31 octombrie 2024
Acasă Blog Pagina 5461

Sorin Trofin suna adunarea inaintea partidei cu Poli Iasi: / „Sa aratam ca esecul cu Dinamo a fost un simplu accident”

Prima intrebare se indreapta inevitabil spre esecul cu Dinamo: „Ai mai luat vreodata bataie cu 6-0?&#8221. Sorin Trofin are nevoie de cateva secunde pentru a raspunde. Scormoneste printre amintiri pana ajunge in perioada cand era junior. „Eram la Petrolul Moinesti si nu aveam echipa mare, dovada ca dintre toti, doar eu am ajuns ulterior la Divizia A. Jucam cu echipe tari precum Bacaul, Galatiul sau chiar Vasluiul. O furam rau. Am luat si scoruri de 6-0&#8221. De la juniori la Divizia A. De la Dinamo la Poli Iasi. Sau de la o infrangere categorica la o victorie obligatorie. De data aceasta, Trofin nu mai sta pe ganduri. Are raspunsul pregatit: „Nici nu concep sa nu castigam jocul cu Poli Iasi. Oricum, Iasiul nu va fi niciodata o echipa mai buna decat noi si vom demonstra acest lucru vineri&#8221.

– Sorine, spui ca Iasiul nu e peste voi. Uiti ca v-a batut de doua ori in campionat anul trecut?

– Nu uit. Dupa cum nu uit ca in aceasta vara, in pregatiri, i-am batut 5-0 acasa si am remizat in Copou.

– Se pare ca v-ati facut o obisnuinta de a-i invinge pe ieseni doar in meciuri amicale. I-ati batut si la ei acasa, in vara lui 2004.

– De data asta ii vom bate si in campionat. Vrem sa demonstram ca rezultatul cu Dinamo a fost un simplu accident. Meciul acesta cu Iasiul pica foarte bine. Daca s-ar fi intrerupt campionatul dupa infrangerea cu 0-6, am fi fost foarte debusolati. Asa insa, avem posibilitatea de a ne reveni rapid. Suntem montati sa castigam.

– Apropo, un 0-6 conditioneaza psihic o echipa tanara ca a voastra, iar rolul „batranilor&#8221 precum…Trofin este esential in astfel de momente. Ce le-ai spus in vestiar mai tinerilor tai coechipieri?

– Sa fie tari si sa demonstreze caracter. Si sa nu uite ca trebuie sa traga tare pentru ca au o sansa mare. Fata de acum cativa ani, se ajunge mult mai usor la echipe precum Steaua, Dinamo sau Rapid. Sunt de ajuns trei sau patru partide foarte bune pentru a iesi in evidenta. Cei tineri au o sansa maresi trebuie sa profite de ea.

– Ce parere ai de Miclea? A dat trei goluri Farului, iar anul trecut a marcat golul victoriei in meciul retur de la Bacau.

– Nu ma sperie Miclea. A dat trei goluri cu Farul si nu va da nici unul cu Bacaul. Cert este ca noi trebuie sa castigam acest joc si-l vom castiga. Daca batem vineri, vom inchide gura la multi care ne-au criticat dupa meciul cu Dinamo. Si aici nu ma refer la presa, ci la unii carcotasi. Normal, nu poti sa iesi cu pieptul in fata dupa un 0-6, dar iata ca si Real Madrid poate pierde fara drept de apel in fata lui Lyon.

– Important este insa ca astfel de infrangeri sa nu fie frecvente.

– Tocmai. Ceea ce ce vreau eu sa spun e ca astfel de infrangeri se mai intampla in fotbal. Cum se putea intampla sa facem o figura frumoasa la Dinamo. Daca dadeam gol la 0-0, poate ca altfel se derula jocul. Imi amintesc ca atunci cand eram la Farul am scos un 1-1 pe terenul lui Dinamo. Era in anul in care „cainii&#8221 au iesit campioni. Dinamo a ratat vreo 20 de ocazii, iar eu am dat gol pentru constanteni si s-a terminat1-1. A fost prima remiza a Farului pe terenul lui Dinamo dupa o pauza de 27 de ani.

– Fiindca tot amintesti de goluri si de ani: a trecut mai bine de un an de cand n-ai mai dat un gol intr-un joc de campionat.

– Dau acum, cu Iasiul. Le-am dat gol si in vara, in pregatiri, le dau si acum. Poate inscriu din penalty.

– Si daca nu inscrii?

– Se va gasi cineva de la noi. (Rade). In ultima instanta, poate isi da Miclea autogol.

Scris de Dan SION

S-au dus bugetele de altadata / Silvicultorii risca sa mearga la serviciu desculti

Salariatii Directiei Silvice inca nu si-au primit pantofii de vara, si nici echipamentul necesar pentru toamna si iarna. Scaderea semnificativa a profitului inregistrat de catre Directia Silvica, de la 24 de miliarde la sfarsitul lunii iunie la doar 3 miliarde la sfarsitul lunii august, este resimtit in toate incheieturile de catre angajatii institutiei. Si asta pentru ca uniformele pe care ar fi trebuit sa le primeasca gratuit inca se lasa asteptate. Insa, dramatic este si faptul ca multi silvicultori doresc sa-si cumpere cu bani din buzunarul propriu echipamentul, dar nu au de unde. Nu exista un magazin de profil, singurele firme care realizeaza uniformele silvice trebuind sa se inscrie la o licitatie, unde societatea cu preturile cele mai mici este declarata castigatoare. Concret, pentru anul in curs, silvicultorii au primit doar cate un compleu pentru primavara-toamna – acesta a fost achizitionat cu pretul de 2.850.000 de lei bucata, o manta de ploaie –

pretul uneia a fost de 1.458.333 lei,

si cate cinci camasi, trei cu maneca lunga si doua cu maneca scurta – pretul pentru una a ajuns la 382.500 lei. „Pana acum, am reusit sa platim doar cele 500 de compleuri de primavara-toamna, suma totala fiind de 1,425 miliarde de lei. Pentru mantalele de ploaie si camasi suntem inca datori. Avem restante de plata la mantale 875 milioane lei, iar la camasi 1,147 miliarde lei&#8221, ne-a declarat Gheorghe Savu, director general la Directia Silvica. Iarna se apropie cu pasi repezi, insa sperantele salariatilor ca vor primi uniforme de sezon par mai mult iluzii desarte. Optimist, directorul Savu afirma ca va incerca, pana la sfarsitul anului, sa achizitioneze macar pantofi si bocanci pentru cei 600 de angajati ai institutiei. Nu de alta, dar silvicultorii risca sa mearga la serviciu desculti, pentru ca pantofii din comert nu corespund &#8222standardelor” cerute prin legislatia actuala. Cat despre sosete, cravate, fulare, scurte de iarna, genti, curele si palarii nici prin gand sa nu le treaca angajatilor. Chiar daca, doar o data la patru ani, ei au parte de o geanta, ce-i drept din piele. Probabil ca va trebui sa mai treaca inca pe atatia ani ca silvicultorii sa poata beneficia de o geanta noua. Situatia lor este de-a dreptul jenanta in conditiile in care, anul trecut, Regia Nationala a Padurilor (RNP) a achizitionat patru costume de gala, a cate 28 milioane lei fiecare, pentru conducerea Directiei Silvice Bacau. Mai mult, RNP a platit nu mai putin de 6 milioane lei pentru o cravata si doua milioane lei pentru un banal ac de cravata. „Un costum de gala a fost pentru precedesorul meu, unul

pentru directorul tehnic, unul pentru vanatoare, iar cel de-al patrulea apare ca a fost luat de institutie, dar, nu stiu cum, nu a ajuns aici. Mai mult nu comentez&#8221, a precizat Savu.

Scris de Carmen SERBAN

Desi au gratuitate pe toate tipurile de autobuz / Pensionari umiliti in autobuzele AOTPP

    Tot mai multi pensionari din Bacau reclama faptul ca nu li se permite sa calatoreasca cu autobuzele apartinand AOTPP. Casieritele si conducatorii auto ii umilesc in fata celorlalti calatori, dandu-i jos din autobuze. Se incalca astfel o intelegere intrre Primarie si reprezentantii AOTPP.

    Unul dintre primii care s-au simtit umiliti a fost Victor Stratulat, pensionar din Bacau. &#8222Nici nu va imaginati prin ce cosmar am, trecut cand casierita de pe autobuzul 31 BC ANG, cu inscriptia AOTPP pe el, m-a dat jos din autobuz. Am intrat in pamant de rusine. Eu am citit in presa, ca de altfel si ceilalti pensionari, ca Primaria a decis ca putem calatori gratuit cu mijloacele de transport public. Oare cei de la Asociatia Operatorilor de Transport Public Privat n-au aflat de acest lucru?&#8221, se intreaba pensionarul. El nu este singurul aflat

    in aceasta postura, la redactia DESTEPTARII apeland tot mai multi pensionari. Iar ieri, un alt batran a patit-o, si tot de pe un autobuz ANG, semn ca nu mai este vorba despre o necunoastere a masurii luate, ci despre reavointa. Liviu Alexandrescu, administratorul SC ANGES TRANS SRL Bacau, spune ca, intr-adevar, la inceput n-a fost de acord cu aceasta masura pentru ca nu primeste subventii de la stat. „Dupa ce am discutat insa cu reprezentantii Primariei, am inteles sa respectam si noi aceasta dispozitie. Le-am comunicat tuturor casieritelor acest lucru. Cea de astazi (ieri, n.n.) venise doar de doua zile din concediu si nu stia. Nu se va mai repeta acest lucru&#8221, spune Liviu Alexandrescu. Ionut Tomescu, purtator de cuvant in cadrul Primariei, crede ca este vorba despre un viciu de comunicare. „Si noi am primit asemenea sesizari. In urma unor discutii purtate intre Primarie si reprezentantii AOTPP, s-a stabilit ca de la 1 septembrie pensionarii sa circule gratuit pe toate mijloacele de transport public din Bacau, aici intrand si AOTPP. Se pare ca la mijloc este vorba despre o neintelegere. Nu li s-a adus la cunostinta tuturor angajatilor aceasta masura. Vom discuta din nou cu cei de la AOTPP&#8221, ne-a declarat purtatorul de cuvant al Primariei, Ionut Tomescu. Realitatea pare sa fie insa cu totul alta. In goana lor nebuna dupa castiguri cat mai mari, patronii impun o anumita „disciplina&#8221 in randul angajatilor. Soferii alearga in disperare, ignorandu-si chiar colegii de asociatie, iar taxatoarele incearca prin toate mijloacele sa adune cat mai multi bani pentru le „iesi&#8221 si lor ziua de munca. Din acest motiv, sar peste cal si umilesc calatorii, si putem paria ca, in ciuda faptului ca reprezentantii AOTPP ne-au dat asigurari ca astfel de situatii nu se vor mai repeta, vor mai exista reclamatii de acest gen din partea pensionarilor.

