31 octombrie 2024
Ediția PDF
Publică un anunț
Oferta de publicitate
Podcast
Bacăul vorbește
Contact
Acasă Blog Pagina 5464

Prajesti, comuna contrastelor

de
Deșteptarea
-

As mai avea un dor, sa ma lasati sa mor, la marginea codrului, in vesnicia satului, caci acolo imi simt radacinile. Este, cred, dorinta oricarui roman indragostit de frumusetile nemasurate ale satului. Am ajuns, bunaoara, prin zona de est a judetului, oprindu-ma in nou-infiintata comuna Prajesti.

Pana in acest an, satul Prajesti era inclus in comuna Traian din care mai faceau parte inca vreo alte patru-cinci sate. In vara, autoritatile judetului au decis ca ar fi timpul ca locuitorii din satul Prajesti sa aiba primaria la ei &#8222acasa”. Sunt mai bine de 3.000 de suflete care isi duc veacul prin partile locului. Cu demnitate si mai increzatori in viitor decat multi alti romani. Pe ei nu i-a doborat necazul, notiunea care nu prea arata ca ar fi cunoscuta de vreun satean. Peste tot locul vezi numai gospodarii bine ingrijite care te fac sa-ti dai seama ca sunt oameni de isprava prin partile astea. Or mai exista si familii sarmane, pe care, insa, sincer, nu le-am vazut. Si apoi, Dumnezeu iti da, nu iti baga si in straita.

Recordul verii: cinci viloaie intr-o luna

Dupa &#821689, cand s-au deschis granitele, tot romanul s-a inghesuit sa plece prin lume. Au incercat si taranii nostri, mai curajosi si, de ce nu, mai priceputi in toate, manati de dorinta de a iesi din saracie. Au ajuns prima data la polonezi, unde treaba s-a stricat in scurt timp. Au urmat drumurile lungi si istovitoare pe la turci, care ne-au inchis destul de repede portile Stambulului. Pana sa izbucneasca razboiul in fosta Iugoslavie, romanii si-au aratat priceperea si pe acolo. De la un timp, insa, atractia cea mai mare a devenit insorita Italie. Acolo si-au gasit rostul, castigand nu doar bani, ci si faima. Nu au lipsit din afacere nici prajestenii, in randul carora s-a nascut o adevarata competitie. Cine poate sa ridice in cel mai scurt timp casa cea mai mare. &#8222Cam 30 la suta din populatia Prajestiului este plecata la munca in Italia. Vin inapoi cu bani multi si cu chef sa faca treaba. De exemplu, s-a ajuns ca, intr-o singura luna, sa fie ridicate cam cinci-sase case cu etaj. Mai ramane sa finiseze casa si sa o utileze”, explica viceprimarul Stefan Antochi. Sunt familii intregi care au ales calea strainatatii. Pur si simplu, au pus lacat la casa si au plecat. Parintii, copiii, cu totii s-au dus afara, atrasi de stralucirea Occidentului. Au ramas cei mai batrani, care pentru nimic in lume nu si-ar lasa agoniseala de o viata pe mainile vreunui strain, darmite sa o vanda. Stau acasa si asteapta un telefon sau o scrisoare de la copii sau nepoti. Din fericire, odata cu plicul ajunge si o suma frumusica. In medie, 50 de euro lunar, suficient pentru un batran cu o pensie de cateva sute de mii de lei ca sa traiasca fara griji. De aici se &#8222adapa” si mici comercianti din comuna, crasmarii, unde, din cand in cand, se mai opreste mos Gheorghe sa traga o cinzeaca si sa mai schimbe o vorba.

Apa curenta este, dar drumul spre comuna-i presarat de gropi

Din pacate, capriciile naturii din acest an nu i-au ocolit nici pe locuitorii din Prajesti. Au venit apele Siretului si le-au luat recoltele. Viceprimarul Antochi spune ca au fost distruse culturile de pe 400 de hectare. Apa le ajunsese pana la brau. S-a dus soreanca, s-au dus si cartofii, lucerna si porumbul. Nu a mai ramas nimic, nici de samanta. Lumea nu se plange, desi, pana acum, nu a primit nimeni vreun ajutor de la stat, de unde se asteapta cu totii sa soseasca ceva. Pana sa se gandesca autoritatile, Primaria a avut inspiratia sa faca alte lucruri utile prin comuna. &#8222Am reusit sa decolmatam paraul Recea, care trece prin sat si, aproape, in fiecare an, se umfla si ne inunda. Oamenii stateau cu frica in san ca vin apele si le iau gospodariile. Sunt trei kilometri de curs curatate. Am reusit, totodata, sa facem cu bani putini, si un pod peste parau. Cu 600 de milioane de lei am facut constructia peste apa, care, in mod normal, ne-ar fi costat cam doua miliarde”, se lauda viceprimarul Antochi. Are cu ce, deocamdata. Prin comuna, multe din strazi sunt asfaltate. Am inteles ca meritul este al fostei primarite de la Traian, care a adus bani prin proiecte SAPARD si le-a asfaltat ulitele, e drept, nu toate. Tot cu bani de afara a fost instalata reteaua de apa. Au cismele la fiecare suta de metri. Inca nu curge apa la ele, pentru ca mai trebuie rezolvata problema clorinarii. Sursa de apa este panza freatica din zona, pretiosul lichid fiind captat si dus in bazine uriase din beton. Am cautat sa gasesc si ceva care scartaie prin comuna. Am gasit la crasma vreo doi petrecareti. I-am intrebat ce nu le convine. Surpriza, insa, toata lumea era multumita. &#8222Mai ales noi, batranii, pentru ca nu mai suntem nevoiti sa ajungem la comuna, la Traian. Avem primarie aici, la noi, in Prajesti”, spune nea Pal Petre, un batran la satului care a ajuns la 86 de ani. Nu le convine prajestenilor ca drumul ce duce spre comuna este cam gaurit. Am aflat ca acesta e drum judetean, asa ca obligatia de a-l repara nu revine alesilor comunei, ci celor de la Bacau.

Afacerile cu lapte

se branzesc din lipsa de seriozitate

La Prajesti, oameni muncitori care nu se dau in laturi de la munca. Dovada sunt gospodariile pline de animale, acareturi si alte cele. Printre ei, de departe cel mai gospodar este nea Ianos Cadar, unul dintre cei peste 2.000 de catolici din comuna. Are omul tot ce-si doreste la cei peste 72 de ani. E verde inca, pentru ca, spune el, nu sta degeaba. Are si el vreo opt copii. Sapte sunt plecati…in Italia, cum altfel. Fiecare are cate o vila si cate un apartament in oras. Batranul Ianos a lucrat o viata la CPL, dupa care a iesit la pensie. E un fel de-a spune ca este pensionar, pentru ca nu traieste din banii statului, ci munceste zi lumina. La inceput si-a cumparat oi si capre. In total vreo 400, pe care, insa, le-a vandut. Nu mai erau o afacere pentru el. A facut un grajd in camp pentru animale mari si, cu cele zece hectare de pamant, vrea sa faca zootehnie. Are doua vaci cu lapte, doua juninci si patru taurasi. Plus porcii din fostul saivan pentru oi, care se cresc de regula pe langa vaci. Laptele l-a dat pana acum la un intreprinzator de la Negri, care s-a dovedit a nu fi deloc serios. Asta pentru ca de vreo jumatate de an trebuie sa-i plateasca lui nea Cadar vreo 26 de milioane de lei si inca nu a facut-o. A hotarat sa duca produsele la piata. Vinde branza, angro, ca nu e timp sa dea cu bucata. 65.000-70.000 kilogramul. Pe mesele orasenilor ajunge cu 90.000-100.000 kilu&#8217. Daca legea permite… &#8222Am, am, am. Dar, ce nu ai, nea Ianos&#8222, intreb. &#8222O combina Class”, raspunde. Se aude prin comuna ca se duc tratative cu o societate din Germania care este dispusa sa faca aici o asociatie cu profil agricol. Lumea sa vina fiecare cu pamantul, iar nemtii sa-l lucreez cum stiu. De aici au de castigat cu totii, mai ales localnicii, pentru ca o parte din recolta le revine lor, iar, in plus, mai si invata cum se lucreaza pamantul ca in Occident. Cu timpul, taranii din Prajesti mai pot sa-si cumpere fiecare utilaje sau masini agricole, pe care sa le foloseasca in afacerea proprie.

Sarbatoare

fara sarbatoriti

Satenii din Prajesti vor sarbatori, in acest an, 140 de ani de la infiintarea primei scoli. Din pacate, evenimentul risca sa fie umbrit de un fenomen care se dezvolta de la an la an cam peste tot in Romania. Mai exact, plecarea in strainatate a tinerilor are si partile ei mai putin bune. De pilda, din cauza ca s-a redus, temporar, numarul locuitorilor, nici scoala nu mai poate primi copii ca in vremurile de dinainte. In acest an scolar care sta sa inceapa, vor veni in scoala proaspat renovata doar 150 de copii. Anul trecut au fost mai norocosi pentru ca au avut cate doua clase paralele la invatatori. &#8222Pleaca multi in Italia. In prima faza, copiii sunt lasati la rudele din comuna, de regula, la bunici, dupa care, incet-incet, ii iau parintii in strainatate. Asa s-a ajuns la limita eficientei pe clase”, spun cadrele didactice din scoala. In acest an, cu putin noroc vor fi 13 clase, din care sapte la ciclul primar si sase la general.

Valentino Rossi

in varianta neaosa

Prajestiul este comuna contrastelor. Casele mici din lut, construite dinainte de 1989, contrasteaza cu vilele multietajate, din caramida rosie. Carutele clasice concureaza cu succes cu masinile, e drept, multe inchiriate, din Vest. Am vazut multa lume care foloseste motoarele pe doua roti. Primul care mi-a atras atentia a fost doctorul stomatolog din Prajesti. I-am vazut parcata la dispensar motocicleta stralucitoare, asteptandu-si stapanul sa o incalece dupa ce va fi sa termine de plombat maselele greu incercate ale taranilor. Ma asteptam la o oarecare raceala din partea doctorului, insa aveam sa gasesc un tip extrem de simpatic si comunicativ totodata. E ardelean de prin Tirgu Mures. A acceptat chiar sa faca o poza langa prima lui iubire (sau a doua, pentru ca a avut o Java de 350), pana sa se insoare, in urma cu un an jumatate. &#8222E din 1982. Cam batrana, dar mi-e draga. Arata bine pentru ca e adusa din Germania de vreo doi-trei ani”, spune doctorul. Stomatologul Ciprian Vancea are 30 de ani si este posesorul unui permis auto de 11 ani. Pe motocicleta cea noua a dat cam 2.000 de euro, dar, merita, cu toate ca intretinerea costa cam mult. Numai un cauciuc ii scoate din pusculita cam 3,5 milioane de lei, schimbul de ulei alte 1,5 milioane de lei. Despre deplasarile la intalnirile anuale ale motociclistilor ce sa mai zica. Daca are bani, merge, si, de regula, a cam avut. A venit de vreo saptamana de la intalnirea din acest an a iubitorilor de motoare. Doctorul de dinti e in comuna de vreun an jumate, cam de cand s-a insurat. Nu regreta deloc. A prins loc aici si nu vrea sa mai plece. Va ramane in comuna mult timp, pentru ca, spune el, e greu de deschis un cabinet in Bacau. In Tirgu Mures nici nu se poate vorbi despre o afacere de acest gen. E o jungla in care nu poti patrunde fara un ban pe tine. Cu motorul face cam 20 de minute. Sunt 18 kilometri de la Bacau. I-ar parcurge si in mai putin timp, dar s-au cam stricat drumurile in ultimii ani. Invatatorul Eugen Coseraru, zis Giani, este un alt pasionat. E ceva mai in varsta decat doctorul de dinti. Ii place sportul, inotul, a facut atletism viteza,

a practicat dansuri populare. &#8222Am avut o minimobra. A urmat un Hoinar, iar, de ceva timp, am un King Honda de vreo 60 de milioane. Merita, este un 125 in patru timpi, cu doi litri consum. Este si mai silentioasa. Rezumand, putem spune ca este ceva pentru intrarea in Europa”, spune vajnicul invatator. Pe cand era cu mult mai tanar, nea Giani a tras o spaima mare. Era intr-o curba, l-a prins ploaia, cu un tractor din sens invers. A iesit de pe asfalt si, cand sa revina pe sosea, o dala lipsa l-a proiectat in sant. Din fericire, nu si-a rupt oasele, pentru ca era imbracat cu costum de schi.

Campionii miscarii

de la &#8222Siretul” Prajesti

Locuitorii comunei sunt recunoscuti ca pasionati ai sportului. Se pot mandri ca au cea mai dotata baza sportiva din judet destinata neprofesionistilor. Un gazon perfect, cosmetizat periodic cu masina de tuns iarba. Pe el se desfasoara meciurile de acasa ale echipei comunei, Siretul Prajesti, aflata undeva pe locuri fruntase ale diviziei Onoare. Un mare merit al pastrarii echipei in capionatul judetean este al viceprimarului Antochi, care, spune el, de vreo cinci ani este sponsorul permanent al echipei. Ii cara cu Dacia papuc, marcheaza cu var terenul, plateste arbitrii… Cel mai recent meci l-au avut cu Inter Onesti, in care jucatorii de la Siretul s-au batut singuri. aAm dat un autogol si am ratat un 11 metri. Puteam sa-i batem, dar n-a fost sa fiea povesteste cu patima viceprimarul. Pana in acest an, nu

au avut antrenor. Au reusit

sa-l convinga pe domnul Marasteanu sa se ocupe de baietii din echipa, care ii antreneaza fara sa ceara salariu. Fotbalistii nici atat. Primesc o bere dupa fiecare meci si beneficiaza si de o sanatate de fier. Eusebiu, Sorin, cu totii sunt iubitori ai miscarii in aer liber.

