Studentii caministi, obligati sa manance la cantina

Echipa de conducere a Universitatii Bacau a adus din nou in discutie ideea de a se impune studentilor caministi sa ia masa la cantina. Acest fapt a starnit in trecut numeroase nemultumiri in randul studentilor care erau obligati sa cumpere si cartela de masa in momentul in care plateau chiria pe loc. Principalii aclienti” pe care ii are in prezent cantina sunt profesorii, in ciuda numeroaselor incercari a conducerii Universitatii de a atrage studentii, trecandu-se de la meniu fix la meniu tip restaurant, mai diversificat. Conducerea Universitatii Bacau doreste sa ia aceasta hotarare motivand ca gatitul in camin duce la un consum mare de energie. aCand fac mancare in camere produc si multa mizerie. In plus, zilnic se infunda canalizarea pentru ca arunca in chiuvete resturile de mancare”, a mai motivat Gheorghe Pintilie, prorectorul Universitatii Bacau. aDaca ar manca regulat la cantina, ar fi mai sanatos si pentru ei. Eu as fi multumit in cazul in care copilul meu ar manca la cantina. O pizza din oras costa mai mult decat o masa aici si nu e la fel de sanatoasa. Cred ca luand o astfel de hotarare am veni in ajutorul studentilor. Ei daca au un ban in buzunar poate nu-l dau pe un pranz sanatos”. Deocamdata, insa, discutia a avut loc doar in cadrul restrans. Ideea va fi supusa insa spre aprobare Senatului Universitatii. Pintilie a declarat ca inainte de a se lua o decizie trebuie sa ceara si opinia Ligii Studentilor. Ana Maria Chirila, lidera Ligii studentilor din Universitatea Bacau, a dat dreptate prorectorului Pintilie, recunoscand cu dezamagire ca studentii se poarta ca niste persoane fara educatie. aSincer, situatia e cu doua taisuri. Multi studenti mananca in camin, arunca firmiturile peste tot si apar gandaci. Am intalnit cazuri, fete sau baieti, nu conteaza, nu vreau sa fac discriminari, care arunca resturile in chiuveta. Tine de educatie. Daca le sta in caracter! Am vrut sa pun si paznic la baie. Sa-i prind si sa-i bag cu nasul acolo, in mancarea aruncata in chiuveta. Cand mergi sa te speli pe dinti, n-ai unde de resturi. Partea buna a unei astfel de masuri ar fi ca studentii n-ar mai manca in camere si s-ar diminua din efectul negativ asupra caminelor. Partea proasta este ca studentii nu vor sa manance la cantina. Ies mai ieftin daca isi fac un ochi, niste cartofi prajiti. Mai primesc de acasa”. Lidera studentilor bacauani a incheiat spunand ca daca ar fi dupa ea ar aproba obligativitatea, chiar daca multi o sa-i asara in cap”. Ana Maria Chirila a precizat insa ca se va sfatui intai cu biroul de conducere al Ligii.

Scris de Laura Huiban

Peste 18 furnizori de programe care calculeaza retetele compensate si gratuite in aproximativ 860 de farmacii din tara avertizeaza ca intregul sistem de eliberare a retetelor ar putea intra in colaps. Casa de Asigurari este nemultumita de activitatea firmei care instaleaza programele de calculator in 60 de farmacii din judet. La inceputul lunii,pacientii stateau la usile farmaciilor asteptand instalarea soft-ului.

Printr-un comunicat de presa, furnizorii de programe anunta ca nu mai reusesc sa faca fata schimbarilor repetate din sistemul de compensare din cauza lipsei de informatii privind noile reguli de compensare, care se schimba de la o luna la alta, uneori chiar si de doua ori intr-o luna. Furnizorii spun ca listele noi cu medicamentele compensate si modul cum acestea sunt calculate le sunt comunicate doar cu o zi sau doua inainte de data la care calcularea lor trebuie aplicata in farmacii. Din acest motiv, nu au timpul necesar implementarii si testarii adecvate a schimbarilor survenite in sistemul de compensare. Comunicatul il citeaza pe reprezentantul uneia dintre firme, care declara ca aregulile de calcul si de verificare a retetelor nu sunt transparente sau se difuzeaza intr-o formulare confuza, incat informaticienii deduc cu greu si cu mare risc ceea ce ar trebui implementat in program”. Informaticienii solicita Casei Nationale de Asigurari de Sanatate o stabilizare a regulilor de compensare, iar cand schimbarea acestora este necesara, sa se comunice cu cel putin 6 – 7 zile inainte. Reprezentantii firmelor aduc drept argument si faptul ca nici ei, nici farmacistii nu mai pot suporta pierderile financiare induse de schimbarile dese ale listelor de medicamente compensate.

Doua treimi din farmacii au probleme cu soft-ul

Nemultumirile nu exista numai de o parte. Conducerea Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (CJAS) declara ca prestatia uneia dintre firme a intarziat eliberarea de retete la inceputul lunii august. aIn Bacau, farmaciile lucreaza cu doua firme, ne-a declarat dr. Maria Tioc, director al CJAS. Una dintre ele nu ne creeaza probleme. Se pare ca este aceeasi firma cu care lucreaza si Casa Nationala, deci sunt pe aceeasi lungime de unda. Cealalta firma, in schimb, provoaca blocaje in farmacii. Pe 1 si 2 august, cele 60 de farmacii care au contract cu aceasta firma stiau de ce fonduri dispun, dar nu eliberau retete pentru ca nu aveau softul instalat. Am discutat cu reprezentantii firmei si mi s-a explicat ca primesc programul de la CNAS si trebuie sa il adapteze programului lor. Apar inadvertente si la ei, dar si in farmacii. Aceasta problema trebuie rezolvata intr-un fel. Pacientii stateau la usa, asteptand sa se instaleze programul”. Daca acest conflict nu-ti gaseste rezolvarea, orice schimbare a listei de compensate ar putea duce la blocarea eliberarii de retete.
Scris de Doina MINCU

In noaptea dintre 16 si 17 august, torentii au lovit din nou pe Valea Trotusului. Exact la o luna de la ultimele inundatii, apa a intrat iar in case, a distrus poduri si drumuri, unele abia reparate. Bani pierduti, munca irosita. Primarii acuza Guvernul de indiferenta si de politici proaste.