    Scris de Dan MINDIRIGIU

    Crima sadica la Solont \ Si-a hacuit mama cu o secure

      Vasile Rotaru, in varsta de 24 de ani, din Pirjol, si-a hacuit mama vitrega cu o secure. Dupa ce a lovit-o in cap pe Maria Guranda (48 de ani), Silica i-a sectionat gatul si bratele de la coate. Pentru ca a fost surprins la &#8222lucru&#8221 de o vecina, tanarul a disparut din zona. El este cautat atat de politistii din localitate cat si de cei din Bacau si Moinesti.

      Intre Maria Guranda, din satul Sarata, comuna Solont si fiul ei vitreg Vasile Rotaru nu a existat niciodata armonie. Tanarul refuza sa o ajute la treaba, iar de cate ori venea in vizita, nu pleca cu mana goala. &#8222Fura de prin casa, iar tanti Maria se certa mereu cu el, ne spune Cecilia Romete, una dintre vecine. Cei doi nu prea se intelegeau&#8221. Vasile a prins o ura atat de mare pentru mama vitrega, incat nu se ferea sa o ameninte pe fata cu moartea. &#8221Isi facuse un cutit dintr-un tais de coasa si ii spunea Mariei ca va avea grija sa-i scoata carnea de pe oase. Zilele trecute, Silica umbla prin sat cu o secure sub brat si spunea ca e numai buna de crapat capul&#8221, ne-a spus Marcel I., una dintre rude. Marti seara, in gospodaria familiei Guranda a izbucnit o cearta mare, care nu a lasat vecinii indiferenti. &#8222Pe la ora 18.00 am auzit scandalul in curte la tanti Maria, isi aminteste vecina Cecilia Romete. Apoi, dintr-o data s-a facut liniste. Mi-am luat fetita in brate si m-am dus sa vad ce se intampla. Cand am deschis poarta mica, am vazut-o pe tanti Maria sub nuc, intr-o balta de sange. Apoi l-am vazut pe Silica, in timp ce lega portile mari cu lantul. Inca avea securea in mana. Mi-a zis: . M-am intors acasa si am anuntat politia&#8221.

      &#8222A vrut sa o transeze pe soacra-mea”

      Vecina a dat si alarma in sat. Totodata a luat legatura cu rudele Mariei Guranda. &#8222Am gasit-o pe mama sub nuc, declara Isidor Ioja, ginerele victimei. Era cu fata in sus, naclaita de sange. Avea o lovitura orizontala pe frunte. Gatul era taiat aproape in intregime. Se mai tinea doar intr-o bucata de piele. Si mana dreapta era taiata de la cot. Am gasit-o la jumatate de metru de cadavru. La fel si mana stanga, numai ca aceasta nu fusese despartita de trunchi. Nu stiu ce a avut de gand Silica. Probabil a vrut sa o transeze pe soacra-mea si sa o arunce. Dumnezeu stie ce a fost in mintea lui&#8221. Se pare ca dupa ce a dat ochii cu vecina, Vasile Rotaru s-a gandit ca e mai bine sa dispara din zona. Pana ieri inca nu a fost gasit de politistii de la Investigatii Criminale din Bacau si Moinesti. Daca i se va da de urma si medicii vor ajunge la concluzia ca a avut discernamant in momentul comiterii oribilei crime, Silica va petrece multi ani dupa gratii.

      Scris de Lili ADOCHITEI

      „Romani, nu mai dati un leu pentru ajutoare, ca nu ajung la sinistrati!” \ Protest in fata Prefecturii

        Peste 30 de locuitori ai comunei Helegiu au protestat ieri dimineata in fata Prefecturii. Ei sperau sa fie primiti de prefectul Gabriel Berca, dar acesta a trecut pe langa ei ca acceleratul. Oamenii contesta evaluarea facuta de comisia locala dupa la inundatiile din iulie. In cele din urma, cererea lor a fost inregistrata.

        Ieri dimineata, peste 30 de locuitori ai comunei Helegiu s-au postat in fata Prefecturii incercand sa protesteze impotriva felului in care s-a intocmit procesul verbal de distribuire a ajutoarelor familiilor care au avut de suferit de pe urma inundatiilor din luna iulie. Au dorit sa ajunga la prefectul Gabriel Berca pentru a depune un memoriu si pentru a-i demonstra ca evaluarea nu este reala. N-au fost primiti, iar peste cateva clipe Gabriel Berca a iesit din Prefectura spunandu-le celor care il asteptau ca are treaba. Gardienii si-au intrat apoi in rol si i-au indemnat pe protestari sa dispara din fata Prefecturii si sa-si aleaga alt loc pentru a-si exprima nemultumirile. &#8222Noi nu-i cunoastem pe cei din Prefectura, dar vreo doua persoane ne-au spus sa plecam si sa nu mai facem scandal, ca o sa vina presa sau televiziunea. De-abia atunci ne-am gandit si noi la ziar. In cele din urma cererea noastra a fost luata de doamna Angela Bogea si inregistrata&#8221, spun protestatarii. &#8222Ajutoarele s-au dat preferential si pe criterii politice, multi dintre cei care au avut casele afectate n-au primit nici macar o scandura, cei care aveau deja case de locuit au primit totusi materiale de constructii”. Oamenii contesta procesul verbal intocmit de o comisie din care a facut parte si viceprimarul comunei, Constantin Coman. Primarul comunei Helegiu, Mihaela Badic, spune ca in parte oamenii au dreptate. &#8222Desi multi dintre ei sunt subiectivi, in mare parte au si dreptate. Ajutoarele sosite de la Guvern n-au fost conditionate si de faptul ca la precedentele inundatii unii au mai primit ajutoare. Este adevarat, s-au primit ajutoare de la PNL pe care trebuia sa le distribuim anumitor oameni, dar acest lucru n-are nici o legatura cu ajutoarele, in general. Eu n-am facut parte din comisia de evaluare si n-am cunostinte de specialitate necesare. Am incercat sa multumim pe toata lumea, dar din cate se vede, n-am reusit&#8221, ne-a declarat Mihaela Badic. Cei aflati in fata Prefecturii au si un mesaj pentru toti romanii din tara, &#8222sa nu mai trimiteti nici un ban, pentru ca nici un leu nu ajunge la noi&#8221, spun ei. Urmeaza ca o comisie din partea Prefecturii sa se deplaseze la Helegiu pentru a stabili in ce masura se adeveresc sesizarile celor nemultumiti. &#8222S-a sistat impartirea ajutoarelor pentru ca exista o contestatie inregistrata. Din noua comisie de evaluare va face parte si un reprezentant al protestatarilor. Ei au fost de acord cu aceasta solutie. Neaparat maine (astazi, n.r.) sau poimaine aceasta comisie se va deplasa la Helegiu, pentru ca nu putem sta cu materialele neimpartite”, ne-a declarat Angela Bogea.

        Scris de Dan MINDIRIGIU

        Lege contra lege/Avocatul Taranu, tinut in brate de Barou si PNA

          Desi era cercetat in trei dosare de PNA, avocatul Anghel Taranu nu a fost suspendat de Baroul Bacau care a considerat ca &#8222nu este cazul”. Avocatul bacauan l-a acuzat pe Gheorghe Milea de calomnie. Intr-unul din dosare, Sectia de Combatere a Coruptiei din PNA a dispus NUP, contrazicand solutia Serviciului Teritorial Bacau din cadrul PNA.

          Omul de afaceri Gheorghe Milea, din orasul Darmanesti, a sesizat si el Baroul Bacau, dupa ce o facuse si Dumitru Stativa, in legatura cu unele aspecte referitoare la activitatea avocatul Anghel Taranu. Gheorghe Milea a aratat in plangerea respectiva ca avocatul Taranu i-a refuzat achitarea contravalorii unor produse de tamplarie termopan in suma de 495.943.031 lei si produse din fier forjat de 140.131.796 lei, fapt ce l-a determinat sa se adreseze Parchetului Curtii de Apel Bacau, plangerea aflandu-se pe rolul Judecatoriei Bacau. De asemenea, a mai fost formulata o plangere penala la PNA, pentru ca avocatul Taranu nu a respectat un contract de asistenta juridica cu o firma din Germania si si-ar fi insusit ilegal suma de 30.000 euro, suma ce ar fi trebuit restituita lui Gheorghe Milea, in calitate de imputernicit al firmei respective. Sesizarea facuta de omul de afaceri Gheorghe Milea catre Baroul Bacau contine si adresa PNA, Sectia de Combatere a Coruptiei, prin care i se comunica faptul ca, prin rezolutia Parchetului National Anticoruptie – Serviciul Teritorial Bacau, s-a inceput urmarirea penala fata de Anghel Taranu, pentru savarsirea infractiunii de trafic de influenta, cercetarile fiind continuate de PNA – Sectia de Combatere a Coruptiei.

          Legea 51/1995

          n-a ajuns la Bacau

          Solicitarea facuta catre Baroul de Avocati Bacau pentru a se lua masuri impotriva avocatului Anghel Taranu a ramas fara nici un rezultat. Conform Legii 51/1995, pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat si prin art. 50 din Statutul profesiei de avocat, adoptat in sedinta din 25 septembrie 2004 a Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, daca un avocat este cercetat penal el trebuie suspendat din profesie pana la finalizarea cercetarilor. Ignorand aceste prevederi, Baroul Bacau a decis ca avocatul Anghel Taranu nu se face vinovat de savarsirea infractiunii de trafic de influenta si i-a permis sa-si desfasoare in continuare activitatea. Beneficiind de clementa Baroului Bacau, Anghel Taranu nu numai ca si-a continuat activitatea, dar l-a acuzat de calomnie pe Gheorghe Milea pentru atingerea reputatiei de avocat. Plangerea avocatului Taranu a ajuns insa pe masa Serviciului de Investigare a Fraudelor, din cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului Bacau, desi calomnia este una si frauda alta! Si totusi, acest Serviciu a inceput ancheta si a solicitat informatii de la PNA – Sectia de Combatere a Coruptiei in ceea ce priveste stadiul cercetarilor din dosar. Raspunsul primit de IPJ Bacau este diferit fata de cel trimis de PNA lui Gheorghe Milea si Dumitru Stativa. Intr-o adresa semnata de Procurorul sef sectie, Vasile Draghici, se mentioneaza ca &#8222in cauza nu s-a dispus inceperea urmaririi penale”. Culmea e ca, pentru ca raspunsul intarzia, cei doi bacauani formulasera la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti plangere pentru tergiversarea cercetarilor. Gheorghe Milea si Dumitru Stativa au inaintat Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Consiliului Superior al Magistraturii si Ministerului Justitiei o plangere penala impotriva procurorului Vasile Draghici pentru a se afla care au fost motivele ce au stat la baza solutiei de neincepere a urmaririi penale date de procurorul sef Sectie PNA, care contrazice flagrant rezolutia de incepere a urmaririi penale ce n-a fost infirmata sau desfiintata niciodata. &#8222Urmare a petitiei dumneavoastra, va comunicam ca la data de 28.10.2004, prin rezolutia PNA – Serviciul Teritorial Bacau…s-a inceput urmarirea penala fata de Taranu Anghel, pentru savarsirea infractiunii prevazute si pedepsite de art. 257, cu aplicare art. 33, lit. a din CP. Cercetarile sunt continuate de PNA – Sectia de Combatere a Coruptiei”. Cine a infirmat sau desfiintat aceasta rezolutie?