Comori inestimabile la Prajesti

Toata lumea stie ca nu poti trece prin Prajesti fara sa treci pe la profesorul Paul Taralunga, cel care a inteles la timp ca, daca vrei sa lasi o urma dupa tine, trebuie sa ai grija sa nu o trasezi pe nisip. Dovada stau generatiile de tarani pe care i-a scolit vreme de 30 de ani. Insa, mandria cea mai mare a dascalului din Prajesti sunt colectiile inestimabile, rod al unei munci colective de o viata. Satul Prajesti atrage orice calator prin multitudinea de plante si arbori si prin valoroasele colectii de obiecte de arta, populare si istorice, toate acestea reunite in Gradina Botanica si Muzeul Prajesti. Nu exista, nici chiar la munte, atatia brazi ca la Prajesti. Totul a inceput la 1 septembrie 1945, cand proaspatul invatator intors de pe front, Taralunga, a considerat ca este impropriu sa predai unor copii intr-o scoala devastata de trupele rusesti. Asa ca, in timp ce renova micuta cladire a scolii, tanarul dascal tinea orele in mijlocul naturii. In acele zile, la ora de istorie de la clasa a IV -a, un elev a gasit un varf de sageata. Invatatorul l-a luat si l-a pus deoparte. Dupa 2-3 luni de predare in padure si pe camp, elevii reusisera sa adune diferite obiecte: un banut vechi, o roca deosebita, o planta interesanta etc. Atunci, dascalul s-a hotarat sa transforme una dintre putinele sali de clasa intr-un mic muzeu. In momentul in care odaita devenise neincapatoare, invatatorul si-a mutat muzeul acasa, dar majoritatea obiectelor erau folosite tot ca material didactic. Din lipsa de spatiu nu putem sa zugravim intreaga munca a profesorului

Taralunga, dar, promitem ca vom reveni cu un reportaj complet in editiile viitoare ale ziarului. Vom povesti inclusiv despre muzeul traditiilor populare, despre sectia rezervata curiozitatilor naturii, dar mai ales despre raiul botanic de la Prajesti etc.

Scris de n Florentin RADU

„Desteptarea” rasplateste fidelitatea/Un abonament castigator

    de
    Deșteptarea
    -

    O noua surpriza a fost dezvaluita ieri, la sediul redactiei cotodianului nostru. Daca in luna iulie, la concursul &#8222O vacanta de vis cu DESTEPTAREA si INTER-TOUR”, o familie din Bacau a petrecut un concediu in Grecia, luna august a fost concursul celor care s-au abonat la ziarul nostru. A fost foarte simplu, cu un pret mai mic decat cel de la vanzarea libera, zeci de bacauani au intrat in legatura directa cu noi atunci cand postasul le-a adus ziarul la prima ora a diminetii acasa. Efortul lor si fidelitatea le-a fost rasplatita. Cei care s-au abonat in luna august la cotidianul „Desteptarea&#8221 au avut pe langa un pret surpriza, de numai 15 lei, si posibilitatea de a castiga un DVD Player. Pentru a participa la concurs, abonatii au trebuit sa faca un singur lucru: depunerea copiei dupa chitanta abonamentului la orice chiosc al Trustului de Presa „Desteptarea&#8221. Extragerea marelui premiu a avut loc ieri la sediul redactiei. Fericitul castigator este Valentin Florean, din Bacau. In varsta de 56 de ani, castigatorul nostru se considera un cititor fidel al „Desteptarii&#8221. „Citesc Desteptarea de ani de zile, a declarat Valentin Florea. Este ziarul care imi ofera informatii din toate domeniile. Este mai comod sa primesc ziarul acasa, decat sa ma duc in fiecare zi la chiosc. Apreciez in mod deosebit paginile care imi ofera informatii din domeniul economic, al afacerilor, dar si cele din domeniul social. Este aproape un ziar complet. Va multumesc si va doresc sa o tineti tot asa&#8221. Cadoul care i-a rasplatit fidelitatea va ajunge la fiica sa, o mare amatoare de muzica. Noi vom continua si in lunile urmatoare cu alte surprize pentru cititorii nostri.

    Scris de Iulia Cucu

    Mai mult decat un carturar

    de
    Deșteptarea
    -

    Presa de ieri ne-a adus trista veste ca Inalt Preasfintitul Antonie Plamadeala nu mai este. Nu este locul sa evidentiez portretul marelui cleric, a carui dominanta este vasta cultura teologica, dar ma simt obligat sa relatez o intamplare relevanta pentru devotamentul sau in prietenie. In mai 2000, ma aflam la Sibiu, impreuna cu doamna Elena Bulai, directoarea Centrului de Cultura si Creatie &#8222G. Enescu – Rosetti – Tescanu” de la Tescani. Eram delegatii doamnei Ioana Postelnicu pentru a-i prelua de la Primaria Sibiu diploma de &#8222Cetatean de onoare al municipiului” (scriitoarea, stabilita in ultimii ani la Bacau, s-a nascut in Poiana Sibiului, in 1910). Dupa festivitate, am rugat pe una dintre doamne, consilier local, sa-mi faciliteze intrarea la mitropolitul Ardealului, caruia trebuia sa-i transmit un mesaj din partea Ioanei Postelnicu. Mi s-a spus ca este bolnav si ca este mai nimerit sa vorbesc cu unul dintre secretarii sai. Am fost – marturisesc – mai mult decat insistent si am cerut sa fiu primit personal de Inalt Preasfintitul intrucat Ioana Postelnicu ar dori – chipurile – sa stie cum arata si sa port un dialog direct cu cel care a zis o vorba memorabila cand prozatoarea a implinit 80 de ani: &#8222Doamna Postelnicu, dvs. asistati acum la propria posteritate”. Am asteptat, in cladirea Mitropoliei, cam jumatate de ora pana cand am auzit magicul &#8222Intrati!”, valabil – din pacate – doar pentru mine. Am pasit cu o sfiala nemarginita intr-un birou larg, captusit cu carti si publicatii, semn ca Inalt Preasfintitul nu se despartise de lectura. (In fotografia de alaturi se pot descifra trei titluri: &#8222D. Staniloaie”, &#8222C. Brancoveanu” si &#8222Un geograf putin cunoscut – Chales Vogel”, alaturi de o mapa voluminoasa cu &#8222Acte biografie Dr. honoris causa, diplome, titluri”). Mi-a intins usor mana, imbiindu-ma sa iau loc si atunci am inteles de ce a durat atat de mult primirea la Inalt Preasfintia Sa: mana dreapta si-o sprijinea pe o perna pusa direct pe bratul jiltului, semn ca partea aceasta a corpului era in suferinta. I-a facut realmente placere sa-si aminteasca despre Ioana Postelnicu si despre climatul spiritual sibian dintr-o vreme cand lua si el parte la intrunirile culturale. I-am cerut apoi un raspuns la mesajul scriitoarei asumate de Bacau si am obtinut incuviintarea de a inregistra pe reportofon vorbele sale. Fusesem avertizat ca intrevederea trebuie sa fie foarte scurta, dar harnica mea banda magnetica a imprimat un sfert de ora bun, discutand si despre patriarhul Nicodim Munteanu, si despre Manastirea Slatina de langa Malinii lui Labis, unde actualul mitropolit isi petrecuse o parte din viata de cleric (cu cateva saptamani inainte fusesem acolo, insotit de preotul Gh. Danila, doritor de a cunoaste locul unde e inmormantat Dionisie Udisteanu, autorul monografiei dedicate Manastirii Lipova). O usa intredeschisa ne-a dat de inteles amandurora ca vizita s-a incheiat. Am avut totusi vreme sa-i multumesc din inima pentru timpul daruit, iar el sa promita ca se va invrednici sa-i scrie Ioanei Postelnicu, nu doar sa-i vorbeasca. In drum spre primarie, vazandu-ma in al noualea cer de bucurie, ghidul meu nu s-a stapanit sa remarce: &#8222Sunteti fantastic! Eu raspund de cultura in Sibiu, dar n-am putut sa intru la Antonie Plamadeala. Il vedeam numai la televizor. Dvs. azi ati venit si tot azi”… &#8222Nu ati vazut cheia? Ioana Postelnicu…”

    Am discutat apoi la telefon in ziua de 29 noiembrie 2004, la cateva ceasuri dupa ce scriitoarea se mutase la cele vesnice. Mi-a transmis, prin faxul Facultatii de Litere din Bacau, un mesaj pe care l-am citit in Biserica &#8222Precista”. Ingaduie-mi-se sa-l intorc acum spre sufletul sau mare: &#8222Dumnezeu sa-l odihneasca in pace si sa-l numere in cetatea dreptilor!”.

    Scris de Ioan DANILA

    Ministerul coboara militaria printre elevi/Reforma cazona in invatamant

      de
      Deșteptarea
      -

      Proiectul Regulamentului de organizare si functionare a unitatilor de invatamant preuniversitar, elaborat de Directia Generala a Invatamantului Preuniversitar din cadrul Ministeruluui Educatiei si Cercetarii, a starnit deja numeroase polemici, desi nici nu si-a inceput bine circulatia la nivelul unitatilor scolare din toata tara. Toti cei care l-au accesat pe site-ul Ministerului, cadre didactice, elevi sau parinti, au avut imediat reactii, ba (unii dintre ei) chiar adevarate alergii vis-a-vis de continutul unor articole.

      S-a zis cu grevele spontane ale elevilor

      Conform asteptarilor, elevii au fost cei dintai care au dorit sa afle ce mai au voie sa faca si ce le este interzis. Reactiile n-au intarziat. Nu atat art. 111 a creat panica (&#8222elevii trebuie sa aiba o comportare civilizata si decenta”), pentru ca prevederea respectiva figurase si in regulamentele anterioare, cat unele noutati strecurate in detalierile din art.112. Daca elevii stiau si pana acum ca nu au voie sa distruga sau sa deterioreze documentele scolare sau bunurile din patrimoniul scolii, au aflat acum ca s-a zis cu grevele spontane: &#8222Este interzis elevilor… sa organizeze si sa participe la actiuni de protest care afecteaza desfasurarea activitatilor de invatare sau care afecteaza frecventa la cursuri ale elevilor…” Toate protestele fata de o problema sau alta se vor face in scris, la conducerea scolii, individual sau in numele unei clase (grup de elevi).

      Si cu fumoarele amenajate ce facem?

      Acelasi articol 112 vine cu o precizare care a starnit reactii adverse chiar la nivelul unor directori scolari. Sunt foarte multe licee care au amenajat in curte locuri speciale pentru fumat, in timpul pauzelor. Si iata ca acum vine articolul 112 si-i scoate pe elevi nu numai din curtea liceului, ci chiar de pe strazile limitrofe institutiei scolare respective. Elevii nu vor mai avea voie sa fumeze &#8222in perimetrul unitatilor de invatamant si in afara acestuia”. Ramane la latitudinea fiecarui director de liceu sa interpreteze sintagma &#8222perimetrul unitatii de invatamant”, dar, in mod normal, acest perimetru include si curtea unitatii scolare respective, presupunand ca este imprejmuita. Iar cat priveste strada din fata scolii, aceasta este imediat &#8222in afara perimetrului” scolar, ramanand, deci, zona interzisa fumatului, pentru elevi.

      Unele interdictii au provocat frisoane

      Alergiile au fost provocate indeosebi la capitolele interdictii si sanctiuni. S-au inasprit sanctiunile in cazul unor abateri deosebit de grave, cum ar fi &#8222lansarea unor anunturi false cu privire la amplasarea unor materiale explozibile in perimetrul unitatilor de invatamant”. Elevii depistati ca fiind autorii unor asemenea alarme false sunt pasibili de exmatriculare din toate unitatile de invatamant, fara drept de reinscriere, pentru o perioada de timp mai lunga de un an. Sunt prevazute sanctiuni graduale, in functie de gravitatea faptei comise, si elevii care &#8222au tinute comportamentale si atitudini ostentative si provocatoare”. Aici intra cerceii din nas, din barbie, din obraji sau din alte parti ale corpului, &#8222aflate la vedere” (atat la fete, cat si la baieti), tatuajele stridente, jumatatile de bluza si blugii prea mulati pe corp. La acest mic capitol, sanctiunile sunt … la aprecierea consiliului profesoral, incepand cu observatia individuala (care &#8222consta in dojenirea elevului” si mergand pana la mustrarea in fata clasei sau a consiliului profesoral, chiar cu scaderea notei la purtare in cazul in care elevul nu se conformeaza noilor norme de comportament in incinta scolii.

      Incetineala legislativa, singura scapare

      Ultimele trei articole ale proiectului sunt singurele care-i mai insenineaza pe elevi. Astfel, art.168 precizeaza ca &#8222prezentul regulament intr&#227 an vigoare la data public&#227ii an Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, iar art.170 provoaca un oftat de profunda usurare: &#8222an termen de 30 de zile de la data public&#227rii prezentului regulament an Monitorul Oficial al Romaniei, unit&#227&#254ile de anv&#227&#254&#227mant sunt obligate ca, pe baza acestuia &#186i a dispozi&#254iilor legale an vigoare, s&#227 elaboreze regulamentul intern”. Asadar, mai intai proiectul intra in dezbatere publica, apoi se fac propuneri, acestea sunt analizate, adoptate sau respinse, se definitveaza texul final, se aproba, se publica in Monitorul Oficial si, abia dupa 30 de zile de la publicare, unitatile de invatamant vor trece la aplicarea regulamentului intern. Oricat de repede s-ar misca lucrurile de aici incolo, ca romani ce suntem nu putem aduce lucrurile in faza lor finala mai devreme de Craciun, iar atunci, cum gerul va prinde sa muste, oricum vor dispare jumatatile de fusta, iar mucurile de tigara din locurile special amenajate in curtile liceelor vor putea fi acoperite cu putina zapada. Noi, romanii, gasim iesiri neasteptate din orice situatie. Iar liceenii nostri sunt sclipitori si la acest capitol.