Apa s-a pravalit din ceruri toata noaptea, iar dimineata, inundatiile au lovit din nou Valea Muntelui, afectand case, drumuri si poduri. La ora 5, raul Trotus depasise cota de atentie la Goioasa si Tg. Ocna. Si paraurile Sant, Popoiu si Asau s-au revarsat si au inundat gospodariile. La Ghimes, Trotusul a inundat 50 de case, a distrus 3 poduri si a avariat drumul national (DN) 12, iar la Comanesti, apa a intrat in 165 de case. Din cauza torentilor care au navalit de pe versanti, la Palanca, drumul comunal (DC) 137 e partial distrus, iar e DN 12 blocat. In satul Ciughes, care e a treia oara devastat de ape si inca era izolat, noaptea dintre 16 si 17 august au fost inundate 14 case. aCea mai grava situatie se inegistreaza pe DN 12, la Palanca, la monumentul lui Rebreanu, unde a alunecat tot dealul si a venit in sosea, blocand-o pe circa 300 de metri”, declara Dumitru Nada, sef secretariat la Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta (CJSU) Bacau. La Brusturoasa au fost inundate 7 case, iar in Asau, o casa a fost distrusa total. In Agas, nenorocirea s-a intors. Primarii, carora le-a ajuns cutitul la os, acuza Guvernul de indiferenta. aToata comuna a fost inundata, sustine primarul Toma Spoiala. De azi-noapte, la 11, stam pe drumuri, stam in mal. De data asta s-au revarsat si paraiele Cotumba, Agas, Foroja si Tulburat”. Au fost inundate 54 de case in Preluci, 31 la Cotumba, 40 in Ghelet, 15 in Agas si 13 in Goioasa. aToate sunt praf, spune primarul, catranit. Dar vin iarasi cei de la MLPAT, trec in viteza printre ele si iar spun . Nici nu vor sa intre in curti, isi bat joc de oameni. La Bucuresti e Olimpul, niciodata nu vor ajunge cei de acolo la muritorii de rand si nici noi la ei. Dau vina pe taieri! Arata, mereu, o rapa din Straja si spun ca s-au facut defrisari. Sa vina la Agas, sa ne arate, unde s-au facut taieri? Dau padurile la greci, la evrei si la unguri, arabii n-au treaba, isi continua activitatea, numai amaratii nostri n-au voie. Ne bate Dumnezeu si ne mai bat si ei!”. Toma Spoiala spune ca indiferenta guvernantilor e mai rea ca inudatiile. Si in Palanca a fost prapad, cele mai afectate fiind satele Ciughes, Palanca si catunul Cuchinis. aAu venit torentele de peste tot, spune primarul Adrian Palistan. Apa vine in viteza, distruge si trece, la noi nu balteste”. Drumul comunal (DC) 137 abia fusese reparat, dar apa a spalat tot prundisul. aA fost impracticabil, l-am redat circulatiei si ieri a fost distrus iar, din cauza ca nu a fost taluzat. Domnii de la Romsilva acum au venit sa pazeasca padurile, cand avem nevoie de lemn. Valeu, ce-l mai pazesc! Suntem dispusi sa cumparam de la Directia Silvica, dar ei ne dau gros pana in 25 cm, iar noi avem nevoie de catarge, ca sa apere malurile”. El sustine ca marea urgenta e sa consolideze malurile paraurilor Ciughes, Cesareni si Popoiu. aDrumul acesta a costat 10 miliarde, bani care sunt pierduti, sustine Dumitru Nada, revoltat din cale-afara. Asta din cauza ca la noi totul se face pe dos. In loc sa se faca intai regularizarea cursurilor de apa si apoi repararea drumurilor, se face invers”. In loc sa se investeasca in consolidarea digurilor si a malurilor pentru ca sa se previna inundatiile, banii sunt cheltuiti pe atenuarea efectelor si pe carpeli, distruse iar, la fiecare ploaie. SGA raspunde numai de paraurile cu lungimea peste 5 km, cele mai mici fiind in grija consiliilor locale (CL). aProblema e ca aceste consilii nu au bani nici de salarii, arata Dumitru Nada. Pana sa avem comune bogate, ca in Germania, vor trece zeci de ani. Si aici ar trebui sa fie schimbata legislatia, ca apele peste 100 de metri sa fie regularizate cu bani de la buget”.

Directia Apelor Siret sustine
ca si-a facut treaba

Cu toate ca cea mai mare suprafata din drumuri a fost distrusa din cauza cursurilor de apa, specialistii de la ape sustin ca ei si-au facut treaba, atat cat au putut. aLucrarile de regularizare
a cursurilor de apa nu se pot face imediat, adica este nevoie de timp, a declarat Georgiana Draghinda, purtator de cuvant la Directia Apelor Siret. Si apoi, ne mai lovim si de problema financiara, pentru ca banii pentru refacerea cursurilor de apa vin de la buget. Pana nu primim banii nu avem ce face. Insa cursurile de apa din zonele afectate au fost decolmatate, deci nu stiu daca acuzele aduse de primari sunt justificate”. Potrivit precizarilor facute de Georgiana Draghinda, lucrari de decolmatare s-au facut in comuna Palanca, Gura Vaii, Ardeoani, Asau, Brusturoasa, Stefan cel Mare, Agas si Comanesti. Specialistii de la DAS sunt de parere ca lucrarile realizate de ei pana in prezent au avut ca scop asigurarea scurgerii apelor la nivele obisnuite, iar pe restul cursurilor de apa, care nu au fost decolmatate, se vor face lucrari in perioada urmatoare.

Adrian Palistan,
primar la Palanca:

aDrumul a fost impracticabil, l-am redat circulatiei si ieri a fost distrus iar, din cauza ca nu a fost taluzat. Domnii de la Romsilva acum au venit sa pazeasca padurile, cand avem nevoie de lemn. Valeu, ce-l mai pazesc! Suntem dispusi sa cumparam de la Directia Silvica, dar ei ne dau gros pana in 25 cm, iar noi avem nevoie de catarge, ca sa apere malurile”.

Toma Spoiala,
primarul din Agas

aToate sunt praf, spune el, catranit. Dar vin iarasi cei de la MLPAT, trec in viteza printre case si iar spun . Nici nu vor sa intre in curti, isi bat joc de oameni. La Bucuresti e Olimpul, niciodata nu vor ajunge cei de acolo la muritorii de rand si nici noi la ei. Dau vina pe taieri! Arata, mereu, o rapa din Straja si spun ca s-au facut defrisari. Sa vina la Agas, sa ne arate, unde s-au facut taieri? Dau padurile la greci, la evrei si la unguri, arabii n-au treaba, isi continua activitatea, numai amaratii nostri n-au voie. Ne bate Dumnezeu si ne mai bat si ei!”.

