La Saucesti, oamenii sunt aproape de oras si, totusi, in unele privinte, se simt tare departe. Parintii, speriati de prea desele schimbari, tin cu dintii de traditii, osciland intre anu se cuvine” si aasa sunt timpurile”, in timp ce adolescentii, cu ochii fixati pe neoanele Occidentului, enumera si in vis: Italia, Spania, Turcia. Nu praful, nu saracia si nunta la bufet. Aici nu mai e nimic de facut, sustin ei, vexati, umflandu-si tatuajele albastre de pe bicepsi. Fiecare generatie are dreptul la propriile obsesii. Octogenarii, inca tari, vorbesc despre razboi si cote, facand comparatii, sexagenarii, despre pastile si acompensate”, maturii, despre naveta si gaz metan. Satele, desi vecine, au si ele varsta. aCentrul” comunei e viu si vitaminizat cu ambitii, in timp ce marginile, parasite, se topesc spre camp, in nisipuri. Satul romanesc infloreste, imi zicea un oficial. N-as spune. Cred mai degraba ca, in mic, satul imita orasul. Avem si aici, vorba cantecului, adi tati”: Razboi politic, neveste batute, fuga dupa retete compensate, mica mafie nascuta din aliante deloc intamplatoare, saraci manipulati si bogati respectati, vile, flori rosii, de plastic, la mansarda, case de pamant, care se garbovesc, asteptand, o data cu stapanii lor, moartea.
Crasma e cel mai important acentru” de viata sociala din sat. aAici, la bar, ne intalnim si vorbim de una, de alta, sustin oamenii. De Basescu, despre vecini, cum a murit unul, ca altul s-a pus martor sau si-a gasit serviciu”. La Primarie, se duc numai cand au nevoie de o hartie sau de o lamurire. aE adevarat ca s-au marit impozitele?” sau aVa mai fi subventie la agricultura?”. aIn general, avem reclamatii cu pamantul, dar s-au mai rarit si astea, au ramas cei care umbla cu minciuni, sustine Petrea Dabija, viceprimar. Si-au dat acceptul pentru amplasament si acum, dupa ce a crescut pretul pamantului, vor in alta parte”. Taranii din Saucesti nu au venituri mari: vand graul, se duc la piata cu branza si oua, iar unii au slujba in Bacau. aBogatia se vede in alta parte, ia duceti-va la Bogdan Voda, sa vedeti viloaiele”, spune mos Covaci, cu acreala in voce. In 2005, la Saucesti s-au construit 30 de case, din care 18 sunt vile ridicate de straini. E aproape de oras si terenul se cere, motiv pentru care pretul a sarit, intr-un an, de la 4 la 10 euro. Impozitele sunt mici, 360 lei/mp teren si 3.745 lei/mp pentru imobile din caramida, dar aduc bani la bugetul local. 90 la suta dintre case sunt, totusi, din paianta, dar asta se va schimba, ne lamureste Remus Bulgaru, inginerul de la Urbanism: aConsiliul local a decis sa nu mai eliberam autorizatii pentru case din chirpici si paianta. In Bogdan Voda, pe DN 2, care e si drum european, trebuie sa aiba parter si mansarda”.
aDe ce iese fum din sobe?”