      Pareri de profesori

      n Nadia Voicu, directorul Colegiului National &#8222Henri Coanda”: &#8222Noi aveam deja un asemenea regulament, trebuie sa-i mai facem unele corectii, in functie de noile prevederi ale acestui proiect. Avem si un angajament privind comportamentul elevilor pe durata celor patru ani de studiu, pe care parintii il semnau la inceputul clasrei a IX-a, acest tip de angajament urmand sa devina contract. Consider ca noul Regulament are foarte multe parti bune, dar si unele discutabile, cum ar fi neconcordantele dintre continutul unor prevederi si proiectul privind descentralizarea invatamantului”.

      n Vasile Cautis, directorul Colegiului National &#8222Vasile Alecsandri”: &#8222Noi ne consultam intotdeauna cu elevii. Tocmai pornind de la aceste consultatii am amenajat acel loc special pentru fumatori, intr-un colt al curtii liceului. Acum, noul regulament prevede interzicerea fumatului in perimetrul scolii. Pentru mine, ca profesor de matematica, perimetrul este suma tuturor laturilor terenului respectiv. Vom gasi un loc regulamentar in afara acestui perimetru, dsi ideal ar fi sa-i convingem pe elevi sa nu mai fumeze. Asupra celorlalte prevederi vom mai medita si vom lua masurile corespunzatoare”.

      Scris de Stefan OLTEANU

      Proști cu „multă” carte \ Analfabeți care vor la catedră

        de
        Ion Fercu
        -

        Criza valorilor societății noastre capătă proporții urieșești. Foarte mulți oameni sunt debusolați axiologic și atunci când ar trebui să-și evalueze personalitatea proprie. Ghiulul sfidător, lănțișorul de metal prețios devenit lanț sau etalarea buricului par a fi pentru unii valorile centrice. Ne amuzăm nemeritat, uneori, atunci când citim „perlele” copiilor care susțin testele la clasa a VIII-a, dar mai ales de „perlele” din tezele celor care aspiră la titlul de bacalaureat. Spun nemeritat (uneori) pentru că, la urma urmei, nu toți indivizii vor cocheta în viață cu „arta literelor”, căci, vorba lui Creangă, cineva trebuie să ne tragă și ciubotele. Selecția naturală… Într-o lume în care Victoria Beckham – frumoasă, bogată și celebră (pentru unii) – spune că n-a citit în viața ei o carte, pentru ca mai apoi să dreagă busuiocul și să afirme că nu reușește să citească până la final o singură carte, iată că unii analfabeți din România îndrăznesc să candideze pentru a ocupa un loc în învățământ, chiar dacă nu au terminat un liceu de specialitate sau o facultate. Ceea ce am văzut la Concursul de ocupare a posturilor/catedrelor din învățământul preuniversitar (1-2 septembrie) m-a cutremurat…

        Cratima buclucașă

        Să poposim asupra unui singur exemplu: unele teze ale probei de Limba și literatura română, de la institutori-învățători. Una dintre cerințele formulate era aceea de a elabora enunțuri în care „a apuca, a se duce, a se pune” să aibă sensuri diferite. Urmăriți, vă rog, ortografia… specială a unor oameni care vor să-i învețe pe copii să scrie corect… Transcriem: „, a apuca, pâine, a trebuit să stau la coadă”, „, a apuca, această liană, a trebuit, să mă întind”, „, a se duce în zbor, acel zmeu, trebuie înălțat sus”, „, a venit, pentru, a se pune, stăpân peste tot”, „, nu v-oi întreba, eu nu te cred”, „, a se pune bine, cu mama, Ionel, a ascultat-o”… Imaginați-vă că fiul sau fiica dumneavoastră ar nimeri pe mâna unui asemenea educator care l-ar putea învăța să folosească virgula (și nu numai) așa cum nimeni n-a mai îndrăznit vreodată. Spicuim, din teze, alte monstruozități… „, apucă mâța de coadă i-ți asumi un risc”, „, viața înainte de a apuca să faci un pas uită-te bine unde calci”, „, apucat de mână și l-am dus la grădiniță”, „, că scapi un pix din mână”, „, mână și fă-ți temele”, „, oameni se la muncă câmpului”, „, 2 copii s-o fată: trei s-un băiat”, „, prăjitura se pune multe ingrediente”…

        Candidații scriu lucruri trăsnite

        La cerințele care vizează aspecte de metodică e tot jalea de pe lume. În opinia unui candidat, finalitățile învățământului primar ar fi: „, cărții și verificarea stării acestora. La încheierea tuturor testelor și recapitulărilor festivitatea de premiere și organizarea unei serbări”. Cugetând asupra funcțiilor evaluării, unii notează trăsnăi dintre cele mai neașteptate. „, sub formă de grilă aici observăm rapiditatea elevului și modul în care se descurcă fiind pus în situații confuze”, scrie unul. „, sub formă unui joc este folosit la clase mai mici pentru a nu obosi și nu a se plictisi în timp ce învață este și distractiv”, completează un altul. Cineva crede că „, pune întrebări fără răspunsuri e ca și cum ai merge fără picioare”, în vreme ce un alt concurent afirmă: „, în devenire trebuie să se audă bine citirea, să se facă corect”. Un candidat crede că elevul are obligația „celor citite și a celor necitite”. Mai aflăm că funcțiile evaluării ar fi: „, premierea și publicitatea”. Candidații au avut ca sarcină și elaborarea unui eseu în care trebuia prezentat romanul „Ion”. Unii dintre ei n-au reușit să atingă performanța eseistică a unui copil de clasa a II-a. În altă ordine de idei, vă asigur că nu există mulți absolvenți ai clasei a II-a care să masacreze limba română precum candidații din tezele cărora am citat.

        Cenușăreasa societății românești

        Ați aflat deja rezultatele acestui concurs. Prin unele ziare sunt puse la zid „cadre didactice care au obținut nota 1,50 la concursul de…”. Este pusă la îndoială calitatea cadrului didactic. Cei care corectează lucrările sunt însă cadre didactice care țin la prestigiul învățământului și tocmai de aceea sancționează impostura. Unii dintre cei care îndrăznesc să candideze pentru asemenea posturi sunt epave ale unor licee care n-au nici o legătură cu pregătirea specialiștilor pentru învățământ. Cum de îndrăznesc să candideze? Eugen Țeirău, inspectorul care a coordonat evaluarea acestui concurs, aidoma cadrelor didactice care au corectat tezele – Isabela Adam și Simina Berilă – întreabă indignat: „Cum de îndrăznesc asemenea oameni să aspire la ocuparea unui post de învățător? Este revoltător, îngrozitor. Unii confundă acest domeniu special și nobil, învățământul, cu un refugiu, cu un loc de muncă în care să le fie asigurată… protecția socială. Tocmai de aceea îi sancționăm și prin notare. Impostura nu trebuie încurajată”.

        Incertitudine pe piata zvonurilor \ Cine este stapan la RAFO?

        de
        Deșteptarea
        -

        Una dintre cele mai mari societati din Romania – RAFO SA Onesti – pare sa nu-si gaseasca stapanul. De mai multe saptamani, se anunta preluari, blocari. Urmeaza imediat infirmarile, in timp ce singura certitudine este ca nu se stie nimic in legatura cu viitorul proprietar al RAFO.

        Initial s-a zvonit ca pachetul de actiuni detinut de Balkan Petroleum la RAFO a fost vandut catre Alfa Oil, un grup de firme format din Expanet Trading Limited, Calder-A International BV si Raglam Overseas Ltd. Statul nu a reactionat decat timid, in sensul ca, prin intermediul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, a spus ca e vorba doar de o problema a firmelor respective. Ulterior, AVAS – Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului – a anuntat ca nu exista nici o solicitare din partea Alfa Oil, ci doar una a Calder-A International BV, si ca orice tranzactie ar trebui sa aiba si acceptul autoritatii.

        Actiunile sunt sun sechestru

        Dupa cateva zile se anunta ca asupra actiunilor detinute de Balkan la RAFO s-a pus sechestru asigurator. Pe parcurs, despre Alfa Oil nu s-a mai auzit nimc si, in fata fost bagat un fond de investitii austriac, Vienna Capital Partners. Din Vienna Partners ar face parte, conform lui Marin Anton, managerul RAFO, cele trei firme: Trading Limited, Calder-A International BV si Raglam Overseas Ltd – care figurat ca actionari la Alfa Oil. Lovitura de teatru de joi, cand prin intermediul unui comunicat de presa al casei de avocatura din Romania a Vienna Partners firma infirma interesul pentru RAFO a fost urmata de contraofensiva lui Marin Anton, care a anuntat ca in comunicat s-a strecurat o greseala. Potrivit lui Anton, RAFO s-ar fi vandut inca din iulie fondului de investitii Vienna Capital Partners.

        Scenarii posibile

        Daca lucrurile stau asa cum sustine Anton, inseamna ca sechestrul asigurator pus asupra actiunilor la finele lui august nu are nici o valoare, iar tranzactia este valabila. Ramane de discutat asupra celor 9.000 de miliarde de lei cu care RAFO este inregistrata ca datorie la bugetul de stat. Daca Vienna Partners a luat asupra sa si aceasta datorie, probabil ca va trebui sa o plateasca. Daca s-a facut o &#8222inginerie” in sensul ca datoria va trebui platita de Balkan Petroleum, lucrurile stau mai prost pentru buget. Daca, insa, tranzactia a fost doar un &#8222gentlemen&#8217s agreement”, in sensul ca s-au strans mainile urmand ca actele sa se faca dupa, iar intre timp actiunile au fost blocate prin sechestru, intreaga afacere este cazuta momentan. Fara, insa, ca acest lucru sa aiba un efect imediat asupra activitatii RAFO, care proceseaza titei din import si exporta aproape toata productia. Un lucru este aproape sigur: tranzactia nu rezolva in totalitate problemele rafinariei. Justitia trebuie sa se pronunte din nou asupra planului de reorganizare, dupa ce acesta a fost respins de o instanta a Curtii de Apel. Planul prevedea conversia datoriilor in actiuni si, in acest fel, statul redevenea prin institutiile sale actionar majoritar la RAFO.

        Scris de Razvan BIBIRE

        Te internezi cu o boala si iesi cu zece/Cancerul Spitalelor

          de
          Deșteptarea
          -

          Inevitabile. Astfel sunt caracterizate de catre specialisti infectiile nosocomiale sau intraspitalicesti. &#8222Intri in spital cu o boala si iesi cu zece&#8221, spun pacientii. DSP face controale prin sondaj, acordand incredere sefilor de sectii. Raportarile sunt dubios de subtiri.

          Infectiile intraspitalicesti apar frecvent in unitatile sanitare cu paturi, situatie pe care specialistii o considera normala. „Normalitatea&#8221 a ajuns la 12.000 de cazuri in spitalele din Romania in primele opt luni ale anului. In judetul Bacau, au fost luate in evidenta doar 122 de cazuri. „Acestea sunt cazurile raportate, dar ma indoiesc de veridicitatea cifrei, ne-a declarat dr. Marin Bustuc, director adjunct al Directiei de Sanatate Publica. Am sesizat o retinere in spitale fata de raportarea infectiilor, iar noi nu le putem identifica decat prin sondaje. Un control este insa costisitor. Trebuie sa ne deplasam cu laboratorul mobil, iar mediile de cultura sunt scumpe. Asa ca totul depinde de constiinta medicului sef de sectie&#8221.

          Autocontrol in sectiile de spital

          Pana anul trecut, DSP era cea abilitata sa efectueze controale lunare in sectiile spitalelor. „Aveam o anumita ritmicitate, dar starneam nemultumirea medicilor din sectii, ne-a declarat dr. Eugen Dobreanu, epidemiolog in cadrul DSP. Acum, aceasta este responsabilitatea lor si a asistentilor. Probele se preleveaza in sectii si se lucreaza in laboratoarele spitalelor. Daca nu exista aceasta posibilitate, probele ajung in laboratoarele DSP&#8221. Conform statisticilor intocmite la DSP, cele mai multe cazuri de infectii intraspitalicesti au fost raportate la Spitalul Judetean de Pediatrie (67 in primul semestru). Singurele spitale care nu au raportat nici un caz sunt cele din Comanesti si Buhusi. Spitalul Comanesti are insa o experienta tragica. In urma cu 12 ani, in perioada Craciunului, sectia de nou-nascuti a fost indoliata. „A fost o infectie grava, soldata cu mai multe decese, a mai spus dr. Dobreanu. S-a descoperit un stafilococ localizat sub linoleumul desfacut&#8221.

          Stafilococul auriu iubeste spitalele

          DSP nu instiinteaza Ministerul Sanatatii decat atunci cand apare un focar. Sau mai bine zis cand se raporteaza un focar. Ultima evidenta de care dispune DSP este pentru lunile aprilie – iunie, dar numai din Spitalul Judetean de Urgenta, care a raportat cinci cazuri de infectie nosocomiala. Trei dintre acestea au fost in sectia de nou-nascuti, unul in cea pentru prematuri si unul la Urologie. „Cel mai des apare stafilococul auriu, care odata devenit patogen, si in conditii de spital, capata o rezistenta crescuta la antibiotice&#8221, a mai declarat dr. Dobreanu. Pentru evitarea aparitiei infectiilor, sunt obligatorii: dezinfectia zilnica, cea terminala, triajul personalului si existenta unui salon tampon.