Scris de Silvia PATRASCANU, Alina RATA

Peste 150 de copii care provin din familii sarace risca sa nu poata incepe anul scolar in luna septembrie. Si asta pentru ca ei, elevi la clasele „Stefanita” de la Asociatia „Ovidiu Rom”, nu vor mai avea acces in sala de clasa, care le-a fost amenajata in internatul Colegiului National „Vasile Alecsandri” inca din urma cu patru ani. Vinovat pentru aceasta situatie pare sa fie insusi directorul colegiului, Vasile Cautis, care nu doreste sub nici o forma sa mai puna la dispozitie spatiu pentru orele de studiu ale copiilor napastuiti de soarta.

Proiectul aGata, dispus si capabil”, la un pas de incheiere

In urma cu patru ani, Asociatia „Ovidiu Rom” a primit o finantare externa pentru un proiect ce ii viza pe copiii din familii necajite, care cu greu reusesc sa traiasca de pe o zi pe alta. „S-a facut un parteneriat cu autoritatile locale, Consiliul Local, Consiliul Judetean prin noi, Fundatia de Sprijin Comunitar, Politie, Inspectoratul Scolar, Betania, Directia de Sanatate Publica, si asa a aparut proiectul „Gata, dispus si capabil”, precum si clasele aStefanitaa”. Fiecare institutie a contribuit la punerea pe picioare a acestui proiect”, ne-a declarat Daniela Tataru, director general adjunct la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC). Majoritatea copiilor au fost racolati de pe strada, unde fie cerseau de la trecatori, fie hoinareau pentru a-si omori intr-un fel timpul liber. Peste 150 de copii au fost cooptati in proiect, scopul acestuia fiind pregatirea lor pentru sistemul de invatamant in masa. „La clasele Stefanita sistemul de invatamant nu este unul rigid, ci unul alternativ, care sa ii stimuleze pe copii. Ei vin de placere la cursuri, iar multi dintre ei, pe parcursul anilor, au reusit sa se integreze in sistemul de invatamant in masa. Acest proiect este un adevarat succes pentru noi”, a mai spus Dana Tataru. Din pacate, „Gata, dispus si capabil” este pe cale sa fie inchis, iar cei peste 150 de copii sa nu mai poata incepe anul scolar, in luna septembrie. Si totul doar din cauza locatiei, nicidecum a banilor. In anul 2001, fosta conducere a Colegiului „Vasile Alecsandri”, a acceptat sa fie parte din proiect, punand la dispozitie spatiu pentru orele de scoala. „Este vorba despre o sala de la primul etaj al internatului colegiului, pe care Asociatia „Ovidiu Rom” a renovat-o total. A pus parchet, a schimbat sistemul de iluminare, a zugravit, a facut-o sa arate ca o sala de clasa. Iar copiii deja s-au obisnuit sa vina aici. In fiecare an se reinnoia contractul dintre colegiu si asociatie. Totul a fost bine pana in iunie anul curent. Actualul director, Vasile Cautis, nu vrea in ruptul capului sa mai incheie un astfel de contract. Nu inteleg de ce nu vrea sa ne ajute sa ne continuam proiectul „Gata, dispus si capabil” „, comenteaza Dana Tataru.

Directorul Cautis nu nu-i suporta pe elevii de la aStefanita”

De aceeasi parere este si Maria Gheorghiu, director executiv la Asociatia „Ovidiu Rom”. Ea sustine ca doreste sa se ajunga la o solutie de compromis, astfel incat cei 150 de copii sa nu aiba de suferit. Mai mult, ea a confirmat faptul ca pentru continuarea proiectului au gasit o sala la Scoala nr.5, insa, la ora actuala, acolo nu se pot desfasura ore de studiu. „Sala respectiva trebuie zugravita, intr-un cuvant amenajata. Ori pentru asta ne trebuie macar cinci – sase luni. Avem nevoie de macar cateva luni ca sa o punem la punct. Ori directorul Cautis nici nu vrea sa auda de asa ceva. Eu sper sa ne inteleaga si sa ne lase inca cel putin jumatate de an in sala de la internatul colegiului. Copiii saraci au nevoie”, a completat Maria Gheorghiu. De partea cealalta, directorul Vasile Cautis ne-a declarat ca subiectul cu pricina nu face parte dintre prioritatile lui. Insa, daca tot l-am abordat, ne-a comunicat faptul ca nu are nici un contract cu Asociatia „Ovidiu Rom”, deci nu incalca legea. Iar de incheiat altul nici nu se pune vorba. „Eu vreau sa fac acolo o sala de lectura pentru liceeni. Stiti dumneavostra ca toti liceenii care stau in internat invata cu cartea pe genunchi? Nu mi se pare firesc ca ei sa nu aiba o sala de studiu. Iar alt spatiu pentru copiii saraci nu am de dat.
M-am saturat de acest subiect si chiar am de gand sa fac o conferinta de presa pe tema asta. Nu stiu unde vor invata acesti copii de la clasele Stefanita”, a incheiat directorul Cautis. Din pacate, cert, pana la ora actuala, este doar faptul ca peste 150 de copii nevoiasi asteapta cu nerabdare sa inceapa noul an scolar. Insa ei nu stiu ca sala lor de studiu a fost inchisa, riscand sa invete sub cerul liber. „Un alt risc este acela ca unii copii sa hoinareasca din nou pe strazi, pierzand timpul de pomana. Sau chiar cersind. Si, astfel, ajungem din nou de unde am plecat. Am muncit patru ani degeaba la acest proiect”, a mai spus Dana Tataru. Scris de Carmen SERBAN

Declaratiile lui Emil Boc cum ca va promova o lege privind utilizarea votului uninominal pentru alegerea parlamentarilor ne-a determinat sa realizam un sondaj pentru a vedea care din actualii senatori si deputati sunt cunoscuti de alegatorii lor. Conform initiativei lui Boc, cetatenii nu vor mai vota liste cu nume propuse de PNL sau PSD, ci indivizi. Fiecare candidat la Senat sau Camera Deputatilor va fi votat separat. Nu va mai fi „sub umbrela partidului”, votat din fidelitate sau incredere in partid, ci pentru propriile calitati si actiuni. Am vrut sa vedem cat sunt de cunoscuti deputatii si senatorii nostri acum, la noua luni de la alegeri. Nu e vorba de un sondaj sociologic, in adevaratul sens al cuvantului, ci de un sondaj de opinie realizat cu mijloace jurnalistice. „Ce nume de parlamentari bacauani cunoasteti?” a fost intrebarea pe care am pus-o interlocutorilor nostri. Cand reactia lor a fost tacerea, am incercat sa-i ajutam, nominalizand cativa parlamentari care ne reprezinta in forul legislativ. Raspunsurile au fost dintre cele mai neasteptate.

Angela Gal, 49 de ani, administrator firma.