          &#8222Chestiuni contradictorii in cazul Taranu”

          Decanul Baroului Bacau condus de avocatul Aurelian Ionescu a declarat ca s-au reunit cei 11 membri ai Consiliului (singura autoritate care poate decide in lumea avocatilor) si au decis sa nu-l suspende pe Anghel Taranu. De ce? &#8222Potrivit statutului nostru, Consiliul poate decide suspendarea in aceste situatii, nu este o masura obligatorie. La noi se pune in discutie o eventuala suspendare daca este pusa in miscare actiunea penala. Or, in cazul avocatului Taranu este vorba doar de faza de cercetare penala. Pe de alta parte, unele chestiuni sunt contradictorii: exista plangeri impotriva lui Anghel Taranu, insa acolo se cere sa-l suspendam si atat”, a explicat Aurelian Ionescu pozitia sa si a colegilor sai. Tradand o discreta nemultumire fata de mersul Justitiei, decanul Baroului bacauan a mai spus ca situatia ar fi fost clarificata mai demult daca anumite institutii ale statului (foarte probabil este vorba de PNA, n.n.) ar fi grabit finalizarea cercetarilor si ar fi trimis, daca era cazul, actul de acuzare in instanta. &#8222Nu-l tinem in brate pe Taranu. Daca faptele penale se confirma, atunci vom lua toate masurile permise de statut si de lege”, a incheiat Aurelian Ionescu.

          In cercetare sau pe rolul altor instante mai sunt si alte cauze ce il privesc pe avocatul Anghel Taranu. Asupra lor vom reveni in editiile urmatoare. Scris de Dan MINDIRIGIU/Nelu BROSTEANU

          Directori albi, directori negri

            Noul an scolar si-a deschis portile. Cu unele poticneli, deloc putine. Paradoxal, insa, acolo unde vitregiile naturii au muscat nemilos, punand la grea incercare slabiciunile firii umane, poticnelile au fost mai putine, mobilizarea a fost eroica iar rezultatele au intrecut asteptarile, multi dintre directorii de scoli propunandu-si numele pe lista oamenilor sfintitori de locuri. Ar fi de ajuns sa-l amintim aici pe directorul Petru Bratasanu, coordonatorul scolilor din comuna Urechesti, transformat in sef de santier, care a lucrat azi lumina”, timp de aproape patru saptamani, cot la cort cu echipele de meseriasi, pentru refacerea la timp a scolii devastate de nemiloasele puhoaie. Iar luni, 12 septembrie, Scoala cu clase I-VIII din Urechesti arata de parca ar fi fost atinsa de bagheta fermecata a unei zane bune, din poveste. Sau pe directorul Robert Laic, de la Scoala nr.7 Comanesti, evidentiat cu intregul sau colectiv de cadre didactice pentru noua haina de sarbatoare a unei scoli care, cu numai doua saptamani in urma, inca mai arata si duhnea a grajd, dupa stramutarea sinistratilor pusi pe distrugerea locului oferit pentru cazare temporara. Sau pe directoarea Elena Candit, de la Scoala nr.4 Comanesti, scoala greu incercata de apele dezlantuite, care a coordonat scoaterea straturilor groase de mal din toate salile de clasa de la parter, apoi lucrarile de refacere a sapelor, si a parchetului, inlocuirea usilor si a ferestrelor distruse de suvoaie, invoind in tot acest timp, de la serviciul non-stop, doar pe invatatoarea plecata cu elevii sinistrati din cartierul Supani, intr-o tabara gratuita din judetul Botosani. Sau pe directoarea Dorina Ciobotaru, de la Scoala Preluci-Agas, care nu-si mai putea ascunde luni bucuria ca darzenia de neclintit si eforturile consatenilor (printre care toate cadrele didactice din scoala) au facut posibila inceperea noului an scolar in conditii care, pana nu demult, pareau de domeniul imposibilului. Si ar mai fi de adaugat aici inca vreo 10-15 directori, care nu numai ca nu s-au dat batuti in fata greutatilor deosebite, dar s-au mobilizat exemplar, mobilizandu-i astfel si pe altii si transformand, impreuna, imposibilul in posibil. Din pacate, insa, exista si o lista neagra a directorilor de scoli. Si i-am cita aici pe directorii ai caror scoli n-au fost puse la incercare in aceasta vara atat de capricioasa, dar care, feriti de necazuri, au pricinuit necazuri altora, prin lentoarea gandirii si a actiunii. Directori de scoli care n-au putut sa puna toate manualele pe bancile elevilor, in prima zi de scoala, nu pentru ca editurile ar fi intarziat livrarile, ci pentru ca ei, directorii, s-au lasat de mai multe ori invitati la Inspectoratul Scolar, ca sa-si ridice manualele comandate, care asteptau de mai multe zile in rafturi, supraaglomerand magazia de manuale. E drept, sunt numai 16 unitati scolare din judet in aceasta jenanta situatie, dar directorii aflati in culpa nu au nici o scuza pentru condamnabila lor lipsa de reactie la stimulii primiti, cu insistenta, de la Inspectoratul Scolar. Un bun prilej de reflectie pentru conducerea Inspectoratului Scolar Judetean, acum, cand vor fi cantarite calitatile manageriale ale fiecarui director scolar din judet. Pentru ca, nu-i asa, noua calitate tot de la cap incepe.Scris de Stefan OLTEANU

            Cu rafturile si magaziile goale/Farmaciile si spitalele, la un pas de colaps

              Producatorii si distribuitorii de medicamente anuntau ca sisteaza chiar de pe 13 septembrie livrarile la nivel national catre farmacii si spitale din cauza ca Ministerul Sanatatii le-a impus scaderea cotei adaosului comercial si nu si-a tinut promisiunea ca va plati farmaciilor arieratele. Farmacistii se tem ca li se golesc rafturile, iar spitalele se bazeaza pe stocul de medicamente.

              Ieri, distribuitorii nu si-au pus in practica amenintarea si au mai dat un ragaz de cateva zile ministerului. In schimb, in multe farmacii bacauane medicamentele au ajuns scumpite. &#8222Ieri si azi am primit medicamente cu pretul marit cu noua la suta, ne-a declarat Gheorghe Danila, proprietarul unei farmacii. Cu toate astea noi nu vom face greva. Farmacistii nu au facut niciodata greva. Actualul ministru al sanatatii vrea sa ne oblige sa scadem adaosul comercial. Eu, care subventionez statul din &#821691 tot asteptand sa-mi deconteze retetele compensate eliberate, cum sa supravietuiesc? Voi fi nevoit sa scad salariile angajatilor”. Noi nu vom inchide usa in nasul pacientilor, este pozitia unanima a farmacistilor bacauani. Ei asteapta totusi vesti si indicatii de la Bucuresti, unde au plecat reprezentantii Colegiului Farmacistilor.

              Rafturile din farmacii si spitale s-ar putea goli

              &#8222O greva a farmacistilor ar fi ceva nemaintalnit, ne-a declarat Florina Buzdugan, medic sef al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate. Nu este posibil sa refuze onorarea retetelor daca au contract cu noi si plafon. Nu exista in contractul semnat intre CJAS si farmacii nici o clauza referitoare la greva”. Chiar daca farmacistii nu vor pune lacatul pe usa, este posibil ca greva furnizorilor de medicamente sa goleasca rafturile. &#8222Deja am probleme cu aprovizionarea din cauza restantelor pe care Casa le are fata de mine la decontarea retetelor. O sincopa in aprovizionare m-ar pune in dificultate, mai ales la medicamentele pentru bolile cronice”, ne-a declarat o farmacista.

              Daca furnizorii de medicamente ar sista livrarea de produse, Spitalul Judetean de Urgenta Bacau ar putea asigura tratament pacientilor internati pentru maximum o saptamana. &#8222De la farmacia spitalului mi s-a confirmat ca stocul de medicamente existent ajunge doar pe o saptamana, ne-a declarat Natalia Jicmon, directorul de ingrijiri al spitalului. Probleme mai mari ar fi la stocul de antibiotice, in special la ampicilina injectabila, dar pentru acest medicament sunt deocamdata inlocuitori”. Datoriile istorice pe care Spitalul Judetean le are fata de furnizorii de medicamente se ridica la 3,7 miliarde de lei vechi, bani aferenti lunii decembrie 2004. Celelelate datorii sunt in graficul de achitare prevazut in contractele incheiate cu furnizorii, dupa cum ne-a mai spus directorul Jicmon. Nu se stie insa care va fi reactia furnizorilor de medicamente fata de spitalele care in prezent nu inregistreaza datorii neachitate la termen.Scris de Doina MINCU/Roxana NEAGU

              Esecul cu Dinamo a aratat de ce FCM Bacau nu poate face spectacol decat la propria poarta/O infrangere care spune multe

              Acest 0-6 incasat de FCM Bacau pe terenul lui Dinamo este un rezultat care darama un mit si consolideaza o teorie. Mitul se refera la posibilitatea Bacaului de a juca un fotbal de atac, spectaculos. Teoria indica predilectia FCM-ului pentru un fotbal pragmatic, cu spatii inchise si sarcini tactice precise. „Asa am luat puncte multe pana acum: mizand pe un joc cat mai exact&#8221, a subliniat Cristi Popovici. Antrenorul „galben-albastrilor&#8221 a explicat si motivul pentru care a schimbat registrul in partida cu Dinamo, apeland la o linie cu patru fundasi. „Eu eram convins de potentialul echipei pentru ca imi cunosc foarte bine lotul. Stiam ce diferenta este intre noi si Dinamo. Mi-am zis insa ca, parcurgand un moment bun, merita sa incercam sa jucam mai ofensiv &#8221, a spus Popovici. „Personal, nu mi-am facut iluzii, insa acum cred ca s-a convins toata lumea, inclusiv jucatorii, ca exista niste limite. Ori, pentru a obtine in continuare rezultate, e obligatoriu sa nu ne hazardam in atac, lasand spatii mari in aparare. Daca ne expunem, riscam enorm. Trebuie sa jucam cat mai strans, cu sarcini stricte&#8221, a concluzionat tehnicianul bacauan. Limitele de care amintea Popovici s-au vazut in mai multe planuri, dar in special la capitolul viteza: de deplasare si de executie. Gratie unor jucatori iuti, tehnici si combinativi precum Grigorie, Petre, Niculescu sau Zicu, Dinamo a impregnat un ritm net superior celui in care poate evolua FCM Bacau. Pornind de la aceasta observatie, o alta abordare tactica a meciului din Stefan cel Mare ar fi limitat probabil proportiile scorului, dar nu ar fi putut schimba in nici un caz castigatorul.