          Microbi la tot pasul in Spitalul Judetean

          Riscul infectiilor intraspitalicesti pandeste la orice colt in Spitalul Judetean de Urgenta Bacau. Bolnavii nu stau in saloane, in aproape toate sectiile paturile sunt ocupate de catre doua si chiar trei persoane, unele circuite pentru transportul pacientilor dintr-o sectie in alta nu corespund normelor sanitare, cadrele medicale si auxiliare, in special cele care se ocupa de curatenie si de ingrijirea bolnavului la pat, nu respecta cu strictete normele de igiena in spital, folosind aceeasi imbracaminte si incaltaminte atat in interiorul unitatii spitalicesti, cat si in curtea spitalului, iar vizitatorii se plimba pe culoare si in saloane ca la ei acasa. Salile de operatii si nasteri, saloanele de terapie intensiva, de pediatrie si nou-nascuti, reprezinta cele mai mari &#8222zone de risc”, iar igienizarea lor precara este una din cauzele generatoare de asemenea situatii. Cel mai mare risc de aparitie a infectiilor nosocomiale este la nivelul blocului operator, unde necesitatea igienizarii este imperativa. Probleme mari sunt si la Maternitate, care a parcurs in ultima perioada un proces amplu de modernizare, dar si in sala septica. &#8222Medicii epidemiologi ai spitalului urmaresc zilnic respectarea cu strictete a normelor de igiena si dezinfectie, ne-a declarat dr. Leonard Rosu, directorul spitalului. Nu sunt anumite masuri specifice, ci doar folosirea cu regularitate a produselor de curatenie, de la banalului detergent, pana la dezinfectante si solutii de igienizare. Periodic saloanele sunt formolizate, insa inveitabil pot sa mai apara si aceste infectii nosocomiale. Cel mai grav este atunci cand un microb cu rezistenta multipla la dezinfectante intra in tencuiala si atunci ar trebui sa distrugem intreaga cladire si mobilierul. Insa la noi nu a fost nevoie&#8221.

          Scris de Doina MINCU/Roxana NEAGU

          Doinita Hutu, angajata Primariei Bacau, a fost arestata preventiv pentru 29 de zile/Mita pentru o locuinta A.N.L.

            de
            Deșteptarea
            -

            Doinita Mihaela Hutu, consilier la Primaria Bacau, a fost arestata preventiv pentru ca a luand &#8222spaga” o mie de euro. Functionarul public urma ca, pentru acesti bani, sa faciliteze obtinerea unei locuinte din fondurile ANL. Daca va fi gasita vinovata, consilierul risca sa-si petreaca dupa gratii pana la 12 ani din viata.

            Doinita Hutu (33 de ani) &#8222a cazut” din cauza unei femei curajoase. Elena B. dorea o locuinta, iar consilierul Hutu i-a promis ca o ajuta, daca este &#8222atenta”. Pretul stabilit pentru facilitarea obtinerii unui apartament din fondurile ANL a fost stabilit la o mie de euro, suma aproape imposibil de obtinut de Elena. Revoltata la culme pe functionarul public care pretinde &#8222spaga” doar pentru a-si face meseria, femeia a anuntat procurorii de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau. &#8222Denuntul numarul 554/2005 a fost inregistrat de cateva luni, ne-a declarat primul procuror Oana Schmidt Haineala. Flagrantul a putut fi realizat in seara de 31 august”. Dupa ce s-au pus la punct toate amanuntele operatiunii, Elena B., insotita de un procuror si politistii de la Serviciul de Investigare a Fraudelor s-au deplasat acasa la Doinita Hutu. Pe la ora 22.00, consilierul era invitat sa coboare in fata blocului, pentru a primi banii. Fara sa banuiasca nimic, Doinita a iesit din apartament si a venit la locul stabilit. Intalnirea a fost extrem de scurta. Functionarul public a inhatat cele zece bancnote marcate si s-a urcat grabnic in lift. &#8222In baza unei autorizatii emisa de Tribunalul Bacau, imediat, s-a facut o perchezitie domiciliara la inculpata Doinita Hutu, a precizat prim procurorul Oana Schmidt Haineala. S-au gasit banii marcati, iar la ora 0.10, Hutu a fost retinuta pe baza de ordonanta”. Consilierul Primariei Bacau a ramas in arestul politiei toata noaptea. Ieri dimineata, Doinita Hutu a fost anchetata de procurorii de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau, iar dupa amiaza, functionarul public a ajuns in fata instantei. Procurorii au propus judecatorului de serviciu arestarea preventiva a Doinitei Hutu pentru comiterea infractiunii de luare de mita. Dupa o audiere de cinci ore, judecatorul a decis retinerea in arest a consilierului Hutu pe o perioada de 29 de zile. Luarea de mita nu este singura buba din capul angajatei primariei bacauane. Doinita Hutu este cercetata de politistii de la Politia Municipiului Bacau pentru mai multe nereguli legate de asociatiile de proprietari.

            O pata pe obrazul Primariei Bacau

            Doinita Hutu a fost angajata, pana ieri, la Primaria Bacau, in functia de consilier principal, Clasa I, in cadrul Serviciului de Administrare a Fondului Locativ si Indrumare Asociatii de Proprietari. Intr-un comunicat de presa, primarul Municipiului Bacau, Romeo Stavarache, anunta ca &#8222saluta modul an care procurorii au actionat” si regreta ca un functionar public pune antr-o lumina nefavorabila institutia Primariei Municipiului Bacau. &#8222Totodata, domnia-sa atrage atentia tuturor persoanelor angajate in Primaria Municipiului Bacau ca nu va tolera asemenea acte si spera antr-o eradicare totala a fenomenelor de acest gen”, se arata in comunicat. Doinita Hutu a lucrat si la recalcularea punctajului persoanelor si familiilor care aveau depuse cereri pentru locuinta. Se pune intrebarea daca n-ar trebui reverificate niste dosare. Primaria Bacau arata ca Doinita Hutu a avut aceste atributii pana la 31 decembrie 2004, modificate prin dispozitia 3197/2004. In comunicatul adresat ziarelor locale, Romeo Stavarache ii roaga pe cetatenii &#8222care au cunostinta de asemenea acte de coruptie sa se adreseze organelor competente, Parchet si Politie”.Scris de Lili ADOCHITEI Silvia PATRASCANU

            Tranzacții cu locomotive, produse petroliere și piese auto / Afaceri dubioase

              de
              Deșteptarea
              -

              Transferul de bani între societățile comerciale a intrat în vizorul comisarilor Gărzii Financiare. Cu ocazia controalelor au fost descoperite firme care n-au depus de la înființare bilanțul contabil, sau care vindeau locomotive, produse petroliere și piese auto unor societăți fantomă.

              În planul de control al Comisariatului Regional Bacău a fost inclusă și SC VILAR COM SRL Bacău, administrator Viorica Arbureanu, ca urmare a unor sesizări privind transferul unor sume de bani către alte societăți comerciale, sume ce depășeau la prima vedere veniturile raportate de societate prin deconturi, declarații și bilanț. Comisarii băcăuani au constatat că societatea desfășoară activități de comerț, majoritare fiind piesele auto. Au fost ridicate în vederea verificării autenticității și realității 73 facturi fiscale având înscrise la rubricile „furnizor” cinci societăți comerciale din Brașov. La solicitarea Gărzii Financiare Bacău, Comisariatul Regional Brașov a verificat înregistrarea societăților la organele ORC și fiscale, imprimatele cu regim special utilizate în operațiunile de livrare, precum și modul de achitare a obligațiilor fiscale către buget. Răspunsul primit a demonstrat că toate facturile trimise spre verificare aparțineau altor societăți comerciale și că patru din cele cinci societăți nu erau înregistrate în evidențele DGFP Brașov. În consecință, s-a dispus confiscarea contravalorii a 9 facturi, 540.664.700 lei, și sancționarea cu amendă de 2.000.000 lei. Toată documentația a fost trimisă organelor fiscale în vederea stabilirii obligațiilor rezultate în urma înregistrării celor 64 de facturi fiscale ce nu îndeplineau condițiile de documente legale. De asemenea, au fost sesizate organele de urmărire penală în privința unui prejudiciu adus bugetului în valoare de 4.387.132.134 lei. SC VILAR COM SRL a prezentat o scrisoare din care rezulta pierderea actelor, declararea pierderii la poliție și în presa locală. Prin raportul de inspecție fiscală au fost stabilite obligații fiscale în valoare totală de 31.584.559.925 lei, fiind sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău – DIICOT în privința acestui prejudiciu. S-a propus confiscarea specială a sumei de 12.323.596.130 lei vechi, reprezentând totalitatea sumelor încasate din valorificarea mărfurilor a căror proveniență n-a putut fi dovedită cu documente legale.

              Locomotive și punți scoase la vânzare

              De când a fost înființată și până în prezent, SC VITRON SRL Hemeiuși, administrator Florin Ilie, din…Ploiești, nu a depus nici o situație privind indicatorii financiari și nici un bilanț contabil. Organele de urmărire penală au fost sesizate de Comisariatul Regional Bacău în legătură cu refuzul administratorului de a pune la dispoziția organelor de control documentele contabile ale societății și nefuncționarea acesteia la sediul declarat. Ulterior, au fost reconstituite unele documente emise de societate și a fost stabilit un prejudiciu de 396.500.000 lei. În mai 2005, Secția Gărzii Financiare Neamț a solicitat confruntarea a două facturi fiscale emise de SC VITRON SRL, facturi ce aveau înscrise la rubrica „produse și servicii” o locomotivă DE 2100, cu valoarea de 13,6 miliarde lei, și o punte spate SCANIA, în valoare de 428,4 milioane lei. Verificarea nu a fost posibilă și aceste facturi au fost trimise organelor fiscale, aproximativ 5 miliarde lei. În iunie 2005, a fost efectuat un control privind verificarea legalității unor livrări de produse petroliere efectuate de SC OFFICE – AD SRL Bacău, societății comerciale SIMI IMPEX SRL Dorohoi, livrări ce ajungeau la 15.735.872.605 lei. În urma verificării provenienței produselor petroliere, a rezultat că acestea au fost aprovizionate în baza a 14 facturi fiscale emise de…SC VITRON SRL Hemeiuși, pentru 571,1 tone motorină și benzină. Administratorul Florin Ilie a refuzat și de această dată să dea orice relație despre proveniența carburanților. În aceste condiții, s-a procedat la confiscarea contravalorii celor 571,1 tone carburanți, respectiv a sumei de 15.735.872.605 lei.

              Scris de Dan MINDIRIGIU

              Diferentiere sociala inca din prima zi de scoala / Ghiozdanul 2005

                de
                Deșteptarea
                -

                Inceputul anului scolar da emotii nu numai micutilor, ci si parintilor. Acestia din urma tremura de groaza la gandul milioanelor pe care trebuie

                sa le scoata din buzunar pentru a-si echipa copiii corespunzator. In timp ce unii dau peste un milion pe un ghiozdan, altii le ofera copiilor o plasa…

                Uniforme de abia scoase din cutie, penare cu muzicuta, rechizite frumos colorate si cu forme de desene animate, caiete cu maimutoi si special liniate, ghiozdane Barbie sau Batman sunt doar cateva dintre dorintele fiecarui copil. Din pacate, doar micutii foarte bogati se pot bucura de toate acestea. Restul copiilor, adica majoritatea, se multumesc cu articole de unica folosinta &#8222Made in Piata”. Uniforme croite din bumbac, aratoase, dar cusute cam stramb costa doar… 45 (450.000) de lei pentru baieti si 37 (370.000) de lei pentru fete. Micutii gen &#8222Richi Rich” se vor bucura de uniforme tot de bumbac, dar dupa ultima moda, croite in tendinta verii: portocaliu si verde. Desi de la distanta cele doua tipuri de uniforma nu se deosebesc foarte mult, din apropiere observi ca diferenta este de mai bine de 100 (1.000.000) de lei… Istoria se repeta pentru orice articol scolar: de la creion pana la ghiozdan. Radierele in forma de pisica si soricel costa de patru ori mai mult decat cele normale, care sunt lipsite de orice desene sau forme. Pretul unui caiet de matematica difera in functie de cat de colorata si fina este coperta. Acesta costa de la 0,8 (8.000) la 2,5 (25.000).Cei care isi permit pot cumpara seturi formate de creioane colorate, carioci si un caiet, dar care au cate un ratoi dragalas cu care se pot juca micutii. Astfel de marfa nici macar nu exista pe taraba. &#8222Noi putem face orice copil fericit, povesteste Irina Pop, vanzatoare a unui magazin de lux. Avem rechizite si ghiozdanele unicat. Pretul este putin mai mare, dar se cumpara si asa”. Ghiozdanele &#8222Barbie” sau &#8222Batman” costa aproape 150 (1.500.000) fata de 20 (200.000) de lei cat este la taraba din piata. Diferenta dintre cele doua este de la cer la pamant. Ghiozadanele de &#8222taraba” sunt mici, modeste, cusute prost, necolorate, fara buzunare pentru telefoane mobile, pixuri, pachetel, in timp ce copiii bogati beneficiaza de toate aceste avantaje. &#8222Stiu ca baiatul meu nu va avea tot ce isi doreste in prima zi de scoala, a declarat Mariana Stoica, mama. Ma doare gandul ca copilul meu va fi dezamagit ca altii au si el nu. La 7 ani e greu sa intelegi ca banii nu ajung”. Treningurile si adidasii sunt alte articole vestimentare care diferentiaza copiii. Marcile de renume costa milioane in timp ce marfa piratata doar cativa lei. De la tipul riglei, pana la blocul de desen toate marcheaza diferentele materiale ale parintilor si ii fac pe micuti sa constientizeze clasa sociala careia le apartin: bogati sau saraci…

                Inspectoratul scolar recomanda!