„Chiar din cei noi, eu nu cunosc nici unul. Din cei vechi, il stiu pe fostul prefect si pe o doamna, sotia unui avocat”. „De Liviu Miroseanu sau de Olguta Cocrea ati auzit?” „Nu, nu, v-am spus, nu-i cunosc”.

Viorel Enache, 54 de ani, inginer instalator.

„Ii stiu pe doamna Cliveti si pe Ionel Palar, de la PNL. De Liviu Miroseanu doar am auzit”. Intrebat de Valeriu Gheorghe, Viorel Enache si-a amintit ca e din PNL. Numele Cristian Cucuianu „parca imi spune ceva”, dar de Olguta Cocrea n-a auzit pana acum.

Traian Breahna, 68 de ani, maistru constructor.

„Ii stiu pe aceiasi politicieni pe care i-a pomenit colegul meu, Viorel Enache, dar am auzit despre ei la televizor, in rest ajutor n-am avut de la nici unul. Ar trebui sa se ocupe mai mult de tineri, ca n-au casa, n-au masa, stau cu chirie. Tineretul e la pamant”.

Silviu Canciuc, 19 ani, proaspat absolvent de liceu.

Intrebat ce nume de parlamentari bacauani stie, tanarul a raspuns prompt: „Dragos Benea”. Dintre cei enumerati de noi, Silviu a auzit de Catalin Mardare, „parca de la PNL”. La prezentarea altor nume – Liviu Miroseanu, Ionel Palar, Olguta Cocrea – raspunsul a fost categoric: „NU”.

Adrian Vasile, 84 de ani, pensionar.

„Ii cunosc pe toti, dar acum nu mi-i amintesc. Pe Catalin Mardare, fostul prefect, da, il stiu, e membru PSD”. Pe Valeriu Gheorghe si pe Minodora Cleveti nu, nu-i cunoaste, dar a auzit despre Ionel Palar, recent, la televizor.

Carmen Chiroi, 41 de ani, casier.

„Ma credeti ca nu-i cunosc?” O credem. A auzit totusi de Catalin Radu Mardare, fost prefect al judetului Bacau. Da, si de Minodora Cliveti stie, „parca e din PNL”, iar de Ionel Palar a auzit, „dar nu stiu de unde sa-l iau”.

Eugenia Zavoranu, 74 de ani, pensionara.

„Nici un nume nu cunosc, dar am aceeasi parere despre toti”, raspunde ea, cu patima, adica aceeasi proasta parere. O ajutam, iar ea isi aminteste de Ionel Palar. „Da, am auzit, dar nu stiu de la ce partid este”, apoi, dintre toti ceilalti, „de Minodora Cliveti stiu, e de la PSD, avocat!”.

Facem mentiunea ca numele de parlamentari folosite de noi in sondaj sunt ale unor deputati si senatori intens mediatizati de cotidianul nostru din diferite motive (functii, scandaluri in care au fost implicati, actiuni politice sau conferinte de presa sustinute de acestia). Lista lor e cu mult mai lunga si o publicam inca odata pentru ca parlamentarii care nu si-au regasit numele in sondaj sa nu se simta frustrati si sa ne acuze ca nu-i mediatizam: Viorel Hrebenciuc, Petru Gabriel Vlase, Minodora Cliveti, Nicolae Banicioiu, Catalin Voicu (deputati PSD), Ionel Palar si Valeriu Gheorghe (deputati PNL), Liviu Miroseanu (deputat PD), Mircea Ifrim (PRM) si Olguta Cocrea (deputat independent, ales initial pe listele PRM), Catalin Mardare si Ion Moraru (senatori PSD), Aron Popa (senator PNL), Ilie Ilascu (senator PRM) si Cristian Cucuian (senator PD).Scris de Silvia PATRASCANU

Ceata care pluteste in jurul activitatii desfasurate la Asociatia 83, de pe strada Mioritei, s-ar putea risipi. De multe luni, actele asociatiei nu au putut fi verificate nici de reprezentantii Biroului Asociatii de Proprietari din cadrul Primariei Bacau, nici de Politia economica. Dupa mai multe incercari nereusite, de curand actele au fost ridicate de la sediul asociatiei si sunt verificate de politisti. La o simpla privire, s-a descoperit o lipsa de 400 de milioane de lei in luna iulie. Cenzorii vorbesc de peste un miliard de lei disparuti.

Incepand din septembrie 2004 si pana in urma cu trei saptamani, toate incercarile inspectorilor din primarie si ale politistilor de a verifica actele Asociatiei 83 au fost sortite esecului. aAm avut sesizari ca in aceasta asociatie sunt nereguli, ne-a declarat Lorena Lazarica, inspector de specialitate. Ne-am deplasat de mai multe ori la sediul asociatiei, dar fie nu gaseam pe nimeni, fie ni se spunea ca actele sunt la cenzor. Am fost chiar impreuna cu Politia economica si cu reprezentantii CET. Aceasta asociatie are un debit enorm la CET, iar furnizorul ne-a solicitat sprijinul spre a lamuri situatia. Abia acum trei saptamani ni s-au prezentat documentele”.

Peste 400 de milioane lipsa intr-o luna

Inspectorul Lorena Lazarica spune ca la Asociatia 83 este un haos total. In procesul verbal incheiat la ridicarea documentelor sunt specificate neregulile constatate la prima vedere: registre de casa completate in creion, referate nesemnate de presedintele asociatiei si nestampilate, referate in alb pentru calatorii cu taxiul in valoare de sute de mii de lei fiecare. aAm descoperit pe loc o diferenta de 408 milioane de lei intre soldul scriptic si cel faptic numai pentru luna iulie. Cand au vazut ca vor urma verificari, cenzorii asociatiei ne-au spus ca au facut si ei o verificare si au descoperit o lipsa de 1,1 miliarde lei in gestiune”, a mai declarat Lorena Lazarica. De asemenea, cenzorii Corneliu Hairas si Maria Fantana au trimis o informare catre Primaria Bacau in care se declara nevinovati de situatia de la Asociatia 83 si acuza pe presedintele Nicolae Driu ca nu a lucrat decat cu presedintele comisiei de cenzori, Margareta Palcau.