Intre partide, armonie deplina! Dupa ce se incheie campania electorala asuntem ca fratii”, sustine Petrea Dabija, viceprimar si membru al PSD. aPolitica s-a terminat in momentul in care au iesit primarul si consilierii. In sedinte, nu tinem cont de doctrina, de ambitii, ci de interesul oamenilor”. Doctorita Zica Sava, care-i taranista, sustine insa altceva: aAm candidat in 2000, am candidat anul trecut si voi candida si in 2008. De asta am probleme cu ei. Le-am spus ca urmaresc toate lucrarile, sa vad cum se cheltuiesc banii si daca se face treaba de calitate”. Acum pricep de ce Primaria Saucesti si-a cumparat aparat de fotografiat de 4 milioane de lei. aFacem poze inainte de renovarea obiectivelor si dupa, asa ne-au cerut de la AJOFM”, sustine ing.Bulgaru. Dr.Sava n-are nevoie de aparat. Ma ia de mana si ma duce in sala de tratamente: aUitati-va, de abia au reparat si s-au crapat peretii. Daca tot consumi niste bani, de ce sa nu faci treaba buna?” Ar vrea sa faca focul, chiar daca sunt 40 de grade si aerul fierbe. aAs putea sa va arat. Daca au facut lucrari de calitate, de ce iese fum din sobe?”
Daca lasi pamantul parloaga, castigi patru milioane
aVeniturile sunt mici, iar preturile mari, declara Constantin Iancu, agent fiscal. 80 la suta dintre ei sunt pensionari de CAP si au cel mult 1,1 milioane lei/luna. Aratul ii costa 2,5 milioane/ha, discuitul si insamantatul, alte milioane. Faceti un calcul: un hectar de grau ii costa 14 milioane lei, scot 4.000 de kilograme si vand cu 2700 lei/kilogram la FNC. Ies in pierdere cu 4 milioane”. Demonstratia lui Iancu care se sfarseste cu o intrebare: aCu ce-si mai ia, omul, un sapun, o camasa, un litru de ulei?” Dupa ce si-au facut calcule, unii au lasat pamantul neprasit. Salvarea vine de la oras, ai zice. aNu-i asa, spune agentul fiscal. Castigi 3,1 milioane, salariul minim, dai 1,5 milioane pe naveta, plus mancarea, o haina, un suc”. Sa porti un copil la liceu, in oras, te costa peste 20 de milioane. Viceprimarul le plange de mila functionarilor si lui insusi. aSi angajatii nostri au salarii de rusine, spune Dabija. Cu 4 milioane pe luna, stai ca la Tribunal in fata taranului, ca trebuie sa-l asculti, sa-l intelegi, sa-i explici, chiar daca face scandal”.
aS-au invatat sa arate cu degetul spre oras!”
Cea mai arzatoare problema e locul de munca, spun satenii. Exista cateva fabrici – una de incaltaminte, doua de pungi, o brutarie si o tamplarie – si doua ferme. Comertul inseamna crasme: aIntai a aparut barul, apoi patronul si-a deschis si magazin. Sunt peste 30, din metru in metru”, sustine viceprimarul Dabija. La prasit, remuneratia e de 250.000 lei/zi, plus mancare, bautura, tigari. Si taranii cu dosar la Legea 416 castiga bani. aToate scolile sunt facute cu ei, declara Dabija. La noi, cine munceste primeste bani, cine nu, nu! Certificat medical nu acceptam decat de la specialist”. Cu alte cuvinte, cine e sarac trebuie sa fie harnic! Dar daca e si sarac, si bolnav? Treaba ta! A doua aaspiratie” a cetatenilor e gazul metan. aPai da, s-au invatat sa arate cu degetul spre oras, spune viceprimarul. Iluminat, gaz, salarii, fac comparatie, vor sa fie totul ca in Bacau”. Lipsa gazului metan si a retelei de apa si canalizare fac insa diferenta. aNu trece nici o magistrala pe aici, explica inginerul Bulgaru. Conducta din Calea Romanului e de joasa presiune, iar de la sonde nu ai siguranta ca vor mai fi gaze cinci ani”. Intrarea in azona metropolitana” nu-i incanta pe tarani: se tem ca vor creste impozitele, acum s-a intamplat in Serbanesti”, iar banii nu vor ajunge aici, ci se vor opri in oras.