              Prin urmare, e clar ca infrangerea de duminica a aratat ce fotbal se potriveste mai bine Bacaului. Si a redimensionat ambitiile, aducandu-le mult mai aproape de valoarea lotului „galben-albastru&#8221. Ramane de vazut acum in ce masura acest esec a lasat urme si in plan psihic. Jucatorii trebuie sa inteleaga ca, la urma-urmei, un meci pierdut in Stefan cel Mare intra in calculele unui campionat in care Bacaul si-a propus o clasare linistita. Urmeaza insa doua partide pe teren propriu, cu Poli Iasi si Farul, in care pasi gresiti nu figureaza in caietul de sarcini. „Daca batem Iasiul si Farul, sunt sigur ca nu vom avea probleme cu retrogradarea&#8221. Declaratia lui Popovici spune totul.Scris de Dan SION

              Cota unica – un fiasco in judetul Bacau/Scade numarul salariatilor

              Cota unica de impozitare trebuia, in viziunea celor care au implementat-o, sa scoata locurile de munca din &#8222partea intunecata” a economiei astfel incat patronii sa angajeze salariatii pe baze legale, in speta, prin contract de munca. Din pacate, cifrele contrazic dur proiectele guvernamentale. In loc sa creasca, numarul contractelor de munca a scazut. De crescut a crescut, insa, numarul contractelor de munca reziliate.Conform cifrelor furnizate de Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM) Bacau , pe primele opt luni ale acestui an s-au incheiat 30.864 contracte de munca noi, cu circa 3.000 mai putine fata de perioada similara a anului trecut, cand au fost inregistrate 33.888. In acelasi timp, anul acesta au fost reziliate 31.791 contracte, fata de 28.823, in 2004. Per ansamblu, este o scadere de 6.000 de contracte de munca.

              Desi luna ianuarie a inceput spectaculos in sensul ca angajatorii au incheiat mai multe contracte decat in ianuarie 2004, din luna februarie situatia s-a inversat si, luna de luna, cifrele sunt mai mici decat in lunile din 2004. La fel s-a intamplat si in privinta contractelor reziliate.

              Poata ca cifrele in sine nu par spectaculoase, insa dramatic este faptul ca se mentine tendinta de scadere a numarului de salariati angajati pe baza de contract de munca. Nici macar in lunile de vara, cand este varful angajarilor sezoniere, nu se manifesta o schimbare semnificativa. Doar numarul contractelor reziliate a scazut fata de anul trecut in luna iulie, insa in iunie si august anul acesta cifrele sunt mai mari fata de anul trecut.

              Gheorghe Huluta, liderul bacauan al CNSLR Fratia, considera ca o mare parte din vina o reprezinta faptul ca, prin aplicarea cotei unice nu a crescut venitul majoritatii salariatilor, angajati cel mai adesea, pe salariul minim. &#8222Ei s-au vazut nevoiti sa caute alte solutii, inclusiv sa plece in strainatate. Se trag unii pe altii afara” – crede Huluta. Cat despre munca la negru, aceasta va continua sa existe. &#8222Munca la negru nu poate fi eliminata, poate fi doar diminuata, lucru care nu s-a intamplat”.

              &#8222Acesta este efectul pervers al cotei unice” – considera presedintele Consiliului Judetean Bacau, Dragos Benea. &#8222Este inca un deserviciu adus de cota unica de impozitare pe langa deficitul bugetar la nivelul judetului”.

              La nivel bugetar, situatia este extrem de complicata. Conform datelor oferite de Trezorerie, primele sase luni s-au incheiat pe total bugete cu un excedent de numai 971 de miliarde, adica mai putin decat excedentul mediu lunar al anului trecut. Veniturile bugetului de stat au scazut in termeni reali cu 30 de procente in primele cinci luni desi cheltuielile au crescut cu numai cinci procente.Scris de Razvan BIBIRE/Carmen SERBAN

              Seful de la Pasapoarte a avut o presimtire/Povestea unei tragedii

                In ziua de 9 septembrie, chiar de Sfanta Marie Mica, familia sefului de la Pasapoarte Ioan Matei a fost implicata intr-un teribil accident de circulatie. Politistul si sotia acestuia, Angela Matei, au scapat cu viata. Nu si fetita lor, Emma. Parintii nu au nici cea mai mica indoiala ca medicii bacauani au facut totul sa le salveze copilul, grav ranit. Pentru ca viata merge inainte, indiferent de incercari, sotii Matei isi propun ca, dupa insanatosire, sa mai faca un copil.

                Comisarul sef Ioan Matei se afla intr-un carucior. In ochii lui albastri s-a lasat linistea. Si resemnarea. Bratul stang este dezgolit. O rana teribila se iteste deasupra cotului. Politistul incearca sa zambeasca. In coltul buzelor infloreste un mugur de suras. Dar moare in cateva clipe. Pe patul celalalt, Angela Matei, este prinsa in capcana pansamentelor. Femeia nu se poate misca, decat de la mijloc in sus. In momentul in care o asistenta ii aseaza perna, un fata ii apare un rictus de durere. Dar are puterea sa zambeasca, sa alunge stanjeneala care s-a instalat pe nesimtite in salon. &#8222Eu nu prea am vrut sa plec la tara in acea zi, isi aminteste comisarul sef Ioan Matei. Parca ceva imi spunea sa raman in Bacau. Dar sotia mea era hotarata sa ajunga la Beresti-Bistrita. Si fetita mea. Si nu aveam cum sa le las singure”. Familia Matei a plecat din Bacau putin peste ora 16.00. Cu autoturismul TICO si nu cu Volkswagen-ul, cealalta masina. &#8222O portiune de drum din localitatea Climesti este destul de dificila si de aceea am mers cu TICO”, explica Matei. Atunci cand a semnalizat ca vireaza pe drumul comunal, familia Matei nu a vazut nici o masina in spate. &#8222Volanul era rasucit spre stanga, cand am fost loviti din spate. Atunci masina s-a rasturnat. Probabil daca rotile nu erau rasucite, atutoturismul era impins inainte, fara sa se rastoarne. In momentul impactului eram foarte nedumerit. Stiam ca am fost loviti, dar nu stiam unde! In fata,.. in spate! Masina a mers mai mult de zece metri pe cupola. Nu stiam ce se intamplase cu sotia si fetita mea. Simteam doar bratul stang frecandu-se pe asfalt. Apoi am ajuns in sant”. Coliziunea dintre cele doua masini a facut ca una din portierele de la TICO sa se deschida. &#8222Intai a fost aruncata Emma din autovehicul. Fetita mea se afla in bratele sotiei. Dupa cate am inteles, Emma a fost gasita pe marginea santului. Apoi a fost aruncata din masina si sotia mea. Pe mine m-a ajutat chiar soferul care m-a accidentat. Asta a fost!”, mai spune comisarul sef.

                Ghimpele indoielii

                nu are loc in sufletul sotilor Matei

                Sotii Matei suporta greu amintirile legate de teribilul accident. Ochii noptatici ai Angelei sunt numai durere. Femeia insa nu izbucneste. Cele cateva clipe de tacere o ajuta sa depaseasca momentul dificil. Resemnarea se cuibareste pe fata palida a mamei, care incearca sa fie puternica si demna. &#8222Asa a fost voia lui Dumnezeu, spune ca pentru sine Angela Matei. Se spune ca la aceasta varsta copiii ajung ingerasi. Stiu ca Emma este ingeras! Probabil ca Dumnezeu a vrut sa ne dea o lectie. Nu a fost usor sa crestem copilul pana la doi ani si sapte luni. Rudele mele sunt departe, ale sotului la fel. Singuri ne-am chinuit cu Emma. O ruda mi-a spus, la un moment dat, sa mai fac un copil. I-am raspuns ca nu mai vreau, pentru ca unul singur este de ajuns. Poate ca Dumnezeu ne-a pedepsit ca am gandit asa”. Doar trupul tintuit in pat al Angelei se afla acum in salonul de spital. Gandurile ei sunt insa departe. &#8222Emma a fost un copil exceptional, continua mama, dupa o scurta pauza. Ajunsese la o varsta cand ne intelegeam cu ea. Incepuse sa comunice, mergea bine….nu mai purta pampersi si spunea niste cuvinte, care ne lasa fara grai. Cand eram mai necajita, se lipea de mine si ma dragalea. Orice grija sau suparare disparea atunci, ca prin farmec. Intr-o seara, inainte de culcare, am invelit-o cu o pilota pufoasa. Am intrebat-o daca ii este bine. Stiti ce mi-a raspuns? &laquoE super mami!&raquo. Cand sotul meu era indispus, ii spunea &#8222botosul”….. La doi ani si sapte luni!” Imaginea fetitei dragalase si isteata foc ii scoate pe parinti din letargie. Ioan si Angela au inceput sa depene, pe rand, amintiri de exceptie, scoase din sipetul sufletului. Cateva minute, cei doi zambesc mandri si se bucura de sotiile copilului lor. Ca si cum acesta ar fi lipsit doar cateva clipe de langa ei. Apoi isi dau seama unde sunt. Se lasa iarasi tacerea grea in rezerva de spital. &#8222Nu am nici cea mai mica indoiala ca medicii si-au facut datoria. Ca au facut tot ce le-a stat in putinta sa-mi salveze copilul”, spune hotarat Ioan Matei. &#8222M-am chinuit sa am acest copil. Dar am primit o lectie. Dupa ce voi iesi din spital, ma voi gandi serios sa mai fac unul. Trebuie sa mai fac unul. Viata fara copii nu are sens”, sopteste trista la randul sau Angela Matei.

                Emma Matei va fi inmormantata exact la o saptamana de la producerea accidentului. Maine la ora 9.00, ramasitele pamantesti ale fetitei vor fi depuse la capela bisericii Sf. Gheorghe si la ora 10.00 micuta va fi inhumata in Cimitirul Sarata. Slujba de inmormantare va fi oficiata de PS Ioachim Bacauanul si de alti patru preoti. Scris de Lili ADOCHITEI

                De frica traficantilor /Politistii sunt cu ochii pe bursieri

                  Pana la 1 octombrie, elevii din strainatate veniti la studii trebuie sa-si legifereze sederea in judetul Bacau. Moldovenii se bucura de nenumarate facilitati, in comparatie cu bursierii de alta etnie. Anul trecut, doi liceeni din Moldova au fost arestati pentru trafic cu cannabis.