Presedintele se declara nevinovat

Presedintele asociatiei, Nicolae Driu, declara ca nu stie nici macar ce acte au fost ridicate de la asociatie si ca nu i s-a inmanat un proces verbal. Admite ca la asociatia pe care o conduce sunt nereguli. aPresedinta comisie de cenzori este vinovata ca nu a facut lumina in acte, declara presedintele Driu. A motivat ca nu i s-au pus la dispozitie. Administratorul Cristina Bardasu este de vina ca nu a prezentat documentele la control. Acum, in timpul cercetarilor, a plecat in concediu. Da, sunt nereguli la asociatie si ma astept ca expertiza politiei sa scoata la iveala o lipsa in gestiune. Nu pot inca spune de cat va fi. Eu nu sunt vinovat. Nu m-am nascut presedinte si nu ma pricep la contabilitate”. Pana vor afla adevarul, locatarii trebuie sa faca fata unei noi probleme: RAGC ameninta cu sistarea apei pentru o restanta de peste 100 milioane lei din luna mai. Si asta in conditiile in care la asociatie se incaseaza si 35 de milioane pe zi.Scris de Doina MINCU

Despre rezultatele obtinute de absolventii claselor a VIII-a din judet la Testele Nationale am scris in repetate randuri. Acum revenim, pentru reliefarea unor paradoxuri care spun ceva mai mult decat ar parea la prima vedere. Cum ar fi, de pilda, faptul ca 25 de candidati care absolvisera clasele V-VIII cu medii peste 9.00 nu au reusit sa promoveze Testele Nationale, patru dintre ei obtinand medii sub 4.00 la limba si literatura romana, iar doi fiind evaluati sub 4.00 la matematica, situatie care spune foarte mult despre nivelul de exigenta si acalitatile” de evaluatori ale cadrelor didactice din scolile respective.

Doua categorii de ascoli izolate”

Iata o alta situatie paradoxala, legata de scolile izolate, cu multi suplinitori in incadrare, despre care se credea ca au absolventi slab pregatiti, cu sanse reduse de a promova Testele Nationale. Si asa s-a si intamplat la unele scoli din aceasta categorie, existand unitati scolare (Viforeni, Radoaia, Valeni, Fulgeris, Poiana Negri) in care nici un absolvent nu a promovat testele, sau altele in care mai mult de jumatate dintre elevii claselor a VIII-a n-au reusit sa promoveze ultima clasa de gimnaziu, cum a fost cazul scolilor Borsani, Sulta, Caiuti, Nicoresti si Cociu. Iata, insa, ca au existat in acest an si scoli izolate din punct de vedere geografic, cu profesori suplinitori la nivel gimnazial, ai caror absolventi au avut totusi rezultate bune si chiar foarte bune la Teste, cum a fost cazul scolilor din satele Preluci, Haghiac, Goioasa, Carligi, Cabesti, Sirbi, Malosu, Prohozesti, Lapos, Dragomir, Negulesti, Gherdana, Enachesti, Cosnea, Faget si Pirjol, ceea ce dovedeste ca atunci cand responsabilitatea cadrelor didactice e fericit coroborata cu implicarea parintilor si a comunitatii, rezultatele pot fi superioare conditiilor existente intr-o scoala sau alta.

Limba romana, bat-o vina!

Am scris zilele trecute despre faptul ca peste 100 de catedre de limba si literatura romana au ramas neocupate la sedintele succesive de repartizare din cursul lunii august, ceea ce inseamna ca, din toamna, tot suplinitorii vor fi imbracati cu vestele de salvare. Ce inseamna asta? In mod sigur, repetarea situatiei din anul scolar 2004-2005, cand 163 de scoli gimnaziale n-au avut nici un absolvent promovat la testul de limba si literatura romana, iar alte 45 de scoli au avut peste 80 la suta dintre absolventi cu medii sub 5.00 la aceasta disciplina de baza, care e, la urma urmei, alimba ce-o vorbim”. Nu intamplator, Inspectoratul Scolar Judetean a decis sa definitiveze, pana cel mai tarziu la 15 septembrie a.c., un plan detaliat de interventie, cu masuri concrete de ameliorare a rezultatelor obtinute de elevi pe parcursul celor doua semestre ale noului an scolar. Nu mai e un secret pentru slujitorii scolii faptul ca activitatea cadrelor didactice trebuie sa raspunda cerintelor Ordonantei privind asigurarea calitatii educatiei si ca elevii nu mai trebuie sa fie victimele iresponsabilitatii celor care, de la catedra, se erijeaza in postura de educatori-formatori, fara a avea si calitatile necesare.

Scris de Stefan OLTEANU

Apa calda curgand la robinetele consumatorilor racordati la CET va fi in curand o amintire. Incepand de astazi, CET Bacau trimite notificari pentru plata restantelor asociatiilor de proprietari cu care a incheiat contract de furnizare/primire agent termic. Debitele asociatiilor au ajuns la 160 de miliarde de lei. Peste 25.000 de bacauani se vor spala
iar la lighean.
aConsiliul de Administratie al societatii a luat decizia de a sista apa calda tuturor asociatiilor in cazul in care pana la 1 septembrie nu vom recupera 50-60 la suta din creante, ne-a declarat Vasile Dragusanu, directorul general al CET. Daca nici aceasta masura nu va avea efect, vom lua in discutie in CA si posibilitatea de a nu furniza caldura. Vom calcula si penalitati la sold. Am cautat sa avem o relatie buna cu partenerii nostri de contract, dar este inacceptabil unde s-a ajuns. Nu se poate sa primesti apa calda si caldura fara plata. Banii pe care ii incasam acum de la consumatori nu ajung nici macar pentru plata salariilor la CET si TERMOCET. Din ianuarie trebuie sa platim creditul la furnizor contractat pentru contorizare. Avem si noi datorii, catre transportatorii de carbune, pentru reparatii si investitii. Nu mai putem trece cu vederea debitele consumatorilor”.

Datorii mai mari la CET decat la TERMLOC

Cele 150 de asociatii de proprietari deservite de CET au acumulat debite de peste 160 de miliarde de lei, iar agentii economici, peste 10 miliarde de lei. Campioana absoluta la datorii este Asociatia 71 Taifun, cu 5,2 miliarde lei. Alte 25 de asociatii au restante intre 2 si 3,5 miliarde lei. Printre acestea, asociatiile: 83 (3,5 miliarde), 100 Primaverii (3,4 miliarde), Narcisa 57 (3,3 miliarde), 79 (2,9 miliarde), 75 (2,9 miliarde), 112 (2,8 miliarde), 89 (2,8 miliarde), 50 Viorelelor (2,7 miliarde lei). In urma cu cateva luni, conducerea CET a solicitat asociatiilor de proprietari aprobarea de a se indrepta impotriva fiecarui datornic, dar actiunea merge greu. La datoriile din propria-i ograda, CET adauga prin preluarea consumatorilor de la TERMLOC si restanteloe acestora. Cele 50 de asociatii care au fost pana la 1 august racordate la centralele termice ale TERMLOC au datorii de 17,7 miliarde lei, iar agentii economici de 1,3 miliarde lei. „Se pare ca bacauanii de la TERMLOC sunt mai buni platnici decat ai nostri, declara directorul CET. Daca media datoriilor pe apartament e la CET de 6,3 milioane lei, la apartamentele preluate de la TERMLOC e de 3,4 milioane lei”.