                Inspectorul scolar Ioan Surdu ii atentioneaza pe parintii copiilor din clasele

                I-IV sa nu cumpere rechizite pana nu se consulta cu invatatorul clasei respective. &#8222Abia dupa ce vor sta de vorba cu invatatorul si vor afla ce manuale alternative si ce auxiliare didactice vor fi folosite la clasa in acest an scolar parintii vor putea merge in librarii, cu lista de rechizite recomandata de invatator”, a precizat inspectorul Ioan Surdu. Pana atunci, parintii pot achizitiona doar ghiozdane, penare, stilouri si creioane. &#8222Parintii prea grabiti vor iesi in pierdere, pentru ca s-ar putea sa cumpere rechizite neutilizabile”, a adaugat Ioan Surdu, inspector scolar pentru invatamantul primar. Un calcul sumar al cheltuielilor facute de parinti pentru un elev din ciclul primar se poate, totusi, face. Dupa aprecierile inspectorului scolar Ioan Surdu, unui elev din clasa I i-ar trebui, in afara de ghiozdan, penar, stilou, pixuri si creioane, un caiet special de limba romana, un caiet special de matematica, un caiet de cunoasterea mediului, un caiet obisnuit de desen, un caiet de exercitii cu retea de clasa I, un caiet obisnuit de dictando si un caiet obisnuit de matematica. La clasa a II-a sunt necesare un caiet de limba romana tip 2, un caiet de matematica, un caiet de stiinte, un bloc de desen, un caiet de abilitati practice, un caiet didactic special, un caiet special de limba romana si un caiet special de matematica. Un elev de clasa a III-a are nevoie, alaturi de caiete si alte auxiliare didactice, de culegeri de exercitii si probleme, culegeri de ortografie, ortoepie, punctuatie, gramatica s.a. Parintii unui elev din clasa a IV-a vor cheltui si mai mult, pentru ca in ultima clasa primara apar discipline noi: Educatie civica, Istorie si Geografie, obiecte care necesita si utilizarea unor auxiliare didactice de sinteza.Scris de Iulia CUCU Stefan OLTEANU

                La Inspectoratul Scolar Judetean / Au fost doar zgaltaieli, se asteapta cutremurul

                  de
                  Deșteptarea
                  -

                  Cutremurul n-a lovit, inca, Inspectoratul Scolar Judetean, ieri la pranz inregistrandu-se doar un prim avertisment seismic. Inspectorii scolari asteapta tot nelinistiti ziua de maine. Dintre ei, doar cei cinci inspectori de la compartimentul management scolar au avut o intalnire ceva mai lunga cu inspectorul scolar general Radu Ababei si cu inspectorul scolar general adjunct Mirela Berza. Dar, dupa aceasta intalnire, nici ei nu stiu cu certitudine cine pleaca si cine ramane. &#8222Generalul” Radu Ababei i-a informat doar ca, prin efectul noii organigrame a Inspectoratului Scolar Judetean, din cele cinci posturi de inspectori cu probleme de management vor ramane doar doua, dar s-ar putea sa fie trei, daca Ministerul Educatiei si Cercetarii va aproba solicitarea facuta in acest sens, tot ieri, de conducerea I.S.J. Bacau. &#8222Nu restructuram compartimentul de management din cauza ca activitatea n-ar fi mers bine, ne-a spus Radu Ababei, ci pentru ca am pus pe primul plan activitatea educationala. Impreuna cu Mirela Berza, am analizat fiecare post de inspector scolar, pornind de la organigrama, care prevede un post de inspector la fiecare 300 de catedre. Am stabilit, deci, mai intai, posturile de inspectori scolari pe discipline, pentru ca, in conditiile asigurarii unei noi calitati a procesului educational, ni s-a parut mult mai importanta verficarea procesului instructiv-educativ, la inspectia scolara, decat verificarea directorilor de scoli. Dupa stabilirea posturilor de inspectori de specialitate, am luat in calcul si invatamantul particular, invatamantul special, activitatile extracurriculare. Asadar, dupa ce-am tras linie, au mai ramas doua posturi de inspector la management. Dar, cum suntem Inspectorat de categoria A si avem un sistem de invatamant foarte complex, mai avem dreptul la un post de inspector scolar, pe care l-am si solicitat Ministerului. Sper sa ne fie aprobat acest post si sa avem trei posturi la management”. Chiar daca vor fi trei posturi, doi dintre actusalii inspectori vor trebui sa plece. Cine pleaca, cine ramane? &#8222I-am rugat sa-mi spuna vineri, fiecare, ce decizie a luat in ceea ce-l priveste. In functie de decizia fiecaruia, vom decide si noi, tot vineri, pe cine vom conta in continuare la departamentul management”, a precizat &#8222generalul” Radu Ababei. Cum, in aceste zile, zvonurile circula permanent inttre cele doua etaje ale Inspectoratului Scolar, a fost de-ajuns sa stam trei minute &#8222la curent”, pentru a afla ce noutati ar putea sa apara in noua organigrama. Se pare ca, deocamdata, vor ramane la management inspectorii scolari Adrian Horodnic si Dumitru Cojocaru, cel de-al treilea post urmand sa fie decis intre inspectorii Dan Zaharia, Petre Botezatu si Florin Popa. Astazi, 2 septembrie 2005, la ora 12.00, in sala de conferinte a Inspectoratului Scolar Judetean, va avea loc schimbul de stafeta intre fostul inspector scolar general adjunct Livia Sibisteanu si noul inspector scolar general adjunct, Bandusa Popescu. Tot astazi s-ar putea inregistra si o noua replica la primul seism.Scris de Stefan OLTEANU

                  Codreanu-fundas lateral, Dobos-mijlocas dreapta? / Cum va arata Bacaul fara Fane Apostol

                  de
                  Deșteptarea
                  -

                  Transferul capitanului Stefan Apostol la formatia cipriota Digenis Morphou il obliga pe antrenorul FCM Bacau, Cristi Popovici sa regandeasca primul unsprezece al echipei sale. „Apostol era un jucator foarte valoros si avea evolutii constant bune. Modul in care se pregatea il ajuta sa evite accidentarile de ordin muscular. Practic, nu iesea din echipa decat atunci cand era suspendat&#8221, a declarat Popovici. Dupa toate probabilitatile, rolul de inlocuitor al lui Apostol ii va reveni lui Corneliu Codreanu. Acesta a mai evoluat in trecut pe postul de fundas dreapta, astfel incat pare varianta cea mai indicata. Semnele de intrebare apar in schimb in linia mediana. Prin retragerea lui Codreanu, ramane liber postul de mijlocas dreapta. „Solutii exista si sper sa o aleg cea mai buna&#8221, a spus Popovici, ferindu-se sa avanseze un nume. Solutii, intr-adevar, exista. Faptul ca in ultimul an, FCM Bacau a testat diferite tipuri de asezare in teren, a creat o anumita polivalenta a jucatorilor din lot. Teoretic, ca mijlocas dreapta ar putea evolua in acest moment nu mai putin de cinci jucatori: Marius Croitoru, Dobos, Gheorghiu, Matei sau chiar Doltea. Desi totul depinde de sistemul tactic abordat, cele mai mari sanse pare sa le aiba Dobos, un jucator pentru al carui transfer Popovici a insistat mult. Ex-fotbalistul Pambac-ului are un singur handicap: nu este la potential maxim din punct de vedere fizic, el ratand stagiul de pregatire centralizata efectuat de „galben-albastri&#8221 in aceasta vara. Sansa lui Dobos vine din partea calendarului competitional, campionatul urmand sa se reia de-abia la finalul saptamanii viitoare. Acestea nu sunt insa singurele modificari pe care le va suferi primul „unsprezece&#8221. Dupa repriza secunda lamentabila din partida de pe teren propriu cu Pandurii Targu-Jiu, Cristi Popovici pare tentat sa recurga si la schimbari de ordin tactic. Renuntarea la 5-3-2 este dictata atat de faptul ca prin acest sistem FCM Bacau acopera defectuos terenul, cat si de dificultatea de a-i gasi un loc lui Marius Croitoru. Golgeterul Bacaului din actualul debut de campionat nu este un atacant pur, dar nici un mijlocas la inchidere. A-l posta pe banda dreapta inseamna a-i nega posibilitatea de a-si pune in valoare sutul de la distanta, ceea ce ar reprezenta o adevarata erezie dupa splendidul gol inscris in poarta Timisoarei. Croitoru se simte ca pestele in apa in spatele varfurilor sau ca ceea ce italienii numesc „mezza punta&#8221 si care poate fi valorificat in special de un 3-4-2-1. Daca etapa a cincea nu va oferi suficiente indicii (Bacaul se deplaseaza la Dinamo, unde va miza pe o formula de echipa mai degraba prudenta), atunci este clar ca urmatorul joc pe teren propriu va fi edificator din punct de vedere al modificarilor tactice.Scris de Dan SION

                  Romanul s-a nascut… electrician / Noi metode de furat curentul

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    Salariatii Electrica au ramas cu gura cascata cand au descoperit metodele prin care locatarii unui bloc din Bacau se racordasera ilegal la retea. Electricienii erau convinsi ca din blocul respectiv nu se mai poate fura deoarece instalasera firide &#8222anti-furt”, special create pentru limitarea bransarilor ilegale.

                    Dupa ce au &#8222calcat” printr-un bloc de pe strada Nicu Enea fara sa descopere nimic deosebit, electricienii si jandarmii au mers pe o alta strada cu nume de pictor: Theodor Aman. Aici, la numarul 5, intr-un bloc de garsoniere, dupa ce au taiat cateva cabluri conectate &#8222clasic” au descoperit tocmai cand credeau ca au terminat treaba o metoda pe cat de ingenioasa pe atat de periculoasa. Unul dintre locatari isi trasese un singur fir de la cablul de pe hol si il conectase la firul de &#8222faza” din instalatia electrica dupa care cablul de &#8222nul” il conectase la calorifer. In felul acesta curentul nu mai era inregistrat de contoar, in schimb, caloriferul ar fi putut electrocuta pe cineva neatent. La ultimul etaj, langa o batrana care dormea intr-un pat pe hol de frica sa nu il fure hotii cat isi varuieste camaruta, electricienii au descoperit o alta metoda de furat curent. Cablul general care alimenta firida in care se aflau contoarele fusese intepat si conectat printr-un fir subtire la cablul electric al locuintei. Toata lucrarea fusese facuta cu mare grija si nu s-ar fi descoperit daca unul dintre electricieni nu ar fi vrut sa izoleze un cablu. Imediat au inceput cautarile in celelalte console si au mai fost descoperite alte improvizatii de acelasi fel. Interesant este ca in blocul respectiv Electrica a incercat sa limiteze furturile prin montarea de firide &#8222anti-furt”, care, teoretic, nu ar mai fi permis improvizatii. Locatarii nu s-au prea atins de aceste firide, in schimb au facut lucrari deasupra lor. &#8222S-au investit o multime de bani in acest bloc pentru a limita furtul” – ne-a declarat vizibil dezamagita Anca Hagima, purtatorul de cuvant al Electrica Bacau. &#8222Nu am crezut ca vom putea stopa total furtul, am sperat ca macar sa se limiteze”. In blocul respectiv sunt si locuinte sociale care apartin Primariei. Cele mai multe cazuri de furturi se inregistreaza chiar la aceste locuinte. Acolo unde s-au constat improvizatii s-au facut note de constatare urmand ca hotii de curent sa fie pusi sa plateasca un consum estimat pe sase luni la puterea instalata. Adica s-a facut un inventar al consumatorilor de curent din locuinta – becuri, aparatura electrocasnica – si se va calcula cat pot acestia cinsuma in jumatate de an iar cei prinsi vor fi pusi sa plateasca. In cazul celor care au recidivat, se vor intocmi dosare penale. Anca Hagima spune ca astfel de actiuni vor continua.Scris de Razvan BIBIRE

                    Cauzele datoriilor: saracia si lipsa contorizarii/Pensionarii tin in viata asociatiile de proprietari

                      de
                      Deșteptarea
                      -

                      Datoriile la furnizorii de utilitati fac parte din viata asociatiilor de proprietari. Si nu e vorba de cateva milioane de lei, ci de miliarde. Pensionarii sunt cei care tin asociatiile pe linia de plutire. Printre datornici se numara tot felul de oameni, de la someri la patroni prosperi.

                      Cele mai mare debite au fost acumulate de asociatii catre CET, furnizorul de agent termic. Acesta este, de altfel si ultimul catre care administratorii fac platile. De teama sistarii apei, a energiei electrice si a gazelor, banii se duc prioritar spre RAGC, Electrica si Distrigaz. Se mai platesc salariile in asociatie, iar daca mai ramane ceva, ajunge si in conturile CET. Numai ca, de obicei, nu prea ramane. Nu o data, s-a ingrijit de asta administratorul, care a delapidat sute de milioane sau mai mult. Fiecare asociatie are povestea ei, iar pentru debitele enorme nu lipsesc motivatiile.