                  Doar doua saptamani au la dispozitie elevii straini veniti la studii in judetul Bacau sa intre in legalitate. In caz contrar, ei risca sa plateasca amenzi usturatoare si chiar sa fie trimisi acasa. &#8222Elevii straini care au mai studiat in Romania stiu ce au de facut, precizeaza subcomisarul Dumitru Tambris, seful Biroului Judetean pentru Straini Bacau. Normal, ei ar fi trebuit sa-si vizeze permisul de sedere, inca de la inceputul lui septembrie. Insa beneficiaza de clementa pana la 1 octombrie. Speram ca si proaspetii bursieri sa faca in termenul cel mai scurt demersurile pentru legalizarea sederii lor in judetul Bacau. Daca in cele doua saptamani elevii de peste hotare nu-si vor reglementa situatia, vom aplica legea.” Una din cerintele principale este ca bursierii straini sa fie luati in evidenta la nivel central (Ministerul Educatiei si Cercetarii). Apoi se impune ca ei sa intre in legalitate cu permisul de sedere. Pentru obtinerea acestui document (sau prelungirea celui vechi), cursantii trebuie sa completeze o adeverinta tip din care sa rezulte ca au aprobare de la MEC pentru efectuarea de studii in judetul Bacau. Mai este necesara o adeverinta medicala care sa certifice ca elevul respectiv nu sufera de boli ce pot sa puna in pericol sanatatea publica, o copie dupa pasaport si doua fotografii tip pasaport. &#8222Permisele sunt gratuite pentru elevii de origine etnica romana. In aceasta categorie se incadreaza mai ales cursantii moldoveni. Acesti bursierii nu platesc nici taxa consulara de 60 de dolari. Elevii straini care isi platesc taxele de scolarizare, trebuie sa suporte si contravaloarea permisului de sedere, care este de 400 lei noi, sa achite taxa consulara si sa faca dovada ca dispun de 250 de euro pe luna pentru intretinere”, a mai spus subcomisarul Dumitru Tambris. In ultima situatie se afla cei 18 fotbalisti din China, dar si ucrainienii care studiaza in Bacau.

                  Amenda de 20

                  de milioane pentru directorii distrati

                  In anul de invatamant 2004 -2005, in evidentele Biroului Judetean pentru Straini Bacau s-au aflat 350 de cursanti straini ( 100 de studenti si 250 de elevi). Anul acesta, politistii se asteapta la o cifra de scolarizare asemanatoare. &#8222De maine (astazi n.a.) colegii mei vor merge la fiecare unitate de invatamant, pentru a verifica daca exista sau nu bursieri. Indatorirea directorilor de scoala este sa puna la dispozitia politistilor lista cu elevii straini, daca este cazul. Sederea ilegala poate fi facilitatata voluntar sau involuntar. Sunt scoli care au doi-trei elevi straini, motiv pentru care conducerea unitatilor respective nu stie cum sa procedeze. Chiar si in aceasta situatie, nimeni nu este absolvit de vina, amenda care se aplica fiind de 20 milioane de lei”. Pentru ca sa nu fie perturbat programul de invatamant, politistii de la Biroul de Straini vor face un program de lucru cu toate scolile din judet. In ce priveste necazurile facute de cursanti, lucratorii de politie se asteapta ca in anul scolar ce tocmai a inceput, practic, sa fie inexistente. Pana acum, elevii straini au fost cuminti. Exceptie fac cei doi moldoveni, care studiau la un liceu din Moinesti si care, anul trecut, au fost arestati de politistii din Craiova pentru trafic de droguri (cannabis).Scris de Lili ADOCHITEI

                  Cercetat pentru infractiuni silvice / Primarul din Plopana, acuzat de furt

                    Sambata dimineata, un echipaj al Directiei Silvice, care efectua o misiune de verificare a legalitatii circulatiei materialului lemnos pe raza Ocolului Silvic Traian, l-a surprins, in localitatea Plopana, tocmai pe primarul comunei, Gheorghe Andries, transportand cu tractorul material lemnos din padure spre locuinta personala. &#8222Cercetarile inspectorilor nostri au scos la iveala faptul ca primarul Andries are o instalatie de debitat, prin sotie, A.F. Andries Ileana. El a refuzat categoric sa se supuna controlului privind provenienta materialului lemnos, inspectorii nostri fiind nevoiti sa apeleze la Politia din comuna. In cele din urma, Andries a recunoscut ca lemnul provine din proprietatea lui, ca e nemarcat, insa refuza in continuare sa se supuna verificarilor, amenintandu-i si adresandu-le injurii inspectorilor silvici&#8221, ne-a declarat Gheorghe Savu, director general la Directia Silvica. In cursul zilei de astazi, o echipa formata din inspectori silvici si politisti se va deplasa din nou in zona pentru a verifica daca primarul Andries are studiu sumar de amenjare pe suprafata de padure proprie si daca instalatia de debitat A.F. Andries Ileana functionaleaza legal. „Primarul Andries nu este la prima abatere de acest gen. In luna ianuarie din acest an i-au fost confiscate 4,4 metri cubi cherestea stejar, pentru ca nu avea documente legale de provenienta. Atunci a fost amendat cu zece milioane de lei. Daca acum va refuza in continuare sa se supuna controlului nostru, ii vom face plangere penala pentru abuz. El este un organ constatator si de aparare a legii, nu de incalcare a acesteia. In plus, mai risca sa primeasca o amenda intre 50

                    si 150 milioane lei&#8221, a precizat Savu. In ciuda insistentelor noastre repetate, primarul Gheorghe Andries nu a putut fi contactat telefonic pentru a afla si parerea domniei sale. Iar de la Primaria Plopana am primit un raspuns scurt si sec: &#8222Astazi, primarul este la Bacau”. Doar atat.

                    Scris de Carmen SERBAN

                    „Orasul Buhuși a devenit simbol mondial al pioșeniei”

                    @ spune rabinul israelian Tobias

                    Cândva, Buhuși, prin înțelepții rabini care au locuit mult timp aici, era celebru în întreaga lume. Locuit de câteva mii de evrei, târgul nu era numai un centru spiritual al evreimii din România, ci și un reper internațional. Influenți prin iscusința economică, dar și prin lobby, evreii au influențat mult viața târgului. Bancurile cu rabinii de Buhuși circulă și astăzi vesele prin lume și sunt ascultate cu mare plăcere și de urmașii rabinilor, pentru că ele reprezintă, în esență, pilule superconcentrate de virtuozitate a inteligenței, dar și de toleranță. Astăzi, la Buhuși, nu mai sunt decât vreo trei familii de evrei, dar spiritul evreiesc este viu. Ori de câte ori mergi la cimitirul evreiesc din localitate vezi mulți ortodocși sau catolici care se reculeg și aprind lumânări la mormintele foștilor vecini și prieteni evrei. Sinagoga buhușeană din strada Al.I. Cuza, veritabil simbol al iudaismului, este, încă, un centru de interes deosebit pentru evreii din lumea întreagă.

                    Dinastia rabinilor Fridman

                    L-am întâlnit în sinagoga buhușeană pe înțeleptul rabin israelian Tobias I., venit la Buhuși nu numai pentru reculegere, ci și pentru a reabilita acea parte din sinagogă care dă semne de mare oboseală. Rabinul Tobias ne-a oferit informații inedite despre istoria evreilor buhușeni: „Astăzi, în Israel, există o dinastie Rujin. Unul dintre descendenții acestei dinastii a fost primul rabin de Buhuși, Isac Fridman. Rabinul Isac Fridman întemeiase, și el, la Buhuși, o adevărată dinastie (copii, nepoți, strănepoți) care a păstrat opera spirituală evreiască din Buhuși. El a întemeiat aici, pe strada Al.I. Cuza, o curte rabinică. În afară de casele construite pe această stradă și de o sinagogă mai veche (care astăzi nu mai există), în urmă cu o sută patruzeci de ani a fost construită aici sinagoga care dăinuie și astăzi. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, aici au locuit copiii, nepoții și strănepoții rabinului Isac Fridman. Ultimul rabin de aici, al familiei Fridman, a fost, prin anul 1970, tot un Isac. Acesta s-a mutat în București, unica fiică a acestuia a plecat în Israel, unde a întemeiat o curte rabinică. Aceasta este condusă astăzi de nepotul rabinului Isac, rabinul Iacob Mendel Friedman.”

                    Aproape la fiecare doi-trei ani, vin la Buhuși, la acest sfânt lăcaș, sinagoga, într-un adevărat pelerinaj, zeci de hasidim (pioși) din lumea întreagă, mulți dintre ei fiind urmași ai dinastiei rabinice buhușene. „Vin să se reculeagă și să se roage în sinagogă și la morminte”, spune rabinul Tobias I. În această toamnă, în octombrie, de sărbătorile evreiești, la Buhuși vor veni din nou pelerinii hasidim. Însoțit de alți confrați, rabinul Tobias din Buei-Brac, Israel, a venit la Buhuși de vreo săptămână și a început lucrările de reabilitare a acelor structuri ale sinagogii care sunt în suferință.

                    O prietenie care durează

                    Ochii rabinului Tobias, originar din Piatra Neamț, strălucesc de bucurie atunci când depănăm amintiri despre unii dintre evreii buhușeni pe care i-am cunoscut amândoi: chirurgul Ghelber, o adevărată celebritate buhușeană a anilor ’60, profesorii Engler, Inghel, Balter, Farkas sau Braunstein, inginerii Schulman, Croitoru și mulți alții. Zice din nou rabinul Tobias: „Le spun buhușenilor că fiul răposatului dr. Ghelber, pe care l-au respectat atât de mult, este tot chirurg, dar în Israel. Un chirurg la fel de vestit acolo, precum era tatăl său la Buhuși.” Ce reprezintă, astăzi, orașul Buhuși pentru evrei? „Faptul că aici au păstorit somități rabinice care au atras credincioși evrei și neevrei din toată lumea, orașul Buhuși are o semnificație specială. Evreii care au trăit aici – mulți dintre ei fiind ingineri, doctori, profesori, economiști – au ajutat mult obștea locală, dar au fost ajutați și ei. Au fost priviți cu mare respect și mă bucur să văd că acest respect este viu și astăzi. De aceea și revenim mereu aici, în pofida multor greutăți, ca să menținem viu spiritul curții rabinice, dar și spiritul vechii noastre prietenii cu oamenii locului.”

                    Apele n-au distrus speranta \ Zambete si lacrimi in prima zi de scoala

                      Luni, 12 septembrie 2005. A fost, ieri, ziua deschiderii noului an scolar. Cu zeci de unitati scolare inca marcate de urmele catastrofalelor inundatii din luna iulie. Din totalul celor 96.897 de prescolari si elevi inscrisi in noul an scolar 2005-2006, 4344 vor invata in gradinitele si scolile sinistrate. Mai exact, detaliat pe cicluri de invatamant, in unitatile scolare sinistrate vor incepe noul an scolar 773 de prescolari (din cei 23.840 existenti in judet), 1606 elevi in invatamantul primar (din cei 35.937) si 1965 elevi din ciclul gimnazial (din totalul de 37.120). Sunt sute de unitati scolare in care lucrarile de reabilitare au fost facute contracronometru, din cauza impardonabilei intarzieri a consiliilor locale. Sunt mii de elevi ai caror parinti si-au luat painea de la gura pentru a le putea cumpara copiilor cele necesare pentru scoala. In cele mai multe dintre scoli, insa, bucuria revederii a facut uitate toate necazurile si elevii au trait din plin emotiile

                      inceputului de an scolar.

