Daca mergi pe strada principala din Letea Veche ai avea impresia ca te afli in centrul unui paradox: daca mergi inainte ajungi in Bacau, daca te intorci inapoi, tot in Bacau ajungi. Marturile stau bornele kilometrice care te avertizeaza ca in orice parte ai apuca-o, tot in Bacau ajungi. Situata in coasta orasului, comuna este si binecuvantata dar si blestemata de aceasta apropiere. Partea buna este ca oamenii castiga mai usor un ban cu zarzavaturi sau alte produse agricole pe care le duc in Bacau. Partea prosata este ca soseaua principala este si linia de centura a Bacaului iar traficul greu pune la grea incercare fundatiile caselor.
Oficial, 4950 de suflete, dupa ultimul recensamant. In realitate, dupa statisticile de la starea civila, Letea Veche are peste 5.100 de locuitori. Comuna a devenit noul El Dorado al constructorilor. Goniti de preturile mari ale terenurilor din comunele din partea de nord a Bacaului, bacauanii cu stare sau fara au descoperit Letea Veche. Pamantul e mai ieftin pentru ca in zona inca nu exista retea de gaze iar aductiunea de apa inca nu s-a dat in folosinta. aOamenii isi vand apartamentele din Bacau si vin la noi si isi fac o casuta” – spune primarul Emil Paduraru. aCei mai cu bani isi cumpara amplasamente mai bune si-si construiesc vile”. Asa se face ca in comuna a rasarit un cartier de circa 100 de case noi.
O problema oarecum ciudata si-a gasit rezolvarea recent. La limita cu municipiul Bacau, pe Trecatoarea Holtului era o enclava in care mai multe case, aflate pe teritoriul comunei erau trecute ca facand parte din oras. Cum mergeai pe strada spre Bacau, treceai pe langa casele din comuna, mai megrei doi metri, treceai pe langa case care faceau parte din Bacau iar dupa o alta bucata de drum, treceai pe langa locuinte care iar faceau parte din comuna Letea Veche. Dar tu nu paraseai comuna. Partea prosta e ca aorasenii” din sat plateau impozite ca la oras. Problema s-a rezolvat iar oamenii au venit sa faca declaratiile de impozit la primaria din Letea Veche.
Susaua de centura
Din pacate, insa, linistea patriarhala a comunei este sparta de traficul vehicolelor grele. Problema s-a acutizat de cand a fost deviata circulatia de pe podul de la Serbanesti. Asa ca tot ceea ce inseamna autobuze, TIR-uri sau camioane de mare tonaj trece prin centrul satului Letea Veche. aCalitatea asfaltului s-a deteriorat rapid” – spune primarul Paduraru. Mai ales ca ultimele reparatii s-au facut toamna, pe frig iar acum gropile din asflar ranjesc la masini. aConsiliul Judetean a aprobat fonduri pentru refacerea drumului anul viitor” – spune primarul. Soseaua este printre primele trei drumuri judetene care vor beneficia de o refacere a covorului asfaltic.
Apa da, gaz metan, mai vedem
Gazul metan si apa sunt doua probleme cu care se confrunta fiecare administratie. Ambele obiective au fost incepute, insa numai cel privind alimentarea cu apa a fost definitivat si este gata sa fie dat in functiune pe baza unui credit extern cu garantie guvernamentala. Contributia comunei a fost de circa un miliard de lei insa lucrarea a costat un milion de dolari. Comuna s-a asociat in societatea Apa Serv a Consiliului Judetean insa mai trebuie gasite formulele care sa reglementeze plata consumului. In prezent, apa consumata la cismele ar trebui platita la pausal, insa oamenii nu sunt de acord sa achite aceeasi suma si daca au cinci copii, trei vaci – deci un consum mare – si daca nu au dect un copil si un porc – deci un consum mult mai mic.
Cat despre gaz, este o investitie care ar costa 15 miliarde, dar comuna nu poate da decat un miliard pe an. Pana acum a platit trei miliarde si mai este mult de munca.