                      Delapidari si debite de miliarde in zona Narcisa

                      Asociatia 71 Taifun, cu cinci miliarde de lei, tine capul listei debitorilor la CET de multa vreme. Se banuieste ca vreo doua miliarde din aceasta suma ar fi disparut pe vremea fostului administrator. &#8222Procesul s-a incheiat, iar Eugen Burbulea a primit o condamnare de sase luni cu suspendare, declara actualul administrator, Catalin Bogaciu.Ne e teama ca nu vom recupera banii. In acelasi timp, incasarile sunt foarte proaste. Cel mai rar trec pe la asociatii salariatii care au copii, mai multi de trei. Pensionarii sunt de doua feluri: cei cu intretinerea la zi si cei care nu o platesc deloc pentru ca nu au din ce trai. Printre bunii platnici este, paradoxal, fostul administrator&#8221. Tot in zona Narcisa se afla Asociatia 57, una dintre campioanele la debite. Si aici fostul administrator a lasat „gaura&#8221 la plecare. „700 de milioane nu se gasesc in gestiune, ne-a declarat actualul administrator, Elena Lichi. Am printre rau-platnici oameni cu posibilitati, care fac renovari in apartamente. Am trimis somatii, iar unii dintre datornici, care nu calca pe la asociatie, au gasit acum drumul pentru a face scandal. E o zona cu multi oameni nevoiasi, dar am si scari cu oameni instariti si educati, dar cu datorii imense. Mari probleme avem cu &laquoitalienii&raquo. Nu inteleg ca trebuie sa plateasca anumite cheltuieli, chiar daca nu locuiesc in apartamente&#8221.

                      Managementul datoriilor cere efort

                      La polul opus se situeaza Asociatia 15, de pe strada 9 Mai. Datoria de o suta de milioane de lei pare o nimica toata pe langa miliardele obisnuite la alta asociatie. „Nu suntem multumiti, declara administratorul. Normal ar fi sa ajungem la zero. Ii impulsionam pe locatari, le trimitem somatii. Pensionarii sunt cei mai corecti, cu foarte putine exceptii. Am si un patron pe care l-am dat in judecata pentru 45 de milioane de lei datorii. El a castigat, iar asociatia a platit si cheltuieli de judecata. A motivat ca in apartament este sediul firmei lui. Dar asociatia are contract cu el, nu cu firma. Toate categoriile sociale au uscaturile lor&#8221. Asociatia Calugareni Nord a coborat de curand sub un miliard datorii, ceea ce la peste 500 de apartamente este rezonabil. „60 la suta din datornici sunt in imposibilitate de plata, iar restul sunt neglijenti, declara presedintele Ionel Dogaru. Multi dintre cei 200 de posesori de centrala individuala au datorii pentru celelalte cheltuieli. Parerea mea este ca presedintii si administratorii poarta responsabilitatea datoriilor. Multi se tem ca, fiind alesi, isi vor pierde functia daca iau masuri. Noi am mandatat CET sa recupereze banii de la datornici si sfatuim toate asociatiile sa procedeze asa&#8221. Ionel Dogaru mai spune ca furnizorul e indreptatit sa-si vrea banii, dar trebuie in acelasi timp sa tina cont ca suma de peste 160 miliarde lei datorata de asociatii are doua cauze: nivelul scazut de trai al populatiei si necontorizarea, care ar fi trebuit inceputa din1993.

                      Scris de Doina MINCU

                      Naveta pe rute ocolitoare /Profesorii vor deveni maratonisti

                        de
                        Deșteptarea
                        -

                        Mii de dascali navetisti risca sa nu mai ajunga la timp la orele de curs. Sase drumuri judetene continua sa fie grav avariate de inundatiile de luna trecuta. Podurile maturate de ape si pericolul de surpare a drumurilor in numeroase zone au determinat autoritatile sa interzica accesul spre unele localitati sau sa stabileasca rute ocolitoare. Principalii dezavantajati raman elevii si profesorii.

                        Rutele ocolitoare, cosmarul navetistilor

                        Drumurile judetene 243 B, intre localitatile Stanisesti-Motoseni, 252 , intre Buhoci si Bibiresti, 156 H, intre Balcani-limita judetul Neamt, 117 intre Zemes si Bolatau si Livezi-Berzunti si 118 intre drumul national 2 G si Tescani sunt impracticabile. Portiunile mai sus-amintite sunt presarate fie cu poduri rupte fie cu alunecari de teren. Astfel, accesul pentru mijloacele de transport in comun a devenit interzis prin riscul la care sunt expusi calatorii ce tranziteaza zonele mai sus-amintite. Astfel, s-au impus rute ocolitoare. &#8222La Motoseni se poate ajunge prin Izvoru-Berheciului-Colonesti-Motoseni, la Bibiresti prin Racaciuni-Pancesti, la Berzunti prin localitatea Poduri”, a declarat Valentin Palea, directorul Serviciului Public Judetean de Drumuri Bacau. Dar rutele ocolitoare nu se &#8222aplica” si pentru accesul spre Bolatau, spre judetul Neamt sau Tescani. Localitatile sunt izolate si singurul mod in care se poate ajunge la ele este … pe jos.

                        De la 1 septembrie incep necazurile

                        Daca, la ora actuala, gravitatea situatiei nu este constientizata de autoritati, altfel se va pune problema o data cu inceperea anului scolar. Zeci de mii de cadre didactice fac zilnic naveta spre satele izolate, iar rutele ocolitoare nu reprezinta o alternativa pentru dascali. Acestia vor ajunge la scoala cu intarzieri de doua sau chiar trei ore… &#8222Avem mari probleme cu transportul judetean in comun, a declarat Mihai Balaita, membru al comitetului de conducere a Autogarii Bacau. Din Autogara Bacau pleaca peste 100 de curse cu destinatii diferite. Chiar daca am instituit rute ocolitoare, in zonele afectate profesorii vor ajunge la destinatie cu intarzieri de cateva ore. Nici profesorii care circula spre localitati precum Letea-Veche sau Itesti nu sunt avantajati. Noi nu avem voie sa tranzitam podul de la Serbanesti si asa suntem nevoiti sa inconjuram tot Bacaul. Intazierea in aceasta situatie este de aproximativ o ora”.

                        Sindicatele din invatamant sar in ajutorul cadrelor didactice

                        &#8222Sunt circa 37.000 de cadre didactice navetiste in intregul judet si conducerea Autogarii Bacau stie din anii precedenti pe care rute au cei mai multi navetisti, ne-a declarat profesorul Gheorghe Manole Chiriac, liderul Sindicatelor Libere din Invatamant Bacau. Se stie cam cate cadre didactice navetiste sunt pe fiecare ruta, dupa cum se stie si faptul ca programul scolar incepe de regula la ora 8.00 dimineata. Ar trebui sa se tina cont de aceste informatii, pentru ca Autogara Bacau este beneficiara fondurilor provenite din abonamentele cadrelor diddactice navetiste. Vom discuta din nou cu cei din conducerea Autogarii Bacau, pentru a ne pune de acord cu programul curselor de calatori, in asa fel incat sa nu aiba de suferit nici cadrele didactice navetiste, nici elevii acestora”. Scris de Iulia CUCU,Stefan OLTEANU

                        Karting, Campionatul Europei, Zona Sud Est-etapa a lll-a/Doru Sechelariu, invins de nesansa

                        de
                        Deșteptarea
                        -

                        Nu a pierdut nici in fata grecului Vasilos Koteoglu si nici a bulgarului Lovchaliev. Duminica, in cea de-a treia etapa a Campionatului Europei, Zona de Sud Est, desfasurata pe circuitul de la Seres (Grecia), liderul competitiei, Doru Sechelariu a fost invins doar de nesansa. O infrangere dura. Si greu de digerat. „Nu mi-au placut niciodata speculatiile de genul &#8221. De data aceasta, pot spune insa ca Doru a avut un ghinion cum rar se poate vedea&#8221, a declarat dupa cursa tehnicianul Vladimir Bortov. Pentru pilotul Selenei Motor Sport, etapa de la Seres parea sa confirme rezultate bune din precedentele doua runde (Varna si Bacau) care-l incoronasera drept lider al categoriei ICA/J. In antrenamentele libere, Sechelariu si-a spulberat toti adversarii. In calificari, la fel. Cu un timp de 53, 31 secunde (fata de 53, 80 inregistrat de pilotul grec), bacauanul si-a castigat dreptul de a porni din pole-position. Startul a fost unul foarte bun, in ciuda unui circuit cu un grad ridicat de dificultate, cu borduri mai inalte si cu prima curba constituind si primul obstacol major. Pilotul roman a reusit insa sa depaseasca toate avatarurile pistei si sa se distanteze de adversarii sai. Cu fiecare tur, diferenta intre Doru si restul plutonului se marea in mod constant. Astfel, cu sapte tururi inainte de final, Doru Sechelariu avea un avans de aproximativ 40 de metri fata de al doilea clasat. Nimic nu parea sa-l poata opri. Nimic in afara pinionului de la motor, care a cedat in mod surprinzator. Un fulger pe cerul senin. „Nu-mi venea sa cred. Eram pe primul loc, cu sanse uriase de a castiga si intr-o clipa totul s-a dus de rapa&#8221, a refacut pilotul Selenei Motor Sport momentul incidentului. Constrans sa abandoneze in aceasta prima mansa, Sechelariu a incercat sa-si ia revansa in mansa secunda, desi pornea de pe ultima pozitie. La mijloc nu mai era titlul de etapa, ci punctele din clasamentul general al Campionatului. „Stiam ca va fi greu pornind de pe ultimul loc, dar trebuia sa-mi incerc sansa si sa punctez cat mai mult&#8221, a explicat bacauanul, care a inceput excelent mansa secunda. Dupa doar patru tururi revenise in cursa. Era pe locul patru si fiecare tur ii aducea un castig de circa trei zecimi. Din nefericire, nesansa si lipsa de fair-play a compatriotului Radu Badina l-au privat pe Sechelariu de un loc pe podium, cei doi piloti iesind in decor intr-o curba ac de par, in momentul in care luptau pentru locul trei. „Daca il depasea pe Badina, Doru ar fi castigat cursa. Venea puternic din urma, iar cei doi din frunte-bulgarul si grecul- nu ar fi avut nici o sansa&#8221, a declarat antrenorul Bortov. „Astfel de incidente precum ruperea unui pinion cand esti pe punctul de a castiga detasat mansa si o iesire in decor cand esti pe val, te conditioneaza mult. Nu mai poti controla kartul cu aceeasi siguranta&#8221, a explicat Bortov motivul pentru care Doru Sechelariu s-a clasat in final doar pe locul zece. In ciuda acestei pozitionari si a faptului ca a acumulat doar sapte puncte la Seres, pilotul Selenei Motor Sport ramane pe primul loc in clasamentul general al Campionatului European, zona Sud Est. Ultima etapa a competitiei va avea loc in octombrie in Turcia. Pana atunci insa, Doru Sechelariu va incerca sa-si treaca in cont un succes de moral si, totodata, unul de prestigiu: titlul de campion al Ucrainei.Scris de Dan SION

                        Disputa relansata pentru titlul de „capitala economica a Moldovei”/Bacaul in cadere libera

                        de
                        Deșteptarea
                        -

                        Vechea lupta pentru suprematia economica dintre judetele Iasi si Bacau s-a relansat insa vestile nu sunt linistitoare pentru noi. Bacaul a fost intrecut fara drept de apel de Iasi la aproape toti indicatorii economici. Cu o economie amortita si cu o echipa politica derutata, preocupata mai mult de luptele interne, Bacaul incepe sa devina tot mai mult un judet de mana a doua.

                        O analiza publicata ieri in editia electronica a cotidianului &#8222Ziarul de Iasi” sustine ca, daca in cursul anului trecut Bacaul surclasa Iasul la toate capitolele, o data cu schimbarea Puterii, Iasiul a luat un avant economic fara precedent. Motivul ar fi, sustine sursa citata, pierderea puterii de catre PSD ai carui reprezentanti locali au avut un imens rol in atragerea resurselor economice spre Bacau.

                        Anul acesta in judetul Iasi s-au infiintat 67 de firme cu capital strain in timp ce in judetul nostru doar doua. Senatorul PD de Bacau Cristian Cucuianu este citat cu o afirmatie care ar parea socanta daca nu ar fi reala: &#8222In prezent, Bacaul stagneaza. Judetul nostru a progresat mai rapid, dar acum se pare ca este randul Iasului sa-si arate forta economica”. Ziarul sustine ca parlamentarii ieseni sunt de parere ca noua conducere a Bacaului nu are aceeasi forta de atragere a investitorilor ca si politicienii PSD.

                        Economicul – determinat de politic

                        Si patronul societatii Chimcomplex SA Borzesti, Stefan Vuza, care are si afaceri in judetul Iasi pune stagnarea economica a Bacaului pe seama pierderii puterii de catre PSD. &#8222Vechea conducere PSD a avut un cuvant greu de spus in cresterea economiei Bacaului” – a declarat el. &#8222Acestia au atras investitii in judet de zece ori mai mult decat Clujul, care este mult mai puternic din punct de vedere economic fata de Bacau. Atuul Bacaului a fost vechea industrie, care nu a dat faliment precum cea de la Iasi, unde abia acum se incearca o privatizare cat mai eficienta si care va intari judetul din punct de vedere economic”. &#8222In prezent, Iasul recupereaza decalajul pierdut in fata Bacaului. Avand in vedere ca politica PSD din Bacau a cazut, iar asta se vede in actuala putere economica a judetului, eu cred ca ii vom depasi total. Parlamentarii nostri lupta pentru atragerea a doua mari proiecte de infrastructura la Iasi”, a explicat Varujan Vosganian.