Compasiunea si politica merg in aceeasi directie!
aSotia mea ia medicamente zi si noapte, dar sunt scumpe, spune Mihai Covaci, 70 de ani. Compensate, de unde, nu gasesti decat pe 1″. Noul mod de prescriere a retetelor nu-i ingrijoreaza pe pacienti. Farmacia si cabinetul medical sunt usa in usa, deci nelamuririle se rezolva pe loc. Medicamentele sunt, insa, un subiect dureros. aEu n-am luat niciodata reteta compensata de aici, se rasteste o tanara mamica, suparata pe boala copilului, pe autoritati si pe ziaristi. Ma duc la oras si le caut!”. Problema s-a rezolvat, sustine Maria Dinu, asistent farmacist. aPrimaria ne-a inchiriat spatiul si am incheiat contract cu CAS, iar acum dam retete compensate, bineinteles in limita plafonului”. Necazul e altul, sustine dr. Zica Sava, iar vina e tot a autoritatilor: oamenii din Serbesti si Siretu sunt batrani, distanta e mare si nu pot veni la dispensar. aA fost o camera in sediul fostei Primarii Siretu, dar s-a daramat. Eu ma duc din respect pentru pacienti. Merg pe drum si ma duc acolo unde stiu ca exista bolnavi, iar oamenii ma striga sa vin si la ei. O femeie de 80 de ani nu are putere sa vina la dispensar nici cu autobuzul”.
La crasma, cu nevasta si copilul
La orele amiezei, doar la crasma e un pic viata. In barul din Serbesti, dotat cu canapele din piele, tinerii isi fac planuri de plecare: Italia, Germania, Spania. Ionut a lucrat in constructii, la Roma, iar Adrian Talica, 21 de ani, intr-o fabrica din Turcia. Concluzia e una: acu sapa” nu-ti faci casa si masina. La bufetul din Siretu, alti clienti, familisti, alta tema. In umbra zidului, doi barbati cu fata inrosita de soare vorbesc despre recolta. aProst an!”, spun ei, nici mai veseli, nici mai tristi ca altadata. Sustin ca s-au invatat. Unul e singur, celalalt, nu. Calul, nevasta si copilul – atoata averea” – sunt cu el. Oamenii si-au lasat treburile si se racoresc. aDe azi dimineata am carat trei carute de lut, ca-mi fac un grajd, explica Remus Ungureanu, 48 de ani. Beau si eu o bere, n-am voie?” Face carausie, ocazional, dar nu castiga cine stie ce. Varul lui, Gheorghita Filip, nu e de acord cu tanguitul: aMunceste, ba, la munca, nu la crasma! Ce te tot plangi?” E zugrav si, cica, nu-i poate suferi pe lenesi. Se incinge disputa, asa de-o distractie. Oricum, ala Siretu poti sa muncesti, tot sarac ramai!” Tolerata doar la dezbateri, nevasta tace si, din cand in cand, alunga mustele de pe obrazul copilului. aDaca o iei de aici si pana in Peletuci, doar batranii au ramas”, afirma Remus. Cei destepti si cei harnici pleaca. Rad toti, gandindu-se la concluzii. aNu e o asociatie care sa ia pamantul in arenda, l-as da, dar n-am unde!” Doua hectare cu ce sa le lucrez, cu o iapa?” Sa intre un fermier aici si sa aduca tehnologie, asta ne trebuie!” aMuncim rudimentar”, zice si amicul lui, oftand si cascand, in acelasi timp. Doar Dumitru Popa, 81 de ani, nu accepta blazarea: aSerbesti e sat de razesi din vremea lui Stefan cel Mare, nu se poate sa nu avem asociatie! Din cate am auzit, la capitolul sunt niste facilitati, daca ne unim mai multi”. Primarul, zice el, e om bun, dar ar trebui sa vina si pe la Serbesti. Mosul spera ca daca vor trage toti ala aceeasi caruta”, si taranii si amai marii”, vom intra in UE, ca sa apuce si el subventiile si fermele de melci.
Scris de Silvia PATRASCANU