Faptul ca este aproape de Bacau inseamna ca incasarile bugetare sunt mai bune dect in cazul unor comune uitate de soarta. Primarul recunoaste ca bugetul comunei, desi nu foarte mare, este alimentat cam cu 3,5 miliarde pe an din veniturile proprii.
Siretu, fost Fundu lui Bogdan
Satul Siretu se cheama asa de putina vreme. Inainte i se zicea Fundul lui Bogdan. O legenda locala spune ca numele i s-ar trage de la fiul lui Stefan cel Mare, care ajuns cu vanatoarea pana la confluenta Bistritei cu Siretul, s-a infundat si n-a mai putut trece mai departe. O alta versiune a istoriei
locale sustine ca Bogdan ar fi fost un razes sau boier, nu se mai stie exact, care ar fi adus oameni din imprejurimi pe mosia sa. aSi pe oamenii acestia i-ar fi improprietarit acest Bogdan iar locului i s-a spus Fundu lui Bogdan din cauza ca nu puteau trece spre Galbeni din cauza apelor si trebuiau sa ocoleasca” – ne povesteste un satean pe numele sau Mihai Oprea. La comunisti nu le-a placut numele si au decis sa-l schimbe. aLe suna cam urt numele satului si l-au botezat Siretu”. Mai incolo, satul Rusi-Ciutea are si el mai multe povesti. Cica o boieroaica – Ciutea sau Ciuta – ar fi avut nevoie de oameni pe mosie si ar fi adus niste arusi” sa-i munceasca. Mihai Oprea are o alta varianta, care se nimereste cu cele aflate de la altii. aCica un boier Ciuta care avea pamant pana la Sarata si la Siret a adus oameni sa-i lucreze mosia. Apoi a venit timpul lui Cuza, care a improprietarit oamenii, boierul a plecat si a ramas numele satului asa”.
Despre oameni si timpuri
Emilia Custura a fost 30 de ani director coordonator la scoala din letea Veche. Este in comuna de cand a terminat studiile si a vazut cum elevii ei au devenit aoameni mari” care s-au tras la casele lor, s-au casatorit si si-au trimis copii la scoala. Letea Veche are scoli cu clasele I-IV in toate satele, iar clase gimnaziale doar in Holt si la aCentru”. aFiind o comuna periurbana, Letea Veche a depins foarte mult de Bacau” – spune ea. Oamenii au lucrat mult in industria Bacaului, au primit locuinte la oras, ceea ce a insemnat o stagnare a constructiilor de case inainte de 1989. aDupa Revolutie lucrurile s-au schimbat. Se construieste foarte mult si daca s-ar trage si tinerii la tara, daca s-ar mai face ceva si-n agricultura, ar fi si mai bine”- spune Emilia Custura. Cat despre educatie, lucrurile sunt discutabile. aInainte – si ma refer inainte de 1989 – oamenii ascultau si munceau. Mai putin cu initiativa, ca nu se cerea. In scoli era ordine si disciplina dar si multa teroare cand se anunta o inspectie. Mai ales daca venea tovarasa Gainusa sau tovarasul Baluta. Urmareau tablourile cu Ceausescu, pavoazarea cu materiale de propaganda, sa avem aspecte de la toate adunarile de partid”.
RADOMIRESTI: Inaugurare cu trei popi
Radomiresti, satul care trebuia sters de pe fata pamantului de autoritatile comuniste, s-a innoit cu o Sala de festivitati. aSala” e putin spus pentru ca, in realitate, e ditamai cladirea care adaposteste si un punct sanitar cu doua incaperi unde va veni doctorul o data pe saptamana sa-i consulte pe sateni. Inaugurarea s-a petrecut joi, 18 august, iar la slujba de sfintire la care au slujit trei preoti, a venit si vicepresedintele Consiliului Judetean Bacau, Angela Bogea. Panglica inaugurala a fost taiata impreuna cu primarul Emil Paduraru pe acordurile imnului european – Oda Bucuriei – interpretata la orga si vioara de doi tineri. In cladirea in care se vor face serbari scolare, adunari cetatenesti, nunti, discoteci, baluri si praznice, s-au bagat peste un miliard si jumatate de lei. Banii au fost stransi de la sateni dar au venit si de la Consiliul local. Zidaria a fost realizata de comunitate prin munca voluntara. La inceput au fost propuse doua variante de amplasament: una la capatul satului si alta in mijloc. A castigat a doua varianta. aIn timpul constructiei nu a disparut un cui” – ne povesteste Titel Trifan. aLa noi sunt oameni cinstiti. Chiar daca ramaneau materialele pe santier noaptea, nu a disparut nimic”. aAceasta Sala de festivitati este o promisiune mai veche unui sat uitat de lume” – a spus primarul comunei Letea Veche in discursul sau. Rezultatul este o cladire cocheta, bine lucrata si cu multe functiuni pe care parca nu te astepti sa o vezi intr-un sat cu mai putin de 100 de case, pierdut printre lanuri de porumb.