                      La Comanesti, ranile au fost cicatrizate

                      Primarul orasului Comanesti, Viorel Miron, a avut ieri o dimineata plina. Ca de obicei, ar spune el, insa, de aceasta data, dimineata primarului a fost tot una cu dimineata scolilor din urbea greu incercata in vara acestui an. La Scoala nr.4, in al carei parter apele revarsate lasasera un strat de nisip si mal de jumatate de metru, lucrurile aproape reintrasera in normal, parintii si elevii din clasele mai mari lucrand cot la cot cu mesterii si cadrele didactice la refacerea scolii. Numai ca, din cauza noptiilor foarte racoroase, sapele de ciment turnate in salile de clasa de la parter nu se uscasera inca, si, din acest motiv, n-a putut fi pus parchetul la timp, ceea ce n-a perturbat prea mult, totusi, desfasurarea orelor de curs. &#8222Am pregatit toate clasele de la etaj si vom invata in doua schimburi, ne-a declarat directoarea Elena Candit. Dimineata vor veni copiii de la gradinita, clasele I-IV si cei din clasa a VIII-a, iar dupa-amiaza va veni randul celor din clasele V-VII, dar asta doar pana la sfarsitul saptamanii viitoare, cand toate lucrarile de interior vor fi finalizate si lucrurile vor reintra in normal”. Asadar, prescolarii si cei peste 200 de elevi au putut incepe noul an scolar in conditii surprinzator de bune, date fiind suferintele prin care trecuse scoala lor. Cealalta scoala comanesteana aflata in grea suferinta a fost Scoala nr.7. Era greu de crezut, la sfarsitul lunii august, dupa stramutarea sinistratilor in alta locatie, ca scoala va fi gata la timp pentru deschiderea noului an scolar. Si, totusi, miracolul s-a produs si aici, gratie indeosebi sprijinului sustinut al Guvernului, al Ministerului Educatiei si Cercetarii, al Primariei si efortului deosebit al celor 85 de cadre didactice, care au lucrat si duminica, 11 septembrie, de dimineata pana la miezul noptii. Dar ieri, 12 septembrie, toate cele 25 de sali de clasa erau pregatite sa-si primeasca oaspetii, fusese pusa faianta si gresia in toate grupurile sanitare (unde pana si chiuvetele, si instalatiile fusesera schimbate), toate geamurile sparte fusesera inlocuite, tamplaria noua fusese vopsita integral, ramanand de finalizat doar finisarile exterioare. Sefi de santier au fost directorul Robert Laic si directorul adjunct, Lucia Botezatu. &#8222In colaborare cu spitalul si cu o firma din Cehia, am executat de cinci ori, succesiv, lucrarile de dezinsectie si dezinfectie, asa ca suntem acum in grafic si cu problemele de ordin sanitar”, ne-a spus directorul Robert Laic. Cei peste 1100 de elevi au intrat ieri, practic,

                      intr-o scoala noua.

                      Scris de Stefan OLTEANU

                      Prima noapte de caminist, ultima noapte de confort / Scandal la Liceul Economic

                        Din cauza neintelegerilor dintre Colegiul Economic „Ion Ghica&#8221 din Bacau, pe de o parte, si conducerea Clubului Sportiv Scolar, pe de alta, 50 de elevi s-au trezit ca n-au unde dormi. Asta, desi majoritatea au cereri depuse si aprobate de conducerea Colegiului Economic, unitatea scolara unde invata. Fiecare dintre cele doua parti vine cu argumente scriptice si faptice ca sa revendice al doilea etaj al caminului de pe strada Oituz nr. 15, acolo unde ar fi trebuit sa fie cazati elevii. Nu s-a intamplat acest lucru nici in noaptea de duminica spre luni si nici noaptea trecuta. Si asta, pentru ca sefii Clubului Sportiv Scolar au sigilat usa de intrare la etaj, iar adolescentii au fost inghesuiti in doua dormitoare improvizate la parter, chiar si 20 in camera. Altii au preferat sa se intoarca acasa, si au revenit ieri in speranta unei solutionari.

                        Etaje revendicate

                        Istoria acestui diferend dateaza din 18 noiembrie 1996,

                        atunci cand fostul inspector scolar general, profesorul de educatie fizica Vasile Balta, da o decizie prin care doua etaje din caminul Grupului Scolar Economic (asa cum se numea actualul Colegiu) din strada Oituz 15 trec in patrimoniul Clubului Sportiv Scolar. Timpul a sters din amintire necesitatea acestei masuri, cert este ca actualul director al Colegiului Economic, Ovidiu Cojocaru, nu recunoaste nici legalitatea, si nici justetea deciziei. „A fost un caz clar de fortare a legii. Intregul camin era si, din punctul meu de vedere, este in patrimoniul Colegiului Economic. Pe de alta parte, pentru cei 1.916 elevi ai nostri avem nevoie de 72 de sali de clasa. Pe strada 9 Mai avem disponibile doar 36 de clase si am fost nevoiti sa transformam caminul de acolo in spatiu de invatare. Dar elevii trebuie cazati undeva, nu se poate ca ditamai colegiul sa nu aiba camin&#8221, spune directorul Cojocaru. Pe de alta parte, conducerea CSS Bacau flutura acelasi document, revendicandu-si drepturile inscrise acolo. De fapt, directoarea adjuncta a clubului si contabila au recunoscut ca banii sunt motivul sigilarii etajului II. „Avem nevoie de bani si vrem sa inchiriem acele spatii. Chiar avem cereri de cazare de la studentii de la Educatie Fizica&#8221, a declarat contabila CSS.

                        &#8222Generalul” se enerveaza post-factum

                        Ieri, pe la ora 14, aproximativ 50 de elevi si parinti au intrat in curtea Inspectoratului Scolar Judetean, cu speranta ca vor primi o veste buna. N-a fost cine sa le-o dea pentru adjuncta Mirela Berza stia doar din vorbe situatia si a spus raspicat ca nu se baga: „E treaba domnului Ababei, dansul stie situatia, ca a vorbit saptamana trecuta cu domnul director Cojocaru.&#8221 Radu Ababei, actualul inspector general si fost cadru didactic la Facultatea de Educatie Fizica si Sport din Bacau, s-a enervat teribil cand i-am relatat (telefonic, pentru ca era in judet la multiple deschideri de an scolar) toata dandanaua. Intrebat daca stia de aceata poveste, Radu Ababei a negat la inceput, dar i-a revenit memoria pe parcurs cand i s-a reamintit de memoriul inaintat, pe 5 septembrie, de catre directorul Colegiului Economic: „Hartia aceea a ajuns la mine abia pe 7 dupa-amiaza, iar de pe 8 am plecat la o intalnire de doua zile cu ministrul. Eu am crezut ca se rezolva intre cei doi directori, nu stiam ca trebuie sa ma bag in toate treburile. Dar vad ca trebuie sa o fac. Maine dimineata (astazi, n.n.) ii voi chema pe amandoi si problema se va rezolva cu siguranta&#8221.

                        Scris de Nelu BROSTEANU

                        La CN de tineret, SCM Bacau a contabilizat cinci medalii / Boxul bacauan, lider pe piata romaneasca

                        Relu Auras este fericit, la fel ca si Nicolae Cara, celalalt antrenor de la SCM Bacau. La Campionatele Nationale de box pentru tineret, elevii celor doi tehnicieni bacauani au reusit sa obtina doua medalii de aur, doua de argint si una de bronz. Proaspetii campioni nationali sunt Marius Cioclu, la categoria 57 kg si George Gavrila, la supergrea. Daca Marius Cioclu la invins in finala pe colegul sau de club, Catalin Sandu, George Gavrila l-a batut pe Cristian Coican de la BC Bute Galati. Cel de-al 4-lea pugilist bacauan prezent in ultimul act al competitiei de la Timisoara, Sorin Sandu a pierdut la Traian Lupu (CSM Iasi). Ghinionistul competitiei s-a numit Vitali Mirza, care a pierdut in semifinale, dupa un moment de relaxare. &#8222Vitali era fiert. Era foarte bine pregatit, insa a avut ghinion”, a spus Relu Auras, care a mai precizat ca la aceste finale &#8222au fost cele mai corecte decizii din ultimii ani”. Interesant este ca Relu Auras a mai scos un campion national. Pe Amilian Stanca de la Crisul Oradea. Pugilistul bihorean s-a pregatit vreme de doua saptamani la Onesti si l-a batut in finala pe Elvis Suliman, cel care l-a eliminat in semifinale pe Vitali Mirza.

                        Seniorii intra in paine

                        In perioada 4-10 octombrie se vor desfasura Campionatele Nationale de box pentru seniori, intrecere ce va avea loc la Oradea. SCM Bacau mizeaza la aceasta competitie pe zece boxeri. Este vorba despre George Gavrila, Costica Bejanariu, Radu Zarif, Roland Gavrila, Marius Cioclu, Alexandru Gavrila, Vitali Mirza, Catalin Sandu, Sorin Sandu si Adrian Alexandru. Supergreul George Gavrila se va alatura lotului national la finele acestei saptamani si va veni direct la finale, la fel ca si colegii lui de lot, Bejanariu, Zarif si Roland Gavrila. Restul pugilistilor vor ramane acasa si se vor pregati cu antrenorii Relu Auras si Nicolae Cara. Pentru prima data in istoria boxului romanesc, la aceste Nationale vor fi prezenti trei frati. Este vorba despre fratii Gavrila, toti cu reale sanse la medalii. &#8222In istoria boxului romanesc nu stiu sa fi participat mai mult de doi frati la o intrecere rezervata seniorilor. Au fost fratii Simion, Cutov si Stan”, a precizat Relu Auras.

                        George Gavrila vrea la Mondiale

                        Proaspatul campiona national de tineret, George Gavrila, nici nu concepe sa nu mearga la Campionatele Mondiale. &#8222Vreau sa-l bat urat pe Bogdan Dinu in finala pentru ca nimeni sa nu mai spuna nimic. Accept chiar si o alta provocare, numai sa stiu ca voi merge la Mondiale. Am fost la Cupa Mondiala pe echipe si mi-am dat seama ca pot face fata unei asftel de intreceri. In afara de boxerul din Cuba, pe restul i-am pus la podea”, a precizat George Gavrila. Elevul antrenorului Relu Auras detine si un record in boxul romanesc. In anul 2003, George Gavrila a cucerit titlul de campion national la juniori, tineret si seniori. &#8222E o performanta foarte greu de egalat”, a spus Auras.