Incasari bune, debit de miliarde

Recordul detinut de Asociatia 71 Taifun este vechi. Actualul administrator, Catalin Bogaciu, spune ca sumele imense restante la CET s-au acumulat pe vremea fostului administrator. Intre sumele incasate de la locatari si cele platite la furnizori este o diferenta de peste 2,2 miliarde lei, bani care nu au fost inca imputati nimanui. „Procesul fostului administrator s-a terminat, dar obiectul acestuia a fost doar lipsa in casa, de 142 milioane lei, nu si cea in gestiune, declara Catalin Bugaciu. Acesti bani sunt singurii pe care ii vom recupera. Cele doua miliarde sunt ca si pierdute. Nu am cum sa le impart pe fiecare locatar, caci acesti bani au fost platiti o data”. Acum, la Asociatia 71 Taifun, incasarile merg bine, 415 milioane in luna iulie si, probabil, in jur de 600 milioane in august. Din pacate, miliarde disparute nu pot fi recuperate. Chiar daca au platit intretinerea, locatarii vor ramane fara apa calda. La fel vor pati consumatorii cu plata la zi, caci nu exista posibilitati tehnice de debransare doar a restantierilor.

Primaria nu intervine

Purtatorul de cuvant al Primariei Bacau, Ionut Tomescu, ne-a declarat ca actiunea CET este considerata indreptatita. „CET, ca furnizor de agent termic, are de platit la randul sau furnizori de combustibil, deci datorii ce trebuie onorate. Ce s-ar intampla daca aceste datorii nu ar fi achitate? Am putea ramane fara caldura in toiul iernii. Populatia ar trebui sa incerce sa-si achite din debite pe perioada verii, cand facturile sunt mai mici. Consideram ca un rol important au administratorii, care ar trebui sa bata din usa in usa si sa recupereze banii de la datornici. Ar putea sa-i impulsioneze pe locatari. Noi nu vom interveni in relatia dintre CET si consumatori”.
Scris de Doina MINCU

Defrisarile ilegale au fost gasite vinovate de pagubele produse de inundatii. S-a dat vina pe proprietarii de gatere, pe taranul care fura un copac, pe mafia araba, dar nimeni nu i-a invinovatit pe reprezentantii institutiilor care ar fi trebuit sa ia masuri, sa demareze controale, sa aplice sanctiuni si sa sisteze activitatea societatilor care nu respecta legea. Bilantul controalelor facute inainte de inundatii si cel de dupa contrasteaza dramatic. In ultima luna suma amenzilor aplicate s-a triplat fata de prima jumatate a anului, iar numarul societatilor neautorizate a crescut la 300.
In prima jumatate a anului, s-au demarat o serie de controale pe Valea Muntelui. Obiectivul actiunii viza sanctionarea persoanelor fizice si juridice care defrisau ilegal. Zilnic pe Valea Muntelui actionau sapte echipe formate din politisti, reprezentanti ai Garzii de Mediu, ai Directiei Silvice, ai Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta, ai Inspectoratului de Regim Silvic si Vanatoare. Toti au colindat Valea Muntelui in lung si in lat. Au verificat toate punctele de lucru ale persoanelor fizice si juridice, s-au „luptat” cu mafia lemnului si, spuneau ei, si-au facut datoria. Au controlat 189 de societati comerciale, ce aveau ca domeniu de activitate prelucrarea lemnului, au intocmit 15 dosare penale pentru evaziune fiscala, fals si uz de fals, taiere si furt de arbori. Au dat 130 de amenzi, a caror valoare depasea cu putin un miliard de lei. Au venit inundatiile. Puhoaiele au luat zeci de case, au distrus vietile a sute de oameni, au lasat in urma mal si disperare. De „ziua” inundatiilor, a fost demarata operatiunea „Gaterul”. Iarasi s-a luat la „puricat” toata Valea Muntelui. Spre surprinderea tuturor, la aceleasi societati comerciale verificate anterior, au fost depistate abateri mult mai grave. Numarul proceselor verbale intocmite a crescut de la 15 la 55, sanctiunile de la 1 miliard la 3,5 miliarde lei, au fost confiscate sute de metri cubi de material lemnos, si s-a sistat activitatea la sapte societati comerciale. Mai mult chiar, dupa ce minstrul mediului a ordonat o actiune de control mai ampla s-a descoperit ca din cele peste 500 de instalatii de prelucrare a lemnului, doar 200 sunt autorizate din punct de vedere al protectiei mediului. Se pare ca restul de 300 au fost depistate odata cu venirea sefilor de la Bucuresti. „Faptul ca au fost gasite mai multe neregului dupa 12 iulie comparativ cu actiunile desfasurate anterior se datoreaza sprijinului primit in teren din partea specialistilor de la Inspectoratul General al Politiei Romane” a incercat sa explice Ciprian Bogea, purtator de cuvant al IJP Bacau. Scris de Iulia CUCU / Alina RATA

Zilnic, in Parcul Cancicov, zeci de adolescenti care se plimba cu rolele sau bicicletele ii imbolnavesc de spaima pe trecatori. Nu doar ca merg cu o viteza de parca zboara, dar sunt si neatenti. Cel mai des, victime ale distractiei lor cad pensionarii. Tinerii se considera, insa, nevinovati.