                        Problema RAFO

                        Inchiderea rafinariei onestene pentru o luna de zile urmata de transformarea RAFO din prelucrator pentru piata interna in prestator de servicii pentru export a avut un rol major in decaderea economica a

                        Bacaului. Cel putin la nivelul de impozite platite statului. Judetul nostru era &#8222exportator” de bani in sensul ca isi asigura bugetul si avea excedent care era redirectionat de Guvern spre judetele sarace. In noua configuratie, Bacaul ar putea fi nevoit sa apeleze la mila bugetului central.

                        In comparatie cu Iasul care a avut o productie industriala in valoare de sub 30.000 de miliarde de lei anul trecut, in Bacau s-au produs marfuri industriale in valoare de peste 55.000 de miliarde. Anul acesta, in primele cinci luni valoarea productiei Bacaului a scazut cu o treime in timp ce in Iasi s-a produs 96 la suta din intreaga valoare a anului 2004 doar in primele cinci luni. Salariul mediu brut este in Iasi cu peste un milion de lei mai mare decat la Bacau. In primele trei luni in Iasi s-au finalizat 130 de locuinte, fata de 60 in Bacau. Rata somajului a scazut mai mult in Iasi iar Bacaul are un procent mai mare de pensionari.

                        Autostrada

                        Iasi – Budapesta

                        Politicienii ieseni finalizeaza proiectul de autostrada Budapesta – Iasi – Chisinau. Este una din investitiile in infrastructrura care va ajuta enorm judetul vecin si care va ocoli Bacaul. Parlamentarii ieseni au reusit sa obtina 30 de milioane de euro pentru reabilitarea drumului Tg. Frumos – Motca, bani care vor fi alocati de Guvern anul viitor. Pe acest traseu este proiectata si viitoarea autostrada din coridorul Budapesta – Chisinau. Traseul va fi Iasi – Tg. Frumos – Motca – Falticeni – Bistrita – Dej. &#8222O eventuala autostrada Budapesta – Iasi nu depinde de politicienii locali” – sustine senatorul bacauan Ioan Aron Popa. &#8222Daca este nevoie ca ea sa treaca prin Bacau si se justifica acest lucru putem si noi sa facem demersuri pentru acest lucru”.

                        Un alt proiect de autostrada este cel care va lega Bucurestiul de vama Albita si care nu este prevazut sa tranziteze Bacaul.

                        Politicienii Aliantei contesta

                        concluziile analizei

                        &#8222Parerea mea este ca concluziile sunt gresite” – ne-a declarat senatorul PD de Bacau Cristian Cucuianu. El considera ca stagnarea economica a Bacaului este explicata prin faptul ca economia locala a atins un nivel de saturatie, nivel care nu a fost atins de Iasi. &#8222Eu nu vad cum ar fi putut face un asemenea salt in sase luni. Probabil, pentru o perioada valoarea investitiilor straine este mai mare la Iasi decat la Bacau, dar cred ca ar trebui sa luam cifrele in ansamblu”. Cucuianu le ureaza ironic succes iesenilor pentru a ajunge din urma Bacaul.

                        &#8222Bacaul va ramane in continuare capitala economica a Moldovei” – considera senatorul PNL Ioan Aron Popa, care este increzator in politicienii locali reprezentati de prefectul Berca si de primarul Stavarache. &#8222Si noi (parlamentarii actualei Puteri – n.n.) ne zbatem sa aducem finantari in Bacau. La primul buget al Aliantei – cel de pe 2006 – ne vom zbate sa aducem la Bacau cati mai multi bani”. Cat despre decalajul inregistrat intre cele doua judete, Popa spune ca piata Bacaului era saturata de investitori pe care Iasul nu-i avea.

                        Eticheta politicienilor si economia

                        Competitia dintre Iasi si Bacau a fost o tema care l-a preocupat pe fostul prefect de Bacau, actualul senator Radu Catalin Mardare. &#8222Este foarte greu de gasit date statistice care sa fie concludente pentru a face o comparatie intre economiile celor doua judete” – ne-a declarat el. &#8222Am gasit niste date referitoare la PIB-ul pe cap de locuitor din cele doua judete”. Conform acestor cifre, Produsul Intern Brut (PIB) era mai mare in 2000-2001 in judetul Iasi dar, pentru ca judetul vecin are o populatie mai mare, PIB-ul pe cap de locuitor era mai mare in Bacau. &#8222Cel mai bun lucru este sa te uiti in jur” – considera senatorul

                        Mardare. &#8222La Bacau, intr-adevar, nu se mai intampla mare lucru. Eu cred ca ceea ce s-a intamplat la Iasi se datoreaza unor initiative locale, unor eforturi mai sustinute ale celor de acolo”. Fostul prefect considera ca o parte din responsabilitate pentru decaderea economiei Bacaului ar trebui sa revina si politicienilor care au aplicat eticheta de &#8222judet corupt. &#8222Anul trecut Theodor Stolojan a vizitat Bacaul si l-a declarat capitala coruptiei. Fara sa aduca nici un fel de argument. Aceasta nu este cea mai buna maniera de promovare”.

                        Mediul de

                        afaceri – prudent

                        in declaratii

                        Opiniile oamenilor de afaceri, in special ale celor care desfasoara, prin firmele lor, activitati economice in cele doua judete, sunt impartite. Unii se arata ceva mai rezervati, prudenta pe care o adopta in ideea protejarii afacerilor, altii insa sunt ceva mai transanti, date fiind varsta, dar mai ales experienta capatata de-a lungul vremii. Bunaoara, Dragos Paval, unul dintre administratorii firmei Dedeman, crede ca este destul de prematur sa se pronunte in aceasta privinta. Un punct de vedere mai avizat ar putea fi exprimat peste un an si jumatatate-doi. aAbia atunci cred ca se va accentua vreo diferenta intre cele doua economii. In prezent, as putea spune ca situatia Iasiului este usor avantajata fata de cea a Bacaului. Sa nu uitam ca judetul Bacau a fost, timp de cativa ani, mediatizat numai in partile sale mai putin favorabile, ceea ce, evident, ca a lasat urme. Iasiul este orasul in care mi-am petrecut mare parte din viata, iar Bacaul este locul unde am cele mai multe si mai bune afaceria, a declarat Dragos Paval. Exista opinii ale oamenilor de afaceri din judet care indica si altceva. Gheorghe Antochi, presedintele holdingului Agricola International, firma care are dezvoltate afaceri in Bacau si in intreaga tara, este de parere ca atat judetul nostru cat si Iasiul sunt zone la fel de sarace ca si celelalte din regiunea Moldovei. &#8222Sa fim sinceri si sa recunoastem ca resursele economice sunt destul de limitate, puterea economica scazuta si asa mai departe. Nu traim doar prin doua-trei varfuri. Avem nevoie, ambele judete, de o medie mult mai ridicataa, a declarat Antochii. El mai spune ca puterea economica a Bacaului era mai buna atata vreme cat a functionat platforma petrochimica de la Borzesti. Intre timp s-au mai produs niste modificari de substanta, unele societati si-au schimbat profilul de activitate, altele au clacat etc. aDar, decat sa ne tot razboim, care si cat e de tare, ideal ar fi ca toti oamenii care pot inluenta deciziile sa se adune si sa faca in asa fel incat ambele economii sa-si revina. Eu m-am nascut la Botosani, am studiat in Iasi si sunt activ in Bacau. Sunt legat mai mult de pamant, stie toata lumea. Or, atata vreme cat 2/3 din producatorii din judet practica o agricultura de subzistenta, rudimentara, care nu asigura necesarul nici macar a locuitorilor din municipiul Bacau, inseamna ca mai avem de mers mult de-acum incolo. Poate ca stiti ca taranii din Zeletin trebuie sa vanda un porc sau un sac-doi de grau ca sa ajunga la Bacau. Inainte puteai da un kilogram de grau pentru un litru de motorina, acum dai sapte. Si asa este peste tot Romania, nu numai aicia, a mai explicat Antochi.Scris de Razvan BIBIRE, Florentin RADU

                        Asaltul firmelor suspecte asupra padurilor din judetul Bacau/Garda Financiara a dat iama printre taietorii de lemne

                        de
                        Deșteptarea
                        -

                        Garda Financiara Bacau a inaintat Agentiei Nationale de Administrare Fiscala un raport in care mentioneaza ca peste 25.000 de metri cubi de cherestea au fost sau sunt in curs de confiscare de la firmele care se ocupa cu exploatarea lemnului. Au fost controlate 280 societati, din care 187 sanctionate, valoarea amenzilor fiind de 225.400 lei RON. S-au intocmit 16 sesizari penale, valoarea prejudiciului fiind de 1055.200 lei RON. Comisarii Garzii Financiare au confiscat suma de 2.120.200 lei RON, 8928 mc cubi material lemnos si au propus organelor fiscale confiscarea a altor 16.202 mc material lemnos.

                        Documentul Garzii Financiare Bacau indica un adevarat dezastru pe Valea Muntelui in ceea ce priveste modul de exploatare a lemnului. Pe timpul controlului, desfasurat in perioada 1 ianuarie – 30 august 2005, s-a constatat ca administratorii nu au avut acte de provenienta a masei lemnoase sau au dovedit ca nu tin deloc evidenta contabila. Comisarii si-au dat seama ca proprietarii sunt, fie persoane fara responsabilitate juridica, fie nu se afla in tara, prejudiciul creat de cele 16 societati pentru care s-au facut sesizari penale ridicandu-se la 1055.200 lei RON. Potrivit celor afirmate de ec. Pavel Albu, comisar sef al Garzii Financiare Bacau, &#8222activitatea comisarilor nu s-a rezumat doar la constatarile de pe teren, ei efectuand verificari ale actelor financiar-contabile si chiar ale legaturilor comerciale dintre societati, daca existau suspiciuni de evaziune fiscala sau de introducere in circuit a unor firme fantoma”.

                        Judetul Bacau, invadat de administratori din Campina

                        SC IZIMAR SRL Comanesti, reprezentata de Catalin Mihai Stan, din Campina, a avut pana in mai 2005 drept reprezentant pe Bogdan Andrei Daiea, tot din Campina, acesta fiind frate cu administratorul SC LESCORE SRL Comanesti, societate care a facut obiectul unui control efectuat de Comisariatul regional Bacau, in urma caruia s-a dispus confiscarea sumei de 4.172.889.237 lei, reprezenmtand contravaloarea a 1964, 298 mc rasinoase, comercializati fara documente legale. Pentru semestrul I 2004, SC IZIMAR Comanesti n-a depus indicatorii financiari precum si deconturile si declaratiile pentru impozite prevazute de lege. Pe data de 19 aprilie 2005, administratorul Bogdan Andrei Daiea a fost invitat la sediul Garzii Financiare cu intreaga evidenta contabila a societatii, dar nu s-a prezentat. A fost invitat din nou prin telefon pe 5 mai, acesta prezentand o incheiere judecatoreasca a Tribunalului Bacau, prin care administrator al SC IZIMAR SRL era Catalin Mihai Stan! Acesta a fost invitat si el la sediul Garzii Financiare dar nu s-a prezentat. In aceste conditii, prin verificari incrucisate, au fost identificate facturi emise de SC IZIMAR SRL catre alte trei societati. In perioada 16.12.2004 – 31.05.2005, SC IZIMAR SRL a emis 40 de facturi fiscale si 4 avize expeditie material lemnos, pentru vanzarea a 2037,038 mc material lemnos, in valoare totala de 5.937.756.300 lei, exclusiv TVA, pentru care administratorul Stan nu a prezentat documente legale de provenienta. S-a dispus confiscarea sumei respective si sesizarea organelor de urmarire penala. Un alt administrator din Campina, Daniel Anton Curelaru, detine o societate, SC POLI INTER FOREST SRL, in orasul Comanesti. El a devenit administrator al acestei firme in baza unui act aditional din iunie 2005, data pana la care administrator si unic asociat era Ionut Fanaru, din Asau. In urma unor verificari incrucisate efectuate la diverse societati comerciale din judet, comisarii Garzii Financiare au descoperit in evidenta contabila a SC MASTER WOOD SRL Comanesti si in cea a SC DOLORES PRO SRL Comanesti, 15 facturi fiscale emise de SC POI INTER FOREST SRL in perioada 30 mai – 15 iunie 2005 pentru 486, 94 mc bustean fag si 179,271 bustean rasinoase. Fostul si actualul adiministrator au fost invitati la sediul Garzii financiare pentru clarificarea provenientei materialului lemnos, dar nici unul nu s-a prezentat. S-a stabilit ca in baza celor 15 facturi fiscale inregistrate in evidenta contabila a cumparatorilor, SC POLI INTER FOREST SRL a livrat cantitatile respective de busteni in valoare de 1.155.092.643 lei ROL. S-a dispus sanctionarea contraventionala cu amenda in valoare de 200 lei RON si confiscarea contravalorii cantitatilor de bustean fag si rasinoase, de 115.509,2 lei RON.