                        Scris de Cristi SAVA

                        Spitalul TBC asaltat de bolnavi / Bolile pulmonare castiga din nou teren

                        Tuberculoza si cancerul pulmonar fac din nou ravagii. Multe cazuri noi la Spitalul de Pneumoftiziologie (fostul TBC) Bacau, dar si cazuri remise. Fumatul, alcoolul, stresul si suprasolicitarea, principalii factori care determina bolile.

                        Inceputul sezonului de toamna este unul extrem de aglomerat pentru medicii pneumologi. Bolnavii au umplut efectiv Spitalul de Pneumoftiziologie (TBC), iar numarul lor creste de la o zi la alta. Specialistii spun ca au necesitat spitalizare bolnavi de tuberculoza in forma foarte grava, dar si cei cu patologie de sezon, cu infectii respiratorii acute, bronsite cronice si abcese pulmonare. Insa epidemia de tuberculoza cu care se confrunta medicii in aceste zile ridica probleme deosebite. „Zilnic avem pacienti ce sufera de tuberculoza multidrog rezistenta, adica in unele cazuri imuna la tratamentul specific. Sunt multe cazuri noi, dar si multe remise”, ne-a declarat dr. Marius Apostu, directorul spitalului. Pentru ca pacientii deja diagnosticati nu respecta sau chiar abandoneaza tratamentul prescris prin schema terapeutica, boala lor avanseaza, poate si pe fondul unui consum crescut de alcool (in unele cazuri). Asa ajung la spital cu forme grave ce necesita internare si supraveghere medicala permanenta. Pentru un pacient bolnav de tuberculoza, perioada minima de spitalizare este de doua luni, iar cei suferind de astm, bronsita cronica sau abces pulmonar sunt nevoiti sa stea cel putin 2-3 saptamani internati. Cel mai grav este faptul ca, in ultimii ani s-a constatat o crestere continua a cancerul pulmonar, atat la barbati, cat si la femei, cu varste intre 45-50 de ani. &#8222Lucrul este ingrijorator, iar principala cauza o reprezinta fumatul, explica dr.Apostu. Iar cu cat acest viciu apare la varste din ce in ce mai fragede, cu atat problemele de sanatate sunt mai mari si apar mai de timpuriu”. Nici medicii din Policlinica spitalului nu au o perioada mai linistita, dupa cum precizeaza si dr.Dragos Ungureanu. Numarul de consultatii pe care cei patru specialisti sunt nevoiti sa il dea zilnic este intre 50 si 70, niciodata mai putin. Si aici cazurile sunt din ce in ce mai grave si mai complexe. Printre cei afectati de aceste boli se numara si copiii. De aceea medicii recomanda evitarea stresului, suprasolicitarii, etilismului, fumatului si contactul cu persoanele bolnave, principalii factori care slabesc organismul. Toate acestea pot determina infectia, iar un organism mai sensibil, atins si de alte boli, precum diabetul, SIDA sau hepatita, nu mai poate lupta impotriva bacilului Koch sau al celorlate afectiuni. La primele semne de boala – orice manifestare respiratorie care dureaza mai mult de trei saptamani, tusea, durerile toracice, inapetenta, scaderea in greutate, oboseala fara cauze – este bine sa va adresati medicului de familie sau celui specialist.

                        Scris de Roxana NEAGU

                        Handbal, Divizia A \ Favoritele s-au impus

                        Inceputul campionatelor de handbal ale diviziei secunde n-a adus surprize. Probabil ca HCM Piatra Neamt si „U&#8221 H&ampV Pitesti, la masculin, si Activ Ploiesti si CSM Sf. Gheorghe, la feminin, vor fi in prim planul luptei pentru promovare. La acest capitol ne asteptam ca echipa baietilor de la Stiinta sa joace un rol de arbitru.

                        Rezultate etapa I, feminin:Activ Ploiesti – CSM Ploiesti 33-17 (17-9) CSM Sf. Gheorghe – Romsport Oradea 37-17 (19-9) Oltchim II Rm. Valcea – SC Muresul Tg. Mures 24-22 (12-10) Amical Corabia – LPS Slatina 22-24 (12-10) Marta Baia Mare – Dwar Craiova 26-26 (14-12) „U&#8221 Resita – „U&#8221 Timisoara 30-34 (13-13) Stiinta Bacau si Viitorul Medias au stat

                        Etapa viitoare (17 septembrie):Dwar Craiova – „U&#8221 Resita LPS Slatina – Marta Baia Mare Muresul Tg. Mures – Amical Corabia Sportrom Oradea – Oltchim II Rm. Valcea Viitorul Medias – CSM Sf. Gheorghe Stiinta Bacau – CSM Ploiesti „U&#8221 Timisoara si Activ Ploiesti (formatie care ar fi trebuit sa joace cu Hidroconcas Buzau – echipa retrasa din campionat) stau.

                        Rezultate etapa I, masculin:Stiinta Bacau – Nitramonia ENA Fagaras 37-30 (18-18) „U&#8221 H&ampV Pitesti – CSM Adjud 28-20 (15-10) HC Focsani – „U&#8221 Bucovina Suceava 20-23 (11-12) HC Vaslui – Muntenia Bucuresti 27-16 (12-6) „U&#8221 Valahia Targoviste – „U&#8221 Galati 27-28 (16-13) Petrolul Lukoil Teleajen – HCM Piatra Neamt 26-29 (12-14)

                        Etapa viitoare (18 septembrie):”U&#8221 Bucovina Suceava – Stiinta Bacau CSM Adjud – HCM Piatra Neamt „U&#8221 Galati – Petrolul Lukoil Teleajen Muntenia Bucuresti – „U&#8221 Valahia Targoviste Nitramonia ENA Fagaras – HC Vaslui „U&#8221 H&ampV Pitesti – HC Focsani.

                        Scris de Peter KELMANN

                        Un „satelit” care isi cauta orbita \ Comuna Margineni – de la margine spre centru si inapoi

                        E vineri dimineata. Doi cai asteapta rabdatori sa iasa stapanul dintr-un atelier auto. Pe sosea vajaie in sus si-n jos masini de tot felul. Caii fornaie, insa n-o iau din loc de frica biciustii ce-a ramas agatata de caruta. O babuta mai mica decat batul ce-l poarta iese din Primarie si se uita-n lungul drumului, de parca ar astepta sa vina cineva. Nu citeste nimeni anunturile de la afisier: sa vina lumea sa-si ia subventia la grau si sa ceara titlurile de proprietate pentru paduri. Doua fetite de-a patra duc fuguta un copilas de vreo trei ani. Ala micu plange si se zbate, de parca l-ar cara la incorporare. Pe urma, iar linistea sparta numai de motoare. Dinspre Comanesti vine o caruta cu iarba. Deasupra, un baietan sta trantit si roade o coada de lucerna. Langa el, se odihneste o moutain-bike made in Italia. Doua babute lipaie repejor purtand ultima vorba din sat: &#8222Daca bei, bea acasa, nu pe drum, sa te vada lumea…&#8221 E vineri dimineata la Margineni.

                        Istorie neromantata cu berari si &#8222italieni”

                        Resedinta de judet are cativa &#8222sateliti&#8221 rurali care i-au completat, mai ales pana in 1989, mana de lucru pe platformele industriale si pe santiere. Dupa ce socialismul a fost pus cu botul pe labe (cele din fata), si in Romania s-a ridicat (pe labele din spate) capitalismul nostru balcanic, industria megalomanica a horcait ce-a horcait si apoi si-a dat obstescul sfarsit. Asa au ajuns taranii-muncitori sa piarda salariul sigur, vazandu-se obligati sa supravietuiasca aproape exclusiv de pe urma pamantului. Care pamant? Ala putin si nerodnic, lucrat cu mijloace primitive si fara recolte care sa-i scoata din starea de traitor de pe-o zi pe alta. Cei din Margineni au fost destul de favorizati de nea Nicu Ceausescu pentru ca la doi pasi de comuna lor s-a ridicat una dintre platformele industriale importante ale Bacaului. Fabrica de Bere, CPL-ul, Pambacu-ul si o parte din Agricola au hale la doi pasi de satele din comuna Margineni. Avantaje? Un loc de munca sigur (relativ bine platit), naveta usoara (doar cativa kilometri) si timp destul pentru a se ocupa de gospodarie (porcul de Craciun si malaiul de mamaliga erau asigurate). Dar vremurile acelea s-au dus si berarii, tamplarii, soferii si paznicii din Margineni au redevenit, in majoritate, doar tarani. Cativa, nu multi, au resit sa scoata ceva bani de pe urma pamantului de prin Luncani si Slatina, devenit in ultimii ani atractie pentru imbogatiti ce-si doreau loc linistit si cu verdeata… pe lumea asta. In rest, s-a descurcat fiecare cum a stiut. Prin &#821695-&#821796, tinerii mai isteti au ajuns (cu bani si noroc) prin Occident, mai ales in Italia. Incet-incet, si-au tras dupa ei neamurile. Din cei aproximativ 8.500 de locuitori ai comunei, peste 2.000 sunt plecati in Italia. Frati, surori, gineri si nurori, veri, unchi si matusi, adevarate genealogii ale nevoii si-au gasit instrainat loc de vietuire si de munca. Dar asta nu conteaza atata vreme cat &#8222euroii&#8221 vin aproape lunar. Multi-putini, ei mai sperie saracia de acasa. Cu cate o masa mai buna de Craciun si Paste, cu o casa ridicata intr-un colt de curte parinteasca sau cu o masina care sperie praful ulitelor in luna lui august. Pana acum nu prea au avut curajul cei plecati sa se faca patroni la ei acasa, insa, zic batranii, le-o ajunge si lor cat s-au canonit prin straini si or veni sa se aseze unde s-au nascut. Cand? Asta doar ei stiu!