RUSI-CIUTEA: Despre UE la crasma dintre sate
Nici n-apuci bine sa iesi din Rusi-Ciutea ca ai si intrat in Siretu. De fapt, daca n-ar fi indicatorul care sa te anunte ca intri intr-un alt sat, n-ai sti. Asa se face ca fostul magazin satesc e situat exact pe granita. Crasma e putin inspre Siret, dar nu de tot. In partea dinspre Rusi-Ciutea am stat la discutie despre Uniunea Europeana si avantajele asupra taranilor. aDomnule, eu nu cred ca e un lucru bun” – spune Gheorge Ghe Ungureanu (aAsa ma cheama, Gheorghe Ghe Ungureanu, asa sa scrieti”). aPana intram in UE ne jumulesc astia. A intra in UE presupune niste sacrificii care nu se pot face la noi in tara” – spune el si mai ia o inghititura din paharul de vin. aE o problema cu oamenii de stat. Fiecare se ingrasa pe el si pe ceilalti ii lasa sa supravietuiasca” – isi completeaza teoria. aZic ca vor da bani la tarani? Hai, dom”le, fii serios”. aDomnul stie multe, a candidat la Primarie” – tine sa ma atentioneze crasmarita. Cu porcul si tuica e alta treaba. aCe sa-l anesteziei? Il ia 2-3 oameni si-l pune jos si-i baga cutitul la gat”. aNu-i normal sa anesteziei porcul. In plus anestezia ii si scumpa” – se baga in discutie un comesean, Vasile Bulibasa. Cat despre cazanul comunal de tuica prognozat de UE, oamenii sunt pesimisti.
HOLT: Omul care a furat 20 de suflete Siretului
Constantin Covaliu, fost primar intre 1994 si 2000, se poate lauda ca a rapit Siretului 20 de suflete. A devenit salvamar din intamplare demult de tot. Da sare si acum daca tipa unul ca se ineaca cineva. A invatat sa inoate singur. Siretul, care curge prin apropiere, te atrage in zilele toride de vara sa te racoresti. Dar nu toti stiu pericolele. Unii sunt calare pe camere de cauciuc si cad din neatentie. Siretul nu refuza asa o prada. aDaca te striga omul nu poti sa nu te duci” – spune Constantin Covaliu. aTe duci, il tragi, dar si aici e treaba cu dichis. Trebuie sa-l prinzi de par, sa-i dai peste mana sa nu te apuce, ca te duci si tu la fund. Cand il tragi pe mal, ii scoti limba daca si-a inghitit-o, il ridici de picioare sa-i iasa apa, ii faci respiratie gura la gura… Cata apa am inghitit si eu pana am invatat sa inot…”
Are peste 20 de oameni salvati. Cei mai multi copii. Unii salvati de el au la randul lor copii. A lu” Todirica, Tabara, Gherman…
Numarul celor pe care i-a scos morti nu-l stie. aCa primar raspunzi de ce se intampla in comuna” – spune el. aInclusiv de cei morti”. Odata a plecat numai in chiloti de acasa sa sara in ajutorul unuia. Atunci a castigat Siretul. S-a dus cu el la spital si i-a trimis sotia haine prin soferul unui autobuz. aEra vara, era cald” – spune Constantin Covaliu care nu se da inapoi nici cand e vorba de incendii. In cazuri din astea e un alt dichis: trebuie intai intrerupt curentul, sa nu se curenteze cei care sting vapaia.