Pensionari, mame cu copii sau chiar alti adolescenti sunt nevoiti sa mearga prin parc cu o atentie sporita, de parca ar merge pe mijlocul strazii. Si asta, din cauza disconfortului creat de biciclisti si roleri, care in timpul vacantei au impanzit parcul. De curand, Maria Petrescu si Florica Muraru, ambele pensionare, au fost izbite de doi adolescenti. aUnul dintre ei era cu bicicleta si celalalt cu rolele, ne-a povestit Maria Petrescu. Mergeau cu viteza foarte mare, iar cel cu rolele se tinea cu amandoua mainile de bicicleta. Cand au ajuns in dreptul nostru, biciclistul a vrut sa ne ocoleasca insa baiatul cu rolele s-a dezechilibrat si a cazut peste noi. Degeaba si-a cerut scuze, faptul a fost consumat”. De aceeasi parere a fost si Florica Muraru, care ne-a mai povestit ca”…atunci am scapat, dar putea sa se intample mai rau, sa cada una dintre noi si sa se loveasca urat, sa isi rupa o mana, un picior. Si atunci ce mai puteam face? Inainte mai zareai cate un jandarm prin parc care sa te ajute, dar de catva timp nu mai circula nici unul. Am ajuns sa ne fie teama sa ne plimbam prin parc”. Cazul celor doua femei nu este singular. Parcul este un loc unde se intampla tot mai des astfel de incidente. Iar daca un copil sau un tanar se mai poate feri, batranii sunt cei care au cel mai mult de suferit. Multi dintre ei prefera sa isi gaseasca o banca ferita pe care pot sta linistiti si renunta la plimbare. Sunt, insa si persoane care, considerand ca au aceleasi drepturi cu tinerii, se avanta printre ei. aNu este corect ca tinerii sunt lasati in voia soartei, afirma revoltat un alt pensionar. Noi nu ne mai putem plimba linistiti, ca trec toti copiii astia pe langa noi ca vantul. Merg cu o viteza ca ne vajaie urechile cand sunt in dreptul nostru. Nu ia nimeni nici o masura. Parcul Cancicov, care era odinioara locul nostru linistit, a ajuns acum spaima noastra”. Liceenii nu sunt de acord cu acuzele aduse de pensionari si sustin ca adesi merg cu viteza foarte mare, sunt atenti. Daca s-a mai intamplat sa izbim pe cineva din greseala, ne-am cerut scuze. Suntem in vacanta, unde sa mergem sa ne plimbam?”. Cu toate ca pensionarii sunt terorizati de fenomenul pe care adolescentii l-au numit aadrenalina”, acestia mai au de suportat aproape o luna pana cand liceenii vor incepe scoala. Pana atunci nu pot decat sa se plimbe cu mare grija, sau mai bine, sa stea linistiti pe o bancuta, unde rolerii nu pot da peste ei. Scris de Alina RATA

Deteriorarea acoperisurilor cauzeaza slabirea structurii de rezistenta a blocurilor. Riscul seismic al constructiilor creste anual. La ora actuala, 90 la suta din blocuri au perioada de valabilitate expirata de mai bine de 20 de ani. Lipsa lucrarilor de reabilitare va transforma blocurile din Bacau in candidate la bulina rosie.

90 la suta dintre blocurile Bacaului sunt construite in perioada 1956-1989. Conditiile impuse de regimul comunist privind restrictionarea folosirii materialelor de calitate superioara au consecinte nefaste asupra blocurilor si a locuitorii acestora. Blocurile au fost proiectate cu acoperis de carton bitumat, a carui valabilitate este de numai 10 ani… Situatia este cu atat mai dramatica cu cat exista constructii care nu au mai fost modernizate de 50 de ani. Lipsa unor lucrari de reabilitare a acoperisului dezavantajeaza nu numai locatarii de la ultimul etaj, ci intregul bloc. Infiltrarile in structura imobilului conduc, intr-o prima faza, la fisuri si degradari ale tencuielii si varului. Dar, degradarile nu se opresc aici, ele afectand in final structura de rezistenta a imobilului. Consecinta: cresterea riscului seismic al constructiilor…”Degradarea acoperisului afecteaza toata cladirea, a declarat Adrian Sichitiu, inspector sef in cadrul Inspectoratului Teritorial in Constructii Bacau. Este foarte important ca la toate blocurile sa se realizeze lucrari de modernizare a acoperisului. Nu este de datoria statului sa vina si sa se ingrijeasca de intretinerea blocurilor, ci a asociatiei de locatari”. In caz contrar, apa infiltrata in structura de rezistenta a blocurilor determina scaderea rezistentei la cutremur… Acoperisul este un bun comun, la reabilitarea caruia trebuie sa participe financiar toti locatarii imobilului.

Asociatiile si-au luat mana de pe acoperis

Problema intretinerii acoperisurilor este cea mai spinoasa in relatiile dintre locatarii blocurilor si dintre acestia si asociatia de proprietari. De obicei, cheltuiala pentru izolarea terasei este suportata de proprietarii de la ultimul etaj, desi legea prevede clar ca intretinerea spatiilor comune cade in sarcina tuturor locatarilor. Pentru ca pe cei de la etajele inferioare nu-i afecteaza de la inceput infiltratiile, nu contribuie cu bani decat atunci cand le ploua si lor in casa. Or, pana cand apa ajunge si la vecinii de dedesubt, apartamentele ghinionistilor de la ultimele etaje ajung o ruina. De aceea, multi renunta la colaborarea cu vecinii si se inhama singuri la treaba. Ei spera ca asociatia sa ii sprijine in recuperarea banilor. Multi administratori se spala pe maini, motivand ca atata timp cat vecinii nu au fost de acord cu investitia, nu pot fi taxati. Exista totusi o cale. „Daca lucrarea s-a facut in regula, cu o firma si cu deviz, putem repartiza cheltuielile pe fisele de intretinere ale tuturor coproprietarilor”, ne-a declarat Dan Mocanu, administrator al Asociatiei „Calugareni Nord”. Cum majoritatea presedintilor si administratorilor prefera sa nu se amestece in aceasta problema „delicata”, acolo unde proprietarii de la ultimele etaje nu au putere financiara pentru repararea acoperisului degradarea cuprinde tot imobilul. Scris de Iulia CUCU / Doina MINCU

Despre situatia unor unitati scolare din Comanesti dupa devastatoarele inundatii din luna iulie ziarul nostru a scris in repetate randuri. Ieri, cu numai o luna inaintea inceperii noului an scolar, am poposit din nou in Comanesti, pentru a vedea daca lucrurile s-au schimbat cumva, intr-un sens sau altul.

Afirmatia apartine directorului Scolii nr.7 Comanesti, profesorul Robert Laic. In scoala mai sunt cazati si acum aproape 90 de rromi, din cei peste 200 care se imbulzisera aici atunci cand furia apelor mai ameninta inca intreg orasul. Caii si carutele mai stau inca in curtea scolii si chiar pe la porti. Inca de la intrarea in scoala te izbeste un miros patrunzator. Grupurile sanitare sunt practic devastate, casa scarilor, holurile, salile de clasa au nevoie de reparatii capitale, peretii prezinta crapaturi adanci, de-o parte si alta a intrarii.” Uitati, ne arata directorul Robert Laic, amartorii” de sticla au cedat in patru locuri, semn ca s-au adancit ingrijorator de mult crapaturile initiale in structura. Proiectantul trebuie sa intre in subsolul scolii, sa vada in ce masura a fost afectata fundatia, pentru a intocmi documentatia, dar, in pofida faptului ca de trei zile caram cu galetile, namolul e si acum in subsol pana la brau. Daca vor fi necesare lucrari de subzidire, nu ne vor ajunge cei 800 de milioane de lei, cat ne-a spus domnul inspector general Radu Ababei ca avem alocat de la Guvern.” Mai este aici o problema care ingrijoreaza: cand vor fi stramutati rromii intr-o noua locatie, pentru a putea fi efectuate lucrarile de consolidare, de reparatii si de igienizare? aDaca nu ne putem apuca de treaba cel mai tarziu miercuri, 17 august, suntem in pericol sa nu putem incepe anul scolar pe 12 septembrie”, precizeaza, vizibil ingrijorat, directorul Robert Laic.