                        Europa pe ulita

                        Carmil Herciu este primar numai de un an si oleaca la Margineni. Nu pare c-a obosit sa bata cele opt sate ale comunei si, din vorba lui putina si asezata, se vede ca are incapatanarea celui care vrea sa lase ceva in urma. Dar nu asta-i lipseste, ci banii… Chiar daca strange venituri de 7 miliarde anual la bugetul local, e prea putin pentru a aduce niste sate fara niciunele la nivelul asezarilor europene. De la alimentare cu apa, pana la canalizare si retea de gaze, toate-s scumpe. Dar sunt obligatorii pentru un Margineni care sa justifice steagul UE ce flutura la intrarea in Primarie. Sursurul apei curente se aude prin Margineni si Barati, insa prin celelalte sate e zvon doar de hartii multe (documentatie europeana!) si dor de finantari. Tot prin cele doua sate e rost de canalizare, insa Carmil

                        Herciu are convingerea ca va gasi de unde sa extinda programul si in celelalte asezari. Mai optimist este primarul cu gazele naturale: pregateste licitatia pentru extinderea retelei in toata comuna! Banii vor veni de la bugetul local (astia-s siguri) si de la Guvern (sa dea Al de Sus si cei de sus!). In rest, treburi curente: gradinite si scoli renovate, un camin cultural de refacut dupa ce-a ars anul trecut, cate un drum de reparat. A, sunt si 10 case distruse de inundatii! Primarul Herciu s-a dus personal sa aduca materiale de constructii si crede ca oamenii vor avea unde sta pana vine frigul. Sa dea Dumnezeu, ca oamenii vor! Consiliul Local functioneaza gospodareste. Adica alesii lasa la usa &#8222ambitul&#8221 de partid si hotarasc pentru oameni. Mai sunt discutii, ca asta-i politica, insa pana la urma treburile se rostuiesc.

                        Poienita unde te intalnesti cu Dumnezeu

                        Pare o poveste din neguroasele vremuri ale descalecatului, ori mai degraba ale crestinarii. Un preot carmelitan din Italia cauta loc bun pentru a ridica un asezamant de rugaciune si meditatie. A umblat prin toata Moldova si n-a gasit. Intr-o zi, a nimerit intr-o poienita ascunsa in Slatina Margineniului. Si acolo s-a oprit si a purces la munca. Acum, printre vilele imbogatitilor de Revolutie, poienita respira pace si spiritualitate ecumenica. &#8222Aici, pe Slatina, se rupe o realitate de cealalta. La trei kilometri sunt oamenii saraci, care au probleme si vin sa ne ceara ajutor material, in jurul nostru sunt oamenii care traiesc la un anumit standard. Noi ii primim pe toti si ne bucura sa-i vedem ca ne trec pragul, mai ales la Paste si la Craciun&#8221, ne spune o maicuta cu bunatate linistita intiparita neclintit pe chip. Si pentru a reconfirma deschiderea spre o lume care are nevoie sa-si uite zadarnicele zbateri, aici s-a deschis un atelier de creatie plastica, ce poarta numele artistului Anton Ciobanu. Dupa ce treci de portile si gardurile care ascund neprietenos bogatii trecatoare, asezamantul carmelitan de pe Slatina implineste gandul inalt al celui care l-a zidit: un colt din gradina Maicii Domnului.

                        Greu cu melcii si strutii, si mai greu cu gainile ouatoare

                        Ca orice orasean, intrebi de oameni care au facut ceva mai deosebit si te astepti sa afli de vreo ferma traznet cu vaci, oi ori cu zeci de hectare cultivate intensiv. Nu prea sunt. Insa afli de fermele de melci si de struti. Cine spunea ca agricultura romaneasca n-a intrat in circuitul european, ba chiar mondial?! Nicu Bulai este student si, pe timpul vacantei, seful fermei de melci a familiei. Chiar daca arata mai degraba a salvamar pe o plaja plina cu rasete de fete frumoase, Nicu se ocupa de tacuta lume a fiintelor ce-si misca lenevos profitabilele fapturi in platose rotunde. De unde si pana unde melci? &#8222Pai, tata si mama au aflat din niste pliante de treaba asta si cum aveau niste pamant, s-au gandit sa incerce&#8221, povesteste Nicu. Frumos curaj pentru un sofer si o contabila! Ca profitul (estimat 18.000-20.000 de euro de pe jumatate de hectar cu melci) va veni abia peste un an, asta-i alta treaba. Increzatori in propaganda, cei din familia Bulai a incercat sa obtina un credit Sapard, insa s-au lasat pagubasi in fata birocratiei sufocante si mizeriilor functionaresti. Merg pe cont propriu, molipsiti parca de ritmul sigur si increzator al delicateselor ce se ingrasa la Margineni pentru papilele italiene.

                        Nu la fel de usor a cedat nea Gogu Gavriliu. Destupat la minte si slobod la gura, omul s-a batut aproape doi ani ca sa vada pusa pe picioare o ferma de gaini ouatoare. Ideea lui a fost proiect-pilot in Romania pe &#8222masura 3.1&#8221 Sapard si chiar s-a simtit ca un subiect de experiment. &#8222Dom&#8217le, eu n-am nimic cu aia de la Uniunea Europeana, ei chiar vor sa ne dea bani. Astia ai nostri strica, ori nu se pricep ce sa ceara, ori toaca nervii, timpul si banii nostri ca sa-si justifice lefurile&#8221, peroreaza nea Gogu, punctandu-si spusele cu cate o zicere de &#8222dulce&#8221 la adresa functionarilor autohtoni. Dupa atata amar de vreme risipita, dupa ce s-a imprumutat in stanga si-n dreapta, dupa ce a cheltuit cat nu face, are aproape 2.000 de gaini care se oua &#8222asistate de calculator&#8221. &#8222Mai am de tras. Nu mult, vreun an-doi, da&#8217 dupa aia sa nu mai prind picior de oficial la mine la poarta, ca le….&#8221, se descarca fermierul care, in urma cu 4-5 ani uimea Bacaul cu rosiile lui uriase &#8222made in Luncani&#8221.

                        Gheorghe Garmacea are serviciu bun, in Bacau, insa s-a gandit ca-i pacat sa lase nefolosit pamantul din Luncani, &#8222cumparat cand era ieftin, nu acuma cand nu te poti apropia.&#8221 S-a uitat pe Internet si a vazut ca nu-i greu sa cresti struti si, mai ales, poti castiga bani frumosi de pe urma uriaselor impanate. A inceput cu o familie si acum are 30, majoritatea pui, dar niste pui de doi metri si peste 100 de kilograme. Abia la anul vor fi buni de taiat, pretul international fiind de 32 de euro kilogramul. Daca mai pui penele si pielea, mai ca-ti vine sa crezi

                        ca drumul spre bunastare il poti strabate calare

                        pe o turma de &#8222curcani altoiti&#8221, cum le spun oamenii. Si pentru ca a dat de gustul zootehniei, Gheorghe Garmacea a mai adus ceva animalute. De data asta a fost conservator: ingrasa vitelusi.

                        Sanatatea, o afacere de suflet

                        Cand vezi cladirea cocheta si moderna itita printre case traditionale, primul gand este ca vreun VIP excentric a vrut sa-si faca vila la sosea. Abia dupa ce iti arunci ochii pe firma incepi sa-ti pui intrebari. A ajuns sistemul sanitar romanesc asa de bine? Reforma din sanatate a inventat si la noi un loc unde gasesti laolalta cabinet medical, stomatologic si farmacie in acelasi loc? Si unde, intr-un sat? Abia dupa ce stai de vorba cu farmacista Felicia Galinescu afli ca-i vorba de o investitie privata: &#8222Mi-am pregatit pensia! Mi-am vandut apartamentul din Bacau si am facut un credit pe care trebuie sa-l platesc pana in 2007. Acum nu-i mare afacere, insa perspectiva-i buna peste 2-3 ani.&#8221 Pana atunci, se merge inainte chiar si fara gaze (incalzire cu motorina, care-i scumpa si greu de adus), cu retea electrica slaba, cu vanzari ce abia acopera cheltuielile. &#8222Mai faci si din dragoste de oameni, nu numai ca sa te imbogatesti. Tatal meu, care a fost preot intr-un sat tare sarac, spunea ca fiecare are dreptul la ingrijire sufleteasca si trupeasca. Asta incerc sa fac si eu. Poate se vor gandi si alti colegi sa faca asa ceva, si aici sunt oameni…&#8221, se destainuie doamna farmacista. Medicul stomatolog Camelia Cazancicu si-a deschis cabinetul de un an si ceva. De ce aici? Nu si-a permis in oras. Si asa a avut noroc cu parintii care i-au dat mai mult de jumatate de bani ca sa cumpere aparatura. Moderna, ce-i drept! Daca renteaza? &#8222Daca n-ai pretentii, da! Oamenii nu prea au bani. Isi fac dintii mai rarut, pentru ei e o investitie.&#8221

                        &#8222E greu aici, e greu si printre straini”

                        Sta in soarele amiezii si picoteste pe bancuta. Obrazul spanatic al lui mos Anton se increteste intr-un zambet cand ii spunem ca suntem de la ziar si vrem sa-l intrebam de viata in comuna. &#8222Hi, hi, ati si gasit pe cine sa intrebati! Eu is trecut, sa vorbiti cu istia tineri, ca ei is baza, nu noi…&#8221, ne arunca batranul vorbele usor rastit, dar mai ales ne incerca banuitor cu privirile. Care tineri, se mira smecheros reporterul, ca sunt plecati? Aici, mosul se scutura de moleseala vremilor si-a vremii si isi dezveleste fruntea cu tuleie albe de sub palarie. &#8222Sa nu-i condamnati, ca le e greu si lor! Uite, eu am trei nepoate si doi nepoti care se macina si se zbat de sapte-opt ani pe acolo. Si ce-au facut? Si-o ridicat vreo doi case pana la acoperis, si pe urma s-o oprit ca n-au mai avut bani. Fetele au vrut la oras, si-au luat apartamente si-au ingropat acolo tot ce-au strans. Vai de steaua lor&#8221, se aprinde mos Anton. Si e de-abia inceputul. Aflam despre a lui Gherghies, de-a lui Paduraru, de-a lui Herciu si de multi altii care vin in august acasa, stau cate o luna si pe urma pleaca sa-si rupa mainile si spinarile pentru cateva sute de euro pe luna. Cat ne turuie mos Anton, se apropie curioase doua femei. Nu vor sa ne spuna cum le cheama. &#8222Marcelina si Maria&#8221, le paraste batranul. Ele au copii in Italia, ba Marcelina a fost si ea. N-a stat decat doua luni, pe urma s-a intors ca nu i-a placut de italieni: &#8222Is rai, domnu&#8217! Se uita la tine ca la un cane si nu-i place nimica. Vai de sufletul lor copchii! E greu si aici, e greu si printre straini&#8221. Despre comuna, ce sa zica? Ar vrea mai mult, da&#8217 de unde? &#8222Nu&#8217s bani, nu-i de unde. Cu ce sa aduci apa si gaze, cu ce sa faci drumuri, daca

                        n-ai bani? Primaru&#8217 parca ar vrea, da&#8217 n-are nici el atatia bani&#8221, crede tanti Marcelina. Dam sa plecam, dar ne opreste mos Anton: &#8222Sa scrieti acolo ca s-a stricat mult. Aveau oamenii servici, care la bere, care la mobila, care pe santier. Acuma trebe sa pleci unde vezi cu ochii. Care poate, da&#8217 la 50 de ani, unde sa te duci? Nu mai zic de mine, la 80!&#8221. N-avem incotro, ii dam dreptate si ne vedem de drum.

                        Scris de Nelu BROSTEANU