                        Nici administratorii bacauani nu s-au lasat mai prejos

                        In perioada 25 ianuarie – 6 aprilie 2005, administrator al SC JULY SRL Darmanesti, figura Alexanbdru Dumitru Ster, dar actualmente societatea este reprezentata de Ionut Craciun, care a fost invitat la sediul Garzii Financiare in vederea verificarii evidentei contabile a societatii. Acesta a dat o nota explicativa in care afirma ca, la preluarea partilor sociale ale SC JULY SRL, nu a primit nici un document de evidenta contabila si nici imprimatele cu regim special, fiscal sau silvic. S-a procedat la verificari incrucisate la patru societati comerciale din judet, identificandu-se 42 facturi fiscale emise de SC JULY pentru livrarea a 889, 489 mc bustean rasionoase si cherestea rasinoase in valoare de 193.119,8 lei RON, exclusiv TVA. Ionut Craciun nu a putut prezenta documente legale de provenienta. De la infiintare si pana in prezent, societatea n-a depus la organele fiscale deconturi, declaratii, indicatori financiari si bilanturi contabile. S-a confiscat cantitatea de material lemnos si contravaloarea sa, au fost aplicate amenzi in valoare de 200 lei RON. Un caz aparte l-a constituit Vasile Ciortan, administratorul SC Haly Galy SRL, din Moinesti, infiintata in 2002, care nu a depus bilantul contabil din aprilie 2004. La controlul efectuat de comisarii Garzii Financiare, el a a afirmat ca actele se afla la contabil si ca le va aduce peste doua zile. Dupa ce n-a raspuns de trei ori invitatiei comisarilor, acestia au trecut la verificari incrucisate la firmele cu care SC Haly Galy avea relatii de afaceri. Au fost descoperite 51 de facturi fiscale din care reiesea ca firma lui Vasile Ciortan a livrat catre patru societati 1598, 65 mc bustean fag, 1327,7 mc bustean brad si 2003, 3 mc cherestea rasinoase in valoare totala de 607.120, 7 lei RON Din aceste cantitati, in perioada septembrie 2004 – 8 februarie 2005, s-au livrat in baza a 25 facturi fiscale busteni de fag, brad si cherestea rasinoase, in valoare de 370.744,1 lei RON. S-a dispus confiscarea contravalorii cantitatilor de 302,05 mc bustean fag, 871,68 bustean brad si 150, 18 mc cherestea rasinoase in valoare totala de 236.376,6 lei RON. Existand suspiciunea ca ar fi vorba de spalare de bani, comisarii Garzii Financiare Bacau au extins cercetarile la Suceava, unde administratorul firmei Haly Galy SRL ar fi platit aproape sase miliarde de lei vechi drept avans marfa catre SC RUVIL SRL Brosteni.

                        Scris de Dan MINDIRIGIU

                        Carom stă pe un butoi cu pulbere

                        de
                        Deșteptarea
                        -

                        În așteptarea verdictului ce va fi dat de justiție, salariații Carom sunt convinși că se dorește falimentarea societății. Nimeni nu întrevede, deocamdată, o soluție clară, care să garanteze continuarea activității. Pericolul declanșării unor mișcări sociale violente este prezent mai mult ca oricând, în condițiile în care spectrul unui nedorit faliment se profilează, amenințător, la orizont.

                        O ședință cu „săbiile la ceafă”

                        Ședința de vineri, 19 august, a Consiliului de Administrație de la Carom s-a desfășurat sub semnul îngrijorării pentru soarta combinatului. Din cauza unei datorii totale de aproape 9.000 miliarde lei (vechi), societatea a intrat în procedura de reorganizare judiciară a activității. Chiar dacă planul de reorganizare nu a fost încă definitivat, administrația face eforturi pentru finalizarea lui înainte de desfășurarea Adunării Generale a Acționarilor, din 7 septembrie. O zi mai târziu a fost programată adunarea creditorilor, care va trebui să se pronunțe și ea asupra conținutului planului de reorganizare a activității economico-financiare. Adevărata dificultate pentru Carom este, însă, alta. Chiar dacă planul va fi aprobat de judecătorul sindic, iar datoriile către stat vor fi convertite în acțiuni, rămâne deschisă problema investitorului dispus să achiziționeze pachetul de acțiuni rezultat prin conversie. Deocamdată, în privința viitorului SC Carom nu există semnale foarte clare, fapt ce este de natură să tensioneze și mai mult atmosfera.**

                        Butoiul cu pulbere

                        Îngrijorarea salariaților nu mai cunoaște limite, mai ales după ce șefii de secții și sectoare le-au spus că nu se intenționează decât păstrarea părții producătoare de benzină. „Salariații stau pe un butoi cu pulbere. În eventualitatea în care se va primi o decizie de încetare a activității, eu nu îmi asum responsabilitatea pentru ceea ce ar putea să se întâmple. Nu există niciun semnal clar în privința noastră, totul plutește în beznă. Am avut, pe 10 august, o întrevedere la București cu cei din conducerea Balkan Petroleum, iar domnul președinte Iancu mi-a spus că nu vede altă soluție pentru Carom, decât falimentul. Nu știu de ce nu se găsește și pentru noi o soluție viabilă, așa cum s-a găsit pentru Rafo”, ne-a declarat liderul sindical, Vasilica Udrea.**

                        Deși pe 17 august era programată repornirea fabricației de cauciuc sintetic, operațiunile tehnice au fost amânate, în ciuda faptului că există materia primă necesară. Angajații din acest sector sunt convinși că semnalul negativ a venit chiar de la patronul Marian Alexandru Iancu și că acesta nu este interesat de producția de cauciuc.

                        Memorii peste memorii

                        Conducerea sindicatului CAROM a întocmit și expediat, pe adresa instituțiilor statului, numeroase memorii prin care a atras atenția asupra situației societății și asupra efectelor negative în plan social, generate de o eventuală intrare în faliment. Au primit astfel de memorii, primul ministru, ministrul de finanțe, ministrul industriei, președintele Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală (ANAF), președintele Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) și chiar președintele Traian Băsescu. Prin aceste memorii s-au solicitat și întrevederi cu instituțiile abilitate pentru a fi discutată în amănunt situația existentă la CAROM. Salariații își pun întrebarea cum de s-a ajuns în această situație limită, din moment ce a existat un contract de privatizare care stipula realizarea de investiții, singura cale capabilă să conducă la revigorarea combinatului. Dorința patronatului, de a păstra doar un anumit sector, de pe urma căruia se poate câștiga foarte bine și de a le lăsa de izbeliște pe celelalte nu este agreată de sindicat. „Punctul meu de vedere este foarte clar. Mesajul pe care l-am transmis și Consiliului de Administrație este următorul: ori toată lumea, ori nimeni”, ne-a mai precizat Vasilica Udrea. Liderul sindical este convins că la nivel central nu se cunoaște importanța Carom și nici nu a fost evaluat, în niciun fel, impactul unei eventuale închideri a societății. Mai mult decât atât, încetarea activității Carom ar putea conduce la mari blocaje și în funcționarea Rafo, pentru că utilitățile, oxigenul și azotul rafinăriei, sunt luate de la Carom. Ca să nu mai vorbim că o eventuală închidere a Carom-ului ar pune în pericol de faliment peste 30 de societăți comerciale, care au o colaborare directă cu societatea noastră. În condițiile date, viitorul a peste 20.000 de angajați de la aceste societăți este serios amenințat de pericolul șomajului.**

                        Restructurări inutile

                        Cele câteva etape de restructurare prin care a trecut Carom Onești, din 1997 și până în prezent s-au dovedit a fi doar soluții temporare, care nu au asigurat nici solvabilitatea societății, nici liniștea salariaților. Lipsa unor investiții care să conducă la scăderea cheltuielilor de producție și la relansarea unor fabricații tradiționale a condus societatea la situația de astăzi. Viitorul se traduce prin găsirea unui investitor capabil să-și asume răspunderea gestionării unei activități în condiții de rentabilitate. Dacă va fi găsit acest investitor sau nu, rămâne de văzut. Potrivit unor specialiști în materie, Carom ar avea nevoie de circa 100 milioane de dolari, pentru a se alinia la standardele acceptate în lumea producătorilor de cauciuc sintetic.**

                        Rămâne ca, până pe 26 septembrie, când se va decide soarta societății la Tribunalul Bacău, acționariatul împreună cu actualii guvernanți să găsească o soluție viabilă, alta decât falimentul.

                        Scris de Cătălin BUZINCHE

                        Locuitorii si calatorii ii acuza pe soferi/Autogara s-a mutat in Serbanesti

                          de
                          Deșteptarea
                          -

                          Locuitorii din Serbanesti au rabdat cat au rabdat, dar acum le-a ajuns cutitul la os. Ei reclama ca toate autobuzele de calatori parcheaza pe Bd.Unirii, dupa pod. „Ce-i aici, Autogara, parc auto?&#8221, intreaba ei, nervosi. Si calatorii sunt suparati. Transportatorii sustin ca e o solutie temporara, iar Politia, o infractiune.Din cauza ca circulatia masinilor mari a fost interzisa pe Podul Serbanesti, autobuzele trebuie sa ocoleasca si sa treaca pe podul din Rusi-Ciutea ca sa ajunga la Autogara. Asta presupune un consum mai mare de benzina, asa incat soferii au mutat Autogara in Serbanesti. Bacauanii care locuiesc in zona sunt deranjati de toata „harmalaia&#8221 acestei activitati. „Doamne, sa vedeti cand bate vantul cum aduce toate gunoaiele in curte, afirma Olguta Pitu. Vin nepotii la mine si nu pot intra cu masina. Lumea sta in poarta, nu se da la o parte. Ce sa mai spun? Copiii isi fac nevoile in punga si parintii arunca punga la noi, in gradina!&#8221. Ii deranjeaza mizeria, zgomotul si poluarea. „La ore de varf sunt cate 10-15, sustin ei. Nu putem intra cu masina, nu putem iesi. Platim impozit de zona A si traim ca in mahala. Am facut sesizare la Politie acum o luna, la domnul Roman, si ne-a promis ca se va rezolva. Nu s-a facut nimic. Sta politistul, frumos, aici si se uita numai dupa masinile de 5 tone&#8221. Locuitorii ii acuza pe calatori, dar le este si mila de ei. „Isi fac nevoie dupa masini, ca aici nu au toaleta, spune Carmen Miftode. E jenant. Pe unii i-am primit, pe altii, nu!&#8221.

                          Politia va interveni &#8222cat de curand&#8221

                          Desi locuitorii din cartierul Serbanesti au facut reclamatie la Politia municipiului Bacau prin care cer rezolvarea cazului, nimic nu s-a schimbat. Politistiii au adoptat metoda: venit, vazut, constatat… „Noi avem un agent de circulatie care supravegheaza zona in fiecare zi, a declarat Dorin Roman, ofiter in cadrul Serviciului Politiei Rutiere Bacau. Stationarea autobuzelor Autogarii Bacau in zona podului Sebanesti este infractiune si o vom sanctiona contraventional cat de curand&#8221. Primaria Bacau e de alta parere. „Este o solutie de avarie care a avut la baza necesitatea respectarii orelor de plecare si de sosire&#8221, declara Ionut Tomescu. Azi, Primaria se va intalni cu reprezentantii SC Transport Bistrita SA. „Sunt doua solutii, afirma Tomescu. Fie eliberam autorizatie ca autobuzele sa stationeze in zona doar pentru a cobori calatorii, fie va inchiria un teren ca sa parcheze&#8221. Conducerea Autogarii Bacau justifica parcarea autobuzelor in Serbanesti ca fiind o masura ceruta de calatori. „Stationarea in Serbanesti reprezinta o solutie provizorie, a declarat Mihai Balaita, membru in Comitetul de conducere al Transport Bistrita SA. Masura a fost luata la cererea calatorilor. Oamenilor le convine sa traverseze, pe jos, in 10 minute, podul de la Serbanesti, decat sa inconjoare o ora cu autobuzul tot Bacaul&#8221.

                          &#8222De unde sa dau 40.000 lei la taxi?&#8221

                          Calatorii, extrem de nemultumiti, sustin ca afirmatia asta e o enormitate. „Vrei sa faci cumparaturi, ca pentru asta vii la Bacau, si mergi 2 km pe jos pana la autobuz, arata Florea Boca, 68 de ani, din Filipeni. Cred ca e normal sa ne ia din Autogara. Dam un ban in plus, daca e nevoie, si gata&#8221. Oamenii sustin ca vin „pentru un interes&#8221 si trebuie sa ajunga la ora X acolo, asa ca sunt obligati sa ia taxiul. Cei mai multi, insa, nu-si permit asta. „Am dat 55.000 lei la cursa si 150.000 lei la doctor, arata Maria Romedea, 76 de ani. A zis mosneagul sa-i aduc un harbuz, de unde sa dau 40.000 lei la taxi?&#8221 Soferii sustin, culmea nerusinarii, ca a fost dorinta calatorilor sa fie preluati din Serbanesti. „Asa stiu, ca ei au cerut, spune Mihai Balan, conducator auto. Dar eu sunt nou, intrebati-i pe sefii mei&#8221. Oamenii il contrazic, suparati, si isi varsa amarul. Destinatiile lor sunt Spitalul Judetean, laboratorul, stomatologul, Piata Centrala, copiii. „Sunt bolnava, ma dor picioarele, spune si Florea Teleaga, 66 de ani. Pe jos am mers pana la Policlinica, vai de capul meu&#8221. „Cum sa convenabil sa mergem mai mult pe jos sau sa dam bani in plus pe transport? intreaba, revoltata, Elena Irimia, din Lipova. Au hotarat ei, pentru binele lor!&#8221. Nu stim cum se va rezolva problema. Transportatorul sustine ca le face un favor oamenilor, Primaria Bacau ca va da autorizatie Autogarii, iar Politia ca o va sanctiona.Scris de Silvia PATRASCANU/ Iulia CUCU

                          1...5.4635.4645.465...5.473Pagina 5.464 din 5.473

                          Rețele sociale

                          		 ziare & stiri

                          © Deșteptarea - unicul ziar tipărit din Bacău, neîntrerupt, de 35 de ani.