-ar pune cred cam asa: Este posibila fericirea? Solon de pilda ne spune ca daca noi vrem sa dam verdictul daca am fost sau nu fericiti ar trebui sa asteptam finalul vietii. Si atunci, in ultima secunda, inainte de ne da obstescul sfarsit, atunci sa spunem: &#8222da, am fost sau n-am fost fericit”. Nu stiu daca se poate spune despre un scriitor in viata ca este important. Trebuie sa treaca generatii, generatii, generatii. Am spus despre Marin Preda ca este important. Copilaria, adolescenta mea au fost purtate in bratele lui Sadoveanu. Chiar credeam. Si iata ca acum spunem ca, de fapt, Sadoveanu are niste pacate mari, ca Marin Preda are si el pacatele lui. Ne trebuie o distantare mare temporala, cred, pentru a emite asemenea aprecieri, daca un individ este important sau nu. In rest, in contemporaneitate sunt intamplari. Ne place, nu ne place, afinitati, prietenii. Jurii, mai mult sau putin partizane. Am vaga certitudine, daca exista vaga certitudine, ca exista si jurii care acorda premii unor indivizi, pe care nici unul din membrii juriului nu i-a citit, cred.

                      -Este si cazul de fata?

                      -Nu cred ca este cazul de fata. Ba chiar sunt convins. Pentru ca profesorul Dobrescu si alti doi oameni pe care ii cunosc aici sunt niste firi morale puternice, puternice.

                      -Cum ati vrea sa fie imaginea lui Ion Fercu in gandul cititorului sau. Sau nu va pasa?

                      -N-as putea sa spun ca nu-mi pasa. As vrea ca orice cititor, dupa ce arunca aceasta carte si a citit-o, sa spuna &#8222da, uite, ma intalnesc cu acest om, cu acest scriitor, in niste puncte fundamentale”. Si as vrea sa vorbesc, sa am un dialog cu el cu argumente si contra argumente. O carte care nu incita la lectura si la dialog e o carte moarta.

                      -De ce scrieti? Pentru a fi citit sau dintr-o nevoie interioara de a va elibera de fantasme, obsesii, revolte?

                      -Cioran spunea ca o carte este o sinucidere amanata. Cred ca nici el, pesimistul de serviciu al romanilor, nu credea cu toata fiinta sa in aceasta marturisire. Scriu, probabil, ca sa hranesc niste iluzii, ca sa haituiesc niste fantasme. Scrisul este un fel de Revolta de la capatul Strigatului. Percepe cititorul semnificatia acestei Revolte? Ramane aceasta Revolta numai in spiritul meu? Greu de spus…Dar daca fie si numai un singur cititor din aceasta lume devine un receptor autentic pentru mesajul meu pot spune ca n-am aruncat in zadar samanta Cuvantului. Scris de Laura HUIBAN