Stramutarea rromilor intr-o noua locatie e o problema extrem de dificila

Primarul Viorel Miron ne spune, insa, ca abia catre sfarsitul saptamanii viitoare va reusi stramutarea tuturor rromilor din Scoala nr.7 intr-o noua locatie. aLocatiile stabilite initail de noi n-au fost acceptate de cetatenii din zonele respective, ne-a declarat primarul. Nici Intreprinderea miniera n-a acceptat o locatie provizorie, la fosta mina RAL, de teama sa nu le dispara utilajele de intretinere pe care le au acolo. Dar pana la sfarsitul saptamanii viitoare rromii din Scoala nr.7 si cei din Scoala nr.4 vor fi stramutati in noile locatii si vom putea incepe reparatiile. Daca vin toti banii alocati de Guvern terminam lucrarile in toate scolile pana la 10 septembrie”, ne-a asigurat primarul Viorel Miron. In ce priveste construirea noilor locuinte pentru sinistrati, primarul a precizat ca sunt deja doua locatii, la Paraul Sec, una de 3 ha si alta de 2 ha, adar si aici avem mari probleme cu cetatenii din zona”.

Si alte patru scoli comanestene au probleme

Din pacate, Scoala nr.7 nu-i singura unitate scolara din Comanesti care se confrunta cu probeleme extrem de dificile. Scoala nr.4, din cartierul Supani, a fost inundata. Si in aceasta scoala sunt cazate familii de rromi. Si aici se pune problema stramutarii lor intr-o alta locatie, pentru a putea demara lucrarile de reparatii si igienizare in localul scolii. aRezolvam si aceasta probelema, tot pana la sfarsitul saptamanii viitoare”, ne asigura primarul Viorel Miron. Volumul de reparatii si consolidari este mai mare la aceasta scoala, dar Guvernul a alocat aici un miliard de lei si, cu eforturile consiliului local, pot fi rezolvate problemele prioritare, in safel incat elevii sa poata incepe cursurile pe 12 septembrie. In ce priveste scolile nr.1, nr.5 si scoala speciala, unde sunt cazati militarii si jandarmii, aici nu sunt probleme deosebite. aSi militarii si jandarmii vor pleca la inceputul saptamanii viitoare, asa ca vom avea suficent timp pentru lucrarile de reparatii si igienizare, cu atat mai mult cu cat in aceste scoli volumul lucrarilor e mult mai mic”, ne-a informat consilierul Mihai Izvoreanu.Scris de Stefan OLTEANU

Asiguratii sistemului de asigurari sociale vor cunoaste fondurile de care dispun farmaciile pentru medicamente compensate. De doua ori pe luna, farmacistii vor da raportul la CJAS, dar si asiguratilor. Ei nu vor mai putea refuza retete sub pretextul epuizarii bugetului.

Fondurile alocate de Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) farmaciilor cu care se afla in relatii contractuale nu mai sunt un secret. Chiar si pacientii vor avea acces la informatiile privind bugetul alocat pentru medicamentele compensate si gratuite. Mai mult, farmacistii sunt obligati sa afiseze la loc vizibil aceste informatii. Asiguratii vor afla de acum valoarea contractului, defalcat pe luni. Pe 15 si 30 sau 31 in fiecare luna, farmacistii vor afisa valoarea medicamentelor eliberate pentru prima, respectiv a doua jumatate a lunii. Tot la loc vizibil va fi afisat si numarul de telefon tel-verde al CJAS, pentru ca asiguratii sa aiba acces la informatii si sa poata face sesizari. Tot pentru exprimarea nemultumirilor este obligatoriu ca in fiecare farmacie sa existe condica de sugestii si reclamatie. Desi existenta acesteia constituie unul dintre criteriile de acreditare, nu si-a dovedit pana acum utilitatea. aVom verifica si aceste condici, ne-a declarat dr. Maria Tioc, director al CJAS. Nu stiu ca pana acum sa fi fost verificate. Cred ca nici asiguratii nu au apelat la ele, gandindu-se ca oricum nu rezolva nimic in acest mod. Au preferat sa vina la noi, la Casa, pentru a ne transmite direct nemultumirile. Saptamana viitoare voi afisa la sediul nostru, scris mare, citet si pe intelesul oricui drepturile asiguratilor. De asemenea, voi cere farmacistilor sa puna la dispozitia pacientilor noile liste cu medicamente compensate, pentru ca bolnavii sa vada ce medicamente pot alege pentru fiecare denumire comuna internationala (DCI)”. De luni, toate farmaciile din judet care au incheiat contracte de finantare cu CJAS intra in focul controalelor. Pe langa aspectele de mai sus, echipele de control ale CJAS vor verifica daca farmacistul angajat si transmis CJAS pentru punctaj este prezent. S-au descoperit cazuri in care un farmacist figura ca angajat in farmacii din mai multe judete, ceea ce a atras penalizarea farmaciilor. De asemenea, pe perioada controlului se va verifica daca farmacistii parcurg pasii obligatorii in eliberarea retetelor: prezinta toata lista de medicamente pentru fiecare DCI de pe reteta, prezinta medicamentul cel mai ieftin si calculeaza coplata in cazul in care pacientul alege un medicament mai scump decat pretul de referinta. Se va verifica daca prescriptiile sunt semnate de cel care a ridicat medicamentele si daca s-a facut precizarea pe spatele retetei in cazul in care pacientul a solicitat medicamente mai scumpe. Tot luni, la primele ore, farmacistii trebuie sa raporteze la CJAS ce fonduri au cheltuit in prima jumatate a lunii august si cati bani le-au mai ramas pentru a onora retete compensate. Farmacistii sunt nemultumiti ca li se se dau de la o zi la alta noi sarcini. aTrebuie sa prezentam asiguratilor toate medicamentele pe care le avem in farmacie pentru fiecare DCI, sa ii lamurim ca substanta activa este cea care conteaza, sa asteptam sa dea declaratie pe spatele retetei daca iau un medicament mai scump, iar acum trebuie sa facem si aceste raportari. Este greu, mai ales cand suntem luati cu asalt de pacienti. Isi pierd rabdarea pentru ca ajung sa stea ore intregi la cozi”, ne-a declarat o farmacista. Scris de Doina MINCU