aAr merge lucrurile mult mai bine daca ar exista intelegere pe lumea asta” – isi expune el filisofia. aPentru ca nu-i greu de trait, e mai greu de chibzuit. Daca ai acuma un ban, nu te duci sa-l cheltuiesti tot in crasma, mai pastrezi si pentru mane ca nu se stie. Am doi copii plecati in strainatate. I-am invatat de bine daca-l ajuti pe cineva sa nu-i scoti ochii dupa aia”. O fiica este la Iasi, lucreaza la o companie multinationala. aDaca nu esti in stare sa cresti un copil, mai bine nu-l mai adiuci pe lume” – conchide el.
SIRETU: Veteranul detinut politic
Dumitru (Mitica pentru vecini) Ungureanu locuieste singur intr-o casa cocheta, bine ingrijita. Are 85 de ani si e putin fudul de-o ureche. E veteran de razboi si fost detinut politic, o combinatie rarissima, totusi. A fost incorporat in 1942, la 20 februarie, in Regimentul 27 Infanterie, la compania anticar. De doua ori a scapat din incercuire la Pascani, cand s-a rupt frontul. Despre razboi, nu vrea sa-si aduca aminte prea multe. Cand a fost lasat la vatra, n-a mai gasit acasa decat parintii. Ceilalti trei frati nu s-au mai intors de la razboi. Intr-o zi intra in curte in locotenent – colonel rus. aEu stiam ruseste, ca am stat o vreme in Rusia” – povesteste Dumitru Ungureanu. aTata a iesit afara sa vada ce vrea si l-au luat la bataie. Ofiterul nu venise singur, avea si cativa soldati si vreo doi localnici”. S-a lamurit repede ca rusii vor caiii si porumbul din hambar. aAm iesit si eu. I-a intrebat pe ceia in ruseste cine-s eu. Am inteles tot ce-au vorbit Iar cand o spus colonelul am inteles ca vor sa ma impuste. Pana au scos pistolul, pana au pus discul (pistol-mitraliera model 1942, cu incarcator in fosrma de disc), a luat-o pe dupa casa pana intr-o lunca si m-am bagat in Siret pana la gat”. A stat ascuns asa de la amiaza pana seara. Era toamna si destul de frig dar ii era frica sa nu vina rusii si sa traga in tufisuri cu pistoalele. aPana la urma a venit mama si mi-a spus ca au plecat. Luasera cu ei si porumbul si caii”.
Pe 9 ianuarie 1945 i-a murit tatal iar pe 2 februarie s-a casatorit. aNu mai aveam nici un sprijin si trebuia sa fac ceva” – povesteste el. Parea ca lucrurile se aseaza dar in 1950 a fost arestat. Singura vina – tatal sau fusese primar inainte de razboi. aM-au dus la Tribunalul militar de la Galati unde m-au batut bine. Si acuma am semne”. Imi arata urmele ranilor pe cap si la urechi. Asa am aflat ca afudulia” auzului de acolo i se trage – i-au spart timpanul. I s-a confiscat tot mai putin casa. Insa a trebuit sa cedeze camera din fata in care a functionat patru ani cooperativa sateasca. aNu pe degeaba – zambeste amar batranul. Imi plateau zece lei pe trimestru. Si nici aia intregi, ca mai opreau si impozit”.
Cand s-a intors lumea din razboi s-a impartit pamantul. Le-au dat cate 17 prajini. Lui nu. ba i-au mai si luat. Acum se lupta sa-si castige drepturile de veteran si de fost detinut politic. aLa Primarie sunt tot astia care au fost comunisti. Nu lipseste unul” – spune el.
De 18 ani e singur. Doi copii i-au fugit in Canada acum 20 de ani. Doua fete – una in Bacau, una la Tamasi – vin pe la el din cand in cand si-l mai ajuta. aDin viata mea se poate face un roman” – conchide Dumitru UIngureanu.
Scris de Razvan BIBIRE
